Universul, mai 1950 (Anul 67, nr. 99-122)
1950-05-01 / nr. 99
2 COMUNICAT ASUPRA REALIZĂRII PIANULUI DE STAT PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 1950 (Urmare din pagina I-a) pânzătoare a anului trecut, totuşi planul pe primmul trimestru 1950 nu a fost realizat integral. Neindeplinirea se datoreşte faptului că nu peste tot au fost pregătite din timp locaţiile pentru sonde noui, nu s’au executat la timp şi nu fcu*ne condiţiuni lucrările de suprafaţă, că pe alocuri nu s’a folosit raţional utilajul la sondele vechi, precum şi unor deficienţe in aplicarea metodelor tehnologice. A colo unde s’au aplicat metode tehnologice raţionale şi bine studiate (schela Ochiuri-Dâmboviţa) rezultatele au fost foarte bune. Deasemenea o realizare foarte importantă a fost campania bine studiată şi sup ,irată pentru repararea sondelorprăşite. Realizările la producţia metalelor neferoase arată elanul cu care s’a muncit începând de la extracţia de minereu până la produsul finit şi atenţia acordată acestei ramuri de activitate unde s’au obţinut depăşiri însemnate de plan. Pe întreg sectorul faţă de trimestrul 1 al anului 1949 s’a ratizat 136° o, realizare în cadrul căreia producţia de cupru de convertizor din concentrate a atins un nivel de 199,2 m/s. In cursul primului trimestru al anului 1950, industria construcţiilor de maşini şi a metalurgiei prelucrătoare a făcut un însemnat pas înainte faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, în special în ceea ce priveşte utilajul petrolifer, care pe ansamblu a atins un nivel de 122,5%). Deasemenea un progres important s’a făcut în producţia de tractoare şi utilaj agricol, care a atins un nivel de 211% faţă de primul trimestru 1949. In siderurgie, deşi a fost depăşit planul de producere a fontei, uzinele Hunedoara nu au îndeplinit planul lor pentru fontă, deficitul fiind acoperit prin depăşirea realizată de uzinele Sovrommetal-Reşiţa. Neindeplinire. se datoreşte faptului că Direcţia Generală a Siderurgiei din Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice, precum şi conducerea uzinelor Hunedoara nu au luat măsurile tehnico-organizatorice prevăzute de plan. In industrie sortimentele nu au fost însă totdeauna respectate, ca urmare a necoordonării suficiente a producţiei cooperate, precum si lipsei unei bune organizări In unele întreprinderi. Nu a fost dusă la îndeplinire sarcina de utilizare a deşeurilor pentru fabricarea produselor metalice de mare consum. Un efort deosebit su depus tn cursul trimestrului I muncitorii din fabricile de ciment, producţia atingând un nivel de 121,4V% faţă de perioada corespunzătoare a anului 1949. Fabricile Turda şi Temelia au realizat planul cu 115%, respectiv 113%, iar fabrica de la Cernavodă a rămas mult sub plan. Producţia a crescut şi în sectorul bunurilor de consum, datorită în special ajutorului în materii prime şi utilaj acordat de către...Uniunea Sovietică. La lărgirea producţiei de bunuri de consum aontribuit şi cooperaţia meşteşugărească, numărul cooperativelor crescând faţă de trimestru I 1949, cu 75 unităţi. Deasemenea pentru valorificarea resurselor locale, s’au acordat fondurile de investiţii necesare, pentru sporirea cu încă 600 de unităţi a întreprinderilor economice locale. Deşi vermul bunurilor de larg consum a crescut toţi de trimestrul I 1949, calitatea produselor, in special la confecţiuni şi încălţăminte nu a fost satisficîtorie. Calitatea unor produse a avut de suferit şi in alt sectoare, ca de exemplu în industria construcţiilor de maşini, siderurgie şi industria lemnului. In vederea raţionalizării sortimentului produselor şi in scopul creerii condiţiunilor favorabile pentru îmbunătăţirea calităţii lor, este necesar ca direcţiile întreprinderilor să dea o atenţie mai mare lucrărilor de stabilire de noi standarde şi cei ale verificării calităţii producţiei. Comisia de standardizare şi a îndeplinit planul său trimestrial. Realizările obţinute în industrie se reflectă nu numai în ritmul creşterii producţiei, ci şi In lărgirea sortimentelor astfel: In cursul trimestrului I 1950 ‘ s’au realizat produse noui şi prototipuri care s’au pus in fabricaţie ca de exemplu: cablu de carotaj electric, — noui tipuri de cazane de aburi, de compresoare, de pompe centrifugale cu debit mai mare ca al celor produse până în prezent, de maşini de rectificat interior, de ciocane de forje, hârtie de monotipe, pânză tehnică pentru izolat, pânză pentru maşinile de imprimat, pânză triplă pentru anvelope — manşoane de pâslă pentru fabricile de hârtie — vitamina C naturală şi I aspirină. Au fost Introduse in industrie cu succes maşini şi utilaje noui dintre cele mai perfecţionate. Folosirea metodelor de lucru sovietice ia o extindere, din ce în ce mai mare in industrie. A început să se introducă luerea rapidă a metalelor după metoda stahanovistului Bortchievici, lucrul la mai multe maşini, polizarea cu scântei electrice, sudura foniei cu electrozi de cupru, turnarea centrifugală a inelelor pentru rulmenţi. In sectorul petrolifer folosirea pâlniei Krălov şi a baionetei Rostov precum şi nouile metode de foraj au dat rezultata însemnate. In minele de cărbuni s’au introdus cadrele metalice Juravilov Pokrovski pentru armarea abatajelor frontale. In sectorul materiale de construcţii, la fabrica de ciment Turda, datorită eforturilor muncitorilor şi tehnicienilor s’au reuşit să se execute pentru prima oară in ţară strunjirea rolelor şi a inelelor de rulare dela cuptoarele rotative de klinker, in timpul funcţionării acestora, ceeace a dus la o scurtare importanta a timpului de execuţie a reparaţiilor. In trimestrul 1 1850, Indicii tehnico-economici de utilizare au fost realizaţi intr’o măsură care permite îndeplinirea sarcinilor anuale stabilite în Planul de Stat. Chiar in cursul acestui trimestru, unele întreprinderi au depăşit sarcinile anuale. Astfel, In sectorul siderurgic, echipele de lucru dela Jurnalul Nr. 1 dela Hunedoara şi fur neu■ lul Nr. l~de la Sovrom-metal au depăşit indicii de utilizare anuali ce le reveneau. La acest din urmă furnal s’a obţinut cel mai bun indice de utilizare realizat până in prezent la noi in ţară. In sectorul textil — ramura lână — indicii de utilizare au fost depăşiţi cu procente care variază Intre V!» şi 8% Lupta pentru reducerea consumurilor specifice nu a fost suficient de susţinută ceea ce a avut drept rezultat că în unele sectoare consumurile specifice să fie mai mari decât sarcinile anual stabilite in. Planul de Stat (cocsul in siderurgie, amoniacul la fabricarea sodei calcinate şi acidul azotic la fabricarea acidului suduric de cameră). In general întreprinderile au dat o atenţie sporită problemelor cuprinse în planul tehnic, referitoare la produse noui, procedee tehnologice perfecţionate, cercetări tehnico-ştiinţifice şi măsuri tehnico-organizatorice, între acestea din urmă planificării reparaţiilor şi înfiinţării secţiilor mecanicului şef. Astfel la fabrica „Steaua Roşie" Bacău, printr-o bună organizare a muncii, prin efortul depus pentru utilizarea tuturor resurselor interne, ale fabricii, printr’un control atent al procesului de fabricaţie s’a reuşit a se obţine cea mai mare producţie de celuloză de când există fabrica, depăşind planul cu 31°lo, respectând in acelaş timp şi sortimentele. Continuând cu avânt întrecerea socialistă organizată şi condusă de Confederaţia Generală a Muncii s’a lărgit mişcarea pentru folosirea cât mai complectă a rezervelor interne ale întreprinderilor şi pentru folosirea experienţei Întreprinderilor fruntaşe, în scopul unei creşteri neîntrerupte a productivităţii muncii. Aceste Întreceri au atins In cursul trimestrului o desvoltare deosebită In cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, în sectorul metalurgic, extractiv şi chimic, au fost angrenaţi (n întreceri 52»/» din numărul salariaţilor, în sectorul industriei textile SOVO, iar in sectorul agricol 84»/». întrecerea socialistă a îmbrăcat noi’ forme, spre pildă constituirea brigăzilor complexe a brigăzilor de calitate şi economie, care aplică metode de lucru cu o mai mimă productivitate-In cursul trim. 1 s’au realizat deasemenea numeroase inovaţii şi raţionalizări care au contribuit la realizarea unor importante economii. Astfel, în sectorul energiei electrice s-au introdus în cursul acestui trimestru 35 de inovaţii şi raţionalizări. Datorită creşterii nivelului tehnic al producţiei, utilajului, şi gradului de organizare a muncii, datorită ridicării calificării oamenilor muncii şi în special ridicării nivelului politic şi a nouii atitudini faţă de muncă, muncitorii din multe fabrici şi uzine au cerut reducerea normelor de timp învechite. Productivitatea muncii a sporit pe întreaga industrie cu 13,5% In comparaţie cu primul trimestru al anului 1949. Pe ramuri principale, creşterea productivităţii muncii este de 22Vo In sectorul carbonifer, de 14*/# In sectorul metalurgic şi de 16% In sectorul energiei electrice. Nouile contracte colective exprimă angajamentele luate atât de muncitori, cât şi de conducerea întreprinderilor, devenind un factor mobilizator pentru realizarea şi depăşirea planului şi creşterea productivităţii muncii. In cursul trimestrului I au fost încheiate un număr de 1.400 contracte colective. Cu această ocazie s’au făcut de către muncitori peste 40.000 propuneri de raţionalizări şi îmbunătăţiri a muncii, ceea ce arată creşterea nivelului conştiinţei clasei muncitoare şi Interesul crescând pentru mărirea productivităţii muncii.rioada corespunzătoare 1949, anului 1 Nivelul transporturilor aeriene a | la fret și poștă In comparație cu I fost de 109,3»/# la pasageri și 540»/# trimestrul I 1949. II. AGRICULTURĂ Primul trimestru al Planului de Stat pe 1950 corespunde în sectorul agricol pregătirii şi începerii campaniei însămânţărilor de primăvară Pentru realizarea sarcinilor de plan şi urmând linia trasată de Hotărîrea din Februarie 1950 a C.C. al P.M.R. şi Guvernului, cu privire la măsurile organizatorice pentru o bună desfăşurare a insămânţărilor de primăvară, în vederea asigurării unei producţii agricole sporite, s’au executat în primul trimestru următoarele, acţiuni şi măsuri principale agrotehnice : — S’au organizat numeroase centre comunale de curăţat şi tratat seminţe, realizându-se astfel faţă de perioada corespunzătoare a anului 1949, un nivel de 142,9%. — S’a distribuit ţărănimii muncitoare cantitatea de 60.000 tone de seminţe. — Datorită ajutorului preţios dat de Uniunea Sovietică s’au putut distribui seminţe selecţionate din soiuri valoroase la speciile de bumbac, floarea soarelui, in pentru fuior şi in pentru ulei. — S’au organizat numeroase centre comunale de reparaţiuni de unelte agricole, atingându-se un nivel de 149% faţă de perioada corespunzătoare a anului 1949. — S’a determinat puterea de germinaţie a seminţelor pentru o cantitate de 223.000 tone seminţe, reprezentând faţă de 1949, 113,2*/». — S’au aplicat îngrăşăminte naturale, atingându-se 130,4% faţă de realizările din trimestrul I 1949. In comparaţie cu anul anterior, în trimestrul I 1950, munca a fost mai bine organizată, campania de Insăminţări mai bine pregătită, mobilizarea ţărănimii muncitoare mai largă. Până la 25 Aprilie, a’au însămânţat 5.350.000 ha. in campania de primăvară. Cu toate aceste progrese făcute in agricultură au fost Încă neajunsuri care trebuiesc înlăturate. Astfel nu s’au luat pretutindeni în timp util măsurile necesare pentru o bună repartizare a seminţelor şi la unele plante nu s’a respect** perioada optimă de însămânţat, ceeace a dus la Întârzieri în planul de Insămânţări la lucerna, trifoi, borceag, mazăre, floarea soarelui. In domeniul zootehnic, pentru a se asigura numărul de cabaline şi bovine s’a făcut clasarea reproducătorilor şi s’au înfiinţat 671 staţiuni de montă . S’au organizat şi dus acţiuni de prevenire şi combatere a bolilor la animale-Gospodăriile Agricole de Stat au însămânţat până la 25 Aprilie 1950, în campania de primăvară o suprafaţă de 311.695 ha. Planul de insămânţări a fost depăşit la grâu şi orz de primăvară, ovăz, mazăre Gospodăriile Agricole de Stat nu au reuşit însă în suficientă măsuri să organizeze desfăşurarea planului şi pregătirea campaniei de insămânţări la toate unităţile. In cursul trimestrului I, Staţiunile de Maşini şi Tractoare au realizat lucrări agrotehnice echivalente cu 164.000 hantri (hectar arătură normală), ceea ce reprezintă o importantă depăşire faţă de trimestrul 1 al anului 1949-S-au înfiinţat 6 Staţiuni noi de Maşini şi Tractoare, ajungându-se la un număr total de 108 staţiuni. Pentru a-şi lucra pământul cu mijloace mecanice şi pentru a beneficia de avantagiile folosirii tractoarelor, 130.000 ţărani muncitori, cuprinşi in 2.653 asociaţii au încheiat contracte cu Staţiunile de Maşini şi Tractoare. Totuşi, unele Staţiuni de Maşinii şi Tractoare nu au dus destul de intens munca de lămurire pentru formarea de asociaţii şi contractări şi nu au dat suficientă atenţie calităţii lucrărilor. Planul de reparaţii de tractoare şi maşini agricole a fost îndeplinit. In cadrul acestor reparaţii, 50»/» din piesele necesare pentru pluguri şi semănători au fost realizate in atelierele proprii S.M.T. In cursul primului trimestru al anului 1950, s’au înfiinţat 120 de noui gospodării colective cuprinzând 8000 familii de ţărani muncitori. Aceasta arată interesul crescând al ţărănimii muncitoare, care a pornit pe drumul unirii gospodăriilor lor individuale, în gospodării colective. Cu ajutorul Staţiunilor de Maşini şi tractoare, gospodăriile agricole colective şi-au realizat planul de insămânţări în conformitate cu termenele prevăzute, fiind în toate regiunile fruntaşe, şi dovedind prin aceasta elanul cu care ţăranii muncitori din gospodăriile agricole colective au pornit pe drumul transformării socialiste a agriculturii , V. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR Volumul total al desfacerilor rea-alizat in trimestrul 1 al anului 1950 reprezintă o depăşire cu 10,7»/# a planului şi o sporire cu 90*/« faţă de realizările trimestrului I al anului 1949. Valoarea mărfurilor destinate fondului pieţii a depăşit planul cu 5,8»/# şi perioada corespunzătoare a anului trecut cu 85,3»/#. Această depăşire a fost realizată de către comerţul de Stat care şi-a depăşit planul cu 22»/# întrecând cu 68,7% trimestru II 1949. In timp ce cooperaţia, deşi a făcut însemnate progrese faţă de anul trecut, realizând cu 133%/# mai mult, nu şi-a îndeplinit planul decât în proporţie de 82,7%.Depăşirea planului de către Comerţul de Stat se datoreşte efortului depus pentru lărgirea sortimentului de mărfuri, unei mai bune aprovizionări si organizări. In cursul trimestrului I s’a Îmbunătăţit deservirea consumatorilor prin extinderea reţelei de desfacere cu 1233 unităţi, din care 816 în mediul rural. De asemenea, datorită măsurilor organizatorice luate, s-au eliinat în parte aglomerările ce au existat în anul trecut. Cooperaţia a depăşit valoric sarcinile de plan la achiziţii cu 5,7%, nerealizând însă sortimentele prevăzute prin plan. Nerealizarea sarcinilor pe sortimente de către cooperaţie se datoreşte şi faptului că nu a reuşit să încheie din timp contracte cu producătorii. Comerţul de Stat nu şi-a împlinit planul de desfacere la unele produse din cauza nerealizării sarcinilor în special la achiziţiile de produse agricole şi animale. Sarcina achiziţiilor de animale a revenit Centrocoop-ului şi Comcar-ului. Din cauza defectuoasei organizări şi a lipsei de grijă in popularea grajdurilor pentru îngrăşătorii, atât la Comcar şi Centrocoop, cât mai ales la fermele alimentare planul nu a fost realizat. Aceasta a determinat o neîndeplinire de plan şi la achiziţiile de piei. In domeniul circulaţiei mărfurilor rezultate pozitive a avut Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind libera circulaţie a unor produse agricole. O deficienţă In executarea planu- I lui de investiţii a fost neîndeplinirea integrală a planului de proectări. Aceasta se datoreşte insuficienţei cadrelor, deficienţelor organizatorice şi lipsurilor în controlul tehnic al proectelor la instituţiile de proectare precum şi neprevederii şi nefurnizării din timp a datelor necesare de către beneficiari. Cu toate acestea, datorită planificării lucrărilor de proectări, instituţiile de proiectare au putut desfăşura o activitate mai rodnică şi mai coordonată cuprinzând un volum mai mare de lucrări decât în primul trimestru 1949. Pe şantierul Canalului Dunăre — Marea Negră Lucrările s’au desfăşurat într’un ritm crescând. S’au executat baracamente, locuinţe muncitoreşti, căi ferate, şosele, alimentarea cu apă, unităţi energetice, lucrări pregătitoare ce condiţionează buna desfăşurare a activităţii în viitor. De asemenea, în cursul trimestrului I a sosit masiv din Uniunea Sovietică utilaj greu necesar acestei mari lucrări, vădindu-se şi aci sprijinul puternic dat Republicii noastre de către marea noastră prietenă. III. SILVICULTURA La lucrările de refacere şi cultură a pădurilor (pepiniere, împăduriri şi îngrijirea arboretelor tinere), planul a fost realizat in proporţii variind între 109—159%. La îngrijirea arboretelor tinere s’au realizat 125%, la ameliorarea terenurilor degradate 163/#, iar la combaterea agenţilor vătămători 127»/#. Faţă de realizările trimestrului I al anului 1940, in trimestrul I al anului in curs, a fost atins următorul nivel: 148»/# la împăduriri: 235% la îngrijirea arboretelor tinere, 210°/« la ameliorarea terenurilor degradate și 104»/# la combaterea agenţilor vătămători. Planul pentru lucrările de punere în valoare a materialului lemnos nu a fost îndeplinit, datorită unor neajunsuri in organizarea la timp a lucrărilor. Planul industriei lemnului nu a fost îndeplinit la unele sortimente din cauza deficienţelor de transport cât şi de organizare a producţiei. IV. TRANSPORTURI La transporturile pe calea ferată, în cursul trimestrului I 1950, sarcinile principale de plan (călători/ km. şi tone neto/km.) precum şi majoritatea indicilor calitativi au fost realizaţi, depăşind atât planul cât şi înfăptuirile din trimestrul I 1949-Numărul vagoanelor încărcate a ajuns la o medie zilnici de 5847 faţă de 4906 în primul trimestru al anului 1949 ,adică cu 19,2»/# mai mult. Principalii indici calitativi au fost îmbunătăţiţi după cum urmează : rulajul vagonului de marfă a scăzut cu 2,3»/#, datorită creşterii vitezei comerciale a trenurilor de marfă cu 11,3*/«, procentul cursei goale şi viteză comercială a trenurilor de călători au fost îmbunătăţite cu 2,9V«, respectiv cu 6,8*/#. Prin reducerea consumului specific de combustibil s-a economisit circa 28 000 tone combustibil convenţional. Nivelul transporturilor rutiere de călători şi mărfuri a atins 188®/o respectiv 330V% faţă de trimestrul I 1949. Această depăşire a fost posibilă datorită creşterii parcului de autocamioane intrat in funcţie înainte de data prevăzută. Transporturile maritime de mărfuri au atins un nivel de 489»/«, iar «el fluvist de .130»/# faţă de p« UNIVERSUL, Nr. 99 In cursul trimestrului au fost realizate 12,3’/* din lucrările de investiţii din fonduri centralizate prevăzute în planul anual. In cadrul acestei realizări au depăşit media generală realizând din planul anual: Sovromehim 33/*, Sovrompetrol 23,1%, întreprinderile de Gaz Metan 22,4%, Direcţia Generală a Chimiei 19,3%, Petrolifera Muntenia 17,4%/». Valoarea lucrărilor de investiţii executate în cursul trimestrului I 1950 este cu cca. 130% mai mare decât valoarea lucrărilor exactitate în aceeaş perioadă a anului 1949. In cadrul lucrărilor de investiţii Veniturile bugetului de Stat s'au realizat 106 la sută faţă de prevederile planului pe acest trimestru. Cheltuielile s'au făcut pe acest trimestru sub prevederile planului, datorită şi VI. INVESTIŢII au intrat in producţie între altele: un furnal, 2 cuptoare Siemens Martin, un nou cuptor pentru încălzirea laminatelor, o instalaţie de florafie, o fabrică de condiţionare şi valorificare a fructelor. Ministerul Construcţiilor şi-a realizat planul de construcţii in proporţie de 108°/«. Sovromconstructia datorită unei mai bune organizări şi urrtăriri a execuţiei lucrărilor a realizat planul In proporţie de 116%. Deşi s’a observat o preocupare a proectanţilor şi constructorilor în combaterea risipei de materiale, totuşi nu au fost folosite în suficientă măsură resursele locale şi risipa de materiale )nu a fost încă înlăturată. Deasemenea reparaţia materialelor pe şantiere nu s’a făcut întotdeauna in mod satisfăcător, ceea ce a dus în unele şantiere la lipsă de materiale, pe când altele dispuneau de cantităţi peste nevoi. Cu toate că realizarea planului de investiţii în cursul trimestrului I 1950 nu a fost în totul satisfăcătoare, greutăţile de pornire nefiind încă înlăturate, ritmul crescut al lucrărilor în comparaţie cu trimestrul I al anului 1949, dovedeşte că şi în acest domeniu s’a depus un efort însemnat şi s’au obţinut rezultate bai bune. VII. FINANŢE nerealizării în întregime a planului de investiţii. Sporul realizat la venituri a provenit din sectorul socialist, unde cotele - părţi de beneficiu pe acest trimestru au depăşit cu 25 la sută prevederile din plan. Aceste rezultate pozitive contribue la întărirea monetei şi finanţelor ţări şi totodată la dezvoltarea continuă a economiei noastre naţionale. VIII. NIVELUL DE TRAI ŞI ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE Numărul total al muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor care au lucrat in economia naţională In cursul trimestrului I 1950, a sporit In comparaţie cu trimestrul I al anului 1949 cu 38 la suta. Clasa muncitoare a crescut în acelaş interval cu 200.000 muncitori. Ca urmare a creşterii producţiei industriale şi a desvoltării Comerţului de Stat şi cooperatist, s’au pus la dispoziţia masselor consumatoare mai multe bunuri de consum. Astfel, în cursul trimestrului I 1950, s’au distribuit un mediu urban, faţă de trimestrul I 1949, mai mult: pâine cu 5 la sută, zahăr cu 45 la sută, ulei cu 111 la sută, paste făinoase cu 35 la sută, brânzeturi cu 325 la sută, ţesături de bumbac cu 49 la sută, ţesături de lână cu 9 la sută, încălţăminte cu 87 la sută, medicamente cu 317 la sută. In mediul rural s’au distribuit cu 70 la sută mai multe produse industriale, din care: zahăr cu 93 sută, ţesături de lână cu 792 la sută, ţesături de lâna cu 792 la sută, ţesături de bumbac cu 88,7 la sută, încălţăminte cu 298 la sută, medicamente cu 495 la sută, faţă de trimestrul I 1949. Deşi s’a îmbunătăţit în general aprovizionarea cu alimente, nu s’a putut pune la dispoziţia populaţiei cantitatea de came prevăzută în planul de desfacere, deoarece planul de achiziţii nu a fost îndeplinit de către Comcar şi Centrolcoop. Deasemenea, pentru o mai bunii deservire a populaţiei muncitoare, au fost organizate unităţi de desfacere ale cooperaţiei în pieţe. S-a îmbunătăţit organizarea distribuţiei produselor raţionale. In domeniul învăţământului au funcţionat în cursul trimestrului I, 3.704 instituţii de învăţământ preşcolar, adică cu 13 la sută mai mult decât în trimestrul I al anului precedent, 15.160 şcoli elementare, 573 şcoli profesionale şi s-au înfiinţat 13 şcoli de 2 ani pentru muncitori, 9 facultăţi şi 15 cursuri pentru inginerii de exploatare. În aceste şcoli au fost cuprinşi un număr de 2.120.000 elevi şi studenţi, faţă de 2.050.000 în 1949. Numărul celor care urmează cursul de alfabetizare a fostîn cursul trimestrului I al anului 1950 de 434.000. In cadrul asistenţei şcolare, pentru asigurarea unor cât mai bune cordiţiuni de muncă pentru elevi şi studenţi, numărul internatelor a sporit cu 390, iar al locurilor în cămine cu 3.170. In acelaş timp, s’au acordat pentru studenţi cu 8.250 mai multe burse decât in anul 1949, numărul total al bursierilor atingând 48,5 la sută din numărul studenţilor. Deşi Statul a pus la dispoziţie fonduri considerabile pentru buna îngrijire a studenţilor, totuşi din cauza lipsei de grijă a Ministerului învăţământului Public, a Ministerului Artelor şi a altor Ministere din cauza proastei gospodăriri a căminelor şi cantinelor studenţeşti, precum şi a lipsei de organizare şi control din partea organelor însărcinate cu aceasta, hrana este insuficientă şi de proastă calitate iar condiţiile de găzduire şi higienă sunt cu totul necorespunzătoare. Pentru îndeplinirea nevoilor producţiei industriale în continuă desvoltare, 32.000 muncitori sunt în curs de a-şi ridica calificarea, iar un număr de 12.000 muncitori au absolvit cursuri de calificare începute în ultimele luni ale anului 1949. In domeniul sănătăţii s’au realizat 71 cabinete medicale, 47 infirmerii şi 475 colţuri sanitare în şcoli. S’a continuat acţiunea pentru prevenirea şi combaterea tutberculozei, făcându-se peste 400.000 depistări radiologice, 1.000.000 depistări biologice şi 455.000 vaccinări B.C.G. In cadrul acţiunii pentru ocrotirea ’mamei şi copilului s’au înfiinţat 8 noui maternităţi, un dispensar materno-infantil şi un dispensar pentru copii. Activitatea policlinicilor şi dispensarelor s’a îmbunătăţit, consultaţiile în policlinici crescând dela 1.917.000 In primul trimestru al anului 1949, la 2.734.000 In primul trimestru al anului 1950. In spitale şi sanatorii alimentarea bolnavilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ este insuficientă datorită slabei organizări, incorectitudinii unor organe administrative şi lipsei de control permanent din partea Ministerului Sănătăţii şi a Comitetelor Provizorii. In staţiunile " balneo-climatice, prin introducerea curei de iarnă, au fost trimişi pentru cură 8.640 salariaţi, în special dintre muncitorii din sectoarele de producţie cu activitatea redusă în timpul iernii. Prin asigurările sociale au fost trimişi la odihnă 5.000 oameni ai muncii. S-a continuat acţiunea de culturalizare a satelor, prin Înfiinţarea a 619 cămine culturale şi case de citit, iar 700 cămine culturale au fost înzestrate cu biblioteci, numărul cărţilor şi broşurilor repartizate ridicându-se la 632.000 exemplare. Numărul spectacolelor de teatru şi al spectatorilor a crescut faţă de trimestrul I al anului 1949. Continuând cu elan eforturile depuse în cursul anului 1949, clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare a realizat şi depăşit Planul de Stat pe primul trimestru al anului 1950. Trecând la înfăptuirea planului pe cel de al doilea trimestru, oamenul muncii din ţara noastră, conştienţi de faptul că ei muncesc şi luptă pentru pace şi pentru construirea socialismului, îşi încordează puterile şi îşi intensifică eforturi, pentru ca şi în trimestrul H Planul de Stat să fie nu numai realizat, ci şi depăşit. (Agerpres). SENTINŢA IN PROCESUL GRUPULUI DE SPIONI ŞI TRĂDĂTORI CARI AU ACTIVAT IN CADRUL OFICIILOR DE INFORMAŢII DE LA LEGAŢIILE ENGLEZĂ ŞI AMERICANĂ Tribunalul Militar Bucureşti, deliberând în secret, în unanimitate de voturi a găsit vinovaţi pe Costică Mugur, Anny Samuelly, Nora Samuelly, Eleonora Bunca-Wied, Liviu Popescu Nasta pentru faptele prevăzute în actul de trimitere în judecată şi în consecinţă declarând că sunt circumstanţe atenuante în favoarea tuturor acuzaţilor numai în ce priveşte crima de înaltă trădare, în numele legii hotărăşte : COSTICA MUGUR condamnat la muncă silnică pe viaţă, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă penală de 140 mii lei, amendă în folosul Băncii de Stat a R.P.R. în sumă de lei 5294.175 şi confiscarea averii. ANNY SAMUELLY, condamnată la 20 de ani muncă silnică, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă corecţională de 100.000 lei, amendă în folosul Băncii de Stat a R. P. R. în sumă de lei 14.234.900 şi confiscarea averii. NORA SAMUELLY, condamnată la 15 ani muncă silnică, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă corecţională de lei 80.000, amendă în folosul Băncii de Stat a R.P.R. în sumă de lei 7.896.000 și confiscarea averii. ELEONORA BUNEA-WIED, condamnată la 15 ani muncă silnică, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă corecțională de 80.000 lei, amendă în folosul Băncii de Stat în sumă de lei 60 696.425 și confiscarea averii. LIVIU POPESCU NASTA, condamnat la 20 de ani muncă silnică, degradare civică pe timp de 10 ani, amendă corecţională de lei 60.000, amendă în folosul Băncii de Stat a R.P.R. în sumă de Iei 10.174.500 şi confiscarea averii. Acuzaţii au fost obligaţi fiecare la plata sumei de lei 50 mii cheltuieli de judecată. Hotărîrea a fost dată şi citită în şedinţă publică în ziua de 28 Aprilie 1950, orele 18. Sala Tribunalului Militar din Bucureşti a fost plină până la refuz de oameni ai muncii cari au aplaudat îndelung, exprimându-şî satisfacţia pentru sentinţa justiţiei populare. (Agerpres). PREFAŢĂ LA VOLUMUL 5 AL OPERELOR LUI V. STALIN Volumul al cincilea cuprinde lucrările scrise de I. V. Stalin intre anii 1921 — 1923. Conţinutul volumului 11 constitue în cea mai mare parte articolele, rapoartele şi discursurile despre sarcinile Partidului în refacerea economiei naţionale, despre formele noi ale alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime în condiţiile N.E.P.-ului, despre întărirea unităţii organizatorice şi ideologice a Partidului, despre formele şi metodele de realizare a legăturii dintre Partid şi masse („Divergenţele noastre“, „Despre sarcinile imediate ale comunismului In Georgia şi Transcaucazia“, ,,Perspective‘‘, rapoartele făcute la Congresele al X-lea şi al XII-lea ale Partidului). In acest volum sunt publicate „Despre strategia şi tactica politică a comuniştilor ruşi“ — schiţă de plan pentru o broşură — şi articolele „Partidul Înainte şi după luarea puterii“, „In jurul problemei strategiei şi tacticii comuniştilor ruşi“, in care I. V. Stalin desvoltă învăţătura leninistă asupra strategiei şi tacticii politice a Partidului Bolşevic. O mare parte din lucrările cuprinse in volumul al cincilea sunt consacrate desvoltării teoriei problemei naţionale, politicii naţionale a Partidului Bolşevic, construirii statului sovietic multinaţional şi elaborării principiilor fundamentale ale primei Constituţii a U.R.S.S. (tezele pentru Congresele al X-lea şi al XII-lea ale Partidului, rapoartele prezentate la Congresele al X-lea şi al XII-lea ale Partidului şi la Consfătuirea a IV-a a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu cadrele de răspundere din republicile şi regiunile naţionale, rapoartele prezentate la Congresul al X-lea al Sovietelor din Rusia şi la primul Congres al Sovietelor din U.R.S.S., articolele „Modul de a pune problema naţională“, „Revoluţia din Octombrie şi politica naţională a comuniştilor ruşi“ şi altele). In acest volum se publică pentru întâia oară articolele: „Despre strategia şi tactica politică a comuniştilor ruşi“ — schiţă de plan pentru o broşură; „Proiect de platformă In problema naţională“1, raportul „Măsuri practice pentru traducerea în viaţă a rezoluţiei Congresului al XII-lea al Partidului in problema naţională“, cuvântul de încheiere la raport şi răspunsul la diferitele cuvântări ţinut»te la Consfătuirea a IV-a a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu cadrele de răspundere din republicile şi regiunile naţionale. INSTITUTUL MARX-ENGELS-LENIN DE PE LÄNGÄ C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. ZIUA PIONIERILOR In ţara noastră, ziua de 1 Mai este o măreaţă sărbătoare şi pentru tinerele vlăstare ale oamenilor muncii, căci in ziua întâiului de Mai al anului 1949, primele detaşamente de pionieri — formate la 30 Aprilie 1949 —, purtau cu cinste cravata roşie, părticică din măreţul steag roşu al proletariatului stropit de sângele miilor de luptători căzuţi în lupta pentru cauza sfântă a dreptăţii sociale. De la acel 1 Mai al anului 1949, tot mai mulţi copii au îmbrăcat cu cinste cravata roşie de pionier. Partidul Muncitoresc Român a încredinţat U.T.M..ului munca plină de răspundere de a crea şi conduce organizaţia de pionieri. De felul cum şi-a dus munca U.T.M., îndrumând şi supraveghind organizaţiile de pionieri, ne vorbesc astăzi la bilanţul unui an de zile, realizările şi succesele obţinute de pionierii Patriei noastre dragi, fructificând din plin condiţiile minunate pe care le au la dispoziţia lor. Pionierii au tit primii la învăţătură, conştienţi că prima lor sarcină este aceea de „a învăţa, a învăţa, a învăţa cu Îndârjire“, după cum le spune iubitul lor părinte , genialul Stalin. Câtă cinste aduce copiilor, faptul că cele 14 pioniere din clasa IV-a a liceului Nr. I de fete din Bucurreşti, s’au prezentat excepţional de bine pregătite la examene, iar la examenul de limba română au reuşit toate cu nota zece. Pionierii se remarcă prin buna lor purtare, prin dragostea şi munca depusă la Învăţătură. Pionierii dinjudeţul Caraş-Reşiţa sunt primii la învăţătură, reuşind cu toţii la examenele pe care le-au dat până acum. Pionierii sunt educaţi în spiritul dragostei de muncă, de iubire ţi Înfrăţire cu toţi copiii, ei fiind aceia care ajută şi stimulează la învăţătură pe cei rămaşi în urmă, aducând totodată aportul lor la muncile voluntare efectuate de părinţii lor. Astfel, alături de U.F.D.R.-istele din sectorul IV Trei Stejari-Sibiu, care muncesc voluntar la amenajarea unui parc, au venit cu drag să aducă contribuţia lor 4 pioniere. Sau cât de înălţătoare este fapta pionierilor şi şcolarilor de la Gospodăria Agricolă Colectivă „Gheorghe Coşbuc“ care au adunat peste 300 kg. de cereale rămas® pe câmp în urma secerişului. Copiii şi şcolarii primesc astăzi în şcoli o educaţie sănătoasă, de combatere a superstiţiilor şi inculturii. O pionieră din Braşov a şters pentru totdeauna „sfinţii“ unşi cu gaz pe geamuri, dovedind prin aceasta mentalitatea nouă şi sănătoasă pe care şi-o formează tineretul nostru. Regimul noeml de democraţie populară clădeşte copiilor noi şi noi şcoli cu utilajul necesar însuşirii cunoştinţelor. In coloniile de la munte şi mare, poposesc din an un an un număr mai mare de copii, pentru a se bucura din plin defrumuseţile şi binefacerile naturii. Literatura pentru copii a devenit astăzi o chestiune principală, în educarea şi formarea tânărului. Această literatură nouă pe care o primesc copiii este un îndreptar preţios în viaţa şi activitatea lor de zi cu zi. In curând vor fi terminate lucrările de reconstrucţie a palatului din Cotroceni, ce se numeşte „Palatul Pionierilor“ unde vor fi oaspeţi copiii cei mai buni. Cei 130.000 de pionieri păşesc acum, la 1 Mai 1950, cu un victorios bilanţ al muncii şi al bucuriei, să înalţe cât mai sus steagul vieţii, al primăverii şi al păcii. Armand Laurian ACTIVITATEA CĂMINELOR culturale Iaşi. 29. In întâmpinarea mărei sărbători a oamenilor muncii ziua de 1 Mai, Secţia de învăţământ şi Cultură a Comitetului Provizoriu al Judeţului Iaşi a luat o serie de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii Căminelor Culturale şi asigurarea unui control planificat al nimicii pe teren. Cele 222 Cămine din judeţ vor contribui în mod efectiv la atingerea obiectivelor prevăzute prin: seri culturale, şezători duminicale conferinţe, biblioteci, organizarea cititului la locurile de producţie, audiţii de Radio, competiţii sportive, proecţii de filme, etc. În cadrul angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai se vor înfiinţa în judeţ 28 noi Cămine Culturale, 22 case de citit şi se vor amenaja 47 sedii pentru Cămine. Fiecare Cămin va organiza, în această perioadă, câte două seri culturale închinate luptei pentru pace. In cadrul serilor culturale se dă o atenţie deosebită discutării materialului legat de campania de insămânţări si, în genere de muncile agricole. O iniţiativă deosebită este aceea de a se forma la Plăşi, în cadrul Secţiei Judeţene, cercuri de conferenţiari cu următoarele specialităţi : politic, agrotehnic, ştiinţă şi sănătate, care vor pregăti conferinţe pentru Căminele Culturale. MANIFESTĂRI ARTISTICE In cadrul activităţii ce se va duce pe al doilea trimestru al anului în curs, vor fi organizate 790 audiţii radiofonice. Pentru aceasta aparatele de Radio existente la Cămine vor fi puse în perfectă stare de funcţionare, urmând a se procura 25 noi aparate de Radio. Tot în această perioadă, cele 543 echipe artistice ale Căminelor Culturale vor organiza 2.650 manifestări publice. O atenţie deosebită va fi acordată imbunătăţirii activităţii bibliotecilor. Acestea vor primi 16.000 volume; totodată se vor face abonamente la diferite ziare şi reviste. Organizarea cititului se va face prin formarea colectivelor de bibliotecari, dintre responsabilii de tarlale, responsabilii de brigăzi de muncă şi ai organizaţiilor de massă. In cursul acestei luni, se vor organiza în fiecare plasă din judeţ câte cinci citiri colective model. Până la data de 1 Mai se vor aranja 185 vitrine cu cărţi, urmând ca toate gazetele de perete ale Căminelor să publice recenzii despre cărţi. O atenţie deosebită va acorda Secţia de învăţământ şi Cultură Căminelor Culturale din comunele cu Gospodării Agricole Colective, cu Gospodăriile Agricole de Stat şi S.M.T.-uri. Numeroase excursii vor fi organizate de către Cămine la Gospodăriile Agricole Colective, în cadrul cărora ţăranii muncitori din alte comune vor putea vedea realizările ţăranilor muncitori porniţi pe drumul unei vieţi noi. Nu va fi neglijată nici activitea sportivă, urmând ca in colaborare cu Comitetul de Cultură Fizică şi Sport, să se organizeze colective sportive la un număr de 46 Cămine. Până la 1 Mai, toate Căminele vor fi văruite, frumos ornate, înzestrate cu gazete de perete. Pentru atingerea obiectivelor ce le au de îndeplinit, Căminele Culturale din judeţ au pornit întreceri socialiste, organizând şi un larg schimb de experienţă. Evidenţiaţii in munca ce se desfăşoară la Cămine vor fi popularizaţi. INFORMAŢII ♦♦♦ Printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, d. Gh. Ştefănescu, a fost numit ministru adjunct la Ministerul Forţelor Armate ale R.P.R. (Agerpres). 10 motociclete I. J. de 350 cmc. lo câştiguri a 260.000 Iei 20 câştiguri a 100.000 Iei lo câştiguri a 50.000 lei Iată premiile în obiecte şi câştigurile mari distribuite de LOTERIA POPULARA, la tragerea din 1 Mai a. c.