Universul, martie 1950 (Anul 67, nr. 48-74)
1950-03-01 / nr. 48
AmlwI a!67-îea4 PAGINI 4 LEI Im» mtw««*r cowfwmrimavfejtaii D»r. 6-«nea P. T. T. îir. 20.064/&SS Fondator LUI DI CAZZAVIILAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23 - 25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 3.30.10, înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov UN PREJIOS ÎNDREPTAR IN LUPTA PENTRU PLAN Cu un viu interes au primit oamenii muncii din ţara noastră ..Motărirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Boliyan şi a Consiliului de Miniştri asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor”. * Hotărirea aceasta constitue un sprijin şi un îndreptar preţios în lupta poporului nostru muncitor pentru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950. Crearea unui sector socialist în economia noastră naţională impunea şi introducerea unui nou sistem de salarizare, bazat pe principiul socialist al retribuţiei după muncă. Iată de ce, in Februarie 1949, aducând la îndeplinire sarcinile pe care le trasa Rezoluţia Comitetului Central al P. M. R din Decembrie 1948, Consiliul de Miniştri a hotărît introducerea noului sistem de salarizare, după cantitatea şi calitatea muncii depuse de fiecare. Noul sistem de salarizare a pus capăt arbitrarului şi bunului plac, care stăteai la baza sistemului de salarizare din trecut. In trecut nu se făcea nicio deosebire între munca calificată şi cea necalificată. Capitaliştii preferau să folosească într’o măsură cât mai mare braţe de muncă necalificate, ieftine. Iată de ce ei nu introduceau mijloace tehnice moderne de lucru, decât dacă acestea le aduceau un profit considerabil. Furnalele din Hunedoara au fost încărcate manual, timp de zeci de ani, întrucât capitaliştilor le aducea un profit mai mare munca ieftină a oamenilor, decât macaralele mecanice. Sistemul burghez de retribuţie nu făcea nicio deosebire intre munca grea şi cea uşoară, între munca vătămătoare sănătăţii omului şi cea nevătămătoare, dar făcea deosebire intre muncitorii tineri şi vârstnici, între femei şi bărbaţi, între muncitorii de diferite naţionalităţi. Prin aceasta, capitaliştii socoteau că vor putea provoca desbinarea între muncitori. Cu totul alta este situaţia astăzi în ţara noastră. Lupta pentru industrializarea ţării face să dispară munca cu unelte primitive, care nu poate duce la ridicarea productivităţii muncii, la victoria unei noi orânduiri sociale. Noi avem nevoie acum de o producţie tot mai ridicată, de o productivitate din ce în ce mai înaltă, fiindcă numai prin crearea unui belşug de bunuri Aurel Raica (Continuare in pag. 2 a) NOUI GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE S AU CONSTITUIT DUMINICA SI LUNI IN DIFERITE REGIUNI DIN IARĂ Ţăranii săraci şi mijlocaşi, ascultând îndemnul Partidului Muncitoresc Român şi urmând exemplul fraţilor lor cari au constituit Gospodării Agricole Colective astă vară, au hotărât să rupă cu exploatarea chiaburilor şi cu mizeria pământului fărâmiţat ■■ Duminică 26 şi Luni 27 Februarie a avut loc, cu aprobarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului, constituirea a 47 noi Gospodării Agricole Colective în comunele: Sântana, jud. Arad; Borş, Moara de Râturi, jud. Bihor; Perişorul, jud. Brăila; Cotărgaci, jud. Botoşani; Padina, Gherăseni, Găvâneşti, Baba Ana, jud. Buzău; Sala Legii, Crişeni,jud. Cluj; Comana, Săcele, Izvorul Mare, Lanurile, jud. Constanţa; Cudalbi, Smulţi, Oasele, Plevna, jud. Covurlui; Călăraşii Vechi, Ştefan Vodă, jud. Ialomiţa; Popeşti, Româneşti, jud. Iaşi; Jeica, jud Năsăud; Ţibeni, Măneuţi, jud. Rădăuţi; Vişani, jud. R. Sălat; Stoeneşti, Bărza; Ursa, jud. Romanaţi; Reghea, jud. Sălaj; Hosman, jud. Sibiu; Şeica Mare ,jud. Târnava Mare; Zagăr, jud. Târnava Mită; Oriviia, jud. Tecuci; Conteşti, jud. Teleorman, Bîled, Vatiaş, Tormac, Cărpiniş, Diniaş, Satu Mare, jud. Timiş; Cerna, Pisica, jud. Tulcea; Cheia, jud. Turda; (Continuat din pag. 2-a) Ţăranul muncitor Jeţu Dănilă iscălind actul de constituire a Gospodăriei Agricole Colective din com. Cerna, jud. Tulcea ZĂDĂRNICIREA COMPLOTURILOR IMPERIALISTE Procesul de spionaj judecat recent la Budapesta a desvăluit pe deplin rolul jucat de anumiţi diplomaţi britanici şi americani din misiunile acreditate la Budapesta, în acţiunile întreprinse împotriva regimului democratic din Republica Populară Ungara. Colonelul american Vogeler a recunoscut la interogatoriu că era conducătorul direct al actelor de spionaj şi sabotaj menţionate în actul de acuzare. Deasemeni căpilanul englez Sanders şi-a mărturisit vina. Mai mult, aceşti spioni au arătat că duceau activitatea lor de subminare, folosind aparatul misiunilor diplomatice britanică şi americană din R. P. Ungar. Acestea sunt faptele. Şi faptele, aşa cum spune un proverb englezesc „sunt lucruri încăpăţânate. De ele trebue să ţinem seama“. Imperialiştii anglo-americani nu vor însă să ţină seamă de fapte. Atunci când poporul ungar, ameninţat in drepturile şi libertăţile sale, de activitatea acestor spioni şi„sabotori, le-a cerut socoteală pentru crimele lor, guvernele Marii Britanii şi Statelor Unite, în loc să accepte aşa cum era normal la justiţia maghiară să-şi spună cuvântul, după cercetarea atentă a faptelor incriminate, au trecut la acte de intimidare trimiţând un val de note de protest la Budapesta, calomniind şi insultând justiţia şi poporul maghiar, trecând chiar la represalii Sigur că în aceste condiţii guvernul R.P. Ungare a fost îndreptăţit sa ceară prin note guvernelor englez şi american să adopte o atitudine în conformitate cu concluziile logice ce pot fi trase din evenimentele susmenţionate, deoarece numai o astfel de atitudine poate sta la baza caror relaţii sănătoase intre state. Guvernul maghiar a cerut de asemeni guvernelor Statelor Unite şi Marii Britanii sa renunţe la represaliile îndreptate împotriva R.P. Ungare, represalii prin nimic justificate, deoarece asupra vinovăţiei spionilor Vogeler şi Sander« nu există nici un fel de dubiu, ei înşişi mărturisindu-şi crimele. Guvernele englez şi american sunt invitate să mediteze şi asupra unor alte fapte care compromit, grav relaţiile dintre Statele Unite şi Marea Britanie pe de o parte şi R. P. Ungară pe de altă parte. Procesul amintit a arătat că misiunile diplomatice americană şi britanică nu sunt de fel străine de activitatea de spionaj îndreptată împotriva R.P. Ungare, întreţinând un personal extrem de numeros, mult mai numeros decât înainte ce război, aceste misiuni diplomatice au dat şi dau sprijin activ elementelor reacţionare din Ungaria. Pe lângă ambasada americană sau adutat peste 100 de cetăţeni unguri dintre adepţii regimului fascist ai lui Horthy. /\ba Milliu Ului ui *iCj guvduui gar este perfect îndreptăţit să ceară guvernelor Statelor Unite şi Mari Britanii să-şi reducă personalul ambasadelor la un număr rezonabil de funcţionari, atâţia câţi sunt realmente necesari pentru ducerea unei activităţi diplomatice ignpale şi în acelaş timp să schimbe situaţia intolerabilă creată la ambasadele Statelor Unite şi Marii Britanii prin prezenţa unor elemente fasciste ungare ostile regimului democratic din RP. Ungară. Toate aceste cereri legitime ale guvernului ungar sunt dictate de voinţa fermă de a asigura Republicii Populare Ungare o desvoltare independentă. Respingerea lor de către Statele Unite şi Marea Britanie ar însemna o nouă demascare a modului nepermis în care încearcă imperialiştii anglo-americani să învenineze relaţiile diplomatice cu ţările cari nu acceptă imixtiunea imperialiştilor in treburile lor interne. Recenta notă a guvernului ungar pune într'o lumină foarte vie „activitatea diplomatică” a ambasadelor americană şi engleză, activitate îndreptată în direcţia sabotării conso- lidării regimurilor de democraţie populară. Diplomaţii anglo-americani slu jesc scopurile aţâţătorilor la răz- boi. Demascarea lor înseamnă de aceea, o contribuţie reală adusă cauzei păcii. y7 TELEGRAMA ADRESATĂ GENERALISIMULUI STALIN DE CĂTRE D. MAO TSE DIN Moscova, 27 (Agerpres).—TASS transmite textul telegramei adresata d. Mao Tse Duri lui I. V. Stalin, Tovarăşului STALIN. Ne apropiem de frontiera dintre URSS şi Republica Populară Chineză. Părăsind Marea Ţară — Uniunea Republicilor Socialiste SovieMoscova, 27 (Agerpres) 1ASS transmite textul telegramei adresată de Ciu En Lai ministrului de afaceri externe al URSS, A. I. Vâşinski,Ministrului de Afaceri Externe al URSS, A. I. Vâşinski După plecarea din Moscova, de-a lungul întregului drum precum şi în oraşele Svendîov&c, OmSc,tice — vă exprim D-voastră şi tovarăşilor de răspundere din Guvernul Sovietic sincera şi marea mea gratitudine pentru calda şi prieteneasca ospitalitate. Să se întărească şi să înflorească Uniunea Sovietică, condusa de D-voastră ! MAO TSE DUNA "/ V Sa» I ” IX evj Val (fcij I. JVJ rwi .P V . 11 n II t V M Cita, tovarăşii sovietici ne-au acordat cea mai mare atenţie. Părăsind Marea Ţară aliată, exprim din toată inima sincera mea recunoştinţă pentru toate acestea. Trăiască în veci prietenia şi colaborarea dintre Statele noastre ! CIU EN LAI Telegrama d-Rii Ciu En Lai către d. A. I. Vâşinski „Săptămâna Prieteniei Româno-Bulgare“ ASTĂZI SOSEŞTE IN CAPITALĂ rps SViiTîi mn rnjin 11 tnu: nini UfcLfcVAŢIA lULIURALA MILIARA Delegaţia culturală bulgară, care va lua parte la festivităţile din cadrul „Săptămânii Preteniei Romăno-Bulgare“, soseşte astăzi în Capitală. Delegaţia este condusă de prof. Sava Janovschi, preşedintele Comitetului pentru ştiinţă, artă şi cultură al R.P. Bulgaria. Din delegaţie fac parte: prof. uriv. Urtsip DascaioV, rectorul Universităţii din Plovdiv şi deputat al Marii Adunări Naţionale; dr. Vladimir Marcaţi, profesor la Facultatea de Medicină din Sofia; Alexandru Burmov, profesor de istorie la Universitatea din Sofia ; Anghel Todorov, poet, secretarul Uniunii Scriitorilor Bulgari; Pavel Vejinov, scriitor; Stoian Carolov, critic literar; Bogumil Rainov, poet şi critic de artă ; Raina Mihailova, cântăreaţă, artistă emerită ; Tania Tocova, cântăreaţă; prof. Tamara Iancova, pianistă; prof. Leon Surujan, violonist; Gheorghe Nicolov Dimitrov, ziarist, vicepreşedintele Uniunii Ziariştilor Bulgari, redactor la „Rabotnkcesco Delo"; Petco Gheorghiev, ziarist; Nicola Condarev, preşedinte al Uniunii Cercurilor de Lectură; Tenio Pindărea, caricaturist ; Sara Garii, referentă la Comitetul ştiinţei, artei şi culturii. Delegaţia mai cuprinde corul Radio şi un ansamblu de dansuri. (Agerpres). CONVOCAREA ŞEDINŢEI PLENARE A C. C. Al UNIUNII TURREIM MUNCIM In zilele de 2 şi 3Martie a. c., va avea loc la Bucureşti şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor. La ordinea de zi sunt următoa- I rele probleme : 1.[ Sarcinile tineretului muncitor din R.P.R în lupta pentru pace 2. Sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în domeniul muncii organizatorice. FESTIVALUL ARTISTIC ORGANIZAT IN LISTEA CONGRESULUI CĂMINELOR CULTURALE DIN R.P.R. Zeci de echipe de coruri şi dansuri populare româneşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, purtând costume specifice regiunii, au prezentat dansuri şi cântece din ţinuturile lor Duminică dimineaţa a avut loc în sala „Patria” festivalul artistic I organizat in cinstea Congresului Căminelor Culturale din R. P. R„ festival la care şi-au dat concursul numeroase ecape de cântece şi I dansuri ale Căminelor Culturale din întreaga țară. Au luat parte: dr. Petru Groza, I preşedintei Consiliului de Miniştri. I. Chişinevschi, secretar al C. C. al P.M.R, Otila Chişinevschi, vicepreşedinte al C.G.M., C. Pârvulescu, profesor universitar L. Răutu, L. Salajan, ministrl construcţiilor. Sorin Toma, redactor responsabil al ziarului „Scânteia”, membri ai C.C. al P.M.R., Cat. Stojce, secretar al C.GIM., Mihai Mujic, membrii în Biroul Executiv al G.GM., membri supleanţi ai C.C. ai P.M.R., Ed. Mezincescu, ministrul Artelor. Au fost de faţă: A. A. Golbencov, prim secretar al Ambasadei Sovietice, J. P. Nikitin, secretar de Ambasadă, I. A. Maximovski, reprezentantul permanent al V©KS-ului în R.P.R., precum şi membrii delegaţiilor străine la Congres, în frunte cu delegaţii sovietici. Au mai luat parte un mare număr de fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice, muncitori şi muncitoare. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI ARTISTIC Festivalul sa bucurat de un deosebit succes. Zeci de echipe de daisuri populare româneşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, purtând costume,specifice regiunii, au prezentat jocuri din ţinuturile lor. Festivalul a arătat că în rândurile ţărănimii muncitoare, care odinioară era ţinută in întunerec, de regimurile burghezo-moşiereşti, se găsesc nenumărate taiente artistice, pline de dorinţa i de a-şî însuşi cât mai multe cunoşcuţe pentru a contribui la înflorirea culturii noastre naţionale. În Fiecare câţnec, în fiecare joc, simţeai dragostea- ţătărgorii muncitoare pentru patria noastră scumpă. Republica Populară Română. După ce corul ansamblului artistic al Uniunii Sindicatelor din Transporturi şi Comunicaţiiadeschis festivitatea cu Imnul R.P.R. şi Imnul Sovietic, echipa de jocuri a muncitorilor de la uzinele „Vasile Roabă" a prezentat câteva dansuri populare. Programul artistic prezentat de echipele Căminelor Culturale a început cu un cântec de bucium din Ţara Moţilor. Tânăra Florica Mâzgoi, din comuna Batrani-Prahova, care a primit premiul II la concursul pentru instrumente populare la Festivalul Mondial al Tineretului şi Stimenţilor de la Budapesta, a executat din frunză câteva arii populare. Echipa de jocuri a£Cămtoilui Cultural din Nehoiaşu-Buzău, cu fetele îmbrăcate în ii înflorate cu fir de aur ce strălucea în năţaia luminii, cu fetele cu flori mari roşii şi bieţii cu costume împodobite, au jucat câteva dansuri populare caSârba lui Gheorghe“, „Spijicuţa“ sau „Brâu bătrânesc“, dovedind o măestrie artistică deosebită. Echipa de ţărani ucraineni din comuna Poenile de Sub Munte, a prezentat apoi jocul popular ,,Hululea“. Publicul a răsplătit cu puternice aplauze acest dlans. Aplauze îndelungate au primit apariţia echipei mixte de jocuri a ţăranilor muncitori rontâni şi romi din comuna Poiana de Sus-Dolj, care a executat cateva dansuri populare, printre care şi jocul rom „Arfimnele“. Au prezentat apoi un program de jocuri populare echipa Căminului Cultural din comuna Sălciuţa-Cluj. Jocurile, alcătuite pe melodii popilare româneşti îmbinate armonios cu cântece populare maghiare, au fost răsplătite cu puterfiice aplauze. Golul mixt a! Căminelor ’ Gultu» ale „N. Bălcescu“. ..George Enescu‘‘ şi „Salom Alehem“ a executat apoi două melodii. Şi rând pe rând s'au perindat pe scenă echipe de cântece şi dansuri din diferite regiuni ale ţării. Echipe secueşti, echipe din Ţara Iaşului, echipe de lucraşi din :o.n. Jina-Sibiu, au prezentat programe minunate. Festivalul s-a încheiat cu Cânecul de Slavă închinat marelui prieen al poporului nostru, genialul ,rătător al omenirii, muncitoare. Marie Stalin, cântec executat de cont. ansamblului artistic al Uniunii imndicatelor din Transporturi şi Co- ■ mnunicaţii. (Agerpre ) CUI?* U „ULTIMA ORA": Htofârifei» Comhetuteî Central al Partidului Comunist (bolsevic) al Utbhini* Sovietice cu privire la ziua de 8 Marrie — Ziua Internaţi* iwda a Femeii. WN** 4# Mie*cu* 1 Martie *90 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚII BLOCUL STALINIST AL COMUNIŞTILOR ŞI AL CELOR FĂRĂ DE PARTID de S. TITARENCO ] Se apropie ziua alegerilor pentru organul puterii supreme de Stat din Uniunea Sovietica, Sovietul Suprem al U. R. S. S. Campania electorala din U.R.S.S. decurge în atmosfera unui puternic avânt politic şi în mutică ai întregului popor sovietic. Muncitorii, ţăranii şi intelectualii desemnează candidaţi în alegerile pentru Sovietul Suprem, oameni dintre cei mai buni şi dintre cei mai devotaţi cauzei partidului lui Lenin şi Stalin, cauzei comunismului. Primul candidat al întregului popor este marele conducător şi învăţător al celor ce muncesc, I. V. Stalin, de numele căruia sunt indisolubil legate înălţarea şi înflorirea Statului Socialist Sovietic, creşterea nemaiîntâlnită a bunei stări şi a culturii masselor muncitoare. Oamenii sovietici, oamenii simpli din toate ţările îşi leagă ele numele lui Stalin nădejdile şi încrederea In victoria dreptăţii, libertăţii şi a cauzei păcii asupra forţelor tenebroase ale reacţiunii imperialiste şi aţâţătorilor la un nou război In alegerile ce vin, ca şi în alegerile din 1937 şi 1945, Partidul Bolşevic se prezintă într’un bloc unitar, într'o strânsă alianţă cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii fără de partid. Fiecare candidat al comuniştilor pentru funcţiunea de deputat al Sovietului Suprem este, în acelaş timp, şi un candidat al celor fără de partid. Fiecare candidat al celor fară de partid este, în acelaş timp, şi un candidat al Partidului Comunist. Blocul comuniştilor şi al celor fără de partid din U.R.S.S. este un fenomen neîntâlnit şi imposibil în ţările capitaliste. Blocul comuniştilor şi al celor fară de partid, nu este o simplă înţelegere electorală din acelea care se închee, bunăoară, intre diferitele partide burgheze. Blocul comuniştilor şi al celor fără de partid din U.R.S.S. reprezintă o alianţă politică dintre partidul comunist şi massele de milioane ale întregului popor sovietic. Un astfel de bloc este posibil numai într-o ţară în care interesele partidului şi ale celor ce muncesc sunt comune, unde întregul popor sovietic, sub încercata conducere a partidului său, construeşte cu succes o viaţă socialistă liberă. Ideea blocului comuniştilor şi ai celor fără de partid a fost pusă întâia oară la baza campaniei electorale din 1937. Un astfel de bloc al Partidului Comunist şi al întregii masse a celor fără de partid n'a fost şi n'a putut să fie nu numai înainte de Revoluţia Socialistă din Octombrie, dar niei in primii ani ai orânduirii sovietice. Abia în cel de-al 21-lea an al puterii sovietice, Partidul Bolşevic a avut putinţa să realizeze ideea blocului intre comunişti şi cei fără de partid. In perioada aceea se repurtaseră cele mai mari victorii ale socialismului, iar toate clasele exploatatoare fuseseră lichidate in întregime. In ţară se înfăptuise o unitate moral-politică a societăţii, nemaivăzută in istorie. I Noua Constituţie a U.R.S.S.— Constituţia Stalinistă — adoptată in 1936, a încununat faptul de importanţă istorico-mondială că in U.R.S.S. a şi fost toilstruită, in esenţă, societatea socialistă ,şi că ţara sovietică a şi intrat în etapa finală a construcţiei socialismului şi a trecerii treptate spre comunism. Constituţia a încununat ore(Continuare in pag. 3-a) ÎMPREUNA PE DRUMUL VIEŢII NOUI Am ieşit Duminică, spre seară, în oraş. Era pe străzile din centrul Capitalei un asemenea puhoiu de oameni încât ai fi zis că mai toată populaţia Bucureştilor părăsise casele pentru a profita de temperatura plăcută a acestei zile de adevărată primăvară. Prin dreptul întretăierii străzii Brezoianu cu străduţă care deschide calea spre Cişmigiu, am întâlnit un grup de oameni care atrăgeau atenţia tuturor. Erau acolo patru bărbaţi, dintre care unul era ostaş, erau apoi trei femei, una din ele îmbrăcată in port ţărănesc. Cântau. Mai întâi, un cântec in limba română, apoi un altul in limba maghiară. Se observa imediat că nu toţi cei şapte vorbeau perfect româneşte, după cum, deasemeni, nu vorbeau fără greşala limba maghiară. Dar bună voia tuturor, veselia lor care se traducea la fiecare pas în râsete şi nume, arăta limpede că ei cu toţii mai presus de deosebirea de limbă, de naţionalitate, se aflau uniţi într’o caldă prietenie. Nu ştiu cine erau cei şapte, nici de unde se cunoşteau. Poate ca se întâlniseră cu o zi înainte şi se împrieteniseră în sala Ateneului R. P. R. cu prilejul Congresului căminelor culturale, ştiut fiind că printre delegaţii la Congres au fost reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor conlocuitoare. Poate că se cunoscuseră nu chiar seara în care i-am văzut, pe una din acele străzi transformate în furnicar omenesc, pe una din acele străzi în care pulsa, Duminică, atâta viaţă. Lucrul important nui stă însă nici în locui ,şi nici în condiţiile întâlnirii şi cunoştinţei membrilor grupului. Lucrul important nl constituie faptul că este cu putinţă ca azi în ţara noastră, după zeci şi zeci de ani de politică de ură şi vrajbă între naţionalităţi, politică dusă activ de clasele exploatatoare de toate naţionalităţile, să poţi vedea în viaţa de toate zilele, întâmplări ca aceea povestită şi ca nenumărate altele. Important este că in ocazii tot mai multe se vădeşte azi că în ţara noastră calea spre prietenia, spre dragostea dintre naţionalităţile conlocuitoare şi poporul român se arată din ce în ce mai luminoasă. Faptul aparent neînsemnat, că intr’un grup de oameni simpli, români şi maghiari, înfloreşte voia bună şi frăţia, devine lucru de seamă prin faptul că el tinde să devină tipic, exprimând relaţiile azi existente dintre massele muncitoare de diferite naţionalităţi în ţara noastră. Căutând rădăcina acestor relaţii, este imposibil să nu o găsim în politica justă pe care o duce Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul ţării noastre in problema naţională. Pentru rezolvarea acestei probleme, a lucrat de multă vreme, încă din anii ilegalităţii, Partidul Comunist Român călăuzit fiind de ideile marxist-leninist-staliniste. Dar crearea condiţiilor pentru rezolvarea problemei naţionale, la noi, a fost obţinută prin eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică. Iar începutul activ al rezolvării acestei probleme, rezolvare care va deveni deplină numai odată cu completa lichidare a claselor exploatatoare, a fost în ziua de 6 Martie 1945 când, Înfrângând reacţiunea, poporul nostru muncitor a adus la cârma ţării un guvern democrat în covârşitoarea majoritate a componenţei sale. Numai după această dată a putut să fie dusă o politică care sa făurească bazele unei strânse apropieri dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Aceste baze au fost constituite datorită diverselor măsuri luate de Casa Georgascu (Continuare in pag. 2-a) JRK-VJ.V- V..15 EI SUNT DUSMANII PĂCII O PROBA A „MODULUI DE VIATA" AMERICAN TRAFICANT DE DEVIZE, SEF DE STAT MATOR fi SPION AMERICAN Este vorba de jeneralul Revers, trimis anul trecut de guvernul francez să sdrobească mişcarea de iiberare din Vietnam. Neputân- du-se acoperi de o „glorie“ pe care o socotea uşoară, generalul Revers s’a lansat în speculation, mai rentabile, spionajul şi traficul de , j devize. Călătoria in Statele Unite I trebuia să-i fie profitabilă in rea- I lizarea ambelor ţeluri. Au fost schimbate amabilităţi între şeful de Stat major francez şi generalii americani. Revers a dat indicaţii despre mişcarea grevelor din Franjdiţa. La rândul lor, generalii americani i-au dat informaţii asupra mişcărilor de eliberare din Asia, ordine pentru Indochina şi... cecuri de încurajare. Dar dacă călătoriile de la Saigon la Washington şî de la I Washington la Saigon au săltat frumuşel situaţia financiară a lui Revers, soarta armelor nu a fost favorabilă în Vietnam. Un proces monstru se judecă acum în Franţa, proces la care insă lipsesc deocamdată principalii vi- I novaţi: Banca Indoctrinei, gm er- I naiorul Indochinei, mai mulţi mi- I niştri printre care socialistul de dreapta Ramadiei şi generalii afacerişti in frunte cu Most şi Rejvers. Iată la ce folosesc războaiele co- I loniale: la vărsarea sângelui nevinovat, comercializat in aur de co- I lonialişti şi de instrumentele lor, marţialele manechine. Nici poporul francez, nici poporul vietnamez nu vor să mai fie I victimele nesăţioaselor pofte de îm- I bogfliţire ale imperialiştilor. Po- 1 porul vietnamez luptă cu succes im- I potriva colonialiştilor, iar poporul francez va şti să tragă la răspundere pe principalii vinovaţi ai aventurilor războinice. VATICANUL, DOLARU! AMERICAN ŞI PROPAGANDA RĂZBOINICĂ Credincios tradiţionalei sale reputaţii de viespar al intrigilor războinice, Vaticanul se trudeşte să găsească „cea mai bună formulă pentru a lega „primatul spiritual“ cu „afacerile sunt afaceri“ ale modului de viaţă american. Această formulă a fost încercată în trecutele alegeri italiene, când Vaticanul a pus la dispoziţia bancherilor americani nişte „voci cereşti“ menite să îndrumeze pe credincioşi pe calea votării partidului american din Italia. Rezultatul n'a prea fost pe placul Wall Street-ului. De a(Continuare in pag. 2-a) In fotografie se vede o distracţie caracteristică „modului de viaţa" american. Iată cine organizează demonstraţiile anti-progresitie! Aceste femei de moravuri uşoare au venit să insulte prin vorbe şi gesturi triviale pe participanţii la, un concert dat de Paul Robeson. Cât priveşte poliţistul,■■ se crede de pe figura lui că e un demn reprezentant al pretendenţilor la dominaţia lumii.