Universul, aprilie 1950 (Anul 67, nr. 75-97)
1950-04-03 / nr. 77
fax» tw»e*Ja, uläntä iff warnte»! «ontana aprobări* ifoatM PostAfetov #1 nt cafea4 PAGINI 4 USB Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN' TIPOGRAFIA „UNIVERSUL” înscris sub Nr. 160 Trib. Ille» CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NO. 23 - 25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 13.30.10. LEGILE DE AZI, LEGILE POPORULUI MUNCITOR Legile regimurilor trecute exprimau im mod clar, atât prin conţinutul reoreât şi în felul cum erau aplicate, interesele minorităţii exploatatoare din ţara noastră. Iată uneori îmbrăcau forme atrăgătoare, vestminte democratice, capitaliştii aveau grijă ca democratismul lor să rămână numai pe hârtie, iar in fapt să-şi descopere faţahidoasă de instrumente de opresiune şi exploatare mânuite de aparatul de Stat burghezomoşieresc împotriva oamenilor muncii. nu a fost muncitor, ţăran muncitor, orice om cinstit care să nu fi cunoscut pe propria-i piele, asprimea legilor moşierilor şi capitaliştilor. Să ne gândim numai cum au fost alcătuite legiuirile fiscale care puneau în sarcina celor ce muncesc greutatea impozitelor, in timp ce păturile avute nu plăteau decât foarte puţin sau chiar deloc. In 1931 un număr de 11 moşieri din judeţul Ialomiţa, datorau pentru o suprafaţă de 62.383 ha. pământ arabil, un impozit de 5.870.000 lei, in timp ce ţăranii săraci din acelaş judeţ plăteau pentru o suprafaţă egală de 62.880 ha. pământ arabil, un impozit de 15.057.000 lei. Adică pentru aproximativ aceeaşi suprafaţă un impozit de 3 ori mai mare. „Legalitatea'*’ regimurilor burghezo-moşiereşti avea drept scop apărarea intereselor claselor exploatatoare. Ea era constituită din legi făcute anume ca să oprime pe cei mulţi şi să uşureze stoarcerea de beneficii, pe spinarea lor, pentru alcătuitorii „legilor”. „Democraţii” burghezi trâmbiţau în fel şi chip că legile statului apără „egal” orice cetăţean al statului român. Dar atunci când în faţa judecătoriei burgheze veneau la „dreptate“ ţăranul sărac care vroia să se apere de moşierul sau de chiaburul hrăpăreţ, muncitorul din fabrică sau micul funcţionar ce-şi, cerea dreptul la viaţă în faţa patronului exploatator, legea juriştilor burghezi făcea dreptate exploatatorilor. Mişcările muncitoreşti erau crunt reprimate de legea burgheză. „In afara legilor” erau socotite acţiunile patrioţilor antifascişti, grevele şi acţiunile muncitorilor, revoltele ţărăneşti din timpul guvernărilor burghezomoşiereşti. Cei ce îşi spuneau răspicat cuvântul , apărarea celor oprimaţi, adevăraţi patrioţi, care iubeau poporul, înfundau puşcăriile şi sufereau chinurile închisorilor. Nimeni dintre cei ce muncesc nu iubea legile regimurilor capitaliste, pentru că duşmanul nu poate fi iubit. Dimpotrivă, ură, dispreţ, revoltă, iată cu ce răspundeau oamenii muncii legilor făcute de exploatatori. Ori de câte ori massele muncitoare se revoltau împotriva exploatării, tot de atâtea ori ei lupta împotriva legii şi statului burghez. Ei erau îndreptăţiţi să privească legile statului burghez cu duşmănie, să le saboteze şi să le calce la tot pasul, căci legea burgheză era mijlocul prin care capitaliştii îşi întăreau puterea de jefuire şi asuprire a poporului muncitor. Odată cu prefacerile revoluţionare din ţara noastră, prefaceri care au schimbat din temelie întreaga structură a statului, legile exprimă interesele de viaţă ale poporului muncitor. Când poporul nostru muncitor a alungat de la cârma ţării guvernele exploatatorilor şi a fost instaurat un guvern democratic in care muncitorii îşi aveau reprezentanţii, legile au început să fie elaborate pentru a apăra interesele masselor populare. Reforma agrară, reforma monetară, naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, reforma Justiţiei şi alte reforme exprimate prin lege sunt cuceriri ale poporului muncitor din ţara noastră. Astăzi, legea în statul de democraţie populară exprimă, libertatea şi drepturile cucerite. In aparatul de Stat, au intrat 300.000 oameni, proveniţi din mijlocul poporului muncitor. Statul nu mai este astfel un instrument de asuprire a masselor populare, ei fiind condus de oamenii muncii, spre binele oamenilor muncii. Poporul nostru muncitor vede astăzi cum într’un regim în care puterea aparţine celor ce muncesc, drepturile lui sunt întărite prin lege. Oameni ai muncii din fabrici şi de pe ogoare, învaţă şi pun în practică legile cu ade-vărat democratice. Justiţia de astăzi numără 40.954 asesori populari aleşi de popor, din care 15.020 sunt muncitori iar 23.818 ţărani muncitori. Aceştia sunt oamenii ce fac cu adevărat dreptate, aplicând legea spre a apăra interesele poporului muncitor. Legile statului nostru de democraţie populară consfinţesc dreptul la muncă şi la odihnă, la învăţătură şi asistenţă medicală gratuită şi toate aceste drepturi nu mai sunt astăzi formale pe hârtie. Dacă în timpul regimurilor burghezo-moşiereşti oamenii muncii erau îndreptăţiţi să urască şi să saboteze legea, astăzi ei o privesc cu bucurie, o apără şi o întăresc. Respectul legii este privit ca o datorie de onoare faţă de Stat. Legile de astăzi, legile noastre, trebuesc îndeplinite cu exactitate căci de felul cum înţelege fiecare să-şi facă datoria depindemersul înainte al Statului nostru. Este tot mai limpede pentru fiecare om al muncii că respectând şi apărând legile ţării, apără posibilităţile de creştere a bunei stări, progresul necontenit pe calea, către Un viitor fericit. Armand Laurian CINCI ANI D£LA ELIBERAREA NAŢIONALĂ A UNGARIEI Oamenii muncii din Republica Populară Ungară sărbătoresc la 4 Aprilie cinci ani de când glorioasa Armată Sovietică le-a eliberat ţara de sub stăpânirea fascistă, cinci ani de când poporul muncitor din Ungaria are deschis drumul spre făurirea vieţii noi şi prospere. Datorită eliberării de către Armata Sovietică, Ungaria a devenit un stat de democraţie populară, prin lupta masselor muncitoare din această ţară. Ca în orice ţară de democraţie populară, unde puterea aparţine oamenilor muncii, şi în R. P. Ungară viaţa acelor ce muncesc se îmbunătăţeşte necontenitDatorită sprijinului permanent primit din partea Marii Ţări a Socialismului, poporul maghiar a putut trece la refacerea ţării, la ridicarea de noi fabrici, la consolidarea întregei vieţi economce a statului. Planul de producţie de 3 ani a fost realizat cu aproape opt luni înainte de termen. In domeniul industriei grele, pivotul întregii economii, s-au obţinut realizări excepţionale. Producţia industrială a crescut cu 40 la sută faţă de producţia ultimului, an dinainte de război. Dacă în aceşti cinci ani dela eliberare, muncitorimea din oraşele R. P■ Ungare a cunoscut un ritm nou de muncă şi viaţă, nu mai puţin s’a schimbat şi viaţa ţăranilor muncitori care s’au scuturat de sub jugul exploatării grofilor. Cooperativele agricole de producţie cuprind astăzi 50.000 ţărani muncitori din Ungaria. Mişcarea cooperatistă a ţăranilor muncitori din Republica Populară Ungară a luat un avânt deosebit , fiind încadraţi în ea peste 1.600.000 ţărani muncitori, întreaga economie, a ţării veterne şi prietene s-a îmbunătăţit enorm în aceşti cinci, ani de desvoltare paşnică. In anul 1949 indicele costului vieţii a scăzut cu 7,4 la sută, indicele preţului alimentelor a scăzut cu 12,4 la sută, iar acela al preţului îmbrăcămintei cu 4,2 la sută. Datorită acestor succese salariile reale ale muncitorilor au sporit cu 20 la sută. In Republica Populară Ungară în aceşti cinci ani s’au refăcut şi clădit noi construcţii pe care kapitalista, exploatatorii poporului, nu le-au realizat in zeci de ani Astfel, au fost reconstruite mari poduri de cale ferată , peste Dunăre şi Tisa, au fost date în folosinţă mii de tractoare noi, de batoze, zeci de mii de alte maşini şi silozuri, noui staţiuni pentru selecţionarea plantelor, au fost construite peste 120.000 case de locuit, au fost electrificate sute de comune, numeroase aşezări rurale mai mici, zeci de Staţiuni de Maşini şi Tractoare şi Gospodarii Agricole de Stat. Regimul de democraţie populară din Ungaria, acordă o atenţie deosebită pentru ridicarea nivelului cultural al masselor muncitoare. Din investiţiile făcute numai în cadrul planului trienal, au fost refăcute 1324 şcoli elementare, au fost construite numeroase şcoli noi şi s’a început construirea unui număr de alte şcoli. Se desvoltă învăţământul in limbile naţionalităţilor conlocuitoare şi anume: slovacă, română, sârbă şi croată. Oamenii muncii din Republica Populară Ungară au dus o luptă neîmpăcată împotriva tuturor uneltirilor şi duşmanilor statului democrat. Uneltele imperialiştilor, trădătorii de patrie începând cu Horty, Ferenc Nagy, Peyer şi Mindszenty până la Rajk şi Geiger, au fost demascaţi şi pedepsiţi de poporul muncitor maghiar. Poporul muncitor din Republica Populară Ungară sărbătoreşte cea de a cincea aniversare a eliberării sale de către ArmataSovietică de sub jugul imperialiştilor germani, prin noi succese cari fac din această ţară o verigă puternică în marele, front al păcii şi democraţiei în frunte cu Marea Uniune Sovietică. Prin coaja lucioasă a crengilor au ieşit mugurii, de parcă tumultul de’ sevă trezit în tulpina isubţire a copacilor n’ar mai putea încape sub vestmântul strâns. E primăvară. In pomişorii tineri din faţa şcolii, mugurii au început să-şi deschidă geana, făcând loc frunzuliţelor de verde crud şi florilor, «să iasă la lumină. In activitatea plină de hărnicie şi de veselie a elevilor a pătruns un neastâmpăr. Vine vacanţa de primăvară. Prin fereastră mugurii copacilor par că zâmbesc a chemare. Ceva lucruri minunate se petrec acum în natură şi cu câtă nerăbdare aşteaptă fiecare şcolar să aibe timp şi umble să le cerceteze mai îndeaproape... Toate aceste gânduri au trecut prin capetele şcolarilor la ultimele zile. Pentru că de ani toate şcolile au luat vacanţă. Vacanţa de primă,vari înainte de a se despărţi, elevele scot elementare de pe strada mea sfeu sfătuit, împreună, ce anume vor face să-şî petreacă vacanţa la chip cât mai’ plăcut . Vom veni silnic la şcoală să jucăm ping-pong şi volei, a spus Măriuţa, sportiva clasei a treia, isme-i pionieră. Neamu abia aştept săiţii cărţi de la biblioteca: „Timur şi băieţii săi” de Arcadie Gaidar şi „Cei trei voinici” de Alex. Corodai*, — spune Ilenuţe, elevă în clasa 6-a elementară. Şi care mai de care îşi făceau planuri de vacanţă, Ionuţa pleacă la nişte rude, într’un sat din apropiere. Geta, doreşte să-i ajute mamei la gospodărie. Miruna are nişte peşti, păstraţi într’un borcan, de astă ’toamnă şi vrea să-i ducă la lac, să le dea drumul în apă. Letiţia vrea să sape grădiniţa din curte şi Gica are doi iepuri pentru care,împreuna cu fratele ei, va face o cuşcă din scândurele. Acestea sunt mici dorinţi pe care vacanţa ie va împlini. Dar afară de aceste lucruri, elevele şcolii, în frunte cu pionierele şi-au făcut un întreg plan de activitate, care ie va ajuta să petreacă o vacanţă bine , organizata şi plină de ceasuri plă- I cute. Şcoala de azi nu mai e ca şcoala de altădată. Şi, deci, şi vacanţele sunt deosebite de cele pe care le-am trăit noi. îmi aduc aminte cum, în preajma vacanţelor, săream într’un picior de bucurie că scăpăm de şcoală, iar unii dintre noi scriau pe tablă, în entuziasmul tuturor: Vacanţa a venit. Creta s’a tocit . . . , , Şcolarii au fugit..." şi multe, alte, încă, din cele câte ne treceau prin minte. Unde ar mai fi fost, pe atunci, să-ţi calce piciorul, în timpul vacanţei, pe la şcoală ? Şi chiar, de ce să te fi dus ?, Nu găseai decât clasele pustii şi prăfuite şi pe portarul care se uite chiorâş. Unde ar fi fost vorba de pingpong, de volei, de bibliotecă?... Ce-ar mai fi frecat pragurile şcolii Şi picioarele noastre. — Dar de jocuri şi cântece, serbări şi excursii, cum organizează azi pionierii şi toţi elevii şcolilor ?... Eri, când s’a dat vacanţă şcolilor, privind grupul de eleve ce ieşeau, vesele, pe poarta şcoalei, continuând , să facă planul fiecărei zile de vacanţă, simţeam cum inima îmi tresaltă de bucurie în acelaş ritm cu inimile lor. îmi venea să păşesc alături de ele şi să le spun: — Creşteţi, bucuraţi-vă şi învăţaţi. Pentru voi, pentru toţi şi toate ca voi muncesc, astăzi, părinţii voştri. Pentru voi muncesc, pentru voi luptă împotriva războiului, pentru voi ,construesc Socialismul. Pentru că voi, copiii, să creşteţi neînfricaţi şi ieri, primăvara ţării noastre. Ancuţa Marcan CARNETUL NOSTRU VACANŢA DE PRIMĂVARĂ / / Sub presiunea opiniei publice mondiale» ALFREDO VARELA A FOST PUS IN LIBERTATE Buenos Aires, 1 Aprilie (A , «upă 68 zile de detenţiune ilegerpres). După cum trails- gang, pe cunoscutul scriitor emite „France Presse», sub pre- entifaedst Alfredo Varela,uinea opiniei publice progre- risiste din întreaga lume, auto precum şi pe Paulino Gonzarităţile argentiniene au fost Ies, directori ai ziarului „La nevoite să pună în libertate. Hora”. UN AN DELA APARIŢIA ZIARULUI SCÂNTEIA TINERETULUI” S’a împlinit un an dela apariţia ziarului ,,Scânteia Tineretului", organ central al Uniunii Tineretului Muncitor. „Scânteia Tineretului“ a îndrumat şi îndrumează munca de zi de zi a tineretului nostru muncitor, care cu un elan de nestăuilit clădeşte, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, o viaţă nouă. „Scânteia Tineretului“ a dus şi duce o luptă eficace pentru formarea omului nou al epocii noastre, om educat în spiritul dragostei faţă de muncă şi de Patrie. In coloanele sale, Scânteia Tineretului a arătat consecvent dragostea nemărginită a tineretului nostru muncitor faţă de glorioasa generaţie tânără a Uniunii Sovietice, pildă măreaţă pentru tineretul din întreaga lume. Scânteia Tineretului se strădueşte neobosit pentru formarea unui tineret combativ, energic, hotărît în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat, pentru învăţătură, în lupta pentru pace şi socialism. Astfel, toate acţiunile pentru pace iniţiate atât de tineretul muncitor din ţara noastră cât şi de tineretul din întreaga lume, în frunte cu gloriosul tineret sovietic, am fost oglindite permanent in paginile ziarului Scânteia Tineretului. Urăm Scânteii Tineretului să-şi continue şi de acum înainte rodnica sa activitate pentru educarea tineretului nostru muncitor în spiritul ataşamentului activ faţă de cauza socialismului şi a păcii. înfăptuiri din Republica Populară Română IN JUDEŢUL FĂGĂRAŞ AU LUAT FIINŢĂ PRIMELE ÎNTREPRINDERI ECONOMICE DE PE LANGA COMITETELE PROVIZORII Făgăraş. 30. In cadrul acţiunii de valorificare a resurselor locale, la Făgăraş au luat fiinţă primele întreprinderi economice care vor funcţiona pe lângă Comitetele Provizorii orăşeneşti şi de plasă. In oraşul Făgăraş va funcţiona o unitate economică cu următoarele ELECTRIFICAREAMAI DIN JUD. Prin grija Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului, nivelul de trai al ţărănimii muncitoare se îmbunătăţeşte pe zi ce trece. Astfel de curând comunele Zizin Purcăreni, Târgungeni şi Budila din secţii: brutărie, fabrică de rmezeluri, abator, atelier mecanic, fabrică de cărămizi, cinematograf. In plăşile Cincu, Şercaia, Vodia şi Árpádul s’au înfiinţat deasemeni întreprinderi economice care cuprind mori, fabrică de cărămizi, etc. MULTOR COMUNE BRAŞOV judeţul Braşov, au fost electrificate. Ţăranii muncitori au dat un preţios ajutor în mod voluntar, tehnicienilor care au lucrat la electrificarea satelor lor. CONSTRUIREA UNUI ELEVATOR DE ÎNCĂRCAT SMOALA IN VAGOANE Ploeşti, 31. Faţă de avântul pe care l-a luat în ultimul timp producţia de smoală la Rafinăria 6 din Câmpina, cei 12 muncitori repartizaţi la încărcarea vagoanelor cu smoală, nu mai puteau face faţă lucrului. De aceea, vagoanele intrau în locaţie, producându-se pe lângă însemnate cheltueli de locaţie şi perturbări în programarea vagoanelor. Pentru reducerea timpului de încărcare a smoalei, s-a luat iniţiativa de a se construi din materiale vechi un elevator de încărcat smoală care, asamblat prin sudură şi aşezat pe două roţi duble, devine foarte uşor de manevrat. Prin punerea în funcţiune a acestui elevator, timpul de încărcare a unui vagon de 20 tone a fost redus de la 3 ore şi jumătate la 1 oră şi un sfert. UN NOU AŞEZĂMÂNT CULTURAL LA TG.-MUREŞ Tg. Mureş, 29. — Duminică du l inaugurare au participat în nomai că amiază a avut loc, în cartierul Podeal al oraşului Tg. Mureş, deschiderea celui de al patrulea Ateneu Popular din oraş, care a primit numele Nicolae Balcescu“ La cultural. GRIJA DE MAMA ŞI COPIL Galaţi. Din iniţiativa Comitetulu Provizoriu al oraşului Galaţi şi având concursul permanent al Oraganizaţiei UFDR, s’a înfiinţat in gara locală, o cameră de odihnă a copilului, înainte mama cu copilul venită cu trenul din altă parte era nemare oamenii muncii din cartier, manifestându-şi astfel bucuria pentru înfiinţarea acestui aşezământ voită să stea în frig sau un curent prin sălile staţiei, astăzi femeile care fac de serviciu în permanenţă, atât ziua cât şi noaptea. Îndreaptă mama şi copilul spre o cameră caldă, curată, cu paturi albe, unde mamele îşi pot primeni copiii şi nude pot dorg® în linişte. CERCURI DE LECTURA, CENTRE DE ALFABETIZARE EMISIUNI DE RADIO, — LA SATE Ploeşti, 30.— Pentru cuprinderea unui număr mai larg de ţărani muncitori in activitate culturală, pe lângă Căminul Cultural din Poiana Comarnic — judeţul Prahova, funcţionează patru cercuri de lectură, care ţin şedinţe în fiecare Miercuri iar în fiecare joi se organizează seri culturale, în cadrul cărora se ţin referate, în comuna Poiana- Comarnic au fost înfiinţată zece centre de alfabetizare. O activitate bogată desfăşoară şi Căminul cultural din comuna Cereşti, unde peste 150 ţărani muncitori participă regulat la şedinţele celor şase cercuri de citit în colectiv, care se ţin în fiecare Luni şi Miercuri vara. In comuna Alimiş, biblioteca Căminului cultural a fost înzestrată cu o sală de lectură spaţioasă şi bine luminată. Numeroşi ţărani muncitori vin seara la Cămin, spre a asculta emisiuni de radio. Munca de alfabetizare se desfăşoară în bune condiţîuni, opt subcentre de alfabetizare din cursuri de trei ori pe săptămână. La prezentarea filmelor documentare şi culturale, ţăranii muncitori participă în numărdin ce în ce mai mare. Prezentarea filmelor e precedată de şedinţe explicative. Şi Căminul cultural din comuna Podenii Vechi a devenit cu adevărat cea mai dragă casă a satului. De două ori pe săptămână, Marţi şi Joi, se organizează seri culturale în cadrul cărora se ţin conferinţe cu caracter ideologic, culturalşi agrotehnic. S A DESCHIS UN NOU ATENEU POPULAR LA BACAU Duminică 26 Martie a. c. a avut loc la Bacău festivitatea deschiderii unui nou Ateneu Popular, care poartă numele luptătorului pentru cauza proletariatului, dr. Aroneanu. Au luat uremul cu acest prilej reprezentanţi ai Comitetului Judeţean P.M.R., aî Comitetului Provizoriu orăşenesc şi aî C.D.E.-ului3. Festivitatea s’a încheiat ast un bogat program artistic prezentat de echipele artistice ale cooperativei „30 Decembrie” şi pionierii şcolilor elementare (Agerpres). I A*. T? tatfft 5 Aprilie 1950 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE PRIN UNIUNEA SOVIETICĂ Vedere din Voronej, unul dintare cele mai vechi une din troum Sovietică " NOTE INTERNAŢIONALE de M. SACEV VIZITA UNUI PATRON DE PRESĂ AMERICAN 'N TURCIA De când Turcia a fost subjugata de planul Marshall, ea a devenit una din ţările preferate ale „călătorilor” americani. Un torent nesfârşit de oameni politici, de reprezentanţi ai presei şi de ofiţeri ai armatei de uscat, de aviaţie şi de marină de peste Ocean se revarsă mereu acolo. Zilele acestea a binevoit să sosească la Istanbul, însoţit de o numeroasă suită de ziarişti americani, MacCormick, proprietarul ziarului reacţionar „Chicago Tribune”. Acest inveterat patron de presă de peste Ocean a vizitat pe guvernator şi pe primarul oraşului şi n’a scăpat prilejul să profite de o cordială întrevedere cu ziariştii turci. Aşa cum se şi cuvine unui demagog al presei, MacCormick, preamărind efectul „binefăcător” al planului Marshall asupra Turciei, a declarat că această ţară trarshallizată ar fi realizat într’un foarte scurt timp „mari succese care stârnesc admiraţia”. Bogatului oaspe de peste mări, i-a plăcut îndeosebi faptul că presa reacţionară turca îşi însuşeşte cu atâta succes metodele americane ale propagandei anticomuniste. Dar proprietarul lui „Chicago Tribune” a rămas încântat de altceva. Reprezentanţii presei monopoliste din U.S.A. era bucuros că pretutindeni, pe tejghelele librăriilor, la toate chioşcurile de ziare din oraşele turceşti, puteau fi vătute nenumărate romane americane despre gangsteri, despre viaţa intimă a starurilor de la Hollywood, despre aventurile fantastice ale isupermen-ilor (supraoameni)... In rafturile librăriilor din Istanbul nu sunt de găsit cărţi ale poetului naţional preferat al Turciei, Nazîm Hicmet, care zace de 12 ani, în închisoare, pentru opiniile sale progresiste. Cărţile lui, care cântă libertatea şi independenţa Patriei, au fost retrase de guvern ca fiind „antipatriotice”. Başibuzucii turci au declarat „subversivă” până şi nuvela „Vădim” a marelui scriitor rus Lermontov. Iată ce-l încântă pe patronul de presă de peste Ocean, Mac Cormack, care a sosit în Turcia ca să pună la punct comerţul de ziare din acea ţară şi să o inunde cu o şi mai mare cantitate de literatură americană imorală care este unul din mijloacele de înrobire spirituală a altor popoare. CE A TRECUT SUB TĂCERE „VOCEA AMERICII» La 20 Martie, „Vocea Americii” a hotărît să comemoreze o dată semnificativă: 98 de ani de la apariţia primei ediţii a cărţii „Coliba lui Moş Toma” de Henriette Beacher-Stowe. In minunata ei lucrare, Beacher- Stowe a înfierat pe „civilizatorii” americani cari exploatează cu atâta neomenie pe negri. Tocmai demascarea acestui ruşinos fenomen din realitatea americană a "asigurat cărţii lui Reacher-Stowe un succes imerss în toate ţările. Cartea a fost tradusă în nenumărate limbe. Comentatorii posturilor de radio americane au profitat de acest prilej ca să spună câteva fraze ipocrite despre „respectul sincer” al imperialiştilor americani „pentru libertatea şi drepturile personalităţii umane”. In emisiunea de radio a „Vocii Americii” au fost citate cuvintele rostite de preşedintele Statelor Unite Lincoln, care a făcut entuziaste aprecieri la adresa „Colibei lui Moş Toma”. Rostul de radio recunoaşte că în aprecierea sa făcută la adresa lucrării lui Beacher-Stowe, Lincoln „a avut dreptate în multe privinţi”. Mai mult, oamenii de afaceri de la postul de radio au încercat „să condamne“ sclavia negrilor ,care se practica în statele din Sud pe vremea lui Reacher-Stowe. „Vocii Americii” v-a trebuit acest truc de propagandă pentru ca, prin condamnarea sclaviei din trecut să ascundă opiniei publice mondiale situaţia de sclavi, nu mai puţin cumplită, a negrilor din America de azi. N’a fost întâmplător faptul că regii radiofoniei au trecut sub tăcere legile bestiale ale lui Linei] şi de discriminare rasială care sunt în floare astăzi în U.S.A. Astăzi, în Statele Unite sunt peste 14.000.000 de negri, ceea ce reprezintă 10% din întreaga populaţie a ţării. Din acest număr zet de milioane de suflete trăesc în 17 state din Sud, în regiunile pe care Beacher-Stowe Ie-a descris la timpul său. Peste trei milioane de negri trăesc în statele Nord-Estice ale „Noii Anglii” iar restul în apusul ţării. Densitatea maximă a populaţiei negre cade asurra statelor Maryland, Virginia, Carolina de Nord şi de Sud, Georgia, Alabama, Mississippi, Luizium, Arcansas, Teiles, Texas şi Florida. Tocmai in aceste state prin care trece aşa numita „centură neagră”, populaţia neagră este supusă unei neomeneşti şi necruţătoare exploatări. In anii celui de-al doilea război mondial, numărul muncitorilor negri din industrie şi agricultură a sporit de la 4.400.000 în 1940, la 5.300.000 în 1944. Fabricanţii americani de tunuri au realizat suprabeneficii din munca negrilor. Guvernul a dat dovadă de un neobişnuit „spirit denocratic” faţă de negri: le-a ridicat restricţiile în privinţa mobilizării în armată şi a încorporat pentru forţele terestre şi navale 700.000 de negri. In război, negrii s’au comportat ca fii viteji ai ţării lor şî ca buni patrioţi. După război, în U.S.A. negrii sunt din nou concediaţi din întreprinderi înaintea altor muncitori şi sunt sortiţi mizeriei, foametei şî morţii. Presa reacţionară propagă făţiş ideea superiorităţii rasei albe. Membrii Ku-Klux-Klanului se răfuesc sângeros cu negrii. Ca şi pe vremea lui Reacher-Stowe, negrii execută muncile cele mai grele şi istovitoare la plantaţîunî şî în mine, primind în schimb salarii de cerşetori. Domnii albi fac „o deosebită favoare”, permiţând negrilor să lucreze în calitate de chelneri şi lustragii... Toate acestea „Vocea Americii" le-a trecut intenționat sub tăcere. SPIONI, PROVOCATORI, AŢÂŢĂTORI LA RĂZBOI Procesele rare s'au desfăşurat până acum in ţările de democraţie populară au desvăluit toate amestecul şieahtei fascista lui Tito im uneltirile contrarevoluţionare din aceste ţări. De cele mai dese ori planurile comploturilor au fost întocmite în birourile serviciilor de spionaj şi diplomatice titoiste, iar oamenii şi armele pentru executarealer au fost furnizate de aparatul lui Rancovici Misiunile diplomatice trimise de guvernuliugoslav s-au dovedit oficine de spionaj şi focare de reacţiune şi sabotaj, ca pe vremuri, coloana a V-a a lui Hitler. De fiecare dată când se pedepsesc duşmani ai poporului şi trădători în ţările de democraţie populară, se loveşte din nou în criminalii de la Belgrad cari au sarcina de la imperialiştii americani să, încerce a zădărnici eforturile constructive ale popoarelor libere şi să aţâţe la război, creind organizaţii fasciste, antisovietice, subordonate direct pregătitorilor imperialişti ai unui al treilea război mondial. Faţa adevărată a regi- Mujjii Too e arătată de cârdăşia lui cu elementele contrarevoluţionare şi exploatatoare din ţările de democraţie populară. Şi aici se vede clar caracterul reacţionar, fascist al clicii de la Belgrad şi al politicii sale. Pentru exemplificare, a potrivit să ne referim la procesul care se desfăşoară actualmente ia Bulgaria. Acuzaţii sunt spionii în solda lui Tito Rankovici. Ei au recunoscut în total justeţea acuzaţiilor ce li se aduc: spîo. naj in K. P. Bulgaria în folosul imperialiştilor americani şi al slugii sale de la Belgrad, activitate criminală desfăşurată după instrucţiunile serviciului de spionaj iugoslav, împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Acuzaţii au descris în amănunţime metodele şi mijloacele criminale cu care clica lui Tito înţelege să-şi îndeplinească slujba de agentură a imperialiştilor. Un acuzat primise sarcina să ucidă pe mareşalul Voroşiov şi pe membrii guvernului bulgar, în timpul unei manifestaţii la Sofia Altul, să ucidă un cetăţean iugoslav cinstit care se refugiase în R. P. Bulgaria, nefiind de acord cu fărădelegile lui Tito. Alţii, să furnizeze secrete de Stat cu privire la armamentul, pregătirea politică şi militară a ostaşilor din R. P. Bulgaria, sau despre viaţa internă a Partidului Comunist Bulgar. Principala sarcină a diplomaţilor titolişti de la Sofia era să ajute pe aceşti criminali de acţiunile lor îndreptate împotriva poporului bulgar. Ajutor direct a primit unul din acuzaţi, fiu de chiabur, pentru a înfiinţa o organizaţie fascistă de tineret. Sub povara dovezilor zdrobitoare, acuzaţii, au fost nevoiţi să dea de gol uneltirile mârşave ale titoiştilor, împotriva popoarelor care construiesc socialismul. Cu acest prilej, acuzaţii “,a confirmat unele caracteristice odioase ale regimului de teroare instituit de Tito. „Aşa numitul Farul Comun al Iugoslaviei este astăzi un apalat poliţist, o unealtă în ncşnile lui Tito-Rankovici. Bar lui Tito se dedă la repres crante împotriva celor mai buni ai poporului iugoslav“ — clară acuzatul Milosevic!. . Dar nu acești criminali mască pentru prima oară f hidoasă a regimului titoist ! poarele cunosc bine c se ascunde sub valul fraze sforăitoare debitate de palatul propagandistic al Tito-Prade. Fiecare proces potriva uneltelor lui Tito e un proces necruţător al trăitorilor şî jefuitorilor poporu iugoslav. . Nu rămâne nimic din tot pistigiul artificial pe care împeriştii americani încearcă s creeze regimului toîst. Nu extă în faţa popoarelor figuri n desgustătoare decât acelea ci constitue cea mai pericul di agentură a imperialim-i'uir_:vican. Cu scârbă leapădă ,’”( raţiile titoiste personalităţi ; vieţii poetice din. diferite Vi preciu» şî emigranţi ju.g'vslv luptători împotriva fasciştii dela Belgrad. N’ciun om eins nu poate purta fără a se înjo însemnele guvernului Gin. Opinia publică progresistă nfi rează poletica titoistă în feuda imperialismului, de provoca necontenită, de duşmănie fs de tarile democratice si de î stigare Ia război. Poporul ’e s'ar vă sti să. nlăt ;as*l „„ „3 şi îndesat trădătorilor care predat Iugoslavia celor mii ; răiţ. dușmani ai omenirii.