Universul, iulie 1950 (Anul 67, nr. 149-172)

1950-07-01 / nr. 149

teas­ al 67-lea. Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA „UMIVEESUL” înscris sub Kr. ISO Trib. Ilfov wAmmi 4 lei 9 X.r. -jw * '■> ' ' - ' ;.«• • •* • ri^s'-jA* ' Taxa payfoH­tiSfttg fn Mme«r Motoriu aprobării A­dţiei Poştei«* $- VWaMBiuulcafiilor In CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA Şl ADHIMESTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NO. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.38.10. hpan ^ SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECTIE sts-iHassaEsr­esa^-rrm AGRESORII ŞI SOARTA LOR Cu legitimă indignare a aflat opinia publică cinstită din toate ţările, de agresiunea săvârşită de trupele guvernului-marionetă al Coreei de Sud, împotriva Repu­blicii Populare Democrate Core­ene. Acest gest incalificabil, cu atât mai mult cu cât venea după propunerile paşnice de unificare formulate din partea Coreei de Nord, nu a întârziat însă să pri­mească riposta cuvenită : agre­siunea deslănţuită de lacheul a­­merican Sin Man Rhee a fost respinsă, iar poporul coreean de o parte şi de alta a paralelei 38 a pornit războiul drept pentru eliberarea şi unificarea ţării sale. Bineînţeles, toate acestea sunt treburi interne ale poporului coreean. Şi nimeni nu poate sili poporul coreean să-şi urască ade­văraţii conducători şi să iubească şi tolereze clica trădătoare a lui Sing Man Rhee, care a devenit şi agresoare. După cum nimeni nu poate împiedica, de pildă, Poporul american să aibă păre­rile sale cu privire la dependen­ţa administraţiei falite Truman faţă de cele opt grupuri mono­poliste care constituie adevăratul guvern al Statelor Unite. Dar, tot astfel cum voinţa poporului american e încătuşată prin cele mai variate metode de dictatură fascistă internă, conducătorii Statelor Unite urmăresc să su­grume şi voinţa poporului cere- j­ean, care a trecut la acţiune.­­ Truman a ordonat ca flota a 1-a­­ americană „să apere” (!) Co-­­­reea de Sud. Aceasta, fără ca niciun organism internaţional competent să fi luat vreo hotă­­rîre legală în privinţa problemei coreene şi fără ca nimeni să fi putut, astfel, invita în chip legal forţele armate americane să in­tervină în războiul civil din Co­reea. Hotărîrea lui Truman a avut darul să demaşte pe iniţiatorii conflictului armat din Coreea, în persoana tocmai a imperialişti­lor americani care intervin acum brute în afaceri ce nu-i privesc. “Pr­­cticiparea lor la războiul eslănţuit din propria lor e­ră, nu este decât o nouă­­■nifestare scandaloasă a „di­plomaţiei totale” întemeiată pe violenţă şi pe ura împotriva păcii şi suveranităţii popoarelor. In zadar încearcă „diplomaţii totali” să-şi ascundă păcatul sub frunza de viţă a unei ho­­tărîri a Consiliului de Securi­tate, care a încetat să fie un organ legal al O.N.U., din mo­ment ce se întruneşte în absen­ţa reprezentantului uneia din cele cinci mari puteri — Uniu­nea Sovietică — şi cu participa­rea unei persoane care nu poate­­ fi reprezentantul legal al Chinei.­­ Atunci, pe ce bază au intrat in luptă forţele armate americane ? Este clar că avem de-a face cu o neruşinată imixtiune ,nn trebu­rile unui popor care e destul de matur să rezolve singur proble­mele care-l privesc. Dar nu numai atât. Este evi­dent că ceea ce se urmăreşte de către provocatorii americani nu este numai împiedicarea poporu­lui coreean de la satisfacerea nă­zuinţelor sale naţionale, ci şi a­­prinderea incendiului de război în Asia. Iată fapte care probea­ză acest lucru: nu mult înainte de deslănțuirea agresiunii de către Sing Man Rhee, comanda­mentul american al „războiului rece” —­ Johnson, Bradley, Dul­les — „vizita’’ Japonia. Acum, după ce agresiunea s’a transfor­. mat în înfrângere, Truman şi ceilalţi ţipă cu privire la „agre­siune” din partea celor... atacaţi, adică din partea Republicei Populare Democrate Core­ene. In acelaş timp se produce interven­ţia americană directă... Iar, cu acest prilej, Truman priciepă „să se apere” şi Formoza, încercând să provoace astfel un conflict şi cu Republica Populară Chineză. In declaraţia din 27 iunie, Tru­man a anunţat că va fi ajutată şi Indochina, adică regimul lui Bao-Csî, împotriva R. D. Vietna­meze. Ce arată ac­est lanţ de fapte? Că­ imperialiştii ameri­cani v°r să extindăi conflictul din Coreea, pe care l-au provo­cat, pentru a trans­forma Asia în teatru de război, pentru a des­­minţi acest lucru, nu ajung toate văicărelile pe care le scot ofi­­cinele de propagandă americane în legătură cu „agresiunea co­munistă” din Coreea. Dealtfel, opinia publică din Statele­ Unite ş­i din alte ţări a şi început a­şî manifesta in­dignarea faţă d­e hotărîrea pro­vocatoare a Preşedintelui Tru­man. Hotărîrea aceasta va avea „consecinţe dezastruoase pentru poporul Statelor Unite” — a a­­vertizat deputatul american Marcantonis. In acest timp, forţele populare coreene înaintează victorios, i­wanwthniu­ şi ofensiva după o­­cuparea Seul-ului, principalul oraş deţînut de clica lui Sing Man Rhepm­uachei, americani din Coreea sunnt goniţi pe tot fron­tul. Poporul coreean înscrie pa­gini de­ eroism în lupta împo­triva agresorilor cărora Ii s’au pus în­ mână armele ucigaşe, de către isteriacoşti americani. • încercarea acestora de a pune în pe­ricol pacea se loveşte de­­ forţa nestăvilită a mişcării mon­diale a partizanilor păcii, care stîn; că Provocatorii războiului di­v'jt. din Coreea sunt aceiaşi cari înteţesc acum goana înarmărilor cării încearcă să înjghebeze uria­­stil arsenal de război preconizat de „planul Schuman”, cari insti­­gă la acţiuni provocatoare pe ti­­turişti şi alte slugi nemernice. Din nou privirea plină de încrederi­­şi de speranţă a oamenilor do­­ritori de pace se îndreaptă spre Uniunea Sovietică, nedesminţită apărătoare a păcii. Uniunea So­vietică nu a înşelat şi nu va înşela aşteptările partizanilor păcii. Ţara Socialismului a luptat cu consecvenţă împotriva pro­vocatorilor fascişti germani ai celui de al doilea război mon­dial. Ea va lupta până la victo­ria finală a forţelor păcii, împo­­triva aţâţătorilor americani ai unui al treilea război mondial. Fără Uniunea Sovietică demult ar fi fost tulburată pacea; fără Uniunea Sovietică viaţa popoa­relor nu ar putea fi sal­vată de pericol. Recenta decla­raţie a Sovietului Suprem al U.R.S.S. privitoare la sprijinirea de către Uniunea Sovietică a Apelului d­e la Stockholm are o însemnătate istorică, deoarece se afirmă astfel din nou şi cu o tă­­rie deosebită, adeziunea uriaşei forţe a Ţării Socialismului la mişcarea mondială, care a cu­prins sute de milioane de oa­meni, împotriva războiului. Îm­potriva armei atomice. Cuvântul Uniunii Sovietice a­­târnă greu în balanţă, el însem­nând voinţa celei mai mari for­ţe a lumii contemporane. Acest cuvânt greu — şi deosebit de scurt oamenilor cinstiţi de pre­tutindeni — a fost pronunţat şi în problema Coreei. Guvernul Sovietic a examinat recomanda­­ţia Consiliului de Securitate a­­dresată membrilor O.N.U. de a acorda elicei lui Sing Man Rhee ajutor armat. La această reco­mandare care înseamnă invita­ţie la război împotriva unui po­por care are drepptul să-şi sta­bilească singur soarta, Uniunea Sovietică refuză să participe la acţiunea criminală întreprinsă împotriva poporului coreean şi aceasta trebuie să constituie o lecţie aspră pentru provocatorii americani de conflicte. De altfel, după cum­ arată eve­nimentele, clica agresoare a lui Sing Man Rhee nu poate scăpa de sfârşitul tragic pe care l-au avut şi Hitler şi Mussolini şi pe care l-ar avea şi cei ce ar îndrăz­ni să provoace u­n nou război. Popoarele mătură din cele Pe ce, ce se opun rezolvării intere­selor lor naţionale şi intereselor Păcii. Aceasta este soarta agresori­­lor. Team­ar Gheorgomi sr r.’vanzssummsmmitimiJs ~ "~rssgs 5 ■ /&!*&*.* j -n&si•surn.z.7/. SBCgs SES HOTĂRÂREA CONSILIULUI DE SECURITATE M M N­ MMM amu ■ AI MM LE3ALA Schimbul de comunicări intre secretarul general al O. N.U. şi Guvernul Uniunii Sovietice Moscova, 29 (Agerpres). — TASS transmite : Secretarul general al Organi­zaţiei Naţiunilor Unite, Trygo­­ve Lie, a adresat ministerului de afaceri externe, al URSS Ur­mătoarea comunicare : „Am onoarea să vă comunic următorul text al rezoluţiei adoptată de Consiliul de Secu­ritate la cea de a 474-a şedinţă a sa, care a avut loc la 27 iunie 1950: „Consiliul de Securitate, sta­bilind că atacarea armată a Republicii Coreene de către trupele din Coreea de Nord constitue o violare a păcii, a­­pelând la încetarea imediată a operaţiunilor militare, apelând la autorităţile din Coreea de Nord să-şi retragă imediat for­ţele sale armate la paralela 38, luând act din raportul comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Coreea că autorităţile Coreei de Nord nu au încetat operaţiunile militare şi nu şi-au retras forţele armate la para­lela 38 şi că sunt necesare mă­suri militare urgente pentru restabilirea păcii şi securităţii internaţionale, luând act de a­­pelul Republicii Coreene adre­sat Organizaţiei Naţiunilor U­­nite cu privire la măsuri ime­diate şi eficace în vederea a­­sigurării păcii şi securităţii; recomandă membrilor Organi­zaţiei Naţiunilor Unite să acor­de Republicii Coreene ajuto­rul necesar pentru a respinge atacul armat şi a restabili pacea și securitatea internațională în această regiune”. Răspunsul guvernului sovietic Moscova, 29 (Agerpres). — TASS transmite texttul răspun­sului guvernului sovietic la co­municarea d-lui Trijgve Lie. ..SECRETARULUI GENE­RAL AL ORGANIZAŢIEI NA­ŢIUNILOR UNITEI, D TRYG­VE LIE-------NEW YORK. Guvernul sovietic a primit din partea d-voastră textul rezoluţiei Consiliului de Secu­ritate din 27 iunie, conţinând un apel adresat membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la, necesitatea de a interveni în afacerile coreene în favoarea autorităţilor din Coreea de Said. Guvernul sovietic constată că această rezoluţie a fost a­­doptată cu şase voturi, cu par­ticiparea unui al şaptelea membru — reprezentantul Kuomintangulu­i, Tsiang Ting Fu, — care nu are drept le­gal de a reprezenta China. Se ştie că, în conformitate cu Charta ONU, pentru adoptarea hotărârilor Consiliului de Secu­ritate sunt necesare şapte voturi, între care cinci ale membrilor permanenţi ai Con­siliului şi anume: Statele U­­nite, Anglia, Franţa, URSS şi China. Se ştie de asemenea că a­­tunci când s-a adoptat hotărî­rea susmenţionată doi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate — URSS şi China — erau absenţi. Se ştie că, în conformitate cu Charta ONU, hotărârile Consiliului de Secu­ritate în chestiuni importante pot fi luate numai cu condiţia unanimităţii tuturor celor cinci membri permanenţi ai Consiliului şi anume: Statele Unite, Anglia, Franţa, URSS şi China. Ţinând seama de cele decla­rate mai sus, este absolut lim­pede că menţionata hotărîre a Consiliului de Securitate privitoare la problema coreea­nă nu are putere legală.“ PENTRU O RECOLTĂ ÎMBELŞUGATĂ TIMBRETUL PARTICIPA CU EV­UZIASM LA BĂTALIA PETiynSU STRÂNGEREA RECOLTEI Tin­iretul nostru muncitor dela sate şi dela oraşe participă cu în­sufleţire la bătălia pentru obţine­­rea,, unei cât mai bogate recolte. Veste bogatele holde ale ogoa­re ‘­oi noastre flutura cravatele ro­şii ale pionierilor ,simbol al tine- I.­ii noi, se aud râsetele sglobii ,f­ie flăcăilor şi fetelor, atât a celor din sate, cât şi a celor veniţi de la oraş, să dea o mână de ajutor in campania de recoltare. Iată doar câteva exemple : In comuna Hosman, judeţul Si­biu, organizaţia U.T.M. a mobili­zat la muncă voluntară 30 de ti­neri, care au lucrat la cositul fâ­nului alături de membrii Gospo­dăriei Agricole Colective din co­mună. La Gospodăria Agricolă Colec­tivă Afumaţi, din judeţul Dolj, echipa Măriei Segărceanu a aplicat metoda sovietică de legare rapidă a snopilor, reuşind să lege 385 de snopi pe oră. In această muncă s-au evidenţiat utemistele Dinu O­­prina şi Sdrenghe Maria. Echipe de pionieri din, Craiova au mers la Gospodăria Agricolă Colectivă din Segarcea, unde au ajutat la strângerea spicelor de pe o suprafaţă de 40 ha.­­ In comuna Pleşcoiu, jud. Bacău,­­ 240 de elevi au lucrat in trei ore­­ de muncă voluntară la curăţitul­­ lucernei de pe ogoare. In sprijinirea activităţii culturale , ce se desfăşoară acum la sate, or­­­­ganizaţiile U.T.M. dau un ajutor preţios. Un singur exemplu ne va arăta acest lucru La Căminul Cul­­t­­ural din Roşiorii de Vede-Teleor­­­­man, la şezători­le care sunt or- I ganîzate în fiece Duminică, Orga­­­­nizaţia locală, U.T.M. dă un mare I ajutor în munca aceasta, mobili- I zând tineretul satului, activizân­­­­dul-1 in echipele artistice al® Cămi­nului, asigurând astfel o activitate susținută și rodnică a Căminului­­ Cultural. Zilele Medicale Româno-Sovietice VIZITELE MEMBRILOR DELEGAŢIEI SOVIETICE LA DIFERITE INSTITUTE ŞTIINŢIFICE ŞI MEDICALE Conferinţa d-hri dr. Alexei Zenin Membrii delegaţiei sovietice, care participă la manifestările din ca­drul Zilelor Medicale Româno-So­vietice, au vizitat Miercuri şi Joi diferite Institute ştiinţifice şi medi­cale. Prof. dr. Tihon Boldirev, minis­tru adjunct al Ministerului Sănă­tăţii al U.R.S.S., şi dr. N. Hristan­­­ov, profesor la Institutul Central de Balneologie din Moscova, au vizitat Institutul de Endocrinologie „Prof. dr. C. I. Parh­on”. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de acad. prof. dr. C. I. Parhon şi a­­cad. prof. dr. Ştefan Milcu După vizitarea Institutului oas­peţii au luat parte la o şedinţă cu colaboratorii ştiinţifici şi cu personalul medical Prof. T. Boldirev şi-a arătat mulţumirea pentru cele, văzute, ex­­primându-şi dorinţa stabilirii unor legături strânse între acest Insti­tut şi Institutele similare din Uniunea Sovietică. jt­v­ i. aj. m­. iniţiatJivv a tuaif“ că Institutul a izbutit să pună ba­zele unor cercetări ştiinţifice «de mare valoare. A răspuns acad. prof. dr. C. I. Parhon, mulţumind reprezentanţi­lor ştiinţei medicale sovietice pen­tru aprecierea făcută asupra Insti­tutului. Joi dimineaţa prof. dr. T. Bol­direv, prof. Alexei Zenin şi prof. dr. E. I. Voronţova,­ însoţit de d. C. Lepădaţu­, ministru adjunct al Sănătăţii, au vizitat Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Prof. I. Can­­tacuzino”. Joi după amiază, la ora: 18, dr. Alexei Zenin, profesor la Institu­tul de Medicină din Kuibâşev, a conferenţiat, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice, despre „Lupta antiveneriană în U.R.S.S.“. Au luat parte oameni de ştiinţă, profesori, studenţi şi un numeros public. Conferinţa a fost urmărită cu un deosebit interes. (Agerpres). Prof. A. E. Zinin vorbeşte la Casa Prieteniei Româno-Sovietice LACHEI FRANCEZI AI IMPERIALIŞTILOR AMERICANI rie N. HARIN Intensificarea activităţii socia- t­a liştilor de dreapta din ţările Eu- t­ropei Apusene, intensificare ce se­­ observă în ultimul timp, este în strânsă legătură cu ascuţirea lup­tei dintre forţele democraţiei şi ale imperialismului in arena inter­naţională. Utilizarea politicii de trădare a socialiştilor de dreapta — Guy Mollet şi Jules Moch în Franţa, Attlee şi Bevin în An­glia, Schumacher în Germania, Renner şi Scharf în Austria, Sa­­ragat şi Rob­­ila in Italia, etc. — este unul dintre cele mai impor,- 1 tante mijloace tactice ale Statelor Unite în lupta lor împotriva miş- 1 carii democrate internaţionale. So- I cialiştii de dreapta, ascunzându-se I , în dosul frazeologiei socialiste, a­­pără interesele burgheziei impe­­rialiste. Aceasta ii şi promovează paralel cu partidele catolice în a­­vangarda unei largi ofensive îm-­­­potriva cuceririlor democratice ale oamenilor muncii din Europa , Apuseană, realizate după o înde- , lungată şi grea luptă de eliberare împotriva fascismului german şi­­ italian. Socialiştii de dreapta din Franţa , în special acţionează ca nişte­­ slugi credincioase ale imperialis-­c mului american, care ocupă astăzi­­ o situaţie de monopol în lumea­­ capitalistă. Ei susţin prin toate­­ mijloacele politica dictată de sco-­­ purile agresive ale „planului Mar-­­­shall“ şi de pactul Atlanticului de­­ Nord. Ei încearcă să paralizeze c combativitatea clasei muncitoare, înşelând-o cu predica aşa numitei „a treia cale“, care în realitate­a nu există şi nu poate exista. Prin­­ flecăreala lor despre „socialismul ^ democrat“, întemeiat pe „colabo- z­­area paşnică a claselor“, ei în- ^ cearcă să dezarmeze ideologic­­ clasa muncitoare, să Împiedice ^ mobilizarea forţelor sale în lupta _ pentru democraţia adevărată, pen- ^ tru adevăratul socialism. Ei sub- r stituie Internaţionalismului pro- j letar ideologia burgheză a cosmo-­­ poliţismului, menită să uşureze & imperialiştilor americani imstiaiu- jc rarea dominaţiei lor mondiale. După cum se ştie, la congresul­­ de refacere a partidului socialist din Noembrie 1944, sub presiunea 'i1 masselor populare, a fost adop- 11 tată rezoluţia „Despre unirea tu­ n turor oamenilor muncii“, prin T' care socialiştii propuneau Parti-­a­dului Comunist unitatea. Această rezoluţie a fost confirmată în De- 1e cembrie 1946, când Consiliul Na-­tr­­ional­ al Partidului socialist a ho­ h­­tărît­ că partidul va participa la guvern, numai în cazul când par­­tidul comunist nu va lipsi din al ei. Totuşi, încă la 4 Mai 1947, pri­­mul ministru socialist Ramadier n a înlăturat pe miniştrii comunişti şi din guvern. Nu încape îndoială­ ,Ci că, în această privinţă, el a acţio-­­ nat după indicaţiile imperialişti- u­­lor din Statele Unite. Faptul că S£ Marshall, secretarul de stat al al Statelor Unite, a venit cu planul TM de „ajutorare“ a Europei, imediat după „reorganizarea“ cabinetului ^ Ramadier (5 iunie 1947) nu este­­ câtuşi de puţin o coincidenţă. (4 ) Socialiştii de dreapta din Franţa I s’au demascat prin diversiunea organizată de ei împotriva Confe­deraţiei Generale a Muncii, ca nişte innernoşi mârşavi, faţă de clasa muncitoare şi ca nişte a­­genţi mercenari ai imperialismu­lui american. Astăzi nu mai este secret pentru nimeni că încercă­rile de a submina pe dinăun­tru C.G.M., prin crearea în De­cembrie 1947, a centrului sindical scizionist ,,Force Quvriere“, în­­i­unie cu socialistul Leon Jon­­­­haux, au­ fost întreprinse în con­­formitate cu­ instrucţiunile d­ato fie Brown, reprezentant, al. A.F.T., sosit la Paris şi au fost finanţate­­ de­ către­­americani. Miniştrii socialişti şi, în primul rând, Jules Mocji, care a condus vreme îndelungată ministerul de interne, au organizat represiuni bestiale împotriva clasei munci­­toare, care lua atitudine pentru democraţie, pace şi­ independenţa naţională. Astfel, în Decembrie 1947, a intrat în vigoare, cu par-­ ticiparea activă a socialiştilor, le­gea anticonstituţională „despre apărarea libertăţii muncii“, ce prevedea sancţionarea persoanelor care contribuie la izbucnirea gre­velor sau împiedică încetarea lor. In toamna anului 1948, ministrul socialist­ Lacoste a refuzat cate­goric să satisfacă cererile mineri­lor, iar ministrul afacerilor inter­ne Jules Moch şi-a înroşit mâinile cu sângele lor. Susţinerea ,,planului Maxshall“ şi a pactului Atlanticului de Nord; activitatea miniştrilor socialişti în sensul înăbuşirii oamenilor mun­cii; prăpagtinda antisovietică dusă zi de zi de către organul parti­dului socialist, ziarul „Le Popu­­laire“; votul dat de socialiştii de dreapta pentru bugetul militar pro­pus de guvernul Bidault pe 1950 şi, prin urmare, pentru continua­rea odiosului război colonial din Indochina şi pentru pregătirea unui nou război mondial; toate acestea şi multe alte fapte ana­­loage au­­ smuls definitiv masca de pe socialiştii francezi trădători. Aceste fapte au denunţat în mod concret şi în întregime pe socia­liştii de dreapta din Franţa ca pe nişte lachei credincioşi ai impe­rialismului american, ca pe nişte duşmani ai păcii şi democraţiei. Nu-i de mirare că numărul de membri ai partidului sociacal francez a scăzut astăzi la 140.000, ceea ce a fost nevoit să recunoa­scă Guy Mollet în raportul său făcut la cel de al 41-lea congres al partidului din iulie 1949. Con­ducerea centrului sindical scizmo­nist­ „Force Ouvriere“ creat de socialiştii de dreapta, ca şi condu­cerea Confederaţiei Generale Ca­tolice a Oamenilor Muncii Creş­tini, de altfel, nu au fost în stan să împiedice acţiunile colective ale socialiştilor de rând, ale­­mun­citorilor catolici, comunişti şi fără de partid, in lupta pentru reven-­­ dicările lor economice şi dreptu-(Continuare in pag. 2-a) IN PAGINA A ll-a: PROCESUL GRUPULUI DE SPIONI SI TRĂDĂTORI SLUJBA SPIONAJULUI IMPERIALIST IN Wtf. 149 Sâmbătă­­ Italie 1950 PE ÎNTREG CUPRINSUL UNIUNII Seflîiu începe astăzi campania pentru strângerea DE SEMNĂTURI PE APELUL DE LA STOCKHOLM Deschiderea plenarei Comitetului Sovietic pentru Apărarea Păcii — INTER­VIE­rIUL ACORDAT AGENŢIEI TASS DE NICOLAI TIHONOV, PREŞEDINTELE COMITETULUI SOVIE­TEC PENTRU APARAREA PA­CI Moscova, 29 (Agerpres). — TASS transmite : Intr’un interview acordat a­­­­genţiei TASS, Nicolai Tiho­nov, preşedintele Comitetului Sovietic pentru Apărarea Pă­cii, a declarat în legătură cu deschiderea la 29 iunie a ple­narei Comitatului Sovietic pentru Apărarea Păcii, urmă­toarele : Apelul de la Stoc­kholm al Comitetului Perma­nent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, care cere interzicerea armei atomice, stabilirea unui strict control internaţional asupra respectă­rii acestei hotărîri şi declara­rea drept criminal de război a guvernului care ar folosi primul această armă de îngro­zire şi exterminare în massă, a găsit un sprijin puternic în­­ întreaga lume. Peste 190 mili­­­ oane de oameni de bună cre­­­ dinţă, indiferent de naţionali- t tate, apartenenţă politică, cre­­­­dinţă religioasă şi situaţie so-­­ cială, au şi semnat Apelul de la Stockholm. Numărul semnăturilor con­tinuă să crească neîncetat Credincioşi principiilor înţe­­leptei politici staliniste de Pace şi colaborare între po­poare, poporul sovietic a fost şi este un luptător activ pen­tru pace. Poporul nostru a sa­lutat totdeauna şi s’a solidari­zat eforturilor întreprinse de partizanii păcii în lupta împo- I triva planurilor criminale ale­­ aţâţătorilor la război, deoare- I ce în Uniunea Sovietică nu e­­xistă clase şi grupuri intere­sate în deslănţuirea unor răz­boaie de cotropire. Popoarele ţării noastre au primit cu mare entuziasm şi avânt declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la sprijinirea Apelului de la Stockholm. Propunerile Comitetului Per­manent al Congresului Mon­dial al Partizanilor Păcii, ara­tă declaraţia Sovietului Su­prem, corespund pe deplin ce­rinţelor vitale ale tuturor po­poarelor şi năzuinţelor lor spre o pace trainică şi înde­lungată în întreaga lume. Sovietul Suprem al U.R.S.S. îşi exprimă convingerea că Guvernul Sovietic, care are o atitudine de sprijinire consec­ventă a păcii şi colaborării în­tre popoare, va continua şi de aci înainte să ducă cu stăruin­ţă această politică de relaţii paşnice, şi prieteneşti între po­poare, să întreprindă măsuri­le necesare prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi­ să folosească toate celelalte căi în vederea asigurării păcii şi securităţii internaţionale. Totodată, Sovietul Suprem al U.R.S.S. îşi exprimă con­vingerea că mişcarea partiza­nilor păcii şi în primul rând Apelul de la Stockholm al Co­mitetului Permanent al Con­gresului Mondial al Partizani­lor Păcii se va bucura de sprijinul unanim al întregului popor sovietic. Oamenii muncii din ţara noastră exprimă în numeroase scrisori şi meetinguri de mas­se întreaga lor aprobare faţă de declaraţia Sovietului Su­prem. Poporul nostru declară că sprijină întru totul politica consecventă de pace a Guver­nului Sovietic, şi hotărîrea sa neclintită de a lupta cu abne­gaţie Pentru pace, întreaga omenire progresis­tă consideră campania pentru strângerea de semnături pe Apelul de la Stockholm ca o verigă importantă în lanţul măsurilor menite să zădărni­cească uneltirile agresorilor­­ imperialişti. Intensificarea con­­­­tinuă a luptei pentru pace este­­ sarcina de căpetenie care stă­­ în faţa popoarelor din întrea­­­­ga lume. După cum dovedesc­­ evenimentele din Coreea,­­ cercurile conducătoare ameri­cane nu se mai limitează la pregătirea agresiunii, ci au trecut la acţiuni directe de a­­gresiune. Oamenii sovietici sunt con­ştienţi de uriaşa importanţă a Apelului de la Stockholm Fie­care cetăţean sovietic este gata să-şi pună semnătura pe acest document de cea mai mare importanţă. Voinţa întregului popor sovietic de a afara cu­­ succes pacea, treb­ue să-și gă­­­­sească expresia în­ semnarea­­ Apelului dela Stockholm. Pe­­ tot cuprinsul Uniunii Sovieti­ce va începe la 30 Iunie cam­pania pentru strângerea de semnături pe Apelul“ ‘dela Stockholm. . a . ’. • . • Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii, a cărui ple­nară își începe azi lucrările, este convins că fiecare cetă­ţean sovietic va semna Apelul de la Stockholm pentru inter­zicerea armei atomice. Spriji­nind în unanimitate Apelul de la Stockholm, oamenii mun­cii din ţara noastră­­vor­­de­monstra puternica unitate a poporului nostru în jurul ma­relui Partid Bolşevic, în jurul­ genialului conducător şi în­vă­­ţător al oamenilor muncii, din toate ţările — stegarul păciii, tovarăşul Stalin ! TRUPELE R.P.D. COREENE AU DEBARCAT PE COASTA DE SUD-EST A COREEI ŞI LA NORD DE PAMLELA' 36 Partizanii s’au alăturat unităţilor armatei populare. — Fortele armiei coreene işi continuă înaintarea in regiunile de Sui Tokio 29. (Agerpres). — UNI­TED PRESS transmite că for­ţele coreene de Nord au elibe­rat Miercuri oraşul Seul, capi­tala Coreei de Sud şi şi-au con­tinuat înaintarea până la 10 miie de marele cartier general ame­rican de la Suwon în urmărirea forţelor împrăştiate ale Coreei de Sud. Forţele coreene de Nord au ajuns la 10 mile dincolo de Seul şi la 53 mile în interiorul Coreei de Sud fără a avea — după cât se pare — vreo pers­pectivă de a întâmpina o rezis­tenţă terestră până la fluviul Imn, adică până la o distanţă de cu­st0 mile spre Sud. Ştirile sosite de pe front arată că unităţile fărâmiţate ale di­viziilor a 7-a­ şi a 2-a, care au apărat oraşul Seul, sunt în re­tragere spre Sud, într’o deban­dadă lipsită de orice speranţă şi pierzând tot echipamentul greu american cu care erau prevă­zute. Avioane americane au ata­cat tancurile coreene de Nord cu bombe, rachete şi proiectile. Postul de radio Seul a anunţat că trupele coreene de Nord au debarcat la Pohan pe coasta de Sud-Est a Coreei şi la Nord­­ de paralela 36. Se anunţă că ele înaintează în Vest spre locali­tatea Taikin situată la 43 mile în interior. Acest oraş este un centru principal de căi de co­municaţie în Coreea de Sud. Ofiţerii americani învinsese pe coreenii de Sud pentru frica lor de tancuri şi tunuri de 120­­ mm cu bătaie lungă, care sunt cauza prăbuşirii lor. Guvernul coreean de Sud de sub preşedinţia lui Sing Man Rhee a fugit din Seul la Taejon,­­ la 85 mile spre Sud, urmărit îndeaproape de coloanele trupe-­­ lor coreene de Nord în înaintare. • Căderea oraşului Seul a fost­­ confirmată de Rutherford Poats,­­ corespondent al Agenţiei UNI-­­­TED PRESS care a plecat cu a-­­­vionul din Japonia la Suwon­­ odată cu avioanele militare ame­ricane. ★ Phyongyang, 29 (Agerpres). — TASS transmite, însufleţiţi de succesele armatei populare care înaintează, partizanii din Coreea de Sud şi-au intensifi­cat activitatea. Agenţia Telegrafică Cen­rra- Coreeană anunţă că partizani, provincia Kanwon au pătruns l 3 iunie în centrul districtual­­ cu nimicit post­ul poliţiei distic­­tuale şi au eliberat oraşul in în­tregime. Populaţia se alătură par­tizanilor şi împreună cu ei elibe­rează satele şi centrele populate. Unul din detaşamentele de par­tizani din districtul Envon, îm­preună cu muncitorii răsculaţi dela minele dit Envon şi cri­nopu­­­laţia districtului care li s’a alăturat au eliberat iri întregime centrul districtual Finvon din provincia K­anton şi coninuă să înc’nteze în districtele Eridîn şi Anden. In regiunile muntoase Oti­csan şi Thiabiakyn se înregistrează ac­ţiuni de partizani încununate cu succes. Partizanii din regiunile Mendiu, Censenendek şi o serie de alte regiuni s-au alăturat unităţilor ar­matei populare debarcate la Ham­­pho şi Phoam şi împreună cu a­­cestea nimicesc de inamic. Locuitorii din regiunile elibera­te întâmpină cu entuziasm pe par­­tizani şi pe soldaţii armatei popu­lare. CÂND SLUGILE DESCRIU METODELE „SUPERIORILOR" In dimineaţa celei de-a doua zile a procesului grupului de spioni şi trădători, depoziţiile unora dintre acuzaţi au desvălut in amănunţi­me metode ale „superiorilor iei ierarhici“. Metodele acestea simt caracte­ristice pentru modul în care anu­mite state şi reprezentanţi ?• a­­cestora înţeleg să s-o comporte. Să începem cu ultra-reacţiona­­rul stat fascist turc. Acuratul Kiazim Aktuan, căpitan turc de caic, a declarat că pentru a pleca în cursă din Turcia, atât el cât şi toţi ceilalţi căpitani turci de caic, trebuiau in prealabil să obţină viză de la... serviciul de spionaj turc. Cu alte cuvinte ni­ciun caic turc nu circulă în sim­ji­­nîtate fără sarcini precise care Saşs Ge©r Bassu (Continuare in pag. 2-a) La proces asistă şi Cetal Caleskar, secretar la Legaţia Turciei precum şi ■ Monseniorii Kirko­ft Guido Del Mestri. Desbaterile procesului au dovedit evident rolul deosebit­­­e activ al Mgr L'el Mestri Im acţiunea de spionaj de­zvăluită în faţa Tribunalului.

Next