Universul, aprilie 1950 (Anul 67, nr. 75-97)

1950-04-01 / nr. 75

LUPTA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CĂUTAŢII BU­NURILOR DE LARG CONSUM -­ demult, intr’o sală la f­ijilca de confecţii din Cotro­­ceni, a avut loc o consfătuire in legătură cu problema îm­bunătăţirii calităţii confecţiu­­nilor. Unii dintre cei cari au luat cuvântul în cadrul con­sfătuirii, erau muncitori cari cumpăraseră în ultima vreme produse din această ramură de producţie. Alţii, erau mun­citori cari lucrează tocmai în acea ramură. Şi consfătuirea fost largă, deschisă, tovără­şească, bogată în critici con­structive şi în angajamente îm­­bucurătoare pentru realizarea unor mărfuri de calitate mai bună în viitor. S’au pomenit oare vreo­dată în ţara noastră discuţii din acestea între cei ce prin munca lor creează mărfurile şi cei ce le folosesc ? Nu. Fiindcă astfel de discuţii nu pot avea loc decât în condiţiile noi de azi, când prin interese comune sunt legaţi şi cei ce fac şi cei ce cumpără mărfurile. Pentru un muncitor din in­dustria bunurilor de larg con­sum,­­nu poate fi indiferent , dacă marfa pe care el a pro­­j­dus-o îl mulţumeşte sau nu I pe tovarăşul său de muncă, de pildă, de la „Griviţa Roşie“.­­ Oare de munca muncitorului I de la „Griviţa Roşie“, muncă pentru sectorul transporturi­lor, nu depinde munca fabri­cii primului muncitor prin di­verse aspecte ale ei, de pildă aprovizionarea ei la timp cu materiile prime trebuitoare ? Tocmai pen­tru ca ei, amân­doi muncitorii din ramuri di­ferite, sunt stăpâni pe munca lor, fiecare la locul lui, toc­mai fiindcă sunt fraţi buni în efortul lor constructiv, tc­mai fiindcă nu sunt siliţi să-şi vândă forţa de muncă capita­liştilor, ei se ajută, se sprijină, luptă pentru îmbunătăţirea calităţii mărfurilor, aşa cum îi învaţă Partidul Muncito­resc Român şi Guvernul. Consfătuiri despre calitatea mărfurilor puteau fi în trecut cel mult între diferiţii fabri­canţi dintr’un anumit dome­niu, în vederea dirijării „pla­nificate” a mărfurilor deşerta­te sau cu diverse defecte pe la prăvălioarelor de pe la perife­ria oraşelor, adică tocmai prin cartierele unde locuiau fără excepţie toţi cei ce-şi dădeau sudoarea ca dumnealor , capi­taliştii să-şi mărească profitu­rile. După cum mai puteau, fi ta­cite consfătuiri cu privire la calitate, între comercianţii de lux şi clienţii cu nas subţire, cărora li se recomanda marfa mai bună (aceea pusă în fun­dul raftului să n’o vadă „mâr­­lănimea“). Azi problema calităţii bu­nurilor de larg consum este o problemă importantă, cu un rol însemnat în problema mai largă pentru rezolvarea căreia sunt mobilizate eforturile poporului nostru muncitor, continua luptă pentru realiza­rea unui trai mai bun. Cele a 40$ mai multe ţe­sături de bumbac, 27$ mai multă încălţăminte, 63$ mai multe tricotaje, etc., pe care ni le va aduce Planul de Stat pe 1950, vor contribui la ridi­carea nivelului de trai, al po­porului nostru, tocmai prin faptul că ele vor reprezenta nu numai mărfuri mai multe, dar şi mărfuri de calitate mai bună. Calitate mai bună pen­tru obţinerea căreia vor fi fo­losite controlul permanent al mărfurilor, o salarizare care să ţină seama în chip hotărîtor de calitatea muncii depuse brigăzi de calitate şi, în gene­ral, cele mai potrivite metode aşa cum ne-a arătat pîlduitoa­­rea experienţă sovietică. Saşa Georgescu ŞEDINŢA EROULUI EXECUTIV AL COMITETULUI PERMANENT PENTRU APĂRAREA PACE DIN R.P.rr. Din desbateri a reie­şit că forţa lagărului păcii, in frunte cu Uniunea Sovietică, a crescut considerabil Biroul Executiv al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. a ţintit o şedinţă în ziua de Joi 30 Martie­ Biroul Executiv a ascultat dă­rile de seamă prezentate de maes­­trul Mihail Sadoveanu, Florica Mezincescu şi Constantin Lepă­­datu, membri ai delegaţiei Comi­tetului Permanent pentru Apăra­rea Păcii din R. P. R. la Sesiu­nea de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Maestrul Mihail Sadoveanu a arătat modul cum s’a desfășurat Sesiunea dela Stockholm a Comi­tetului Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, vorbind apoi despre rezultatele luptei partizani­lor păcii din întreaga lume, expuse la cuvântul de deschidere al lui Joliot Curie. Maestrul Mihail Sadoveanu a vorbit in continuare despre Ape­lurile adoptate la sfârșitul desba­­terilor. Primul Apel cere ca arma atomică să fie interzisă, iar acel guvern care ar utiliza primul arma atomică să fie considerat criminal de război. Al doilea Apel propune tuturor oamenilor de bună credinţă de a desemna reprezentanţi la cel de al doilea Congres Mondial ai Par­tizanilor Păcii, care urmează să aibă loc în Italia in al IV-lea tri­mestru al anului 1950. In încheiere, maestrul Mihail Sadoveanu a arătat că Sesiunea de la Stockholm a demonstrat creș­terea puternică a mişcării partiza­nilor păcii în întreaga lume. D­m Florica Mezincescu a fă­cut o expunere asupra raportului de activitate a Comitetului Per­manent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii prezentat la Se­siunea de la Stockholm de către secretarul general al Comitetului Jean Lafitte. D-na Florica Mezincescu a ara­­tat apoi că delegaţia ,R. P­ R. a participat la desbateri prin cuvân­tul maestrului Mihail Sadoveanu, care a subliniat că poporul nos­tru luptă hotărît pentru apărarea păcii, construind socialismul şi în­­­­tărind astfel Patria noastră, factor­­ activ în frontul luptei pentru­­ pace. D. C. Lepadatu s-a ocupat de raportul ţinut de Louis Saillant, vicepreşedinte al Comitetului Con­gresului Mondial al Partizanilor Păcii şi secretar general al F.S.M. Din acest raport a reieşit rolul deosebit de important al cla­sei muncitoare în lupta pentru pace , faptul ca lupta partiza­nilor păcii a luat, într’o serie în­treagă de ţări, forma unor ac­ţiuni concrete şi combative, că în general forţa lagărului păcii, in frunte cu Uniunea Sovietică, a crescut connsiderabil. Din dările de seama prezentate a reieşit că cele 17.024 Comitete de luptă pentru pace din R.P.R­, care cuprind în total 237.705 mem­bri, vor avea de dus o muncă permanentă pentru a mobiliza toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră la lupta hotărîtă pentru apărarea păcii. Pentru Duminică 2 Aprilie a fost convocată o ședința plenara a Comitetului Permanent pentru A­­părarea Păcii din R­P.R­ (Age­r­­pres). Agenţia­­.Tass“ anunţa cu auto- ,­­­rităţile americane de imigraţie, după ce au arestat de formă pe I. V. Brătianu, l-au eliberat ime­diat, deşi acesta depăşise terme­nul de şedere in Statele Unite. Cunoscutul stâlp al reacţiunii­­ din ţara noastră, politician veros a­l regimului burghezo-moşieresc care a asuprit România în trecut, se bucură in Statele Unite de un tratament privilegiat, care nu e a­­■­or dat sutelor de mii de oameni­­ progresişti de origină străină. Ală­turi de alţi duşmani ai poporului uman, ca Rădescu, Vişoianu etc., condamnaţi de poporul nostru muncitor şi cari speraseră că vor putea reinstaura dictatura fascistă ■n România. Brătianu capătă mâ­nă liberă de la imperialiştii ameri­cani pentru ca, sub ordinele lor, să comploteze mai departe împo­triva Republicii Populare Române, a democraţiei şi­ a păcii. Şeful Biroului american de imi­graţie, Miller, a categorisit pe ci­reşii slugoi ai propagandei impe­rialiste, drept „oameni simpatici“, ■pe cari d. Miller nu-i va expulza decât dacă va fi­ forţat. Iar cu „aranjarea situaţiei“ lui Brătianu in Statei­e Unite , a­ în­sărcinat însuşi senatorul Taft, care, deloc întâmplător, este una şi aceeaşi persoană cu cunoscutul legislator al dispoziţiilor antimun­­citoreşti cu caracter fascist ale Congresului american. Acest­­ si­nistru personaj al fascismului a­­merican a introdus un proiect de lege in Senat, prin care se acorda lui V. V. Brătianu dreptul de a rămâne in Statele Unite. încă odată apare clar că impe­rialiştii americani patronează unel­tirile reacţiunii internaţionale. Ei adună chiar la ei acasă o parte din puii de năpârcă duşmani ai popoarelor victorioase şi libere din Răsăritul Europei. Imperialiştii americani işi închi­puie că reunirea acestor epave ale unui regim pus fără apel sub lespede de mormânt ar putea face ceva pentru oprirea istoriei. Dar tot ceea ce pot reuşi guvernanţii Statelor Unite cu astfel de gesturi este să-şi atragă ura şi dispreţul popoarelor care, eliberate şi aju­tate de Uniunea Sovietică, nu pot fi oprite de nicio forţă din lume să înainteze pe drumul luminos al păcii şi progresului Poporul­­ român vitei­­titudinea ce e ninsec nuc­ oşti­lor americane faţă de trădătorul V. V. Brătianu ca un act duşmă­nos împotriva ţării noastre. V. V. Brătianu este condamnat de justi­ţia ţării, pentru complot împotriva Statului, împotriva drepturilor şi libertăţilor poporului muncitor. Autorităţile americane iau asu­­pră-le o grea răspundere, adăpos­tind un trădător condamnat de poporul său şi un duşman invefe­­rat al democraţiei. Opinia publică progresistă nu poate uita că fas­ciştii primesc azil din partea ace­loraşi autorităţi care refuză să primească delegaţia Comitetului Permanent al Congresului Mon­dial al Partizanilor Păcii şi care expulzează din Statele Unite, pe cei mai buni luptători pentru pace şi democraţie. 850.000 de oameni progresişti, au fost scoşi din Statele Unite în ultimii patru ani, de autorităţile trusturilor americane. In schimb trădători de teapa lui Mîkolajczik, V. V. Brătianu şi alţii găsesc ocro­tirea binevoitoare a senatorilor a­­mericani, aţâţătorii la un nou răz­­boi şi colecţionarii celor mai mur­dare conştiinţe, trădătorii fugiţi din mijlocul popoarelor care i­-au con-­­ imnat pentru mârşavele tor­mnei­­ IN PAGINA HI-a: POPOARELE APUSULUI IN LUPTĂ PENTRU PACE AUTORITĂŢILE AMERICANE OCROTESC PE FASCIŞTI ŞI TRĂDĂTORI ŞI TERORIZEAZĂ PE LUPTĂTORII PENTRU PACE ŞI LIBERTATE TELEGRAMA ACADEMIEI R. P. R. TRIMISĂ D-LUI PROF. FREDERIC JOLIOT CURIE PROF. FREDERIC JOLIOT CURIE, PARIS Oamenii de ştiinţă din Repu­blica populară Română, înca­draţi în marele front organizat al păcii condus de Uniunea So­­­vi­etică, vă trimit prin Prezidiul Academiei Republicii Populare Române, iubite coleg, călduroase felicitări, cu prilejul celei de a 50-a aniversări. Suntem mândri că Dvs. mare savant şi luptător pentru pace, vă număraţi printre membrii Academiei noastre şi vă urăm ani mulţi de muncă şi activitate bogată în slujba marilor idea­luri ale omenirii, pacea şi pro­gresul. Preşedintele Academiei Republicii Populare Române Academician Profesor, TRAIAS SAVULESCU SESIUNEA COMITETULUI EXECUTIV F.D.I.F. SE VA ŢINE LA HELSINKI (FINLANDA) INTRE 17 SI 20 APRILIE 1950 •Intre 17 si 20 Aprilie va avea­­ loc la Helsinki (Finlanda) sesiunea Comitetului Executiv F.D.I.F., cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă asupra activi­tăţii organizaţiilor naţionale ale F.D.I.F. în vederea lărgirii acţiuni­lor noastre în favoarea păcii. 2. Bilanţul Conferinţei Femeilor din Asia şi realizarea hotărîrilor sale. Acest raport va fi prezentat de către Federaţia Democrată a Fe­meilor din China. 3. Bilanţul zilei de 8 Martie şi participarea femeilor la pregătirea zilei de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii. 4. Pregătirea Zilei Internaţionale a Copilului şi a Conferinţei Inter­naţionale pentru ocrotirea copilului. (Agerpres). UNIUNEA SOVIETICA A CERUT EXCLUDEREA REPREZENTANTULUI CLICII KUOMINTANGULUI DIN COMISIUNEA PENTRU TRANSPORTURI SI COMUNICAŢII A CONSILIULUI ECONOMIC SI SOCIAL AL O.N.U. New York, 30 (Agerpres). TASS tansmite: La 28 Martie s-a întrunit comi­­siunea pentru transporturi şi comu­nicaţii a Consiliului Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Fi­nite. Reprezentantul Uniun­i Sovie­tice, Klimov, care a luat primul cu­vântul, a sprijinit cererea guver­nului Republicii Populare Chineze, propunând ca comisiunea pentru transporturi şi comunicaţii sa ex­cludă din rândul membrilor săi pe reprezentantul clicii Kuomintan­gului, deoarece acesta nu repre­zintă nici China şi nici poporul chinez. Delegaţii Republicii Polone şi Republicii Cehoslovace au spri­ji­nit propunerea sovietică. Reprezentantul Olandei care pre­zida sesiunea, exprimând dorinţa delegaţiei americane de a se trata această chestiune din punct de ve­dere procedural, a susţinut că co­­misiunea nu poate lua o hotărîre asupra rezoluţiei prezentată de U­R.S.S. Preşedintele a pus hotărî­­rea sa la vot. Au votat pentru această hotărîre 11 delegaţii, prin­tre care şi cea a Statelor U­­nite. Delegaţii Marii Britanii, In­diei, Pakistanului şi Olandei care, după cum se ştie au rupt rela­ţiile diplomatice cu clica Kuo-WBM—­mintangului şi au recunoscut Guvernul Central Popular al RP. Chineze au votat totuşi îm­preună cu Statele Unite pentru ho­­tărîrea preşedintelui, luând astfel sub ocrotirea lor clica Kuomintan­­gului care a fost alungată din China de poporul chinez. Reprezentanţii URSS, Republicii Polone şi Republicii Cehoslovace au votat împotriva hotărîrii. După votare, delegatul sovietic Klimov a subliniat că deoarece ma­joritatea comisiunii respinge pro­punerea URSS ca reprezentantul clicii Kuomintangului să fie ex­clus din comisiune, este autorizat să declare că delegatul URSS nu va participa la lucrările comi­­siunii pentru transporturi şi cortus ■ nicaţii atâta timp cât reprezentan­tul Kuomintangului rămâne meni­al acestei comisiuni şi că URSS nu va considera drept legală veto hotărîre a acestei comisiuni adoptată­­cu participarea reprezen­tantului clicii Kuomintangului şi nu va recunoaşte nicio astfel de­ ho­tărâre. Reprezentantul sovietic a părăsit sala de şedinţe. Delegaţii Republicii Polone şi Republicii Ce­hoslovace au procedat în acelaşi fel după ce au făcut declaraţii a­­semănătoare. rw”s*Bi ACTELE DE VIOLENŢĂ ALE COLONIALIŞTILOR FRANCEZI NU POT ÎNĂBUŞI MIŞCAREA DEMOCRATĂ DIN COASTA DE FILDEŞ Moscova, 30 (Agerpres).—„Tass“ transmite : Ziarul „Trud“ publică, sub sem­nătura lui Bereşcov, un articol la care se ocupă de actele de violenţă ale tribunalului din Grand Bassam. La 24 Martie, scrie autorul arti­colului, în oraşul Grand Bassam, din colonia franceză Coasta de Fil­deş, tribunalul a pronunţat, după farsa judiciară care a durat aproa­pe patru săptămâni, verdictul în procesul fruntaşilor Uniunii De­mocrate Africane. Josnicul proces înscenat la Grand Bassam este un nou act de violenţă mârşavă în­treprins de colonialiştii francezi împotriva popoarelor aşa numitei Uniuni Franceze. De multă vreme, autorităţile franceze au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a întnăbuşi miş­carea democratică din coloniile lor africane. Autorităţile nu au precu­peţit nici un efort pentru a însce­na procesul împotriva fruntaşilor Uniunii Democrate Africane. Ne­numărate fapte desvălite corupţia tribunalului­­Administraţia a inter­zis avocaţilor să apere pe acuzaţi, numind totodată mai juriu alcătuit din 29 agenţi ai săi. Cu toate a­­cestea, colonialiştii au suferit un mare eşec. „Martorii“ acuzării nu­­ au putut indica fapte care să con­firme născocirile autorităţilor co- f loniale cu privire la planul Uniunii­­ Democrate Africane de a urzi un­­ „complot“ împotriva autorităţilor. Discursurile fruntaşilor Uniunii­­ Democrate Africane arestaţi au ră­sunat ca un adevărat act de acu­zare împotriva guvernării arbitra­re a colonialiştilor. ntez. A apărut în limbile: rusă, română, germană, franceză şi „PENTRU PACE TRAINICA, PENTRU DEMOCRATIE POPULARA!“ Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor Comu­niste si muncitoreşti. Nr. 13 (73) Vineri, 31 Martie 1930 Oamenii muncii din ţările capi- ARTICOL DE FOND tariste luptă pentru pace, pâine şi libertate JORGE AMADO Lupta pentru pace va uni mili­oane de oameni din toate ţările EU DIN­T învăţământul şi cultura în noua Chină MARTON MORVAT Ziua de naştere a libertăţii noas­tr'€5 VICTOR MICHAUT Poporul francez dă o ripostă ho­tărîtă reacţiunii Poporul italian acţionează impo- LUIGI LONGO triva samavolniciei guvernului de Gasperi Organizaţiile de partid ale F­ELINOWSKI P. M. V. P. luptă pentru înde­­plinirea planului economic J. SMITH Proectul de lege al turbaţilor a­ţâţători la război JAN MAREK Mârşava falsificare a voinţei po­poruri. iugoslav Informaţii Apare în fiecare Vineri De vânzare la toate magazinele­ „Librăria Noastră” şi la tea* chioşcurile. I­U x ŞTERGEREA HOTARULUI DINTRE MUNCA INTELECTUALĂ ŞI CEA FIZICĂ IN U. R. S. S. «te O. MOŞENSE! Procesul ştergerii hotarului din­tre munca intelectuală şi cea fizică, ca se desfăşoară în U.R.S.S., are o mare importanţă istorică. Se for­mează omul nou, cetăţean al so­cietăţii comuniste, care se con­­strueşte cu succes de către po­porul sovietic, sub conducerea lui I. V. Stalin. Capătă o desvoltare din ce in ce mai intensă forţele spiri­tuale ale poporului, înfloresc apti­tudinile sale creatoare. Contradicţia dintre munca inte­lectuală şi cea fizică este inerentă oricărei societăţi bazate pe exploa­tare. Ea s’a desvoltat în deosebi şi a devenit extrem de acută în con­diţiile capitalismului. In societatea capitalistă, munca intelectuală este o îndeletnicire a anumitor ca­tegorii, cari se constitue de regulă din sânul păturilor avute ale populaţiei­­In sarcina oamenilor muncii, a masselor exploatate ră­mâ­ne numai greaua muncă fizică. Muncitorul este coborît până a fi o simplă anexă a maşinii. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a trecut în U.R.S.S. mijloacele de producţie în proprie­tatea obştească a poporului şi a ni­micit pentru totdeauna exploatarea omului de către om. Au fost ast­fel create condiţiile necesare pen­tru înlăturarea contradicţiei de veacuri dintre munca intelectuală şi cea fizică. N’au trecut nici trei luni după Revoluţia din Octombrie şi V. I. Lenin şi indică: „Acum toate minunăţiile tehnicii, toate cu­ceririle culturii vor deveni un bun al întregului popor, iar de azi îna­inte niciodată mintea şi geniul u­­man nu vor mai fi transformate în mijloace de asuprire, în mijloace de exploatare“. * Edific­area socialismului , U.R S.S. a avut o importanţă fun­damentală pentru crearea premize­­lor înlăturării contradicţiei dintre munca intelectuală şi cea fizică. Cum decurge procesul ştergerii hotarului dintre munca intelectuala şi cea fizică?­­ Orânduirea sovietică a atras pen­­­­tru prima oară în istorie milioane­­ de oameni ai muncii la conducerea­­ statului, în timp ce înainte activi- t tatea de stat fusese o treabă a ex­ploatatorilor şi slujitorilor acestora. Omul sovietic participă zilnic la rezolvarea celor mai importante chestiuni de stat. Astfel se prezin­tă democraţia sovietică, în însăşi esenţa ei. » Statul sovietic a înfăptuit o de­plină democratizare a întregului în­văţământ, fapt care are, de aseme­nea, o importanţă foarte mare pen­(Continuare in pag. 2-a) Savantul S. Vavilov, preşedintele Academiei de ştiinţe a U. R. S. S., în colhozul „Ogorodny Ghigant”, din regiunea Moscovei ■ DEŢINĂTORII DE ORDINEA DECORAŢII IUGOSLAVE DIN R.P.R. ÎNAPOIAZĂ ACESTE ÎNSEMNE HUEI P­ĂJĂTOR NEU BELGNAG SCRISOAREA TRIMISA MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE DIN R.P.R. Ministrul­­Afacerilor Externe a primit din partea unor deţinători, de ordine şi decoraţii iugoslave, următoarea scrisoare : Tovarăşă Ministru, Subsemnaţii, deţinători ai unor ordine iugoslave, din perioada când­­­­uda­ Tito îşi mai ascundea încă faţa adevărată de călău al poporului şi de slugă a imperialiştilor ameri­cani şi englezi, ne adresăm dum­neavoastră, cu rugămintea de a înapoia guvernului naţionalst şi trădător din Belgrad, aceste ordine. Servind interesele imperialiştilor americani şi englezi, Tito şi clica , lui nu se mulţumesc să restaureze­­ capitalismul­­în Iugoslavia şi să i asasineze pe cei mai buni fii ai clasei muncitoare şi ai popoarelor iugoslave. Ei se dedau zilnic la acte de provocare internaţională şi la trimiterea de agenţi provoca­tori,­­abotori şi diversionişti pe teritoriul ţărilor de democraţie populară. In zelul lor slugarnic faţă de imperialişti, ei n­u se dau în­lături nici de­ cele mai murdare calomnii antisovietice. Nici o cri­mă nu li se pare prea josnică dacă ea foloseşte stăpânilor lor, incen­diatorii imperialişti ai războiului. , Marşalizarea Iugoslaviei, teroa­­­rea deslănţuită împotriva luptăto­­­­ri­or credincioşi internaţionalismu­lui proletar, ajutorul dat r­egimului monarho-fascist din Grecia şi pro­vocările împotriva Uniunii Sovie­tice şi a ţărilor de democraţie populară, au scos la iveală la hudă a acestor naţionalişti turbaţ, elevi ai lui Hitler şi Mussolini, toc­miţi de magnaţii imperialişti pen­tru ruşinoasa misiune de a submi­na pacea şi de a organiza un cap de pod al politicii lor de război în Balcani. Oamenii muncii din ţara noastră, ca şi muncitorii şi intelectualita­tea progresistă de pretutindeni văd cu claritate firele care leagă cri­mele fasciste ale bandei lui Tito de interesele războinice antisovietice şi retrograde ale imperialiştilor. Acţiunile de spionaj şi provocare al căror centru este Belgradul şi care au fost demascate, ne-au do­vedit cu prisosinţă dorinţa pe cât de turbată pe atât de zadarnică a titoiştilor de a se opune prin toate mijloacele construirii socialismului în ţara noastră ca şi în toate ţă­­rle de democraţie populară, de a se opune creşterii continue a forţelor păcii şi socialismului conduse de Uniunea Sovietică. Ştim că şi în Iugoslavia, ai toată teroarea, oamenii muncii se ridică tot mai dârz împotriva că­lăilor fascişti, care au acaparat puterea şi­ târăsc ţara spre ruină şi întuneric. Păstrăm convingerea nestrămutată că şi popoarele iugos­lave vor reuşi să scuture jugu imperialiştilor, întărind şi mai mul lagărul păcii, ale cărui forţe cresc năvalnic în întreaga lume. Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii , ca admiratori ai Uniunii Sovietice ţara măreaţă unde se construesce comunismul, ca luptători pentru construirea socialismului în Patria noastră dragă. Republica Populară Română, dispreţuim decoraţiile iudei-Tito, duşmanul poporului nos­­tru şi al idealurilor noastre de progres, înapoind aceste decoraţii guver­­nului din Belgrad, vă rugăm, to­varăşă Ministru, să primiţi încre­dinţarea neclintitului nostru devo­­tament şi asigurarea că vom pune toate puterile noastre în slujba so­cialismului şi a păcii. TRAIAN SĂVULESCU, MATEI SOCOR, ANTON ALEXANDRE­­SCU, GHEORGHE APOSTOL , POMPEIL, PROF. DR. ST NI­COLA­U, SORIN TOMA, PROF DR. N. GH- LUPU, D. PETRE­­SCU, G-RAL MIHAIL FLORE­­SCU, COL. ADORIAN GHEOR­GHE, COL MINEA STAN, CRIS­TINA LUCA, N. MORARU, M. CRUCEANU, I. PECHER, BO­RISLAV POPOVICI, GIORIDE MORINCO, LATICI SVETOZAR, GUHCIH 1V01V, LAZAR NIKO­­M­, BOJA STANOEVICS Infaptuiri din Republica Populară Română LA UZINELE „ILE PINTILIE" S A TURNAT PRIMA SARJA DE 6000 KG. FONTA SINTETICA Ploesti. 30.­­ După o muncă de­­ circa 4 luni, un colectiv de tehn­i­nicieni și muncitori de la uzinele „Ilie P­inti­lie“, au reușit ca la data de 21 Martie să toarne prima sarjă de 6000 kg. fontă sintetică, în în­tregime in cubilou. Noua fontă sintetică are calităţi superioare tuturor fontelor norma­­le cunoscute în prezent, deoarece­­ prezintă caracteristici tehnice si­­­­milare cu ale fontelor speciale (fa­­­­bricate cu crom şi nichel). Rezistenţa la tracţiune a noii fonte este de circa 35 kg pe mili­metru pătrat, este foarte omogenă şi are o granulaţie fină. De ase-­­­meni se poate turna în cochilă,­­ obţinân li-se o fontă uşor prelu­crabilă, chiar în secţiuni foarte subţiri fonta sintetică prezintă calităţi comune cu ale oţelului, de­oarece se căleşte în secţiune cres­­cându - i. to­­dată mult duritatea. . Ca structură micrografică este o fonta iV-arie- ap ii­ uen-ruo v-cfira Tmb­-tibilizare. Deoarece această fonta se prepa­ra exclusiv din fier vechi, preţul de cost faţă de fontele obişnuite este redus cu 60—65 la sută, un kilogram revenind la preţul 6.50 lei, cu regia topirii. , Fonta sintetică preparată în cu­bilou poate fi întrebuinţată cu suc­ces la confecţionarea pieselor me­canice de mare importanţă ca : roţi dinţate, corpuri de murs­ne, poansoane, matriţe, etc. putând­ în­locui în foarte multe cazuri piesele confecţionate până în prezent din oţel. Dela 21 şi până la 27 Martie, s’au turnat din această fontă piese mecanice de diverse dimensiuni şi grosimi totalizând un număr de­­0.000 kg. Toate piesele au dat dovadă de calitate bună, neprezerrtând nici măcar defectele de porozitate ine­rente fonilor normale. in prezerd -efectivul turnaui­­•iei­­onihuix o succes fabricarea pîeselor din fontă sintetică. SE DESCHID ŞANTIERELE PENTRU CURĂŢIREA ŞI AMENAJAREA GOLURILOR BE MUNTE IN JUD. BIHOR Oradea, 30.­­ („ plăşî­e Vaş­­cău, Aleşd, Tileagd şi Ceica, din judeţul Bihor, se vor deschide la 1 Aprilie şantiere pentru curăţirea şi amenajarea golurilor de munte. Lucrările de amenajare se împart în trei categorii: pe o suprafaţă de 700 ha. Se vor curăţi desişurile şi spinii, pe o alta de 400 ha­ se vor scoate cioturile şi butucii ră­maşi în urma tăerii pădurilor şi o a treia suprafaţă de 250 ha. va fi curăţată de muşuroaiele înţele­­nite. In urma acestor lucrări 1350 ha. goluri de deal şi munte vor putea fi transformate în păşuni.

Next