Universul, mai 1950 (Anul 67, nr. 99-122)

1950-05-01 / nr. 99

2 COMUNICAT ASUPRA REALIZĂRII PIANULUI DE STAT PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 1950 (Urmare din pagina I-a) pânzătoare a anului trecut, totuşi planul pe primm­ul trimestru 1950 nu a fost realizat integral. Nein­­deplinirea se datoreşte faptului că nu peste tot au fost pregătite din timp locaţiile pentru sonde noui, nu s’au executat la ti­mp şi nu fcu*­ne condiţiuni lucrările de supra­faţă, că pe alocuri nu s’a folosit raţional utilajul la sondele vechi, precum şi unor deficienţe in apli­carea metodelor tehnologice. A­ colo unde s’au aplicat metode tehnologice raţionale şi bine stu­diate (schela Ochiuri-Dâmboviţa) rezultatele au fost foarte bune. Deasemenea o realizare foarte im­portantă a fost campania bine stu­diată şi sup ,irată pentru repara­rea sondelor­­prăşite. Realizările la producţia metale­lor neferoase arată elanul cu care s’a muncit începând de la extrac­ţia de minereu până la produsul finit şi atenţia acordată acestei ramuri de activitate unde s’au ob­ţinut depăşiri însemnate de plan. Pe întreg sectorul faţă de tri­mestrul 1 al anului 1949 s’a r­a­­tizat 136°­ o, realizare în cadrul că­reia producţia de cupru de con­­vertizor din concentrate a atins un nivel de 199,2 m/s. In cursul primului trimestru al anului 1950, industria construcţii­lor de maşini şi a metalurgiei pre­lucrătoare a făcut un însemnat pas înainte faţă de perioada corespun­zătoare a anului trecut, în special în ceea ce priveşte utilajul petroli­fer, care pe ansamblu a atins un nivel de 122,5%). Deasemenea un progres important s’a făcut în pro­ducţia de tractoare şi utilaj agri­col, care a atins un nivel de 211%­ faţă de primul trimestru 1949. In siderurgie, deşi a fost de­păşit planul de producere a fontei, uzinele Hunedoara nu au îndeplinit planul lor pentru fontă, deficitul fiind acoperit prin depăşirea reali­zată de uzinele Sovrommetal-Re­­şiţa. Neindeplinire. se datoreşte faptului că Direcţia Generală a Si­derurgiei din Ministerul Metalur­giei şi Industriei Chimice, precum şi conducerea uzinelor Hunedoara nu au luat măsurile tehnico-orga­­nizatorice prevăzute de plan. In industrie sortimentele nu au fost însă totdeauna respectate, ca urmare a necoordonării suficiente a producţiei cooperate, precum si lipsei unei bune organizări In u­­nele întreprinderi. Nu a fost du­să la îndeplinire sarcina de utili­zare a deşeurilor pentru fabricarea produselor metalice de mare con­sum. Un efort deosebit su depus tn cursul trimestrului I muncitorii din fabricile de ciment, producţia atingând un nivel de 121,4V% faţă de perioada corespunzătoare a anu­lui 1949. Fabricile Turda şi Teme­lia au realizat planul cu 115%, respectiv 113%, iar fabrica de la Cernavodă a rămas mult sub plan. Producţia a crescut şi în sectorul bunurilor de consum, datorită în special aj­utorului în materii prime şi utilaj acordat de către...Uniunea Sovietică. La lărgirea producţiei de bunuri de consum a­ontribuit şi coope­raţia meşteşugărească, numărul cooperativelor crescând faţă de trimestru­ I 1949, cu 75 unităţi. Deasemenea pentru valorificarea resurselor locale, s’au acordat fon­durile de investiţii necesare, pen­tru sporirea cu încă 600 de unităţi a întreprinderilor economice locale. Deşi ver­mul bunurilor de larg consum a crescut toţi de trime­strul I 1949, calitatea produselor, in special la confecţiuni şi încăl­ţăminte nu a fost satisficîtorie. Calitatea unor produse a avut de suferit şi in alt sectoare, ca de exemplu în industria construcţiilor de maşini, siderurgie şi industria lemnului. In vederea raţionalizării sorti­mentului produselor şi in scopul creerii condiţiunilor favorabile pen­tru îmbunătăţirea calităţii lor, este necesar ca direcţiile întreprinderi­lor să dea o atenţie mai mare lu­crărilor de stabilire de noi stan­darde şi cei ale­ verificării cali­tăţii producţiei. Comisia de standardizare şi a îndeplinit planul său trimestrial. Realizările obţinute în industrie se reflectă nu numai în ritmul creşterii producţiei, ci şi In lărgi­rea sortimentelor astfel: In cursul trimestrului I 1950 ‘ s’au realizat produse noui şi prototipuri care s’au pus in fabricaţie ca de exem­plu: cablu de carotaj electric, — noui tipuri de cazane de aburi, de compresoare, de pompe centrifu­gale cu debit mai mare ca al celor produse până în prezent, de maşini de rectificat interior, de ciocane de forje, hârtie de monotipe, pânză tehnică pentru izolat, pânză pen­tru maşinile de imprimat, pânză triplă pentru anvelope — manşoa­­ne de pâslă pentru fabricile de hârtie — vitamina C naturală şi I aspirină.­­ Au fost Introduse in industrie cu succes maşini şi utilaje noui dintre cele mai perfecţionate. Folo­sirea metodelor de lucru sovietice ia o extindere, din ce în ce mai mare in industrie. A început să se introducă luerea rapidă a metale­lor după metoda stahanovistului Bortchievici, lucrul la mai multe maşini, polizarea cu scântei elec­trice, sudura foniei cu electrozi de cupru, turnarea centrifugală a ine­lelor pentru rulmenţi. In sectorul petrolifer folosirea pâlniei Krălov şi a baionetei Ro­stov precum şi nouile metode de foraj au dat rezultata însemnate. In minele de cărbuni s’au intro­dus cadrele metalice Juravil­ov Po­krovski pentru armarea abatajelor frontale. In sectorul materiale de cons­trucţii, la fabrica de ciment Turda, datorită eforturilor muncitorilor şi tehnicienilor s’au reuşit să se exe­cute pentru prima oară in ţară strunjirea rolelor şi a inelelor de rulare dela cuptoarele rotative de klinker, in timpul funcţionării a­­cestora, ceeace a dus la o scurtare importanta a timpului de execuţie a reparaţiilor. In trimestrul 1 1850, Indicii teh­­nico-economici de utilizare au fost realizaţi intr’o măsură care per­mite îndeplinirea sarcinilor anuale stabilite în Planul de Stat. Chiar in cursul acestui trimestru, unele întreprinderi au depăşit sarcinile anuale. Astfel, In­ sectorul siderur­gic, echipele de lucru dela Jurna­lul Nr. 1 dela Hunedoara şi fur neu■ lul Nr. l~de la Sovrom-metal au depăşit indicii de utilizare anuali ce le reveneau. La acest din urmă furnal s’a obţinut cel mai bun indice de utilizare realizat până in prezent la noi in ţară. In sectorul textil — ramura lână — indicii de utilizare au fost de­păşiţi cu procente care variază Intre V!» şi 8% Lupta pentru reducerea consu­murilor specifice nu a fost sufi­cient de susţinută ceea ce a avut drept rezultat că în unele sectoare consumurile specifice să fie mai mari decât sarcinile anual stabilite in. Planul de Stat (cocsul in side­rurgie, amoniacul la fabricarea so­­dei calcinate şi acidul azotic la fa­bricarea acidului suduric de ca­meră). In general întreprinderile au dat o atenţie sporită problemelor cu­prinse în planul tehnic, referitoare la produse noui, procedee tehnolo­gice perfecţionate, cercetări tehni­­co-ştiinţifice şi măsuri tehnico-or­­ganizatorice, între acestea din urmă planificării reparaţiilor şi în­fiinţării secţiilor mecanicului şef. Astfel la fabrica „Steaua Roşie" Bacău, printr-o bună organizare a muncii, prin efortul depus pentru utilizarea tuturor resurselor interne, ale fabricii, printr’un control atent al procesului de fabricaţie s’a reu­şit a se obţine cea mai mare pro­ducţie de celuloză de când există fabrica, depăşind planul cu 31°lo, respectând in acelaş timp şi sorti­mentele. Continuând cu avânt întrecerea socialistă organizată şi condusă de Confederaţia Generală a Muncii s’a lărgit mişcarea pentru folosirea cât mai complectă a rezervelor in­terne ale întreprinderilor şi pentru folosirea experienţei Întreprinderi­lor fruntaşe, în scopul unei creş­teri neîntrerupte a productivităţii muncii. Aceste Întreceri au atins In cursul trimestrului­­ o desvoltare deosebită In cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, în sectorul metalurgic, ex­tractiv şi chimic, au fost angre­naţi (n întreceri 52»/» din numărul salariaţilor, în sectorul industriei textile SOVO, iar in sectorul agricol 84»/». întrecerea socialistă a îmbrăcat noi’ forme, spre pildă constituirea brigăzilor complexe a brigăzilor de calitate şi economie, care apli­că metode de lucru cu o mai m­i­mă productivitate-In cursul trim. 1 s’au realizat de­asemenea numeroase inovaţii şi ra­ţionalizări care au contribuit la realizarea unor importante econo­mii. Astfel, în sectorul energiei electrice s-au introdus în cursul a­­cestui trimestru 35 de inovaţii şi raţionalizări. Datorită creşterii nivelului teh­nic al producţiei, utilajului, şi gra­dului de organizare a muncii, dato­rită ridicării calificării oamenilor muncii şi în special ridicării nive­lului politic şi a nouii atitudini faţă de muncă, muncitorii din multe fa­brici şi uzine au cerut reducerea normelor de timp învechite. Productivitatea muncii a sporit pe întreaga industrie cu 13,5% In comparaţie cu primul trimestru al anului 1949. Pe ramuri principale, creşterea productivităţii muncii este de 22Vo In sectorul carbonifer, de 14*/# In sectorul metalurgic şi de 16% In sectorul energiei electrice. Nouile contracte colective expri­mă angajamentele luate atât de muncitori, cât şi de conducerea în­treprinderilor, devenind un factor mobilizator pentru realizarea şi de­păşirea planului şi creşterea pro­ductivităţii muncii. In cursul trimestrului I au fost încheiate un număr de 1.400 con­tracte colective. Cu această oca­zie s’au făcut de către muncitori peste 40.000 propuneri de raţiona­lizări şi îmbunătăţiri a muncii, ceea ce arată creşterea nivelului conştiinţei clasei muncitoare şi In­teresul crescând pentru mărirea productivităţii muncii.­rioada corespunzătoare 1949, anului 1 Nivelul transporturilor aeriene a | la fret și poștă In comparație cu I fost de 109,3»/# la pasageri și 540»/#­­ trimestrul I 1949. II. AGRICULTURĂ Primul trimestru al Planului de Stat pe 1950 corespunde în secto­rul agricol pregătirii şi începerii campaniei însămânţărilor de pri­măvară­ Pentru realizarea sarcinilor de plan şi urmând linia trasată de Hotărîrea din Februarie 1950 a C.C. al P.M.R. şi Guvernului, cu privire la măsurile organizatorice pentru o bună desfăşurare a insă­­mânţărilor de primăvară, în vede­rea asigurării unei producţii agri­cole sporite, s’au executat în pri­mul trimestru următoarele, acţiuni şi măsuri principale agrotehnice : — S’au organizat numeroase centre comunale de curăţat şi tra­tat seminţe, realizându-se astfel faţă de perioada corespunzătoare a anului 1949, un nivel de 142,9%. — S’a distribuit ţărănimii mun­citoare cantitatea de 60.000 tone de seminţe. — Datorită ajutorului preţios dat de Uniunea Sovietică s’au putut distribui seminţe selecţionate din soiuri valoroase la speciile de bum­bac, floarea soarelui, in pentru fuior şi in pentru ulei. — S’au organizat numeroase cen­tre comunale de reparaţiuni de unelte agricole, atingându-se un nivel de 149% faţă de perioada co­respunzătoare a anului 1949. — S’a determinat puterea de germinaţie a seminţelor pentru o cantitate de 223.000 tone seminţe, reprezentând faţă de 1949, 113,2*/». — S’au aplicat îngrăşăminte na­­turale, atingându-se 130,4% faţă de realizările din trimestrul I 1949. In comparaţie cu anul anterior, în trimestrul I 1950, munca a fost mai bine organizată, campania de Insăminţări mai bine pregătită, mobilizarea ţărănimii muncitoare mai largă. Până la 25 Aprilie, a’au însămânţat 5.350.000 ha. in campa­nia de primăvară. Cu toate aceste progrese făcute in agricultură au fost Încă nea­junsuri care trebuiesc înlăturate. Astfel nu s’au luat pretutindeni în timp util măsurile necesare pentru o bună repartizare a seminţelor şi la unele plante nu s’a respect** perioada optimă de însămânţat, ceeace a dus la Întârzieri în pla­nul de Insămânţări la lucerna, tri­foi, borceag, mazăre, floarea soa­relui. In domeniul zootehnic, pentru a se asigura numărul de cabaline şi bovine s’a făcut clasarea reprodu­­cătorilor şi s’au înfiinţat 671 sta­ţiuni de montă . S’au organizat şi dus acţiuni de prevenire şi combatere a bolilor la animale-Gospodăriile Agricole de Stat au însămânţat până la 25 Aprilie 1950, în campania de primăvară o su­prafaţă de 311.695 ha. Planul de insămânţări a fost depăşit la grâu şi orz de primăvară, ovăz, mazăre­ Gospodăriile Agricole de Stat nu au reuşit însă în suficientă măsuri să organizeze desfăşura­rea planului şi pregătirea campa­niei de insămânţări la toate unită­ţile. In cursul trimestrului I, Staţiu­nile de Maşini şi Tractoare au rea­lizat lucrări agrotehnice echiva­lente cu 164.000 hantri (hectar ară­tură normală), ceea ce reprezintă o importantă depăşire faţă de tri­mestrul 1 al anului 1949-S-au înfiinţat 6 Staţiuni noi de Maşini şi Tractoare, ajungându-se la un număr total de 108 staţiuni. Pentru a-şi lucra pământul cu mijloace mecanice şi pentru a be­neficia de avantagiile folosirii tractoarelor, 130.000 ţărani munci­tori, cuprinşi in 2.653 asociaţii au încheiat contracte cu Staţiunile de Maşini şi Tractoare. Totuşi, unele Staţiuni de Ma­­şinii şi Tractoare nu au dus des­tul de intens munca de lămurire pentru formarea de asociaţii şi con­tractări şi nu au dat suficientă aten­ţie calităţii lucrărilor. Planul de reparaţii de tractoare şi maşini agricole a fost îndeplinit. In cadrul acestor reparaţii, 50»/» din piesele necesare pentru plu­guri şi semănători au fost reali­zate in atelierele proprii S.M.T. In cursul primului trimestru al anului 1950, s’au înfiinţat 120 de noui gospodării colective cuprin­zând 8000 familii de ţărani mun­citori. Aceasta arată interesul cres­când al ţărănimii muncitoare, care a pornit pe drumul unirii gospodă­riilor lor individuale, în gospodării colective. Cu ajutorul Staţiunilor de Ma­şini şi tractoare, gospodăriile agri­cole colective şi-au realizat planul de insămânţări în conformitate cu termenele prevăzute, fiind în toate regiunile fruntaşe, şi dovedind prin aceasta elanul cu care ţăranii muncitori din gospodăriile agricole colective au pornit pe drumul transformării socialiste a agricul­turii­ , V. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR Volumul total al desfacerilor rea-a­lizat in trimestrul 1 al anului 1950 reprezintă o depăşire cu 10,7»/# a planului şi o sporire cu 90*/« faţă de realizările trimestrului I al anu­lui 1949. Valoarea mărfurilor destinate fondului pieţii a depăşit planul cu 5,8»/# şi perioada corespunzătoare a anului trecut cu 85,3»/#. Această depăşire a fost realizată de către comerţul de Stat care şi-a depă­şit planul cu 22»/# întrecând cu 68,7%­ trimestru I­I 1949. In timp ce cooperaţia, deşi a făcut însemnate progrese faţă de anul trecut, rea­lizând cu 133%/# mai mult, nu şi-a îndeplinit planul decât în proporţie de 82,7%.­Depăşirea planului de către Co­merţul de Stat se datoreşte efor­tului depus pentru lărgirea sorti­mentului de mărfuri, unei mai bune aprovizionări si organizări. In cursul trimestrului I s’a Îm­bunătăţit deservirea consumatorilor prin extinderea reţelei de desfacere cu 1233 unităţi, din care 816 în mediul rural. De asemenea, datorită măsurilor organizatorice luate, s-au eli­inat în parte aglomerările ce au exi­stat în anul trecut. Cooperaţia a depăşit valoric sar­cinile de plan la achiziţii cu 5,7%, nerealizând însă sortimentele pre­văzute prin plan. Nerealizarea sar­cinilor pe sortimente de către co­operaţie se datoreşte şi faptului că nu a reuşit să încheie din timp contracte cu producătorii. Comerţul de Stat nu şi-a împli­nit planul de desfacere la unele produse din cauza nerealizării sar­cinilor în special la achiziţiile de produse agricole şi animale. Sarcina achiziţiilor de animale a revenit Centrocoop-ului şi Com­­car-ului. Din cauza defectuoasei organizări şi a lipsei de grijă in popularea grajdurilor pentru îngră­­şătorii, atât la Comcar şi Centro­­coop, cât mai ales la fermele ali­mentare planul nu a fost realizat. Aceasta a determinat o neîndeplinire de plan şi la achizi­ţiile de piei. In domeniul circulaţiei mărfurilor rezultate pozitive a avut Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind libera circulaţie a unor pro­duse agricole.­­ O deficienţă In executarea planu- I lui de investiţii a fost neîndeplini­rea integrală a planului de proec­­tări. Aceasta se datoreşte insufi­cienţei cadrelor, deficienţelor orga­nizatorice şi lipsurilor în contro­lul tehnic al proectelor la institu­ţiile de proectare precum şi nepre­­vederii şi nefurnizării din timp a datelor necesare de către benefi­ciari. Cu toate acestea, datorită planificării lucrărilor de proectări, instituţiile de proiectare au putut desfăşura o activitate mai rodnică şi mai coordonată cuprinzând un volum­ mai mare de lucrări decât în primul trimestru 1949. Pe şantierul Canalului Dunăre — Marea Negră Lucrările s’au desfă­şurat într’un ritm crescând. S’au executat baracamente, locuinţe muncitoreşti, căi ferate, şosele, a­­limentarea cu apă, unităţi energe­tice, lucrări pregătitoare ce condi­ţionează buna desfăşurare a activi­tăţii în viitor. De asemenea, în cursul trimestru­lui I a sosit masiv din Uniunea Sovietică utilaj greu necesar ace­stei mari lucrări, vădindu-se şi aci sprijinul puternic dat Republicii noastre de către marea noastră prietenă. III. SILVICULTURA La lucrările de refacere şi cul­tură a pădurilor (pepiniere, împă­duriri şi îngrijirea arboretelor ti­nere), planul a fost realizat in proporţii variind între 109—159%. La îngrijirea arboretelor tinere s’au realizat 125%, la ameliorarea terenurilor degradate 163­/#, iar la combaterea agenţilor vătămători 127»/#. Faţă de realizările trimestrului I al anului 1940, in trimestrul I al anului in curs, a fost atins urmă­torul nivel: 148»/# la împăduriri: 235% la îngrijirea arboretelor ti­nere, 210°/« la ameliorarea terenu­rilor degradate și 104»/# la comba­­terea agenţilor vătămători. Planul pentru lucrările de punere în valoare a materialului lemnos nu a fost îndeplinit, datorită unor nea­junsuri in organizarea la timp a lucrărilor. Planul industriei lem­nului nu a fost îndeplinit la unele sortimente din cauza deficienţelor de transport cât şi de organizare a producţiei. IV. TRANSPORTURI La transporturile pe calea ferată, în cursul trimestrului I 1950, sar­cinile principale de plan (călători/ km. şi tone neto/km.) precum şi majoritatea indicilor calitativi au fost realizaţi, depăşind atât planul cât şi înfăptuirile din trimestrul I 1949-Numărul vagoanelor încărcate a ajuns la o medie zilnici de 5847 faţă de 4906 în primul trimestru al anului 1949 ,adică cu 19,2»/# mai mult. Principalii indici calitativi au fost îmbunătăţiţi după cum urmează : rulajul vagonului de marfă a scă­zut cu 2,3»/#, datorită creşterii vi­­tezei comerciale a trenurilor de marfă cu 11,3*/«, procentul cursei goale şi viteză comercială a tre­nurilor de călători au fost îmbu­nătăţite cu 2,9V«, respectiv cu 6,8*/#. Prin reducerea consumului speci­­fic de combustibil s-a economisit circa 28­ 000 tone combustibil con­venţional. Nivelul transporturilor rutiere de călători şi mărfuri a atins 188®/o respectiv 330V% faţă de trimestrul I 1949. Această depăşire a fost po­sibilă datorită creşterii parcului de autocamioane intrat in funcţie îna­inte de data prevăzută. Transporturile maritime de măr­furi au atins un nivel de 489»/«, iar «el fluvist de .130»/# faţă de p«­ UNIVERSUL, Nr. 99 In cursul trimestrului au fost realizate 12,3’/* din lucrările de in­vestiţii din fonduri centralizate pre­văzute în planul anual. In cadrul acestei realizări au depăşit media generală realizând din planul anual: Sovromehim 33­/*, Sovrompetrol 23,1%, întreprinde­rile de Gaz Metan 22,4%, Direcţia Generală a Chimiei 19,3%, Petroli­fera Muntenia 17,4%/». Valoarea lucrărilor de investiţii executate în cursul trimestrului I 1950 este cu cca. 130% mai mare decât valoarea lucrărilor exacti­tate în aceeaş perioadă a anului 1949. In cadrul lucrărilor de investiţii Veniturile bugetului de Stat s'au realizat 106 la sută faţă de prevederile planu­lui pe acest trimestru. Cheltuielile s'au făcut pe acest trimestru sub preve­derile planului, datorită şi VI. INVESTIŢII au intrat in producţie între altele: un furnal, 2 cuptoare Siemens Mar­­tin, un nou cuptor pentru încălzi­rea laminatelor, o instalaţie de flo­­rafie, o fabrică de condiţionare şi valorificare a fructelor. Ministerul Construcţiilor şi-a realizat planul de construcţii in proporţie de 108°/«. Sovromconstruc­­tia datorită unei mai bune organi­zări şi urrtăriri a execuţiei lucră­rilor a realizat planul In proporţie de 116%. Deşi s’a observat o preocupare a proectanţilor şi constructorilor în combaterea risipei de materiale, totuşi nu au fost folosite în sufi­cientă măsură resursele locale şi risipa de materiale )nu a fost încă înlăturată. Deasemenea reparaţia materialelor pe şantiere nu s’a fă­cut întotdeauna in mod satisfăcător, ceea ce a dus în unele şantiere la lipsă de materiale, pe când altele dispuneau de cantităţi peste nevoi. Cu toate că realizarea planului de investiţii în cursul trimestrului I 1950 nu a fost în totul satisfăcă­toare, greutăţile de pornire nefiind încă înlăturate, ritmul crescut al lucrărilor în comparaţie cu trimes­trul I al anului 1949, dovedeşte că şi în acest domeniu s’a depus un efort însemnat şi s’au obţinut re­zultate b­ai bune. VII. FINANŢE nerealizării în întregime a planului de investiţii. Sporul realizat la venituri a provenit din sectorul so­cialist, unde cotele - părţi de beneficiu pe acest tri­mestru au depăşit cu 25 la­­ sută prevederile din plan. Aceste rezultate pozitive contribue la întărirea mo­­netei şi finanţelor ţări şi totodată la dezvoltarea continuă a economiei noa­stre naţionale. VIII. NIVELUL DE TRAI ŞI ACŢIUNI SOCIAL-CULTURA­LE Numărul total al muncitori­lor, tehnicienilor şi funcţionarilor care au lucrat in economia naţională In cursul trimestrului I 1950, a sporit In comparaţie cu trimestrul I al anului 1949 cu 38 la suta. Clasa muncitoare a crescut în acelaş interval cu 200.000 munci­tori. Ca urmare a creşterii producţiei industriale şi a desvoltării Comer­ţului de Stat şi cooperatist, s’au pus la dispoziţia masselor consu­matoare mai multe bunuri de con­sum. Astfel, în cursul trimestru­lui I 1950, s’au distribuit­ un me­diu­ urban, faţă de trimestrul I 1949, mai mult: pâine cu 5 la sută, zahăr cu 45 la sută, ulei cu 111 la sută, paste făinoase cu 35 la sută, brânzeturi cu 325 la sută, ţesături de bumbac cu 49 la sută, ţesături de lână cu 9 la sută, în­călţăminte cu 87 la sută, medica­mente cu 317 la sută. In mediul rural s’au distribuit cu 70 la sută mai multe­ produse industriale, din care: zahăr cu 93 sută, ţesături de lână cu 792 la sută, ţesături de lâna cu 792 la sută, ţesături de bumbac cu 88,7 la sută, încălţăminte cu 298 la sută, medicamente cu 495 la sută, faţă de trimestrul I 1949. Deşi s’a îmbunătăţit în general aprovizionarea cu alimente, nu s’a putut pune la dispoziţia populaţiei cantitatea de came prevăzută în planul de desfacere, deoarece pla­nul de achiziţii nu a fost înde­plinit de către Comcar şi Centrol­coop. Deasemenea, pentru o mai bunii deservire a populaţiei muncitoare, au fost organizate unităţi de des­facere ale cooperaţiei în pieţe. S-a îmbunătăţit organizarea distribuţiei produselor raţionale. In domeniul învăţământului au funcţionat în cursul trimestrului I, 3.704 instituţii de învăţământ pre­şcolar, adică cu 13 la sută mai mult decât în trimestrul I al anu­lui precedent, 15.160 şcoli elemen­tare, 573 şcoli profesionale şi s-au înfiinţat 13 şcoli de 2 ani pentru muncitori, 9 facultăţi şi 15 cursuri pentru inginerii de exploa­tare. În aceste şcoli au fost cuprinşi un număr de 2.120.000 elevi şi studenţi, faţă de 2.050.000 în 1949. Numărul celor care urmează cursul de alfabetizare a fost­­în cursul trimestrului I al anului 1950 de 434.000. In cadrul asistenţei şcolare, pen­tru asigurarea unor cât mai bune cor­diţiuni de muncă pentru elevi şi studenţi, numărul internatelor a sporit cu 390, iar al locurilor în cămine cu 3.170. In acelaş timp, s’au acordat pen­tru studenţi cu 8.250 mai multe burse decât in anul 1949, numărul total al bursierilor atingând 48,5 la sută din numărul studenţilor. Deşi Statul a pus la dispoziţie fonduri considerabile pentru buna îngrijire a studenţilor, totuşi din cauza lipsei de grijă a Ministeru­lui învăţământului Public, a Mi­nisterului Artelor şi a altor Mi­nistere din cauza proastei gospo­dăriri a căminelor şi cantinelor studenţeşti, precum şi a lipsei de organizare şi control din partea organelor însărcinate cu aceasta, hrana este insuficientă şi de proas­tă calitate iar condiţiile de găz­duire şi higienă sunt cu totul ne­corespunzătoare. Pentru îndeplinirea nevoilor pro­ducţiei industriale în continuă des­voltare, 32.000 muncitori sunt în curs de a-şi ridica calificarea, iar un număr de 12.000 muncitori au absolvit cursuri de calificare în­cepute în ultimele luni ale anului 1949. In domeniul sănătăţii s’au reali­zat 71 cabinete medicale, 47 in­firmerii şi 475 colţuri sanitare în şcoli. S’a continuat acţiunea pen­tru prevenirea şi combaterea tu­­t­berculozei, făcându-se peste 400.000 depistări radiologice, 1.000.000 de­pistări biologice şi 455.000 vacci­nări B.C.G. In cadrul acţiunii pentru ocro­tirea ’mamei şi copilului s’au înfiinţat 8 noui maternităţi, un dispensar materno-infantil şi un dispensar pentru copii. Activitatea policlinicilor şi dis­pensarelor s’a îmbunătăţit, consul­­taţiile în policlinici crescând dela 1.917.000 In primul trimestru al a­­nului 1949, la 2.734.000 In primul trimestru al anului 1950. In spitale şi sanatorii alimenta­rea bolnavilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ este insufi­cientă datorită slabei organizări, incorectitudinii unor organe admi­nistrative şi lipsei de control per­manent din partea Ministerului Să­nătăţii şi a Comitetelor Provizo­­rii. In staţiunile " balneo-climatice, prin introducerea curei de iarnă, au fost trimişi pentru cură 8.640 sa­lariaţi, în special dintre muncitorii din sectoarele de producţie cu acti­vitatea redusă în timpul iernii. Prin asigurările sociale au fost trimişi la odihnă 5.000 oameni ai muncii. S-a continuat acţiunea de cultura­lizare a satelor, prin Înfiinţarea a 619 cămine culturale şi case de ci­tit, iar 700 cămine culturale au fost înzestrate cu biblioteci, numă­rul cărţilor şi broşurilor repartiza­te ridicându-se la 632.000 exempla­re. Numărul spectacolelor de teatru şi al spectatorilor a crescut faţă de trimestrul I al anului 1949. Continuând cu elan efor­turile depuse în cursul a­­nului 1949, clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare a realizat şi de­păşit Planul de Stat pe pri­mul trimestru al anului 1950. Trecând la înfăptuirea pla­­nului pe cel de al doilea trimestru, oamenul muncii din ţara noastră, conştienţi de faptul că ei muncesc şi luptă pentru pace şi pen­tru construirea socialismu­lui, îşi încordează puterile şi îşi intensifică eforturi, pentru ca şi în trimestrul H Planul de Stat să fie nu nu­mai realizat, ci şi depăşit. (Agerpres). SENTINŢA IN PROCESUL GRUPULUI DE SPIONI ŞI TRĂDĂTORI CARI AU ACTIVAT IN CADRUL OFICIILOR DE INFORMAŢII DE LA LEGAŢIILE ENGLEZĂ ŞI AMERICANĂ Tribunalul Militar Bucu­reşti, deliberând în secret, în unanimitate de voturi a găsit vinovaţi pe Costică Mugur, Anny Samuelly, Nora Sa­­muelly, Eleonora Bunca-Wied, Liviu Popescu Nasta pentru faptele prevăzute în actul de trimitere în judecată şi în con­secinţă declarând că sunt cir­cumstanţe atenuante în favoa­rea tuturor acuzaţilor numai în ce priveşte crima de înaltă trădare, în numele legii hotă­răşte : COSTICA MUGUR condam­nat la muncă silnică pe viaţă, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă penală de 140 mii lei, amendă în folosul Băncii de Stat a R.P.R. în sumă de lei 5­294.175 şi­­ confiscarea averii. ANNY SAMUELLY, con­damnată la 20 de ani muncă silnică, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă corec­­ţională de 100.000 lei, amendă în folosul Băncii de Stat a R. P. R. în sumă de lei 14.234.900 şi confiscarea averii. NORA SAMUELLY, con­damnată la 15 ani muncă sil­nică, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă corecţio­­nală de lei 80.000, amendă în folosul Băncii de Stat a R.P.R. în sumă de lei 7.896.000 și confiscarea averii. ELEONORA BUNEA-WIED, condamnată la 15 ani muncă silnică, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă corec­­țională de 80.000 lei, amendă în folosul Băncii de Stat în sumă de lei 60­ 696.425 și con­fiscarea averii. LIVIU POPESCU NASTA, condamnat la 20 de ani muncă silnică, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă co­­recţională de lei 60.000, amen­dă în folosul Băncii de Stat a R.P.R. în sumă de Iei 10.174.500 şi confiscarea averii. Acuzaţii au fost obligaţi fie­care la plata sumei de lei 50 mii cheltuieli de judecată. Hotărîrea a fost dată şi ci­tită în şedinţă publică în ziua de 28 Aprilie 1950, orele 18. Sala Tribunalului Militar din Bucureşti a fost plină până la refuz de oameni ai muncii cari au aplaudat îndelung, ex­­primându-şî satisfacţia pentru sentinţa justiţiei populare. (Agerpres). PREFAŢĂ LA VOLUMUL 5 AL OPERELOR LUI­­ V. STALIN Volumul al cincilea cuprinde lu­crările scrise de I. V. Stalin intre anii 1921 — 1923. Conţinutul volumului 11 constitue în cea mai mare parte articolele, rapoartele şi discursurile despre sarcinile Partidului în refacerea e­­conomiei naţionale, despre formele noi ale alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănime în condiţiile N.E.P.-ului, despre întărirea unită­ţii organizatorice şi ideologice a Partidului, despre formele şi me­to­­dele de realizare a legăturii dintre Partid şi masse („Divergenţele noastre“, „Despre sarcinile imedia­te ale comunismului In Georgia şi Transcaucazia“, ,,Perspective‘‘, ra­poartele făcute la Congresele al X-lea şi al XII-lea ale Partidului). In acest volum sunt publicate „Despre strategia şi tactica politică a comuniştilor ruşi“ — schiţă de plan pentru o broşură — şi arti­colele „Partidul Înainte şi după luarea puterii“, „In jurul proble­mei strategiei şi tacticii comuniş­tilor ruşi“, in care I. V. Stalin des­­voltă învăţătura leninistă asupra strategiei şi tacticii politice a Par­­tidului Bolşevic. O mare parte din lucrările cu­prinse in volumul al cincilea sunt consacrate desvoltării teoriei pro­blemei naţionale, politicii naţionale a Partidului Bolşevic, construirii statului sovietic multinaţional şi e­­laborării principiilor fundamentale ale primei Constituţii a U.R.S.S. (tezele pentru Congresele al X-lea şi al XII-lea ale Partidului, rapoar­tele prezentate la Congresele al X-lea şi al XII-lea ale Partidului şi la Consfătuirea a IV-a a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu cadrele de răspundere din republicile şi regiu­nile naţionale, rapoartele prezentate la Congresul­ al X-lea al Sovietelor din Rusia şi la primul Congres al Sovietelor din U.R.S.S., articolele „Modul de a pune problema naţio­nală“, „Revoluţia din Octombrie şi politica naţională a comuniştilor ruşi“ şi altele). In acest volum se publică pen­tru întâia oară articolele: „Despre strategia şi tactica politică a co­muniştilor ruşi“ — schiţă de plan pentru o broşură; „Proiect de platformă In problema naţională“1, raportul „Măsuri practice pentru traducerea în viaţă a rezoluţiei Congresului al XII-lea al Partidu­lui in problema naţională“, cuvân­­tul de încheiere la raport şi răs­punsul la diferitele cuvântări ţinut»­te la Consfătuirea a IV-a a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu cadrele de răspundere din republicile şi regiu­­nile naţionale. INSTITUTUL MARX-EN­­GELS-LENIN DE PE LÄNGÄ C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. ZIUA PIONIERILOR In ţara noastră, ziua de 1 Mai este o măreaţă sărbătoare şi pen­tru tinerele vlăstare ale oamenilor muncii, căci in ziua întâiului de Mai al anului 1949, primele deta­­şamente de pionieri — formate la 30 Aprilie 1949 —, purtau cu cinste cravata roşie, părticică din măreţul steag roşu al proletariatului stropit de sângele miilor de luptători că­zuţi în lupta pentru cauza sfântă a dreptăţii sociale. De la acel 1 Mai al anului 1949, tot mai mulţi copii au îmbrăcat cu cinste cravata roşie de pionier. Partidul Muncitoresc Român a încredinţat U.T.M..ului munca plină de răspundere de a crea şi conduce organizaţia de pionieri. De felul cum şi-a dus munca U.T.M., îndrumând şi supraveghind organi­zaţiile de pionieri, ne vorbesc as­tăzi la bilanţul unui an de zile, realizările şi succesele obţinute de pionierii Patriei noastre dragi, fructificând din plin condiţiile mi­nunate pe care le au la dispoziţia lor. Pionierii au tit primii la învăţă­tură, conştienţi că prima lor sar­­cină este aceea de „a învăţa, a în­văţa, a învăţa cu Îndârjire“, după cum le spune iubitul lor părinte , genialul Stalin. Câtă cinste aduce copiilor, faptul că cele 14 pioniere din clasa IV-a a liceului Nr. I de fete din Bucur­­reşti, s’au prezentat excepţional de bine pregătite la examene, iar la examenul de limba română au reu­şit toate cu nota zece. Pionierii se remarcă prin buna lor purtare, prin dragostea şi munca depusă la Învăţătură. Pio­nierii din­­judeţul Caraş-Reşiţa sunt primii la învăţătură, reuşind cu toţii la examenele pe care le-au dat până acum. Pionierii sunt educaţi în spiritul dragostei de muncă, de iubire ţi Înfrăţire cu toţi copiii, ei fiind aceia care ajută şi stimulează la învăţătură pe cei rămaşi în urmă, aducând totodată aportul lor la muncile voluntare efectuate de pă­rinţii lor. Astfel, alături de U.F.D.R.-istele din sectorul IV Trei Stejari-Sibiu, care muncesc voluntar la amena­jarea unui parc, au venit cu drag să aducă contribuţia lor 4 pionie­re. Sau cât de înălţătoare este fapta pionierilor şi şcolarilor de la Gospodăria Agricolă Colectivă „Gheorghe Coşbuc“ care au adunat peste 300 kg. de cereale rămas® pe câmp în urma secerişului. Co­piii şi şcolarii primesc astăzi în şcoli o educaţie sănătoasă, de com­batere a superstiţiilor şi inculturii. O pionieră din Braşov a şters pentru totdeauna „sfinţii“ unşi cu gaz pe geamuri, dovedind prin a­­ceasta mentalitatea nouă şi sănă­toasă pe care şi-o formează tine­retul nostru. Regimul noem­l de democraţie populară clădeşte copiilor noi şi noi şcoli cu utilajul necesar însu­şirii cunoştinţelor. In coloniile de la munte şi mare, poposesc din an un an un număr mai mare de copii, pentru a se bucura din plin de­­frumuseţile şi binefacerile naturii. Literatura pentru copii a devenit astăzi o chestiune principală, în educarea şi formarea tânărului. Această litera­tură nouă pe care o primesc copiii este un îndreptar preţios în viaţa şi activitatea lor de zi cu zi. In curând vor fi terminate lucră­rile de reconstrucţie a palatului din Cotroceni, ce se numeşte „Pa­latul Pionierilor“ unde vor fi oas­peţi copiii cei mai buni. Cei 130.000 de pionieri păşesc acum, la 1 Mai 1950, cu un vic­torios bilanţ al muncii şi al bucu­riei, să înalţe cât mai sus stea­gul vieţii, al primăverii şi al păcii. Armand Lauri­an ACTIVITATEA CĂMINELOR culturale Iaşi. 29.­­ In întâmpinarea mă­rei sărbători a oamenilor muncii ziua de 1 Mai, Secţia de învăţă­mânt şi Cultură a Comitetului Pro­­vizoriu­ al Judeţului Iaşi a luat o serie de măsuri privind îmbunătă­ţirea activităţii Căminelor Cultu­rale şi asigurarea unui control pla­nificat al nimicii pe teren. Cele 222 Cămine din judeţ vor contribui în mod efectiv la atinge­rea obiectivelor prevăzute prin: seri culturale, şezători duminicale conferinţe, biblioteci, organizarea cititului la locurile de producţie, audiţii de Radio, competiţii sportive, proecţii de filme, etc. În cadrul angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai se vor înfiinţa în judeţ 28 noi Cămine Cul­turale, 22 case de citit şi se vor amenaja 47 sedii pentru Cămine. Fiecare Cămin va organiza, în această perioadă, câte două seri culturale închinate luptei pentru pace. In cadrul serilor culturale se dă o atenţie deosebită discutării mate­rialului legat de campania de in­­sămânţări si, în genere de mun­cile agricole. O iniţiativă deosebită este aceea de a se forma la Plăşi, în cadrul Secţiei Judeţene, cercuri de con­ferenţiari cu următoarele speciali­tăţi : politic, agrotehnic, ştiinţă şi sănătate, care vor pregăti confe­rinţe pentru Căminele Culturale. MANIFESTĂRI ARTISTICE In cadrul activităţii ce se va duce pe al doilea trimestru al anu­lui în curs, vor fi organizate 790 audiţii radiofonice. Pentru aceasta aparatele de Radio existente la Că­mine vor fi puse în perfectă stare de funcţionare, urmând a se procu­ra 25 noi aparate de Radio. Tot în această perioadă, cele 543 echipe artistice ale Căminelor Cul­turale vor organiza 2.650 manifes­tări publice. O atenţie deosebită va fi acorda­tă imbunătăţirii activităţii biblio­­tecilor. Acestea vor primi 16.000 volume; totodată se vor face abo­namente la diferite ziare şi revi­ste. Organizarea cititului se va face prin formarea colectivelor de bi­bliotecari, dintre responsabilii de tarlale, responsabilii de brigăzi de muncă şi ai organizaţiilor de massă. In cursul acestei luni, se vor or­ganiza în fiecare plasă din judeţ câte cinci citiri colective model. Până la data de 1 Mai se vor aranja 185 vitrine cu cărţi, urmând ca toate gazetele de perete ale Că­­minelor să publice recenzii despre cărţi. O atenţie deosebită va acorda Secţia de învăţământ şi Cultură Că­minelor Culturale din comunele cu Gospodării Agricole Colective, cu Gospodăriile Agricole de Stat şi S.M.T.-uri. Numeroase excursii vor fi organizate de către Cămine la Gospodăriile Agricole Colective, în cadrul cărora ţăranii muncitori din alte comune vor putea vedea realizările ţăranilor muncitori por­niţi pe drumul unei vieţi noi. Nu va fi neglijată nici activit­­ea sportivă, urmând ca in colabo­rare cu Comitetul de Cultură Fi­zică şi Sport, să se organizeze co­lective sportive la un număr de 46 Cămine. Până la 1 Mai, toate Căminele vor fi văruite, frumos ornate, înzes­trate cu gazete de perete. Pentru atingerea obiectivelor ce le au de îndeplinit, Căminele Culturale din judeţ au pornit întreceri socialiste, organizând şi un larg schimb de experienţă. Evidenţiaţii in munca ce se desfăşoară la Cămine vor fi popularizaţi. INFORMAŢII ♦♦♦ Printr’un decret al Prezi­diului Marii Adunări Naţiona­le, d. Gh. Ştefănescu, a fost numit ministru adjunct la Mi­nisterul Forţelor Armate ale R.P.R. (Agerpres). 10 motociclete I. J. de 350 cmc. lo câştiguri a 260.000 Iei 20 câştiguri a 100.000 Iei lo câştiguri a 50.000 lei Iată premiile în obiecte şi câştigurile mari distribuite de LOTERIA POPULARA, la tragerea din 1 Mai a. c.

Next