Universul, ianuarie 1950 (Anul 67, nr. 1-23)

1950-01-04 / nr. 1

■ SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL (Comedia) : Haiducii. TEATRUL NAŢIONAL (STUDIO» S­­arbi­rea. TEATRUL ARMATEI (Baia Magiceni): Trenul frandat. CINEMATOGRAFE CENTRU PATRIA: Bătălia Stalingradului CAPITOL: Căluţul cocoşat LUMINA: Oraşul tinereţii MAXIM GORKI: Pentru ochii săi frumoşi PAX: Pentru ochii tăi frumoşi SCALA: Căluţul cocoşat TRIANON: Bătălia Stalingradului VICTORIA: Foc la graniţă. CARTIERE AIDA: La stăpân APOLLO: Căi albastre AVRIGI Povestea unui om adevărat CULTURAL: Balada Siberiei DACIA: Bătălia Stalingradului FLACARA: Căluţul cocoşat FLORIDA: Bătălia Staiingradului IZBANDA: Bătălia Stalingrad!?lir LIRA: Locotenent Cristiniu MARCONI: Căluţul cocoşat MARNA: Bătălia Staiingradului MILANO: Balada Siberiei MIORIŢA: Căluţul cocoşat MODEL: Cei din Kronstadt MOŞILOR: Bătălia Staiin­gradulu NO­NI: Victimele întunericului. ODROK: Bătălia Stalingradului. POPULAR: Trei întâlniri RAHOVA: Căluţul cocoşat TOMIS: Căluţul cocoşat TRIUMF: Cernul de aur UNIC: Alişor Navoi UNIREA: Cei treisprezece VOLGA: Căluţul cocoşat 7 NORMBRIE (Griviţa): Insula pira­ţilor MN­ 3 IANUARIE 1950 RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI I 6.00. Ora exactă, Deschiderea e­­m­issucii, Radio-J­urnai. 6.10. Ora e­­xactă. Aluzie:: (discuri). 6.20. Gim­nastică. a.Sit, Ora exactă. Muzică (discuri). 0.50. Rezumatul Radio-Jur­­naUi'.ui. 1­.55. Buletinul de stiri in limpa rusă. RADIO ROMANIA. 1.cff. Emisiune in limba uraffin­ara. RADIO BUCURESTI I. 7.01­. Ora exacta. Muzică (discuri). RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI I. 7.30. Ora exactă. Citirea articolu­lui de fond din ziarul „Scânteia“, rjM. Muzică (discuri). 7.57. Publici­tate. 7.90. Ora exactă, închiderea e­­misiunii. _ . . _ 8.00—8.GS pe Radio Romania si Ra­dio București I . Jurnal în limba bulgară. 8.CO.13.30 Postul pe 32,4 m. Emisiune pentru Radiodifuziunea Sovietică. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI I. 13.00. Deschiderea emisiunii. ora exactă. Cotele apelor Dunării. Pu­blicitate. 13.02. Muzică populară ro­mânească. (discuri). 13.10. Ansamblul Institutului de Folclor voce : Maria Lătăreţu. 13.30. Revista Presei. .13.35. Ansamblul Institutului de Folc­lor voce : Măria Lătăreţu. RADIO BUCUREŞTI II. 13 00. Deschiderea emisiunii. Ora exacti. Muzică uşoară (discuri). 13.30. Muzică variată (discuri) 11.(io. Ciclul ..Muzici cu programe (discuri). RADIO ROMANIA. g. 3­. Emisiune în limba germana. RADIO BUCUREŞTI, I. 13.5­1. Ansamblul­­ Institutului al Folklor,­ voce : Maria Lătăreţu. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 13.45. Ansamblul Institutului de Focător voce: Maria Lătăreţu. 13.55. Publicitate. 11.00. Cronica Ştiinţifica. 14.15. Radu Aldulescu violoncel (magnetofon). RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II­I 14.20. Ora exactă, Radio­,Turn­a RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI I. 14.43. cântecele şi jocurile naţio­nali­taţilor conlocuitoare (discuri). 11.52­­publicitate. 14.57. Buletin me­teorologic. 15.00. Cântece ale ţără­nimii muncitoare (discuri). 15.30. Re­comandări din programul de a doua zi. 15.33. Ora exactă, închiderea c­­roistimii RADIO BUCUREŞTI II. 14.45. Ansambluri şi­ solişti al mu­­ztcei sovietice (discuri). 15.00. Reco­mandări din program. Ora exactă, închiderea emisiunii. 14.30—14 45 Postul ţie 32,4 m. şi radio România Liberă pe 48,3 m. Emisiune în limba greacă. 14.45—15.00 Postul pe 32,4 m. Radio România Liberă pe 48,3 m. şi Radio Timişoara pe 540 m. Emisiune in limba sârbă. RADIO ROMANTA SI RADIO BUCURESTI I. 18.00. Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Recomandări din programul de seară (l­ i. Publicitate (2’). 18.03. Cele mai populare opere muzicale (discuri). 18.30. Curs de limba rusă. RA mo BUCUREȘTI î. 13 r». Cântece de masse ale com­pozitorilor noștri (disc.). 19.10. Car­net Cultura! : Cronica revistelor de Alex. Bălăci. 19.15. Cântece de ma­­se ate compozitorilor noștri (dlise.1!. RADIO ROMANIA ST R­ADIO BUCURESTI ÎI ’».Si. Rmtitutie la limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 19.30. Emisiune pentru căminele Culturale. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO timişoara. 20.00. Ora exactă. Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I. 20.15. Un disc. 20.20. Universitatea Radio. 20.30. Noru Demetriad-acor­­deon. 20.45. Muzică populară româ­nească (discuri). 21.00. Concert de muzică sovietică (magnetofon). RADIO BUCUREŞTI II. 20.00. Seară de operă (discuri). Se­­lecţiuni din opera „Carmen“ de Bizet. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 22.00. Ora exactă. Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I. 22.15. Buletin sportiv. 22.20. Publici­tate. 22.85.Buletinul de ştiri în limba rusă. 22.30. Nadia Chebap­pian. 22.50. Muzică variată (disc.). 23.30. Radio­jurnal. 23.35. Concert de noapte (discuri). 23.55. Muzică populară ro­mânească (discuri). 24.00. Ora e­­xactă, închiderea emisiunii. RADIO BUCUREȘTI II. 22.15. Ciclul „Compozitori sovie­tici“: Ion Fotino-violoricel. 22.35. Mu­­zică variată ușoară (discuri). 23.00. Ora exactă, închiderea emisiunii. 20.00—23.00 Postul pe 32,4 m. Postul pe Unda Scurtă pe 25 m. și Radio România Liberă pe 48,3 m. emit pentru strâinătate. 20.00. Emisiune în limba greacă. 20.30. Emisiune în limba sârbă : Cântece patriotice ro­mânești (discuri).. 21.00. Emisiune în limba germană : Din cântecele pen­tru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat (discuri). 21.30. Emisiune în limba rusă : Cele mai reprezentative creaţii populare şi culte româneşti în interpretarea artiştilor noştri : Vasile Boniş-vioară. 22.00. Emisiune în limba engleză: Cele mai repre­zentative creaţii populare şi culte româneşti în interpretarea artiştilor noştri : Vasile Boniş-vioară.. 22.30. E­­misiune în limba franceză : Cântece de luptă (discuri). RADIO TIMIŞOARA PE 540­m. LUNGIME­ DE UNDA. 20.00. Ora exactă, Radio-Jurnal. 20.15. Cântece patriotice sovic'e?® (discuri). 20.30. Emisiune în limba sârbă. 21.00. Cel® mai iubite cântece în massele populare (discuri). 21.15. Emisiune în limba maghiară. 21.30. Muzică populară din Banat (discuri). 21.45. Emisiune în limba germană. 22.09. Artiști ai muzicei populare sovietice (discuri). 22.15. Emisiune pentru Banat în limba română. 22.25. Cântece de masse (discuri). 22.30. Ora exactă, închiderea emisiunii. MN­OESWP!! Farmacii ts'haiaaent deschis« (ziua şi noaptea) telefon 5.14.10. Farmacia­­Hr. Sa Calea Griviţei 317 telefon 7.35.95 GRUPA m Vor fi de gardă in zilele de 3, 7. 0, 15 19, 23, 27,31 Ianuarie. Farmacia nr. 1, Calea Victoriei SS, telefon 5.14.70; Farmacia nr. 5, Bu­levardul Că­raghe­ru 21, telefon 2.22.43 ; Farmacia nr. 7, Calea Vic­­toriei 2.04, telefon 3.17.45; Farmacia nr 9, Calea Dorobanţi 86, telefon­­ 1.36.22 ; Farmacia nr. 17, Str. Maica Domnului 55, telefon 2.51.95; Far­macia nr. 28, B-din 1848 27, telefon 5.21.03; Farmacia nr. 22, B-dul Re­publicei 65, telefon 5.04.97 ; Farmacia nr. 25, Sos. Mihai­ Bravul 1®, telefon 2.89.56 ; Farmacia nr. 27, Soseaua Co­­lentina 131, telefon 1.02.93 ; Farma­cia nr. 11, B-dul Dimitrov 59, tele­fon 2.32 61 ; Farmacia nr. 34, Sos. pantelimon 193, telefon 1.37.16 ; Far­­macia nr. 37, Calea Văcăreşti 25, te­lefon 6.02.67 ; Farmacia nr. 40, Calea Călăraşi 34, telefon 3.91.66; Farmacia nr. 43, Calea Dudeşti 57, telefon : 2.01.79; Farmacia nr. 46, Str. Spe­ranței 172, telefon 4 72.66 ; Farmacia nr. 51, Str. Mihai-Vodă 8, telefon­­ 4.83.79; Farmacia nr. 53, Str. sr­ţii Apostoli 52, telefon 3 65.48 ; Farmacia nr. 56, Str. Şerban Vodă 81, telefon 3,61 78 ; Farmacia nr. 62, Strada Piep­­tânăr 1­25, telefon 6.41.87 ; Farmacia nr. 63, Calea Rahovei 265, telefon­­ 3.82.37; Farmacia nr. 72, Şoseaua panduri­i, telefon 4.74.76 ; Farmacia nr. 7a, Strada Berzei 46, telef. 3.03.22; Farmacia nr. 85, Calea Griviţei 217, telefon 7­35.95 ; Farmacia nr. 80, Bu­levardul 1 Main 191, telefon 7.76.90 ; Farmacia nr. 114, Şoseaua Olteniţei 10«. SUBURBANE Colentina, Farmacia nr. »•, Jj* Decenshrie 4, telefon 2.47.89 ; Grivi­­ta, Farmacia nr. 101. Şoseaua Chiti­­lei 167, telefon 7.17.49 ; Militari, Far­­macia nr. 1­14, B-dul Armata poporu­lui ISO, telefon 1.28.98 ; Chiajna, Far­macia nr 105, Strada Eroului­­2 . Apărătorii patriei. Farmacia nr. 101, Şoseaua B­rceni 83, Băneasa, Far­­macia nr. 93, Şoseaua Bucureşti Ploeşti 18, telefon 7.14.32, Panteli­mon, Farmacia nr. 112, Şoseaua Brăi­lei 1 “ Dudeşti-Cioplea, Farmacia nr. 108, Şoseaua Pulberăriei 139 , Poeşti-Leordeni, Farmacia nr. 107, Popeşti-Liordeni. Spitalul de Urgenţă, Str. Arb Min­eu Nr. 7. Telefon: 7­45.05 şi Farmacia Nr. 1 Calea Victoriei 33 Farmacii Permanent deschise­­ziua şi noaptea! Schimb de experienţe stre conducătorii instanţelor judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei In vederea bunului mers al acti­vităţii instanţelor, judecătoreşti, conducerea Ministerului a convocat pentru zilele de 27, 28 şi 29 De­cembrie 1949, o conferinţă cu Pre­şedinţia Curţilor. Procurorii şefi de­­e lângă Curţi, Preşedinţii tri­­bunalului şi Procurorii şefi de pe lângă Tribunal. Conferinţa s-a deschis la 27 De­cembrie orele 8 jumătate diralnea­­ţa, prezidată de d. Stelian Niţu­­lescu, Ministrul Justiţiei, asistând Gh. Stere, Primul Preşedinte al Curţii Supreme, Alex. Voitinovici, Procurorul General al R.P.R., Con­silierii Ministeriali şi Directorii din Ministerul Justiţiei. Scopul acestei conferinţe, este de a face un schimb de experienţe în­tre conducătorii instanţelor judecă­toreşti şi Ministerul Justiţiei, pre­cum şi cunoaşterea de către Minis­ter a greutăţilor şi lipsurilor ce frământă massa salariaţilor justi­ţiei şi orientarea viitoare a Minis­terului în toate problemele privind bunul mers al instanţelor. Prin rapoartele pe care le-au fă­­cu­t şefii de instanţe şi de Parchete, au fost puse în discuţie o serie de probleme de ordin juridic şi admi­nistrativ şi s-au formulat diferite propuneri de modificare a legisla­ţiei şi în legătură cu lucrările de codificare. UNIVERSUL Nr. 1 ÎNCEPUT de an (Urmare din în imensa Chină. Doar în câţiva ani, forţele­­socialiste a­u crescut atât de mult în­cât azi pe un sfert al pă­mântului se clădeşte lumea nouă a păcii şi a progresu­lui în frunte cu Uniunea So­vietică care —■ prin uriaşe­le ei forţe şi puterea exem­plului său — determină mer­sul restului omenirii. Bineînţeles că drumul spre acest viitor nu-i idilic ci plin­­de lupte necruţătoare cu forţele regresului, cu forţele societăţii capitaliste în des­compunere dar tocmai de a­­ceea mai ticăloase în dispe­rarea cu care vor să se agra­­ţe de ultimele lor poziţii, pentru a-şi prelungi agonia. Cea mai importantă şi mai hotărîtoare luptă ce se dă azi în lume între forţele pro­gresului şi cele ale regresu­lui e aceea privind pacea. In această principală bătălie, succesele sunt mereu de par­tea lagărului păcii deoarece tot mai puternic e acest la­găr şi tot mai slab devine a­­cel­a al răsboiului. Dealtfel, aceste succese dovedesc cât de profundă e schimbarea de azi din lume de vreme ce popoarele nu mai sunt la cheremul provocatorilor la răsboiu ei — prin luptă or­ganizată ■— pot apăra pacea și dejuca toate planurile cri­minale ale celor care trime­teau înainte, când voiau, po­poarele la moarte. In perspectiva acestui mă­reţ viitor trebuie privit şi a­­nul care începe acum. An care va fi, desigur, bogat în lupte necruţătoare cu duşma­nii păcii şi ai progresului. Dar fiecare luptă va însem­na o biruinţă pentru cei ce apără —­ în frunte cu Uniu­nea Sovietică — viitorul o­­menirii. In aceeaşi perspectivă de luptă şi de înfăptuiri trebuie privit anul nou şi pentru ţara noastră. Soldat credin­cios şi plin de avânt al lagă­rului păcii, statul nostru va participa la această istorică luptă de zădărnicire a unel­tirilor provocatorilor de răs­­boiu pentru a asigura po­porului nostru libertatea şi pacea necesare construirii so­cialismului care să asigure tuturor oamenilor muncii burtfa stare materială şi ridi­carea culturală după care năzuiesc. Bună stare şi cul­tură pe care le-au obţinut, în simţi­toare măsură, de pe acum. Căci e o esenţială deosebire între tristele lipsuri de acum câţiva ani şi posibilităţile pe care le avem acum de a îm­plini cele mai multe din ne­voile noastre. Nu curg lap­tele şi mierea şi nu a promis nimeni să înfăptuiască acest lucru în câţiva ani. Dar în aceşti ultimi doi ani, po­porul nostru muncitor a pu­tut vedea că a pornit, cu a­­devărat, pe o cale nouă care duce, sigur, la belşug şi fe- I ricire. Dacă înainte poporul era jefuit de munca lui, azi el vede că surplusul muncii sale merge în investiţii me­nite sa-i asigure, apoi, tot lui bună­starea şi progresul. Cele o sută de miliarde in­vestiţi până acum sunt banii care înainte mergeau în buzunarele jefuitorilor din lăuntru şi din afară, în buzunarele acţionarilor ma­rilor bănci şi trusturi care se îmbogăţeau din sudoarea poporului român. Azi aceşti bani sunt investiţi în indus­trii cu care vom putea pro­duce toate cantităţile de bu­nuri necesare împlinirii tu-­­ turor nevoilor noastre, în­­ viitor. Numai in viitor? Azi pu- t­­eri să ne referim sî în­tre­ pagina l­a­­ zent nu numai la viitor. In anul 1949, venitul rraţional a crescut cu 25% iar salariul mediu în industrie a crescut cu 30%. Spun salariul me­diu pentru că dacă ne-am re­feri la mii şi mii de cazuri concrete, am vedea că cei care şi-au sporit — prin di­ferite metode — randamen­tul muncii şi-au mărit de două şi de trei ori salariul. Dar oricărui om al mun­cii i-a crescut nivelul de trai prin scăderile repetate de preţuri deci prin canti­tatea mai mare de bunuri pe care anul acesta le-a pu­tut cumpăra şi prin avanta­­giile de care s-a bucurat (concedii, îngrijire medicală, cantine, creşe, şcoli gratuite etc.) el şi familia lui, avan­­tagii care au denumirea de salariu social şi care au re­prezentat, anul acesta, un spor de 20% la salariul me­diu al oamenilor muncii. Vo­lumul total al salariului so­cial a fost anul acesta de 22 de miliarde lei, sumă care înainte se transforma în pa­latele, blănurile, bijuteriile, ospeţele şi desfrâul capita­liştilor iar care anul acesta a mărit bucuria de viaţă a oamenilor muncii. In cursul anului care în­cepe acum, foloasele directe şi indirecte ale oamenilor muncii vor fi şi mai mari. Investiţiile vor fi mai rotiri, puterea industrială a ţării va creşte şi mai mult. Prin a­­ceastă desvoltare economică vom putea să ne asigurăm o şi mai mare ridicare a nive­lului de trai, o şi mai mare bucurie de viaţă. Pentru po­porul nostru, anul nou des­chide noui perspective de îmbunătăţire a traiului, de asigurare a progresului. Această perspectivă e cu­­atât mai sigură cu cât e în­cadrată în mersul general al popoarelor care construiesc socialismul. Căci prin munca şi desvoltarea noastră econo­mică, prin ridicarea nivelu­lui nostru de viaţa materia­lă şi spirituală, noi punem o piatră la măreţul edificiu al păcii și progresului lumii noui pe care o clădesc po­poarele în frunte cu glorioa­sa Uniune Sovietică. AL. C. CONSTANTINESCU --------♦(■:•)❖------­ INFORMAŢII Luni la amiază a avut loc inau­gurarea cantinei şi clubului Uniu­nii Scriitorilor din R.P.R., în loca­lul din str. Romană 56. Cuvântarea inaugurală a fost ros­­tită de d. Mihail Novicov, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., care a subliniat grija Partidului şi Guvernului pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor materiale ale scriitorilor, înfiinţarea cantinei şi clubului scriitorilor, alături de cele­lalte numeroase realizări obţinute în cadrul Fondului Literar, sunt tot atâtea dovezi ale acestei griji faţă de creatorii de literatură. LOTERIA DE STAT comunica: La tragerea Loto-ului Săptămânal din 2 ianuarie a.c. au ieşit din urnă urmă­toarele numere câştigătoare: 170120­72­T5WrnT74i . Administraţia Poştelor şi Te­lecomunicaţiilor aduce la cunoştin­ţa abonaţilor din Bucureşti la ser­viciul de Telesolvarea telegramelor ia şi de la domiciliul abonaţilor că începând de la data de 20 Decem­brie numărul de telefon al acestui serviciu este 7.19.10. # Şcoala Profesională Metalur­gică „Armătura”, aduce la cunoş­tinţa elevilor de anul I repartizaţi la această şcoală, să se prezinte la 3 Ianuarie 1959, orele 7 dimineața, în șoseaua Basarab No. 21. PROFANATORII DE MORMINTE (Urmare din pagina I-a) gaţii reese că la Leitenberg există o groapă comună unde sunt îngropate 25­ 000 cadavre neidentificate. Nu există nici o îngrăditură, nici un monu­ment, care să arate că în locul acela au fost îngropate mii de­­ victime ale bestialităţii naziste. Dar nu numai de desinteres­­ s’au făcut vinovate autorită-­­ ţile municipale locale. Având­­ asentimentul autorităţilor ame-­­ ricane de ocupaţie au între- J prins unele acţiuni de ştergere­­ a dovezilor crimelor naziste.­­ Astfel s’a trasat un drum dea- i curmezişul acestei gropi com­u- j ne, deasupra osemintelor ome- j nești îngropate acolo. De ase- j menea, s’a continuat ridicarea­­ de maluri artificiale pentru a face să dispară dovada crime­lor comise de nazişti în acest loc. Tot în scopul acesta, di­recţia locala a Căilor Ferate . Germane a autorizat firma Gotler, din München, să extra­gă din partea de Nord Est a colinei Leitenberg un produs necesar fabricării unui anumit material de construcţie, deşi în regiune există numeroase te­renuri neexploatate, care pot servi aceluiaş scop. Dat fiind că, din declaraţiile a numeroşi cetăţeni germani din regiunea Dachau reese că in jurul coli­nei mai sunt alte numeroase gropi în care au fost asvărlite cadavrele victimelor barbariei hitleriste se poate înţelege cum lucrurile întreprinse de firma Gotler urmăresc în mod precis îndepărtarea acelor dovezi şi descoperiri noui, în ceea ce priveşte crimele naziste. Refuzul înaltului comisar al Statelor Unite în Germania de a admite o comisiune de an­chetă a F.LA.P.-ului, nu este decât încă o dovadă a atitudi­nii protectoare pe care autori­tăţile americane o au făţiş, faţă de elementele hitleriste. F.I.A.P., a cerut Secretaria­tului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în numele întregii omeniri progresiste şi a supravieţuitorilor din lagărele hitleriste, să se ia măsuri ime­diate pentru ca să nu se mai poată repeta asemenea acte de profanare, iar rămăşiţele ome­neşti dela Dachau şi Leiten­berg să fie adunate într’un osuar străjuit de un monument ce se va ridica şi va rămâne, mărturie eternă, a crimelor na­ziste, lăcaş de înhumare a unor nevinovate victime ale răz­boiului şi imbold al unei şi mai îndârjite lupte pentru pace, pentru ca astfel de crime în massa să nu se mai poată re­peta, niciodată, încuts ŞCOALA TINERILOR MUZICANŢI (remaire data pagina a l-a) educatori, ajută adolescenţilor să-ş i desvolte aptîtudinite muzicale, să şi le consolideze prin cunoştinţe temeinice. Pedagogii şcolii, printre care sunt cunoscuţii muzicanţi sovietici Alexandru Goldenweizer, Serghei Aslamazian, Vasili Sirinski, Gri­gori Ghinsburg, îşi educă elevii după sfaturile marelui compozitor rus Petru Ceaicovskî, care a arătat că omul care se închină artei, tre­buie, în primul rând, „să munceasă cu răbdare, modestie, stăruinţă". Din cei 30 de tineri şi fete, care au terminat şcoala în 1948,­­­u fost primiţi anul acesta la Conservato­rul din Moscova 29 de elevi şi eleve. Lin absolvent a devenit stu­dent al Institutului muzico-pedago­­gic „Gnesinî" din Moscova. Succesele şcolii sunt în mare măsură determinate de atenţia şi grija cu care Ţara Sovietelor în­conjoară pe viitorii muzicanţi, în­văţătura în şcoală până în clasa a VII-a este gratuită. începând din clasa a V-a, elevii, cari au note bune la materiile de învăţământ general şi la cele de învăţământ muzical, primesc burse de la stat. Şcoala se îngrijeşte şi de înzestra­rea elevilor săi cu instrumente muzicale. In acest scop, pe lângără şcoală există un mare depozit de instrumente, care se completează in fiecare an. în această şcoală, alături de ti­nerii moscoviţi, sunt primiţi şi co­pii, care vin în Capitală din alte oraşe şi din sate. Pentru ei există un cămin special întreţinut de şcoală. Printre şcolari sunt copii de muncitori, ţărani şi intelectuali so­vietici. Personalul didactic al şcolii face în fiecare an călătorii prin Uniu­nea Sovietică, unde, cu ajutorul secţiunilor locale de învăţământ pu­blic, aleg elevi pentru şcoală, ale cărei porţi le deschid larg în faţa copiiior din popor înzestraţi din punct de vedere muzical. Mulţi elevi ai­ şcolii muzicale de copii de pe lângă Conservatorul din Moscova sunt cunoscuţi în cercuri largi nu numai în U.R.S.S. Ei sunnt vestiţi şi dincolo de ho­tarele Ţării Sovietelor. Violonista Marina Kozolupova, pianista Roza Tamarkina, violoncelistul, Mstislav Rostropovici, iată câţiva din repre­zentanţii vechii generaţii de elevi ai şcolii, care nu odată au ieşit în­vingător l­­a concursurile Interna­ţionale. Toţi trei — M. Kozolu­pova, R. Tamarkina, M. Rostropo­­vîci — nu întrerup legăturile cu şcoala lor dragă. Ei lucrează acolo în calitate de profesori de muzică, transmiţând experienţa şi cunoş­tinţele bir tinerilor muzicanţi. Nu demult, elevii şcolii au re­prezentat în mod demn Ţara Sovie­telor la Festivalul internaţional din Budapesta, la concursul Chopin din Varşovia, la concursul Kubslik din Praga. Aceştia sunt Igor Oistrah, Igor Besrodnâi, violonişti, Iurii Muraviev, Tamara Gusova şi Ev­­gheni Malinin, pianişti. Majoritatea acestor tineri muzicanţi, după ter­minarea şcolii, au devenit studenti ,ai Conservatorului abia în 1949. In faţa lor sunt mulţi­­ani de perfec­ţionare continuă a măestriei lor, de înflorire a talentelor lor luminoase şi originale. Educarea de tineri muzicanţi, cari vor duce cu cinste mai departe steagul ariei sovietice înaintate — iată contribuţia dată la tezaurul culturii socialiste de către şcoala muzicală centrală de copii de pe lângă Conservatorul „Ceaicovskî“ din Moscova, una din numeroasele instituţiuni de învăţământ creiate pentru popor în U.R.S.S. WWBWWUBH(wOWOWRBWI­BB5!WB)!Igr L.­.W .. .WUmtU." ALMANAHUL VÂNĂTORULUI Primul almanah al vânătorilor la 1950, editat de „Asociaţia Generală a Vânătorilor din R.P.H.", oferă ce­titorilor o surpriză grafică şi lite­rară. Răsfoind volumul, dăm de un con­ţinut bogat, care poate interesa deo­potrivă şi pe vânători şi pe cei ce nu practică acest sport. Almanahul, ilustrat cu peste 100 desene şi fotografii, pe lângă că dă lucrării o înfăţişare deosebit de plă­cută, oferă cetitorului posibilitatea să cunoască fauna noastră atât de bogată, fie în munţi şi păduri, fie în Deltă Vânătoarea însăşi este prezentată în noua ei orientare, d­upă desfiin­ţarea vechilor societăţi de vânătoare formată din grofi, baroni, moşieri, bancheri, industriaşi şi comercianţi bogaţi. Din Almanah aflăm nu numai cum funcţionează cele aproape 400 de fi­liale die vânătoare din ţară, dar şi cum se practică vânătoarea, care sunt problemele actuale de vână­toare, ce s-a făcut până în prezent pentru înmulţirea şi ocrotirea vâ­natului, ce perspective are vână­toarea în R.P.R., ce sarcini au vână­torii noi faţă de sectorul vânătoresc. Aflăm, de asemeni, că pentru prima dată activitatea vânătorească este planificată în cadrul Planului de Stat, că se construesc numeroase case de adăpost, cabane de vână­toare, observatoare, că se fac amena­jări şi investiţii remarcabile, că se munceşte organizat pentru ocrotirea vânatului şi combaterea răpitoarelor, toate acestea sub directivele Ministe­rului Silviculturii şi ale Asociaţiei Generale a Vânătorlor din R.P.R. (A.G.V.). Almanahul cuprinde şi numeroase studii serioase asupra faunei noastre Puţin cunoscută de marea massa a oamenilor muncii, o bogată litera­tură vânătorească cu un conţinut nou, humor, istorie şi poezie vân­ă­­torească. , „Almanahul Vânătorului” este o lucrare care merită a fi cetită, chiar şi de nevânători. f *444^4*44­1­4­0­4­0­0­4­4­4­0 14.301 HA. TERENURI DEGRADATE AU FOST REDATE AGRICULTURII In cadrul lucrărilor prevăzute în Planul de Stat pe 1949, Minis­terul­­ Agriculturii, prin lucrări de asanare, irigare, îndiguire şi con­servare a terenurilor degradate, a redat în folosinţa agriculturii su­prafaţă de 14.300 hectare teren. In executarea acestor lucrări, o contribuţie însemnată au adus-o ţăranii muncitori care, mobilizaţi şi îndrumaţi de Organizaţiile de Partid, au participat intens la e­xecutarea lucrărilor prin muncă voluntară. Deasemeni, tot în cursul anului 1949, au fost amenajate orezător pe suprafaţa de 1­2.037 hectare. Lucrările începute la şantierele: Olteniţa-Surlari-Ilfov, Malul-Roşu­ şi regiunea Latinu-Vădeni, jud. Brăila, executate numai cu posi­bilităţi locale, lucrări care vor reda agriculturii încă ,15.350­ ha., au atins un cubar de 239.149 m. c. terasamente. CURIER JUDICIAR Chiabur concisionat pentru sabotarea planului agricol Parchetul Ilfov trimisese în ju­decata tribunalului penal, pe chiaburul Dumitru Cambur, din corn. Afumaţi , jud. HrGv, pro­prietar a 40 pogoane arabile şi al unui tractor, care s’a făcut vi­novat de sabotaj agricol, prin­ a­­ceea că a nesocotit cu rea credin­­ţă dispoziţiile din­­planul de în­sămănţări şi că nu a­ executat muncile programate. Secţia II-a penală judecând procesul, a condamnat pe chiabu­rul sabotor la 10 luni închisoare corecţională şi 20.000 lei amen­dă, obligându-l şi la despăgubiri civile către Ministerul Agricul­turii. ÎN CINSTEA CELEI DE A DOUA ANIVERSĂRI A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Editura „ARLUS — CARTEA RUSĂ” a lansat romanele încununate cu „Premiul STALIN’* SPSS îl CULMI de ANA SAC SE O frescă a construirii socialismului în Republica Letonă, după eliberarea ei de către Armata Sovietică IMiial TĂIATA INIMA de E. MALTEV Imaginea satului colhoznic de azi angajat pe drumul înfăptuirii comunismului Condamnaţi pentru înlesnire de trecere frauduloasă şi infracţiuni la legea devizelor Serviciul de Securitate făcând cercetări în localitatea Valea lui Mihai­l■ jud. Sălaj, a descope­rit o bandă organizată, care se ocupa cu înlesnirea trecerilor frauduloase peste graniţă, în schimbul preţului constând în valută­ străină. Şeful organizaţiei era dr. Eugen Feher, mare in­­dustriaş din Bucureşti, str. Bo­­lintineanu 5. El era ajutat de Nicolae Fisch, comerciant şi om de afaceri din Valea lui Mihai ; Mendel Schwartz,, speculant fără profe­sie precisă, dornic, în Baia Mare; Samuel Weiss, mare comerciant; Josef Baumel, măcelar şi agricul­tor; Alexandru Schwartz, trico­­teur din com. Valea lui Mihai; Anton Stern şi Arpad Lindel­­feld, funcţionali în serviciul în­treprinderii ,,Vitamin” din Bucu­reşti, str. Sf. Apostoli 70, pro­prietatea lui Eug. Feher. Rolul de călăuze îl aveau : Elena Leinsider, comerciantă din Valea lui Mitpai, Traian Cociuba, Florian Cociuba şi Alex. Moţ, din corn. Simian, jud. Bihor. Cu prilejul percheziţiilor făcute în cursul investigaţiilor, s-a gă­sit la unul din ei, anume Anton Stern, 13.000 dolari şi 2000 franci elveţieni, depuşi de cei intere­saţi şi cari urmau a fi reparti­zaţi membrilor organizaţiei. Toţi cei de mai sus au fost trimişi în judecata Curţii din Oradea, care i-a condamnat pre­cum urmează: dr. Eug. Feher, 20 de ani închisoare; Nie. Fisch şi Samuel Weiss câte 15 ani în­chisoare; Iosif Baumel 10 ani închisoare; Alex. Moţ 5 ani în­chisoare; Anton Stern 4 ani în­chisoare; Arpad Lindelfeld, A­­lex. Schwartz, Elena Leimsi­­er, Traian şi Florian Cociuba, la câte 3 ani închisoare. Inculpaţii făcând recurs, Su­prema Curte secţia penală, a gă­sit neîntemeiate toate recursu­rile, afară de acel al lui Alex. Moţ, care urmează a fi judecat din nou de Curtea Oradea. Suprema Curte apreciind asu­pra pedepselor aplicate inculpa­ţilor dr. Eug. Feher, Nie. Fisch, Samuel Weiss şi Iosif Baumel, le-a redus, pentru primul, de la 20 ani la 9 ani; pentru Nie. Fisch şi Sam. Weiss, dela 15 ani la câte 7 ani; iar pentru Baumel dela 10 ani la 6 ani închisoare. Pedepsele aplicate celorlalţi in­culpaţi au fost confirmate. Condamnări şi trimiteri in judecată Tribunalul penal secţia 111-a­­ condamnat pe Ejdahar Avedic din SX Silviei 17, la 6 luni închisoare, iar pe Gaspar Salilan, de la aceeaş adresă, la o lună închisoare şi 15.000 lei amendă pentru sabotaj economic. La perchiziţia domiciliară a in­culpaţilor de către organele con­trolului economic, au fost găsite 32 piei de viţei, parte prelucrate, — piei achiziţionate de muniţii, pe cale clandestină. — Parchetul a dat rechizitorul, de trimitere în judecata tribunalu- . iui penal, a individului Alexandru Ştefan zis Nelu, din str. Tonovici 6, care a fost surprins făcând co­merţ ambulant în piaţa de vechi­turi, cu mătase vegetală cumpă­rată pe cartele pe puncte, — târ­fele pe cari le cumpărase de la diverşi posesori. La perchiziţia ce î s’a făcut s’au găsit 2 cartele de muncă grea şi 2213 puncte­­ de­cupate din cartele. — Maria D. Floarea, din com. Dudeşti-Cioplea, str. Eroilor 26, a fost trimisă­­de către parchet în ju­decată penală, pentru că a taiet în mod clandestin o vacă de rasă, cu scopul de a vinde carnea tot pe cale clandestină.­­ Prin rechizitoriul parchetului au fost trimişi în judecata tribu­­n­­lului penal inculpaţii: Aurică Meresoiu, din corn. Dudeşti-Cio-­ plea , Dumitru Boldea din şos. Vi­tan 86, Strul Nadler din st.­­ Blaj 22 şi Radu M. Barou din str. Dră­­guşin Deleanu 6, sub inculparea de sabotaj economic, săvârşit prin aceea că cel dintâi a tăiat clandes­tin o bivoliţă, iar ceilalţi au ,pus carnea în consum­aţie pe ascuns. SABOTAJ ECONOMIC Fostul măcelar David Lazăr­­ din Bucureşti, str. Necul­ţane 1 53, dimpreună cu Ivan Gheor­­­ghe zis Gogu din Bucureşti, str. Palmierului 8, Ion P. Duma­z s­oaie din com. Bălăşoeni, jud Ilfov şi Ion Burianof din Bucu­reşti, str. Măgurele 92, au orga-­­ nizat un abator clandestin în pădurea Stere din jud. Vlaşca, cu complicitatea pădurarului Ma­rin St. Ioniţă, care primea o parte din câştig pentru că îi to­lera pe cei de mai kis să opereze tăieri de vite într’un loc retras al pădurii. Organele Miliţiei surprinzând un transport de carne provenită din acele tăeri, au făcut inves­tigaţiile cari au dus la descope­rirea abatorului şi a celor­ cari călcau legile economice sp de a se îmbogăţi pe cale ilicită. S-a stabilit astfel că cel care transporta în mod regulat la Bucureşti carnea rezultată din tăerea vitelor, era şoferul Va­­­­sile Benea, proprietar de maşină I din str. Sebastian 92 şi ajutorul I său, şoferul Voicu Miltiade, din­­ Prelung. Rahovei 37. Dintre cei­ care cumpărau în mod clandestin carne de la mă­celarul Lazăr şi complicii săi, au fost identificaţi doi şi anume: Front Feder, restaurator din ca­lea Văcăreşti 40 şi Ion Petre, cârciumar din calea Rahovei 77. Tribunalul penal secţia II-a, în faţa căruia inculpaţii au fost trimişi de către parchet, a ju­decat procesul, pronunţând sen­tinţa de condamnare a numiţilor. Primii trei inculpaţi — David Lazăr, Gh. Ivan şi Ion Duma — au fost condamnaţi la câte 3 ani închisoare şi câte 30­03 lei a­­mendă; Ion Burianof şi Ştefan Ioniţă au fost condamnaţi la câte 1 an şi 6 luni închisoare cum şi la 15.000 lei amendă; şoferul şi ajutorul său au fost condamnaţi la câte 1 an închisoare şi câte 10.000 lei amendă; iar clienţii­­ Feder şi Ion Petre, la câte 6­0 luni închisoare şi câte 10.000 lei­­ amendă. Toţi inculpaţii au mai fost condamnaţi sol­­ar la plata su­mei de 50.000 lei drept despăgu­biri civile către Ministerul Co­­n­­meretului CRONICA FILMULUI „CĂLUŢUL COCOŞAT“ Desenul animat technicolor, foarte complicat din punct de ve­dere tehnic, este unul din cele mai dificile genuri ale artei cinemato­grafice. Ce este un film de desen ani­mat ? Să fie imaginăm un număr foar­te mare de desene­ separate, care reproduc momente izolate ale miş­cării, succedându-se cu repeziciune în faţa noastră (25 de desene pe secundă). Poziţiile diferite pe care le iau desenele în această succe­siune, fotografiate pe peliculă, dau imaginea de mişcare­ a „persona­giilor". Pentru filmul „Căluţul co­coşat" au fost necesare 150.000 de astfel de desene. In "filmul de desen animat tech­nicolor, problema se complică, de­oarece este necesară combinarea culorilor desenelor izolate, astfel ca să rezulte o percepţiune unitară şi completă a „interpretului" in mişcare. Aurora boreală, unul din feno­menele naturii care surprinde prn măreţia sa, prin bogăţia infinită a culorilor ce se schimbă necontenit, nu a fost realizată în toată pleni­­îudnnce el, de nici un pictor. I'sle 'nivs­.­, deoarece pictorul, fo­losindu-se de desenul­­­static, ori­cât de iscusit ar fi el, nu poate reda un lucru foarte important: mişcarea culorilor şi a contururi­lor." Dar iată că filmul technicolor de desen animat învinge imobili­tatea imaginei colorate din pic­tură. Realizarea unui film de desen animat technicilor, necesită o mun­că îndelungată, foarte delicată, şi multă fineţe în combinarea culo­rilor. După realizarea­­unor excelente filme de desen animat ca: „Cei trei drăcuşori“ (după povestirea lui Gogol), „Cântăreţul vesel“, după povestirea fraţilor Grimm, „Quartetul“, după fabula lui Krâ­­lov, „Aurul alb“ şi altele, cineaştii sovietici au realizat ca un corolar „Căluţul cocoşat", primul film de desen animat de lung­­metraj, după­­cunoscuta poveste a lui P­ârşov. Vesel şi bogat în întâmplări, fil­mul „Căluţul cocoşat" ne poves­teşte întâmplările minunate ale năzdrăvanului Ivaniuşca şi păţaniile pline de haz ale ţarului şi ale curtenilor săi. Toate acestea im­presionează deosebit imaginaţia , opifier pe care­­ influenţează po­zitiv prin bogăţia conţinutului, iar­­ celor mai în vârstă le evocă im­presiile resimţite în copilărie, la citirea basmelor. Filmul sovietic de desen animat este unul din cele mai bune mij­loace de educare ale copiilor. Crearea unor studiouri speciale unde colaborează unii dintre cei mai buni cineaşti sovietici, arată grija deosebită pe care o poartă Uniunea Sovietică educaţiei sănă­toase a copiilor. Spre deosebire de filmele ame­ricane lipsite de orice conţinut in­structiv, ba mai mult, prin temele lor înveninate şi prezentarea mis­terioasă şi agresivă a naturii, în­fricoşau copiii, creindu-le teama de natură. Filmele sovietice pre­zintă natura prietenoasă, însufle­ţită, animalele grăind, capabile de a fi bune tovarăşe ale omului, a­­propiind copiii de natură, făcâ­n­­du-i s-o înţeleagă, arătându-Ie că natura poate fi şi, mai ales, trebue să fie cunoscută pentru a o stăpâni, pentru a alunga teama de ea. Filmul „Căluţul cocoşat“ îi face pe copii să înţeleagă viaţa florilor, a pădurilor, a animalelor, să iu­bească natura, să îngrijească ani­malele care nu-i mai înfricoşează, contribuind astfel la mărirea în­crederii copilului în­ forţele proprii. Filmul „Căluţul cocoşat" arată viaţa de huzur, lipsa de preocu­pări serioase, răutatea,, n-astia -i îngâmfarea ţarului şi a curtenilor săi într'un cuvânt, prezentând „înalţii conducători" de altădată, în goliciunea lor sufletească. Filmul desvoltă în copil ura im­ dauna milioanelor de oameni sim­pli ca şi Ivanuşca şi atâţia alţii. Filmul desvoltă în acelaş timp şi simţul dreptăţii. Iţi poţi da sea­ma de aceasta din atmosfera eu­neajunsuri, cade în fântână, bucu­ria „micilor spectatori" este de ne­stăvilit. Deasemeni, copiii sunt fa­vorabil impresionaţi de scena în care ţarul, în dorinţa de a întineri, îşi găseşte un sfârşit caraghios. Erau de nestăvilit chiotele şi ex­clamaţiile de bucurie ale copiilor în momentele când Ivanuşca, în ciuda „grăjdarului cel rău", reu­şea să aducă ţarului pasărea de foc, sau crăiasa mărilor, scăpând astfel cu viaţă. Adânc impresionantă era compa­siunea cu care-l priveau micii şi marii spectatori din sală pe Iva­­nuşca atunci când acesta era un im­pas. In toate aceste scene, oa­menii mai în vârstă palpitau la unison cu copiii, fiind nerăbdători să vadă sfârşitul celor care-1 chi­nuiau pe micul Ivanuşca. Ce dovedeşte această intensa participare a spectatorilor de toate vârstele la acţiunea filmului ? In primul rând, că filmul a reuşit să creeze o legătură, să stabilească , un fir prin care transmite specta­­t­­orului bogăţia conţinutului de idei a filmului In al doilea rând , dovedeşte că flmul a fost înţeles, că învăţămintele degajate din mi­nunatul basm animat au fost des­cifrate, aceasta reeşind din mani­festările amicale sau ostile, cu care micii spectatori subliniau di­feritele scene ale filmului.­­ Filmul „Căluţul cocoşat", în­­ ciudă faptului ca este o animare a unei poveşti de-acum aproape 100 de ani, este totuşi de actuali­tate ; dacă ţarii şi sfetnicii lor ai­doma cu cei din filmul „Căluţul cocoşat" au dispărut înghiţiţi de valurile prefacerilor sociale, mai există în lume împăraţi neîncoro­­naţi, regi ai petrolului, cărbune­lui, etc., mai hrăpăreţi ca vechii ţari, mai există sfetnici cari le susţin interesele, tot aşa de servili şi linguşitori precum vechii sfet­nici de odinioară. Tarul şi sfetnicii din povestea lui Erşov, rămân simbol de oa­meni hrăpăreţi, care trăesc din munca altora, lacomi, cu buzuna­rele fără fund, care nu pot fi um­plute niciodată, oameni faţă de cari trebue să purtăm o ură neim­­plicată. Filmul „Căluţul cocoşat“ lasă faptele să vorbească, şi ele vor­besc aşa de limpede, aşa de clar, încât până şi spectatorii cei mici de tot, cari nu se îndeletnicesc încă­ cu de-ale scrisului şi cititului pătrund înţelesul întâmplărilor, fără să mai folosească versurile cari în­soţesc şi întăresc expresivitatea imaginilor. Filmul „Căluţul cocoşat“ stimu­lează puterea de discernământ a micilor spectatori. Astfel filmul nu serveşte concluziile pe tavă, ei ofe­ră doar preraizele, sub formă de intâmplări, cărora ,mintea ageri­i micului spectator le pătrunde adân­ca lor semnificaţie. Copilul vede cu satisfacţie în finalul filmului că forţele rele sunt înfrânte, reprezentanţii aces­tora — ţarul şi „grăjdaria ori rău“ — pier din pricina p­oprii­­lor lor uneltiri. Copiii toţoleg , oamenii cinstiţi şi curagioşi , Ivanuşca, înving până în cele din urmă, însă că această victorie nu este uşoară, că trebuie sa lupţi, să nu te descurajezi oricât de mari ar fi piedicile ivite în cale, aşa pre­cum a făcut Ivanuşca. Optimismul şi vioiciunea care străbate, povestea „Căluţului coco­şat" sunt susţinute şi de coloritul viu şi nuanţat al desenelor ani­mate. Imaginile păsărilor de foc şi a dansului realizat de ele, precum şi imaginile cuiului cu coama de aur şi a sborurilor lui Ivanuşca deasu­pra munţilor sunt îndeosebi reali­zate. „Căluţul cocoşat“ — ca de­ altfel toate filmele sovietice pentru copii — este un tezaur de învăţăminte pentru copii, este un factor educa­tiv eficient, este o şcoală minuna­tă pentru crearea unor copii con­ştie­nţi, buni cetăţeni, iubitori es patrie. ALEXANDRU DRUC*5Î1 Scenă din filmul „Căluţul cocoşat". pw. tuturor bogătaşilor, împo- i tuziastă, creîată în sa­u fie scenele triva tuturor sfetnicilor hrăpăreţi,­­ in care elementul rău, negativ, duşmani si poporului, împotriva aa,e înfrânt. Astfel, în scena­­ acelora care se dedau jafului,­­ care „grăjdarul cel rău", " arc .i schingiuirilor şi huzurului, în ■ pricinuit isteţului Ivanuşca

Next