Universul, martie 1950 (Anul 67, nr. 48-74)

1950-03-01 / nr. 48

AmlwI a!­67-îea4 PAGINI 4 LEI Im» mtw««*r cowfwmrimavfejtaii D»r. 6-«nea P. T. T. îir. 20.064/&SS Fondator LUI DI CAZZAVIILAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23 - 25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI­­ 3.30.10, înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov UN PREJIOS ÎNDREPTAR IN LUPTA PENTRU PLAN Cu un viu interes au primit oamenii muncii din ţara noas­tră ..Motărirea Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Boliyan şi a Consiliului de Miniştri asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru creş­terea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale muncitorilor, tehnicie­nilor şi funcţionarilor”. * Hotărirea aceasta constitue un sprijin şi un îndreptar preţios în lupta poporului nos­tru muncitor pentru împli­nirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950. Crearea unui sector socialist în economia noastră naţională impunea şi introducerea unui nou sistem de salarizare, ba­zat pe principiul socialist al retribuţiei după muncă. Iată de ce, in Februarie 1949, adu­­când la îndeplinire sarcinile pe care le trasa Rezoluţia Co­mitetului Central al P. M. R din Decembrie 1948, Consiliul de Miniştri a hotărît introdu­cerea noului sistem de salari­zare, după cantitatea şi calita­tea muncii depuse de fiecare. Noul sistem de salarizare a pus capăt arbitrarului şi bunu­lui plac, care stăteai­ la baza sistemului de salarizare din trecut. In trecut nu se făcea nicio deosebire între munca califi­cată şi cea necalificată. Capi­taliştii preferau să folosească într’o măsură cât mai mare braţe de muncă necalificate, ieftine. Iată de ce ei nu intro­duceau mijloace tehnice mo­derne de­ lucru, decât dacă a­­cestea le aduceau un profit considerabil. Furnalele din Hunedoara au fost încărcate manual, timp de zeci de ani, întrucât capitaliştilor le adu­cea un profit mai mare munca ieftină a oamenilor, decât ma­caralele mecanice. Sistemul burghez de retri­buţie nu făcea nicio deosebire intre munca grea şi cea uşoa­ră, între munca vătămătoare sănătăţii omului şi cea nevătă­mătoare, dar făcea deosebire intre muncitorii tineri şi vârst­nici, între femei şi bărbaţi, în­tre muncitorii de diferite na­ţionalităţi. Prin aceasta, capi­taliştii socoteau că vor putea provoca desbin­area între mun­citori. Cu totul alta este situaţia a­stăzi în ţara noastră. Lupta pentru industrializa­rea ţării face să dispară munca cu unelte primitive, care nu poate duce la ridicarea pro­ductivităţii muncii, la victoria unei noi orânduiri sociale. Noi avem nevoie acum de o producţie tot mai ridicată, de o productivitate din ce în ce mai înaltă, fiindcă numai prin crearea unui belşug de bunuri Aurel Raica (Continuare in pag. 2­ a) NOUI GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE S AU CONSTITUIT DUMINICA SI LUNI IN DIFERITE REGIUNI DIN IARĂ Ţăranii săraci şi mijlocaşi, ascultând îndemnul Partidului Muncitoresc Român şi urmând exemplul fraţilor lor cari au constituit Gospodării Agricole Colective astă vară, au hotărât să rupă cu exploatarea chiaburilor şi cu mizeria pământului fărâmiţat­­ ■■ Duminică 26 şi Luni 27 Februa­rie a avut loc, cu aprobarea Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernu­lui, constituirea a 47 noi Gospo­dării Agricole Colective în comu­nele: Sânt­ana, jud. Arad; Borş, Moara de Râturi, jud. Bihor; Pe­rişorul, jud. Brăila; Cotărgaci, jud. Botoşani; Padina, Gherăseni, Gă­­vâneşti, Baba Ana, jud. Buzău; Sala Legii, Crişeni,jud. Cluj; Co­­m­ana, Săcele, Izvorul Mare, La­nurile, jud. Constanţa; Cudalbi, Smulţi, Oasele, Plevna, jud. Co­­vurlui; Călăraşii Vechi, Ştefan Vodă, jud. Ialomiţa; Popeşti, Ro­mâneşti, jud. Iaşi; Jeica, jud Nă­­săud; Ţibeni, Măneuţi, jud. Ră­dăuţi; Vişani, jud. R. Sălat; Stoe­­neşti, Bărza; Ursa, jud. Romanaţi; Reghea, jud. Sălaj; Hosman, jud. Sibiu; Şeica Mare ,jud. Târnava Mare; Zagăr, jud. Târnava Mită; Or­ivi­­ia, jud. Tecuci; Conteşti, jud. Teleorman, Bîled, Va­tiaş, Tor­mac, Cărpiniş, Diniaş, Satu Mare, jud. Timiş; Cerna, Pisica, jud. T­ulcea; Cheia, jud. Turda; (Continu­at d­in pag. 2-a) Ţăranul muncitor Jeţu Dănilă iscălind actul de constituire a Gospodăriei Agricole Colective din com. Cerna, ju­d. Tulcea ZĂDĂRNICIREA COMPLOTURILOR IMPERIALISTE Procesul de spionaj judecat re­cent la Budapesta a desvăluit pe deplin rolul jucat de anumiţi diplo­­maţi britanici şi americani din mi­siunile acreditate la Budapesta, în acţiunile întreprinse împotriva re­gimului democratic din Republica Populară Ungara. Colonelul american Vogeler a recunoscut la interogatoriu că era conducătorul direct al actelor de spionaj şi sabotaj menţionate în actul de acuzare. Deasemeni căpi­­lan­ul englez Sanders şi-a mărtu­risit vina. Mai mult, aceşti spioni au arătat că duceau activitatea lor de subminare, folosind aparatul misiunilor diplomatice britanică şi americană din R. P. Ungar. Acestea sunt faptele. Şi faptele, aşa cum spune un proverb engle­zesc „sunt lucruri încăpăţânate. De ele trebue să ţinem seama“. Imperialiştii anglo-americani nu vor însă să ţină seamă de fapte. Atunci când poporul ungar, ame­ninţat in drepturile şi libertăţile sale, de activitatea acestor spioni şi„sabotori, le-a cerut socoteală pentru crimele lor, guvernele Ma­rii Britanii şi Statelor Unite, în loc să accepte aşa cum era normal la justiţia maghiară să-şi spună cu­vântul, după cercetarea atentă a faptelor incriminate, au trecut la acte de intimidare trimiţând un val de note de protest la Budapesta, calomniind şi­ insultând justiţia şi poporul maghiar, trecând chiar la represalii Sigur că în aceste condiţii gu­vernul R.P. Ungare a fost îndrep­tăţit sa­ ceară prin note guvernelor englez şi american să adopte o ati­tudine în conformitate cu conclu­ziile logice ce pot fi trase din eve­nimentele susmenţionate, deoarece numai o astfel de atitudine poate sta la baza caror relaţii sănătoase intre state. Guvernul maghiar a cerut de a­­sem­eni guvernelor Statelor Unite şi Marii Britanii sa renunţe la re­presaliile îndreptate împotriva R.P. Ungare, represalii prin nimic jus­tificate, deoarece asupra vinovăţiei spionilor Vogeler şi Sander« nu există nici un fel de dubiu, ei înşişi mărturisindu-şi crimele. Guvernele englez şi american sunt invitate să mediteze şi asupra unor alte fapte care compromit, grav relaţiile dintre Statele Unite şi Marea Britanie pe de o parte şi R. P. Ungară pe de altă parte. Procesul amintit a arătat că mi­siunile diplomatice americană şi britanică nu sunt de fel străine de activitatea de spionaj îndreptată împotriva R.P. Ungare, întreţi­nând un personal extrem de nume­ros, mult mai numeros decât înainte ce război, aceste misiuni diplomatice au dat şi dau sprijin activ elementelor reacţionare din Ungaria. Pe lângă ambasada americană sau ad­utat peste 100 de cetăţeni unguri dintre adepţii regimului fascist ai lui Horthy. /\ba Milliu Ului ui *iCj guvd­u­ui gar este perfect îndreptăţit să ceară guvernelor Statelor Unite şi Mari Britanii să-şi reducă perso­nalul ambasadelor la un număr re­zonabil de funcţionari, atâţia câţi sunt realmente necesari pentru du­cerea unei activităţi diplomatice ignpale şi în acelaş timp să schimbe situaţia intolerabilă creată la ambasadele Statelor Unite şi Marii Britanii prin prezenţa unor elemente fasciste ungare ostile re­gimului democratic din R­P. Un­gară. Toate aceste cereri legitime ale guvernului ungar sunt dictate de voinţa fermă de a asigura Repu­blicii Populare Ungare o desvoltare independentă. Respingerea lor de către Statele Unite şi Marea Bri­tanie ar însemna o nouă demascare a modului nepermis în care în­cearcă imperialiştii anglo-americani să învenineze relaţiile diplomatice cu ţările cari nu acceptă imixtiunea imperialiştilor in treburile lor in­terne. Recenta notă a guvernului ungar pune într'o lumină foarte vie „acti­vitatea diplomatică” a ambasadelor americană şi engleză, activitate în­dreptată în direcţia sabotării conso- l­idării regimurilor de democraţie­­ populară. Diplomaţii anglo-americani slu­ j­­esc scopurile aţâţătorilor la răz-­­ boi. Demascarea lor înseamnă de aceea, o contribuţie reală adusă­­ cauzei păcii. y7 TELEGRAMA ADRESATĂ GENERALISIMULUI STALIN DE CĂTRE D. MAO TSE DIN Moscova, 27 (Agerpres).—TASS transmite textul telegramei a­­dresata d. Mao Tse Duri lui I. V. Stalin, Tovarăşului STALIN. Ne apropiem de frontiera dintre URSS şi Republica Populară Chi­neză. Părăsind Marea Ţară — Uniu­nea Republicilor Socialiste Sovie­Moscova, 27 (Agerpres) 1ASS transmite textul telegramei adre­sată de Ciu En Lai ministrului de afaceri externe al URSS, A. I. Vâşinski,­­Ministrului de Afaceri Externe al URSS, A. I. Vâşinski După plecarea din Moscova, de-a­ lungul întregului drum precum şi în oraşele Svendîov&c, OmSc,­tice — vă exprim D-voastră şi to­varăşilor de răspundere din Guver­nul Sovietic sincera şi marea mea gratitudine pentru calda şi priete­neasca ospitalitate. Să se întărească şi să înfloreas­că Uniunea Sovietică, condusa de D-voastră ! MAO TSE DUN­A "/ V Sa» I ” IX evj Val (fcij I. JVJ rwi .P V . 11 n II t V M Cita, tovarăşii sovietici ne-au acor­dat cea mai mare atenţie. Părăsind Marea Ţară aliată, ex­prim din toată inima sincera mea recunoştinţă pentru toate acestea. Trăiască în veci prietenia şi co­laborarea dintre Statele noastre ! CIU EN LAI Telegrama d-Rii Ciu En Lai către d. A. I. Vâşinski „Săptămâna Prieteniei Româno-Bulgare“ ASTĂZI SOSEŞTE IN CAPITALĂ rps SViiTîi mn rnjin 11 t­nu: nini UfcLfcVAŢIA lULIURALA MILIARA Delegaţia culturală bulgară, care va lua parte la festivităţile din ca­drul „Săptămânii Preteniei Romă­­no-Bulgare“, soseşte astăzi în Ca­pitală. Delegaţia este condusă de prof. Sava Janovschi, preşedintele Co­mitetului pentru ştiinţă, artă şi cultură al R.P. Bulgaria. Din delegaţie fac parte: prof. ur­iv. Urtsip DascaioV, rectorul Universităţii din Plovdiv şi depu­tat al Marii Adunări Naţionale­; dr. Vladimir Marcaţi, profesor la Facultatea de Medicină din Sofia; Alexandru Burmov, profesor de istorie la Universitatea din Sofia ; Anghel Todorov, poet, secretarul Uniunii Scriitorilor Bulgari; Pa­vel Vejinov, scriitor; Stoian Ca­­rolov, critic literar; Bogumil Rai­­nov, poet şi critic de artă ; Raina Mihailova, cântăreaţă, artistă eme­rită ; Tania Tocova, cântăreaţă; prof. Tamara Iancova, pianistă; prof. Leon Surujan, violonist; Gheorghe Nicolov Dimitrov, zia­rist, vicepreşedintele Uniunii Zia­riştilor Bulgari, redactor la „Ra­­botn­kcesco Delo"; Petco Gheor­­ghiev, ziarist; Nicola Condarev, preşedinte al Uniunii Cercurilor de Lectură; Tenio Pindărea, ca­ricaturist ; Sara Garii, referentă la Comitetul ştiinţei, artei şi cul­­turii. Delegaţia mai cuprinde corul Radio şi un ansamblu de dansuri. (Agerpres). CONVOCAREA ŞEDINŢEI PLENARE A C. C. Al UNIUNII TURREIM MUNCIM In zilele de 2 şi 3­­Martie a. c., va avea loc la Bucureşti şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului­ Muncitor. La ordinea de zi sunt următoa- I rele probleme : 1.[ Sarcinile tineretului munci­tor din R.P.R în lupta pentru pace 2. Sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în domeniul muncii or­ganizatorice. FESTIVALUL ARTISTIC ORGANIZAT IN LISTEA CONGRESULUI CĂMINELOR CULTURALE DIN R.P.R. Zeci de echipe de coruri şi dansuri populare româneşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, purtând costume specifice regiunii, au prezentat dansuri şi cântece din ţinuturile lor Duminică dimineaţa a avut loc­­ în sala „Patria” festivalul artistic I organizat in cinstea Congresului­­ Căminelor Culturale din­ R. P. R„ festival la care şi-au dat concursul­­ numeroase ecape de cântece şi I dansuri ale Căminelor Culturale din­­ întreaga țară. Au luat parte: dr. Petru Groza, I preşedintei Consiliului de Miniştri. I. Chişinevschi, secretar al C. C. al P.M.R, Otila Chişinevschi, vice­preşedinte al C.G.M., C. Pârvu­­lescu, profesor universitar L. Răutu, L. Salajan, ministrl construcţiilor. Sorin Toma, redactor responsabil al ziarului „Scânteia”, membri ai C.C. al P.M.R., Cat. Stojce, secretar al C.GIM., Mihai Mujic, membrii în Biroul Executiv al G.GM., mem­bri supleanţi ai C.C. ai P.M.R., Ed. Mezincescu, ministrul Artelor. Au fost de faţă: A. A. Golb­en­­cov, prim secretar al Ambasadei Sovietice, J. P. Nikitin, secretar de Ambasadă, I. A. Maximovski, re­prezentantul permanent al V©KS-u­­lui în R.P.R., precum şi membrii delegaţiilor străine la Congres, în frunte cu delegaţii sovietici. Au mai luat parte un mare nu­măr de fruntaşi ai­ vieţii culturale şi artistice, muncitori şi muncitoare. DESFĂŞURAREA PROGRAMU­LUI ARTISTIC Festivalul sa bucurat de un de­oseb­it succes. Zeci de echipe de dai­suri populare româneşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, pur­tând costume,specifice regiunii, au prezentat jocuri din ţinuturile lor. Festivalul a ar­ăta­t că în rându­rile ţărănimii muncitoare, care o­­dinioară era ţinută in întunerec, de regimurile burghezo-moşiereşti, se găsesc nenumărate taiente artisti­ce, pline de dorinţa i de a-şî însuşi cât mai multe cunoşcuţe pentru a contribui la înflorirea culturii noas­tre naţionale. În Fiecare câţnec, în fiecare joc, simţeai dragostea- ţătărgorii munci­toare pentru patria noastră scum­pă. Republica Populară Română. După ce corul ansamblului­ artis­tic al Uniunii Sindicatelor din Transporturi şi Comunicaţii­­a­­des­chis festivitatea cu Imnul R.P.R. şi Imnul Sovietic, echipa de jocuri a muncitorilor de la uzinele „Vasile Roabă" a prezentat câteva dansuri populare. Programul artistic prezentat de echipele Căminelor Culturale a în­ceput cu un cântec de bucium din Ţara Moţilor. Tânăra Florica Mâzgoi, din co­muna Batra­ni-Prahova, care a pri­mit premiul II la concursul pentru instrumente populare la Festivalul Mondial al Tineretului ş­i­ Stimen­ţi­­lor de la Budapesta, a executat din frunză câteva arii populare. Echipa de jocuri a£Cămtoilui Cultural din Nehoiaşu-Buzău, cu fe­tele îmbrăcate în ii înflorate cu fir de aur ce strălucea în n­ăţaia lumi­nii, cu fetele cu flori mari roşii şi bieţii cu costume împodobite, au jucat câteva dansuri populare ca­­Sârba lui Gheorghe“, „Spijicuţa“ sau „Brâu­ bătrânesc“, dovedind o măestrie artistică deosebită. Echipa de ţărani ucraineni din comuna Poenile de Sub Munte, a prezentat apoi jocul popular ,,Hu­­lulea“. Publicul a răsplătit cu pu­ternice aplauze acest dlans. Aplauze îndelungate au primit a­­pariţia echipei mixte de jocuri a ţăranilor muncitori rontâni şi romi din comuna­­ Poiana de Sus-Dolj, care a executat cateva dansuri populare, printre care­ şi jocul rom „Arfimnele“. Au prezentat apoi un program de jocuri populare echipa Căminului Cultural din comuna Sălciuţa-Cluj. Jocurile, alcătuite pe melodii popil­are româneşti îmbinate armonios cu cântece populare maghiare, au f­­ost răsplătite cu pute­rfiice apla­uze. Golul mixt a! Căminelor ’ Gu­ltu» ale „N. Bălcescu“. ..George Enes­­cu‘‘ şi „Salom Alehem“ a executat apoi două melodii. Şi rând pe rând s'au perindat pe scenă echipe de cântece şi dansuri din diferite regiuni ale ţării. Echipe secueşti, echipe din Ţara Iaşului, echipe de­­ lucraşi din :o.n. Jina-Sibiu, au prezentat pro­grame minunate. Festivalul s-a încheiat cu Cân­­ecu­l de Slavă închinat marelui prie­­en al poporului nostru, genialul ,r­­­ătător al omenirii, muncitoare. Ma­rie Stalin, cântec executat de co­nt. ansamblului artistic al­ Uniunii imndicatelor din Transporturi şi Co- ■ mnunicaţii. (Agerpre ) CUI?* U „ULTIMA ORA": Htofârifei» Comh­etuteî Central al Partidului Comu­nist (bolsevic) al Utbhini* Sovietice cu privire la ziua de 8 Marrie — Ziua Internaţi* iwda a Femeii. WN** 4# Mie*cu*­ 1 Martie *9­0 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚII BLOCUL STALINIST AL COMUNIŞTILOR ŞI AL CELOR FĂRĂ DE PARTID de S. TITARENCO ] Se apropie ziua alegerilor pen­tru organul puterii supreme de Stat din Uniunea Sovietica, Sovietul Suprem al U.­ R. S. S. Campania electorala din U.R.S.S. decurge în atmosfera unui puter­nic avânt politic şi în mutică ai întregului popor sovietic. Muncito­rii, ţăranii şi intelectualii desem­nează candidaţi în alegerile pentru Sovietul Suprem, oameni dintre cei mai buni şi dintre cei mai devotaţi cauzei partidului lui Lenin şi Sta­lin, cauzei comunismului.­ Primul candidat al întregului popor este marele conducător şi învăţător al celor ce muncesc, I. V. Stalin, de numele căruia sunt indisolubil le­gate înălţarea şi înflorirea Sta­tului Socialist Sovietic, creşterea nemaiîntâlnită a bunei stări şi a­ cul­turii masselor muncitoare. Oamenii sovietici, oamenii simpli din toate ţările îşi leagă ele numele lui Sta­­lin nădejdile şi încrederea In vic­toria dreptăţii, libertăţii şi a cau­zei păcii asupra forţelor tenebroa­se ale reacţiunii imperialiste şi a­­ţâţătorilor la un nou război­ In alegerile ce vin, ca şi în a­­legerile din 1937 şi 1945, Partidul Bolşevic se prezintă într’un bloc unitar, într'o strânsă alianţă cu muncitorii, ţăranii­ şi intelectualii fără de partid. Fiecare candidat al comuniştilor pentru­ funcţiunea de deputat al Sovietului Suprem este, în acelaş timp, şi un candidat al celor fără de partid. Fiecare can­didat al celor fară­ de partid este, în acelaş timp, şi un candidat al Partidului Comunist. Blocul comuniştilor şi al celor fără de partid din U.R.S.S. este un fenomen neîntâlnit şi imposibil în ţările capitaliste. Blocul comu­niştilor şi­­ al celor fară de­ partid, nu este o simplă înţelegere elec­torală din acelea care se închee, bunăoară, intre diferitele partide burgheze. Blocul comuniştilor şi al celor fără de partid din U.R.S.S. repre­zintă o alianţă politică dintre par­tidul comunist şi massele de mi­lioane ale întregului popor sovie­tic. Un astfel de bloc este posibil numai într-o ţară în care intere­sele partidului şi ale celor ce muncesc sunt comune, unde în­tregul popor sovietic, sub încer­cata conducere a partidului său, construeşte cu succes o viaţă so­cialistă­ liberă. Ideea blocului comuniştilor şi ai celor fără de partid a fost pusă întâia oară la baza campaniei e­­lectorale din 1937. Un astfel de bloc al Partidului Comunist şi al întregii masse a celor fără de partid n'a fost şi n'a putut să fie nu numai înainte de Revoluţia Socialistă din Octombrie, dar niei in primii ani ai orânduirii sovie­tice. Abia în cel de-al 21-lea an al puterii sovietice, Partidul Bol­­şevic a avut putinţa să realizeze ideea blocului intre comunişti şi cei fără de partid. In perioada a­­ceea se repurtaseră cele mai mari victorii ale socialismului, iar toa­te clasele exploatatoare fuseseră lichidate in întregime. In ţară se înfăptuise o unitate moral-politică a societăţii, nemaivăzută in isto­rie. I Noua Constituţie a U.R.S.S.— Constituţia Stalinistă — adoptată in 1936, a încununat faptul de importanţă istorico-mondială că in U.R.S.S. a şi fost toils­truită, in esenţă, societatea socialistă ,şi că ţara sovietică a şi intrat în etapa finală a construcţiei socialismului şi a trecerii treptate spre comu­nism. Constituţia a încununat ore­(Continuare in pag. 3-a) ÎMPREUNA PE DRUMUL VIEŢII NOUI Am ieşit Duminică, spre seară, în oraş. Era pe străzile din cen­trul Capitalei un asemenea pu­­hoiu de oameni încât ai fi zis că mai toată populaţia Bucureştilor părăsise casele pentru a profita de temperatura plăcută a acestei zile de adevărată primăvară. Prin dreptul întretăierii străzii Brezoianu cu străduţă care des­chide calea spre Cişmigiu, am în­tâlnit un grup de oameni care atrăgea­u atenţia tuturor. Erau acolo patru bărbaţi, dintre care unul era ostaş, erau apoi trei femei, una din ele îmbrăcată in port ţărănesc. Cântau. Mai întâi, un cântec in limba română, apoi un altul in limba maghiară. Se observa ime­diat că nu toţi cei şapte vorbeau perfect româneşte, după cum, dea­­sem­eni, nu vorbeau fără greşala limba maghiară. Dar bună voia tu­turor, veselia lor care se tradu­cea la fiecare pas în râsete şi nume, arăta limpede că ei cu toţii mai presus de deosebirea de limbă, de naţionalitate, se aflau uniţi într’o caldă prietenie. Nu ştiu cine erau cei şapte, nici de unde se cunoşteau. Poate ca se întâlniseră cu o zi înainte şi se împrieteniseră în sala Ateneu­lui R. P. R. cu prilejul Congresu­lui căminelor culturale, ştiut fiind că printre delegaţii la Congres au fost reprezentanţi ai tuturor naţio­nalităţilor conloc­uit­oa­re. Poate că se cunoscuseră nu chiar seara în care i-am văzut, pe una din acele străzi transfor­mate în furnicar omenesc, pe una din acele străzi în care pulsa, Du­minică, atâta viaţă. Lucrul impor­tant nui stă însă nici în locui ,şi nici în condiţiile întâlnirii şi cunoş­tinţei membrilor grupului. Lucrul important nl constituie faptul că este cu putinţă ca azi în ţara noastră, după zeci şi zeci de ani de politică­ de ură şi vrajbă între naţionalităţi, politică dusă activ de clasele exploatatoare de toate naţionalităţile, să poţi vedea în viaţa de toate zilele, întâmplări ca aceea povestită şi ca nenumărate altele. Important este că in ocazii tot mai multe se vădeşte azi că în ţara noastră calea spre prietenia, spre dragostea dintre naţionalităţile conlocuitoare şi poporul român se arată din ce în ce mai luminoasă. Faptul aparent neînsemnat, că intr’un grup de oameni simpli, ro­mâni şi maghiari, înfloreşte voia bună şi frăţia, devine lucru de seamă prin faptul că el tinde să devină tipic, exprimând relaţiile azi existente dintre massele mun­citoare de diferite naţionalităţi în ţara noastră. Căutând rădăcina acestor relaţii, este imposibil să nu o găsim­ în poli­tica justă pe care o duce Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul ţării noastre in problema naţio­nală. Pentru rezolvarea acestei pro­bleme, a lucrat de multă vreme, încă din anii ilegalităţii, Partidul Comunist Român călăuzit fiind de ideile marxist-leninist-staliniste. Dar crearea condiţiilor pentru rezolvarea problemei naţionale, la noi, a fost obţinută prin elibera­rea ţării noastre de către Armata Sovietică.­­ Iar începutul activ al rezolvării acestei probleme, rezolvare care va deveni deplină numai odată cu completa lichidare a claselor ex­­ploatatoare, a fost în ziua de 6 Martie 1945 când, Înfrângând reac­­ţiunea, poporul nostru muncitor a adus la cârma ţării un guvern democrat în covârşitoarea majori­tate a componenţei sale. Numai după această dată a putut să fie dusă o politică care sa fău­rească bazele unei strânse apro­pieri dintre poporul român şi na­ţionalităţile conlocuitoare. Aceste baze au fost constituite datorită diverselor măsuri luate de Casa Georgascu (Continuare in pag. 2-a) JRK-VJ.V- V..15 EI SUNT DUSMANII PĂCII O PROBA A „MODULUI DE VIATA" AMERICAN TRAFICANT DE DEVIZE, SEF DE STAT MATOR fi SPION AMERICAN Este vorba de j­eneralul Revers, trimis anul trecut de guvernul francez să sdrobească mişcarea de i­iberare din Vietnam. Neputân-­ du-se acoperi de o „glorie“ pe care o socotea uşoară, generalul Revers s’a lansat în speculation, mai ren­tabile, spionajul şi traficul de , j devize. Călătoria in Statele Unite I trebuia să-i fie profitabilă in rea- I lizarea ambelor ţeluri. Au fost schimbate amabilităţi între şeful de­­ Stat major francez şi generalii a­­­­mericani. Revers a dat indicaţii­­ despre mişcarea grevelor din Franjd­i­ţa. La rândul lor, generalii ameri­­­­­cani i-au dat informaţii asupra miş­­­­cărilor de eliberare din Asia, ordi­­­­ne pentru Indochina şi... cecuri de­­ încurajare. Dar dacă călătoriile­­ de la Saigon la Washington şî de la I Washington la Saigon au săltat frumuşel situaţia financiară a lui Revers, soarta armelor nu­­ a fost­­ favorabilă în Vietnam. Un proces monstru se judecă a­­­­cum în Franţa, proces la care insă­­ lipsesc deocamdată principalii vi- I novaţi: Banca Indoctrinei, gm er- I naiorul Indochinei, mai mulţi m­i- I niştri printre care socialistul de­­ dreapta Ramadiei şi generalii afa­­­­cerişti in frunte cu Most şi Re­­j­vers. Iată la ce folosesc războaiele co- I loniale: la vărsarea sângelui nevi­­­­novat, comercializat in aur de co- I lonialişti şi de instrumentele lor,­­ marţialele manechine. Nici poporul francez, nici po­­­­porul vietnamez nu vor să mai fie I victimele nesăţioaselor pofte de îm- I bogfliţire ale imperialiştilor. Po- 1 porul vietnamez luptă cu succes im- I potriva colonialiştilor, iar poporul­­ francez va şti să tragă la răspun­dere pe principalii vinovaţi ai a­­venturilor războinice. VATICANUL, DOLARU! AMERICAN ŞI PROPAGANDA RĂZBOINICĂ Credincios tradiţionalei sale re­putaţii de viespar al intrigilor răz­boinice,­ Vaticanul se trudeşte să găsească „cea mai bună formulă pentru a lega „primatul spiritual“ cu „afacerile sunt afaceri“ ale mo­dului de viaţă american. Această formulă a fost încercată în trecu­tele alegeri italiene, când Vatica­nul a pus la dispoziţia bancherilor americani nişte „voci cereşti“ me­nite să îndrumeze pe credincioşi pe calea votării partidului american din Italia. Rezultatul n'a prea fost pe placul Wall­ Street-ului. De a­(Continuare in pag. 2-a) In fotografie se vede o dis­tracţie caracteristică „modului de viaţa" american. Iată cine organizează demonstraţiile anti-progre­sitie! Aceste femei de moravuri uşoare au venit să insulte prin vorbe şi gesturi triviale pe participanţii la, un concert dat de Paul Robeson. Cât priveşte poliţistul,■■ se crede de pe figura lui că e un demn reprezentant al pretendenţilor la dominaţia lumii.

Next