Universul, septembrie 1950 (Anul 67, nr. 200-225)

1950-09-01 / nr. 200

NOAPTEA, IN PIAŢA OBOR Cum se face aprovizionarea Capitalei cu zarzavaturi şi fructe Seară de seară, prin barierele Capitalei pătrund şiruri lungi de Căruţe ţărăneşti, încărcate până în vârf cu zarzavaturi şi fructe. Sunt producătorii din imediata apropiere a Capitalei, care vin să-şi desfacă iprodusele. Odată cu ei intră şi camioanele, care aduc produsele colectate în Ilfov şi în judeţele vecine, de delega­ţii Uniunii Cooperativelor de Consum Bucureşti şi ai Aipro­­zar­ ului. De la apusul soarelui şi până noaptea târziu, căruţele şi camioanele pline se scurg pe străzile mărginaşe ale Bucureş­tilor, di­spre­­ şoseaua Olteni­iei sau a Giurgiului, dinspre calea Raho­vei sau dinspre Tudor Vla­dimirescu, spre Obor. Căci Ca­pitala consumă zeci de vagoane de zarzavaturi şi fructe pe zi, fără că mai vorbim de celelalte cantităţi de fructe şi zarzavaturi care sosesc cu trenul. PIS PLATOURILE OBORULUI încă înainte de ora 9 seara, platourile de la Obor şi străzile din jurul lor sunt o mare de că­ruţe şi camioane, grămezi uri­aşe de zarzavaturi şi fructe, în­tre care abia poţi deosebi oa­menii. Găseşti acolo tot ce vrei, de la roşii rotunde şi comune până la roşii pentru bulion, gogoşari, ceapă, fasole fideluţă, ţucără şi grasă, vinete, ardei, apoi stru­guri, prune, pepeni, mere şi pere, piersici, etc. In cantităţi oarecum mai mici sunt cartofii şi varza. Mărfuri de toate soiurile, de toate calităţile, la toate preţu­rile. Vânzările se fac pe două mari platouri: tunul pentru zarzava­turi, altul pentru fructe. Pe pla­touri sunt construite magazii, un­de se face aprovizionarea uni­tăţilor Uniunii Cooperativelor de Consum şi Aprozar­ului. ACTIVITATEA UNIUNII COO­PERATIVELOR DE CONSUM Este interesant de arătat, în legătură cu aceasta, că pe ace­leaşi platouri ale Oborului, Uniunea Cooperativelor de Con­sum Bucureşti aprovizionează cele peste 300 unităţi pe care le are în cuprinsul Capitalei, la preţuri mai scăzute faţă de cele practicate la vânzările de gros ale particularilor. Astfel în noaptea­­de 29—30 August Uniu­nea a vândut cartofii cu 4—5 lei mai ieftini la kilogram, fasolea grasă cu 1-2 lei r mai ieftină, ba­cără cu 2-3 lei mai ieftină, vi­netele cu 4-5 lei mai ieftine, varza cu 3-8 lei mai ieftină, stru­gurii cu 4 lei mai ieftini, pru­nele cu 2-5 lei mai ieftine, etc. Uniunea desface zilnic in Capi­tală cca. 15 vagoane zarzavaturi și 8 vagoane fructe. Aceste produse sunt aduse în cea mai mare parte cu camioa­nele proprii ale Uniunii, fiind colectate direct fie dela diverşi producători, fie dela cei cu care Uniunea are încheiate contracte de cultură încă din primăvară. Pe baza acestor contracte pro­ducătorii au primit avansuri în bani şi diferite alte avantagii, în schimbul obligaţiei pe care şi-au luat-o de a vinde produ­sele lor numai cooperativelor. Se constată insă că unii pro­ducători nu-şi respectă angaja­mentele. In loc să vândă produ­sele lor cooperaţiei, ei le vând speculanţilor. Aceasta se dato­­reşte, desigur, în mare parte organelor cooperaţiei, care nu au lămurit pe producători asu­pra obligaţiilor pe care le-au contractat şi nu veghează ca pro­ducătorii să-şi respecte obligaţii­le­­contractuale. Acum, când se apropie peri­oada aprovizionărilor masive de toamnă, este necesar ca Uniunea Cooperativelor să ia toate mă­surile pentru a asigura o cât mai bună aprovizionare a Ca­pitalei. Trebue observat că spre deo­sebire de Uniunea Cooperative­lor, care este în general bine aprovizionată, cu produse de calitate bună şi la preţuri scă­zute, , „Aprozar”-ul, care are şi el un centru de desfacere en­­gros la Obor, pentru aprovizio­narea unităţilor sale din oraş, e mai slab aprovizionat, măr­furile sunt uneori de calitate mai puţin bună, iar preţurile sunt­­uneori mai urcate decât ale Uniunii. Desigur că aceste constatări sunt cunoscute de forurile de resort, care vor lua măsurile cerute de împrejurări 44 In general, piaţa de gros de la Obor este bine aprovizionată cu zarzavaturi şi fructe. Preţurile la cele mai multe produse sunt­ accesibile maselor consumatoa­re, totuşi, la o serie de produse şi în special la fructe rămân cu mult prea ridicate. Măsurile ce se­ iau pentru mai buna organizare a colectărilor sunt menite însă să ducă la o şi mai abundentă aprovizionam a Capitalei, ceea ce va avea că urmare şi o scădere a­ preţuri­lor. N. Sib­ianu nurr* Prin raionare, regiunea Dobrogei îşi va schimba înfăţişarea Constanţa (de la corespon­dentul­ nostru). Aşa a fost, în trecut judeţul Constanţa, un judeţ plin de contraste. Regiuni din cele mai­­înapoiate­, alături de regiuni destul de înaintate, palate luxoase alături de bordee mize­rabile, lumină electrică alături de opaiţ, şosele asfaltate şi pie­truite, alături de drumuri în­­necate în praf, bogăţia alături de cea mai neagră mizerie. Cel care se depărta numai la câţiva kilometri de Constanţa sau de staţiunile de pe litoral, putea crede că a parcurs mii de kilo­metri, peste mări şi ţări. Atât de mare era contrastul. ŞOSELE FARA DRUMEŢI Nu se poate spune că în ju­deţul Constanţa ar fi lipsit, de pildă, şoselele. Dimpotrivă, din loc în loc, pe unde nu te aştep­tai, găseai câte o porţiune de şosea modernă, bine întreţi­nută. Te mirai că nu vedeai pe şoseaua aceea- căruţe, care, ţă­rani. Dar te dumireai îndată ce vedeai încotro duce şoseaua: către conacul unui mare moşier sau a unui „puternic” al zilelor pentru totdeauna apuse. Iată, pentru a lega conacul fostului moşier Mandat cu şo­seaua Hârşova — Constanţa, se construise o şosea şi un pod monumental, pe care însă nu treceau decât automobilele şi carele cu grâne ale moşierului, muncite cu sudoarea ţărănimii muncitoare din comuna Dul­­gheru. Tot aşa se făcuseră şosele speciale pentru alţi jefuitori ai poporului, ca de pildă Braga­­diru, Mironescu, Costinescu, Le­­pădatu, Vasile Sassu, care aveau moşii întinse prin partea locu­lui. In schimb pentru nevoile reale ale ţărănimii muncitoare din satele constănţene nu se făcuse nimic. Frumoasele şosele pe care le întâlneai din loc în loc erau şo­sele fără drumeţi. HARŞOVA, UN ORAŞ FARA VIAŢA Decenii dearândul, regiunea Hârşovei a alcătuit o adevărată feudă a lui Costache Oancea, care avea o moşie de 10.000 ha. şi la care se adăugau alte mii de hectare stăpânite de familia acestui jefuitor. Oancea nu avea interesul ca Hârşova să se ridice, fiindcă ce­­ea ce îl interesa pe el era să dispună de cât mai multe braţe de muncă ieftine pentru agri­cultură. Şi aşa, Hârşova a ră­mas un orăşel mort, fără in­dustrie, fără viaţă comercială. Erau acolo doar autorităţile — poliţia, judecătoria, etc. — care aveau menirea să apere averea uriaşă pe care Oancea şi fami­lia lui o strânsese pe spinarea ţărănimii muncitoare exploatate. COMUNELE „DE CENTRU” Pentru a-şi servi clientela po­litică şi pentru a asigura paza averilor lor, stăpânitorii din trecut ai judeţului Constanţa creiaseră aşa zisele comune de centru, cu jandarmi, notari, etc. Aşa de pildă, fostul moşier Vochiţă Moţoi transformase în comună de centru satul Ţepeş Vodă de pe moşia sa, în detri­mentul importantului centru rural Siliştea, iar satele Schitu şi Costineşti au fost şi ele trans­formate în comune, de centru, pentru că aşa dictam interesele moşierilor Berindei şi Costi­nescu. Tot aşa au procedat foştii moşieri Bragadiru, Valaori şi Şteflea, cu satele Moşneni, Ni­­sipari şi Lsvorul Mare. Cel mai elocvent exemplu de fărâmiţare administrativă pentru satisface­rea unei clici de profitori 31 Constitue crearea unei comune de centru­­ în uitatul sătuc Asarlâc (Cetatea), care nu avea nicio legătură­ cu interesele ţă­rănimii muncitoare. Crearea comunelor de centru a constituit un simplu pretext, pentru plasarea în funcţiuni bine plătite, a favoriţilor acestor mari moşieri, care tăiau şi spânzurau în întreaga regiune. VALORIFICAREA RESURSE­LOR LOCALE însăşi delimitarea judeţului Constanţa era cu totul arbi­trară, ea împiedecând valorifi­carea avuţiilor regiunii. Nordul judeţului Constanţa şi Sudul judeţului Tulcea alcătu­­esc, în fapt, o unitate economică. Regiunea Cogealac are pământ fertil, Babadagul are păduri bogate, Altân-Tepe­ are mine, la Başchioi şi Capidava sunt cari­ere de piatră, lacurile Razelm, Smeria şi Sinoe cuprind o mare bogăţie de peşte. Dar din cauza lipsei de căi de comunicaţie, cum şi din cauza împărţirii acestei regiuni între cele două judeţe, resursele­ lo­cale n'au putut fi puse în va­loare aşa cum se cuvenea. Baionarea va pune capăt, ma­rilor neajunsuri pe care, le pre­zenta vechea împărţire adminis­trativă a acestei regiuni, va în­lătura piedicile care se opuneau Progresului şi înfloririi, creind condiţii pentru o fericită des­­voltare economică, culturală şi administrativă a Dobrogei. Pădurile Barbadagului, viile renumite din Tulcea, minele metalice de la Altân-Tepe, carie­rele de piatră şi granit,­­ dela Başchioi şi Capidava, Hârşova, Măcin şi­­Isaccea, bogăţiile pis­cicole, uriaşele avuţii neexploa­­tate încă ale Deltei, precum şi celelalte resurse puternice­ ale regiunii, valorificate armonios cu produsele agricole şi industri­ale ale Constanţei, vor duce la dasvolutarea considerabilă a a­­cestei părţi a Dobrogei, contri­buind la ridicarea, nivelului de trai al populaţiei locale. De aceea oamenii muncii din această regiune au primit, cu entuziasm Hotărîrea C. C. al P.M.R. şi a Consiliului de­­Mi­niştri cu­ privire la raionarea ţării noastre şi aşteaptă cu­ în­credere realizarea acestei mari reforme. Ufederistele din întreaga ţară întâmpină Congresul datelor de luptă pentru pace cu importante succese in muncă Ufederistele din întreaga ţară în­tâmpină Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. cu noi şi importante succese în­­ mun­că. Astfel, în judeţul Dorohoi, 329 îndrumătoare ufederiste au vizitat 2.116 case, ducând muncă­­de lă­murire pentru mobilizarea femeilor la muncă şi luptă activă­­pentru pace. In urma acestei acţiuni, în ul­tima lună au fost încadrate în or­ganizaţie, 418 noi membre. De a­­semenea, 49 ufederiste­ din judeţ au făcut cvoc pentru a fi primite în gospodîrîite agricole colective, iar alte 116 membre U.F.D.R. s’au înscris în cooperative. Tot ca un rezultat al muncii de lămurire dusă de îndrumătoarele ufederiste, în tm­ai multe sate din judeţ, femeile muncitoare au presat muncă vo­luntară pentru îngrijirea localurilor şcolilor şi ale cooperativelor, iar în cadrul acţiunii de asistenţă me­dicală la sate, 96 echipe sanitare formate din femei, au vizitat 1.767 gospodării ale ţăranilor muncitori. Ufedelistele din gospodăriile a­­gricole colective „Drum Nou” din Darabani şi „Lupta Noastră" din Săveni-Dorohoi, muncind cu elan au reuşit să depăşească norma zil­nică de­ lucru­ cu 15-30 la sută. Numeroase sunt şi femeile mun­citoare din­­’Valea-Jiului, care în­­ cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, obţin noi rea­lizări. Astfel, ufedelistele Petruş Ecaterina, Bereş Olga, Páll Irma, Hernimg Maria, Cipu Rozalia,­ Si­­dorenco Ana, Honda Ana,­ şi Schl­ier Elisabeta, au prestat câte 8 ore de muncă voluntară pentru transportarea lemnului necesar, ar­mării abatajelor de la mina Petrila. In oraşul Călăraşi un număr de 16 femei încarnate în UFDR, din cartierul 3, au luat parte la mun­ca voluntară organizată, pentru a­­menajarea terenului pod­-sportiv „Progresul” di­n localitate. (Ager­­pres). Mi In Editura si PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN S a aPărit: 3 în colecţia „Biblioteca marxistă * leninistă” I I. V. STALIN I Răspuns unor tovarăşi s­emnaiiiiiiiit:mi­i­iiiiiimiiimiiiiiimiiiînniiiiiiiiiiiiiiimii La minele din Valea Jiului sosesc zilnic din Uniunea Sovietică noi transporturi de materiale şi utilaj minier Petroşani. —In cadrul­­ajutorului frăţesc pe care Uniunea Sovietică il dă ţării noastre, la minele din Valea Jiului, sosesc zilnic noi transporturi de materiale şi utilaj miner. La Aninoasa, numai în decurs de câteva luni,, au­­sosit din Uniu­nea Sovietică următoarele utilaje: 8 garnituri cratere, 5 ciocane de a­­bataj, 47 perforatoare cu aer com­primat, 2 perforatoare, 520 lămpi electrice cu acumulatori, 4 trolii e­­lectrice, 4 întrerupătoare și altele. Zilele acestea, minei Aninoasa i-a mai fost repartizat un alt lot de 240 lămpi electrice ce se pot monta pe cascheta care apără capul in timpul lucrului.­­La Petrila a sosit deasemenea­­ din Uniunea Sovietică 20 trolii e-­­­lectrice cu o capacitate de 7 H.P., 1­3 motoare electrice de 6 Kw., 1.300 sticle pentru reflectoarele lămpilor, 3.645 garnituri pentru lămpi, 3.000 m. cablu aripat cau­­ciucat de diferite dimensiuni, și alte­­ piese de schimb, iar minei Sovrom- 1 cărbune Lupeni, i-au­ fost reparti­­­­zate zilele acestea 9 motoare elec­trice cu angrenări şi întrerupători. Cu ajutorul materialelor şi utila­jului ce soseşte zilnic din Uniunea Sovietică, minerii de la Aninoasa, Lupeni, Petrila şi alături de ei mi­nerii din Întreaga Vale a Jiului, luptă cu mai mult succes pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului­­ de Stat, pentru a da patriei cărbune­­ tot mai mult. Se îndeplineşte plănul de colectare a cerealelor FRUNTAS $4 JU­­DETE­­RAMASE IN URMA IN CAM­PANI­A DE COLECTARE Campania de colectare a cerea­­­­lelor din recolta anului In curs se­ desfăşoară într’un ritm din ce în ce mai viu. După datele culese până la 25­­ August, situaţia tolertărilor­­re­­ cereale se prezintă astfel, pe re­­­­gh­i­ni. ... In regiunea l-a cum frunts­e judeţele Arad, Dolj, Ilfov. Au ră­mas în urmă judeţele Caraş,­­ Se­verin şi Vlaşca. In­ regiunea II-a, sunt­ fruntaşe judeţele : Satu Mare, Prahova, Brăila. Au rămas în urmă judeţele Cluj, Hunedoara, Buzău. In regiunea II-a sunt fruntaşe judeţele Roman, Botoşani, Dorohoi; au rămas In urmă judeţele Someş, Fătciu, Iaşi, Bacău, In regiunea IV-a sunt fruntaşe judeţele : Baia, Suceava, Trei­­ Scaune. A rămas, in urmă jud. O­­dorhei. DAM CU DRAG LA COLECTARE „Noi, membrii Gospodăriei A­­gricole­­ Colective „Lupta pentru pace“ din Cotârgaci dăm cu drag la colectare din prima noastră re­coltă dobândită in gospodăria co­lectivă, știind că prin aceasta, asi­gurăm hrana muncitorilor dela­ o­cașe. și. întărim. f'rontul păcii.* t . Cu această lozincă, scrisă pe o •pancartă mare, au pornit membrii Gospodăriei Agricole Colective din Cotârgaci- Botoşani să predea cota de cereale către Stat. Când carele frumos împodobite cu flori şi steaguri aţ­ oprit la baza de recepţionare Botoşani, toţi cei prezenţi au primit cu urale şi aplauze pe colectivişti. Membrii Gospodăriei Agricole ■Colective sunt mulţumiţi,, căci ei au realizat o recoltă frumoasă, pe ogoarele lor, 48.000 kgr., ,pe cele 26 hectare însămânţate cu grâu. Aceasta permite ca fiecare co­lectivist să primească o cantita­te însemnată de cereale pentru ri­rele-muncă depuse în Gospodă­ria Colectivă. »US L­A PREDAREA COTEI AM VÂNDUT UBER PRISO­SUL DE GRÂU Ţăranca muncitoare Maria N. Cristea din corn. Vârlezi-Covurlui a predat nu­ele mult cota la colec­tare., După predarea cotei i-a ră­­mas o cantitate însemnată de ce­reale, pe care o poate folosi liber. Pe baza adeverinţei de predare, ea a vândut la cooperativă 70 kgr. grâu, la un preţ bun, cu care şi-a cumpărat pânză. Tot aşa au făcut ţăranii mun­citori Gheorghe Cimbrica, V. Li­­puşneatru şi alţii. Conferinţa pe ţară pentru îmbunătăţirea tehnicei securităţii muncii in industria minieră-carboniferă O telegramă de salut trimisă minerilor sovietici Petroşani, .80. — Duminică..., a avut loc la Petroşani, în sala cazinoului muncitoresc, confe­rinţa pe ţară pentru­ îmbunătăţi­rea tehnicei securităţii muncii în­ industria miniero-caribonife­­­ră. La conferinţă au luat­ parte : Alexandra Sidorovici şi Gh. Bădiceanu, consilieri la Ministe­rul M­inelor şi Petrol, Alexan­dru Ion, preşedintele Sindicatu­lui Petrol Gaz-Metan, Cărbune, Hagiu Dumitru, prim secretar al Comitetului judeţean P.M.R., Dumitru Antonov, director gene­ral al Societăţii Sovromcărbune, precum şi peste 300 delegaţi ai minerilor şi tehnicienilor mineri din toată ţara. După deschiderea conferinţei de către preşedintele Consiliu­lui Sindical al Văii Jiului, a luat cuvântul D.’ Antonov, care a prezentat un raport’ asupra I* situaţiei­­ tehnicei securităţii I. muncii la minele Societăţii ’ Sovromcărbune. . Raportul a fost urmat de dis­cuţii la care au luat parte nu­­r­meroşi ■ delegaţi.­­ Particip­’­anţii la Conferinţă au trimis minerilor sovietici o te­legramă de salut cu prilejul „Zi­lei Minerului Sovietic”. „Noi ştim, dragi tovarăşi mi­neri sovietici — apune telegra­ma — că, în Marea Ţară a So­cialismului, munca minerilor se bucura de cea mai înaltă preţu­ire din partea Guvernului So­vietic, a Partidului Bolşevic şi a marelui Stalin personal. Noi ştim că, datorită înaltului grad de mecanizare a minelor sovietice şi multiplelor măsuri de siguranţă, munca voastră a d­evenit mai frumoasă şi mai u­­şoară. Voi aţi devenit cei mai fericiţi oameni din lume. Minerii din R. P. R. sub con­ducerea Partidului de avantgar­­dă al clasei muncitoare din ţara noastră, Partidul Muncitoresc Român, păşesc cu hotărîre pe drumul glorios al eroicilor mi­neri sovietici. Folosind tot mai mult bogata voastră experienţă, ajutaţi fiind de tehnicienii sovietici şi de u­­tilajul miner sovietic, noi lup­tăm cu avânt din ce in ce mai mare pentru a da Patriei mai f­urt cărbune, pentru îndeplini­rea şi depăşirea Planului de Stat, pentru construirea socia­lismului în ţara noastră” Manta! Păcii, — expresie a voinței de pace a poporului nostru (Us?E«iasf© din pagina I-a) — Să plece imperialiștii ameri­cani djjt Coreea! — Să. tse interzică folosirea bom- j be» atomice și să fie declarat cri- j minai de război guvernul care ar îndrăzni să o folosească cel din­tâî­ „ . — Să înceteze crimele sălbatice­­ împotriva patrioţilor coreeni făcute­­ de către agro­­rii americani ! Astfel se da pe numeroasele­­ mandate ale păcii, iar semnăturile întăresc voinţa de luptă pentru pace. UNIŢI IN GÂND ŞI FAPTE CU PARTIZANII PĂCI! DIN LUMEA ÎNTREAGA! Funcţionari şi tehnicieni, mun­citori şi intelectuali, toţi cei din raionul 4 nu au uitat nicio latură a activităţii criminale a aţâţăto­rilor la război. Gândul partizanilor păcii din ţara noastră se uneşte cu cel al partizanilor păcii din lumea­­ în­­treagă şi loveşte puternic în insti­gările agresorilor imperialişti. „Să se interzică persecturile îndreptate împotriva oamenilor de ştiinţă progresişti din Occident şi de peste Ocean” au scris în man­datul lor funcţionarii de la Sovrom­­banc. „Să arătaţi că ura noastră este neîmpăcată împotriva lui Tito, slugă a Wall­ Streetului — care a interzis în Iugoslavia strângerea de semnături pe Apelul de la Stock­­holm”. Cuvintele acestea sunt scrise de către salariaţii Ministerului Agri­culturii care cunosc lupta cres­cândă a iugoslavilor cinstiţi îm­potriva bandei lui Tito. SA NU MAI FIE ASUPRIŢI MUN­CITORII DIN TARILE CAPITA­LISTE I ■. Iată mandatul pe care îl scriu­­ cu mâna lor muncitorii de la Fa­brica de Cărămidă Bucureşti­­. Ei­­ ştiu că lupta clasei muncitoare din Apus şi, de peste Ocean, pentru pace şi o viaţă mai­­bună este pri­vită cu furie de capitalişti şi de­­aceea aceştia încearcă să o înă­buşe. Glasul delegaţilor care au primit acest mandat se va ridica cu tărie la Conferinţa judeţeană. „Să combatem toate manifestă­rile naţionaliste şovine, armă de luptă a aţâţătorilor la război". Acest mandat l-a primit Laza­­revici Raji de la I.C.S Bucureşti şi va lupta pentru demascarea sio­­niştilor şi ale tuturor şoviniştilor, slugi ale imperialiştilor. In fiecare mandat clocoteşte do­rinţa fierbinte de pace, dorinţa de luptă organizată pentru împiedi­carea manevrelor de aţăţare la război pe care imperialiştii le încearcă sub cele mai variate for­me, prin guvernele aservite lor, prin slugile plătite cu dolari. împotriva acestor provocări şi încercări ei ridică mandatele păcii­ şi ele au o valoare şi o forţă u­­riaşă fiindcă se sprijină pe dâr­zenie şi hotărîrea de luptă pen­tru pace a milioane şi milioane de oameni. Radu N­ago eseu CREŞTEREA NUMĂRULUI DEPONENŢILOR LA C.E.C. I­n urma predării­­cotelor de­­cereale şi valorificării surplusu­lui de produse, au crescut posi­bilităţile de câştig ale populaţiei rurale O parte din sumele rea­lizate din vânzarea cotelor sunt întrebuinţate pentru satisfacerea trebuinţelor m­ateriaie, sătenii făcând diferite cumpărături la cooperative. Alte sume au fost depuse la G.E.C.., pentru cumpă­răturile de mai,­târziu. Un fru­mos exemplu de chibzuială în­­ gospodărie şi rânduială în chel- j­u tueli ni-i oferă un ţăran din com­ Sebiş jud. Arad, care re­­­­cent a depus la C.E.C., pe libret I de economie, 30.000 lei. Frumoase exemple ne dau­­ muncitorii agricoli din Gospo­dăriile Agricole de Stat, cum­­ sunt­ bunăoară cei de la Orezul jud. Ialomiţa, unde un număr de 325 de muncitori şi-au scos în cursul lunei Iulie a.c„ libre­ I de de economie la C.E.C. Alt exemplu demn de pomenit ni-l oferă muncitorii agricoli din Gospodăria Agricolă de Stat Cu­­şeni jud. Tutova, cam­ într-o sin­gură zi, luna trecută, şi-au scos 144 de librete C. E. C. Acelaş lucru l-au făcut şi muncitorii a­­gricoli din Gospodăria Agricolă de Stat Voineşti şi Murgeni jud. Tutova, precum şi cei din SMT Topopu, Bucşani, Mărşa, Petro­şani şi Sterea, jud. Vlaşca. Prin înfiinţarea agenţiilor C.E.C. în fiecare reşedinţă de plasă şi a ghişeelor C.E.C. pe lângă fiecare Gospodărie de Stat, S.M.T. şi pe lângă Gospo­dăriile Agricole Colective, ţără­nimea muncitoare îşi dă tot­ mai bine seama de folosul pe care-l au din gospodărirea chibzuită a banilor şi din depunerea econo­miilor pe librete de economie, la C.E.C. 1 Au apărut in Editura Academiei Re­publicii Populare Românie următoarele lucrări, făcând parte din volumul oma­gial închinat de Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. Marelui Stalin, la împlinirea vârstei, de de ani: REALIZĂRILE G­I3LO&SE! ? SOVIETICE de Academician V. A. Obnicev TEORIA ŞI PRACTICA FIZICEI SOVIETICE de Academician A. F. Ioffe MATEMATICA SOVIETICA de Academician A.­­M. Vinogradov și Academician N. I. Mushelisvili „Lupta Uniunii Sovietice împotriva folosirii armei atomice şi bacteriologice La Symposionul organizat sub auspiciile Consiliului General de Conducere Arlus, au făcut expuneri acad. prof. dr. Arthur Kreindler, dr. C. Dimitriu şi Ana Lungu (U.F.D.R.) In întâmpinarea Congresului Comitetelor de lupta pentru pace, din R.PR­. Marţi după amiază s’a ţinut la Casa Prieteniei Româno- Sovietice, sub auspiciile Consiliu­lui General­­de Conducere ARLUS, un Symposion având ca temă:­­ „Lupta Uniunii Sovietice Smpo-­­­­ri­va folosirii armei atomice şi­­ bacteriologice”. La acest Symposi­on, la care au asistat numeroşi oameni ai muncii, au luat cuvân­tul: prof. Mihail Roşianu, preşe­­dintele Comitetului Aşezăminte­lor Culturale din R.P.R., dr. C. Dimitriu, vicepreşedinte al Comi­tetului de Radio, acad. prof. dr. Arthur Kreindler şi Ana Lungu, membră In Comitetul Executiv UFDR. „ARMA ATOMICA. ARMA DE AGRESIUNE A IMPERIALISTI­LOR"­­ I Desvoltânc­ tema: „Arma ato­mică, armă de agresiune a impe­rialiştilor", dr. C. Dimitriu a sub­liniat că clicile imperialiste au făcut dintr'una din cele r­­ai im­portante descoperiri din toate timpurile, descoperirea energiei a­­tomice, o unealtă de şantaj, în­dreptată împotriva popoarelor o unealtă a unei politici externe de jaf şi de înrobire, URSS a luptat cu consecvenţă împotriva barbariei şi şantajului ,­­tortile. Vorbitorul a relevat apoi propunerile sovietice făcute Încă din anul 1946 pentru interzicerea fabricării şi pentru distrugerea "ocinilor existente de bombe a­­t­om­ice. ■­­URSS deţine secretul bombei atomice încă din anul 1947. Co­­mimvatu­l dat de Agenţia TASS în această privinţă a stârnit pa­nică d­in lagărul imperialist, dar a provocat bucurie şi încredere în lagărul pârti­d al democraţiei. Uniunea Sovietici a continuat a-şi menţine poziţia de interzice­re strictă a armei atomice. Spre deosebire de ceea ce se în­tâmplă în Statele Unite, unde toa­te cercetările­­atomice sunt­­în­dreptate spre distrugere şi pro­fituri, Uniunea Sovietică foloseşte energia atomică pentru Înfăptuirea grandioaselor sale planuri econo­mice. „RĂZBOIUL BACTERIOLOGIC, CRIM­A ÎMPOTRIVA UMANI­TĂŢII” A urmat la cuvânt acad. prof. dr. Arthur Kreindler, care a vor­bit despre: „Războiul bacteriolo­gic, crimă împotriva umanităţii’’. D.sa a arătat Ică, deşi cea mai mare parte a ţărilor s’au angajat să nu recurgă la arma chimică şi bacteriologică, semrtând protoco­l dela Geneva din 17 Iunie 1923, to­­tuşi în războiul d­ecut, imperialiş­tii japonezi au pregătit un­ stil mare și a­u folosit ch­iar arma bacterio­logică. Referindu-se la cele desvăluite în­ procesul de la Habarovsc, al­ cri­minalilor de război japonezi, vor­bitorul a dat, n im­erbase'idaic asu­pra felului cum ' imperialiștii­­japo­nezi au organizat, , folosirea alifiei bacteriologice. Prin numeroase citate din presa şi declaraţiile oamerşilor influenţi din Statele Unite, dr. A. Kremndiţk­ a evidenţiat că astăzi imperialiştii americani intenţionează să folo­sească la rândul lor arţna bacte­riologică în războiul criminal pe care-l pregătesc.. .„ ..­ URSS stă insă in fruntea luptri popoarelor pentru im­piedecarea realizării acestor planuri criminale. Ea luptă continuu pentru­ apărarea păcii și împotriva îfttrebuijtstării mijloacelor de exterminare d in m­assă a omenirii. Pe când bacterio­­logii americani se pun în slujba agresorilor şi caută mijloace.'pen­­tru a îmbolnăvi milioane de «se­meni dintr’odată, bacteriologii so­vietici fac descoperiri revoluţiot­a­­re, puse în slujba vieţii.­­ ' .. .. „Cresc forţele păcii in frunte cu Un A vorbit apoi Arta Lungu, mem­­­bră în Comitetul Executiv UFDR, desvoltând tema „Cresc forţele pă­cii în lum­ea întreagă, în frunte­ cu Uniunea Sovietică”. Lupta pentru pace — a spus vor­bitoarea — a devenit o cauză co­mună a celor n­ai largi masse populare din toate ţările lumii, ale căror interese­ vitale sunt amenin­ţate de imperialiştii americani şi englezi, aţâţători la război. Milioa­ne de oameni aparţinând­­celor mai diferite clase şi pături sociale, in­dependent de concepţiile lor poli­tice şi religioase, s-au­­unit şi îşi miresc încontinuu rândurile, în Lipta organizată şi activă împotri­­­­va pregătirilor de război. Chezăşia victoriei cauzei păcii, este hotărîrea popoarelor de a lup­ta pentru apărarea ei, este faptul că în avantgarda mişcării pentru pace se află marele popor sovie­tic. Concluziile desbaterilor au fost in lumea ’ Întreagă,''î lunea Sovietică trase de Mihail Roşianu, .care "a subliniat lupta consecventă . a­­Uniu­­nii Sovietice pentru respectarea b­­cordurilor internaţionale ;"şi,­crearea condiţiilor de colaborare todhifcă Intre naţiuni,. în scopul e­ vit'ărîl războiului. ’ ’ . . . . In. faţa încercărilor gnpeualişti­­lor anglo-americani de a stupti omenirea într'un nou măcel, se «ri­dică r forţa uriaşă a partizanilor ră­cii, de o puf&re şi tie’ im- jîfvirSt cum omenirea n’ă ' cuinoscut taica până astăifj ... , .7 _ .S 7,1 Tot ce este viu, tot ce­ creşte -pşi vrea să trăiască, spriveşte ,cu ta­­goste, încredere şic.vsperartă către Marea Ţară a­ Socialismului şU es aliniază-In, uriaşul front al păcii, democraţiei­­şi socialismului', fTn fruntea căruia' se' află geniu! Om­e­­nirii mun­citoare,’fővárosul’ ,Stffj. Expunerile iau" .fost jvVu aprăpdate de numeroasa sistență.:,.i, î ,J ^ . După symposion. Apj.fru­m­os program, artistic'., (Agafir^). înscrierile pentru examenele de admitere la şcolile superioare pedagogice .Ministerul învăţământului Pu­blic comunică: înscrierile­­ candidaţilor pentru examenele de admitere ce se ţin la Şcolile Superioare Peda­gogice din Bucureşti, Iaşi şi Cluj se pot­ face până în seara zilei de 3 Septembrie 1950, exame­nele începând la 5 Septembrie. La aceste şcoli se pot pre-­­ z­enta absolvenţii şcolilor medii I de orice categorie.­­ Şcolile Superioa­re Pedagogice din Bucureşti şi Iaşi funcţio­nează cu câte do­uă secţii: 1) Matematică-Fizică şi 2) St. Na­turale — Chimie — Geografie, iar Şcoala Superioară Pedago- | gică din Cluj (cu limba de pre- i superioare pedagogiue , dare ' maghiari») fuincţione^’­a secţia "Matematică—Fizică.'/ ,, După doi ani ţds: |tblâ'fi'ț$jiş, absolvenţii acestor sc'OţiI ... divin profesori pentru, clas-a'c V-țffl, curs 'elementar, fă?' cei’care­’ resc să studieze lungi departe "iu posibilitatea să-și continuie stu­­diile la.' facultăți"' asem­ăna+ljtre din Uniticrlități. /, ; " '.''"V* '.jj Să șntim monstruoasele bombardamente americane împotriva eroicului popor coreean!­­ Dând glas indignării lor îm­potriva criminalei agresiuni ame­ricane în Coreea, oamenii mun­cii din ţara noastră continuă să trimită telegrame de protest Con­siliului de Securitate al Organiza­ţiei Naţiunilor Unite, cerând ime­diata retragere a trupelor invada­toare, încetarea barbarelor bom­bardamente aeriene şi a atrocită­ţilor comise de cotropitorii impe­rialişti împotriva patrioţilor şi a populaţiei paşnice din Coreea. Muncitorii, tehnicienii şi func­ţionarii uzinelor „Ciconaul”, din Nadrag, scriu în telegrama adre­sată preşedintelui Consiliului de Securitate, I. A. Malik: „Înfierăm atacurile sângeroase şi bombar­damentele sălbatice ale imperialiş­tilor americani asupra oraşelor şi satelor din Coreea şi cerem Con­­siliului de Securitate să oblige guvernul american să-şi retragă imediat trupele din Coreea şi să înceteze bombardamentele bar­bare asupra populaţiei paşnice co­reene”. Cu aceeaşi revoltă se adresează Consiliului de Securitate munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii fa­bricii I. M. B.-Timişoara, ridicân­­du-se împotriva criminalei agre­siuni imperialiste şi cerând în­cetarea bombardamentelor ce u­­cid în masă copii, femei şi bă­trâni. „Cerem Consiliului de Securi­tate să ia cele mai grabnice mă­suri, pentru încetarea imediată a bombardamentelor bestiale şi pen­tru încetarea războiului de agre­siune deslănţuit de imperialştii americani. Poporul coreean este un drpajt să-şi hotărască singur soarta”, scriu salariaţii întreprin­derii Canal, Apă, Salubritate din­ Unitatea II Negru din Capitală. Cei 2.000 muncitori şi tehnicieni ai gospodăriei agricole de Stat fruntaşă Chimogi-Ilfov, au trimis deasemenea o energică telegramă de protest împotriva agresiunii a­­mericane din Coreea. Organizaţiile de masă, repre­zentând zeci şi sute de mii de­­ cetăţeni din toate regiunile ţării, îşi exprimă deasemenea prin tele­grame de protest indignarea Îm­potriva barbarelor bombardamente americane şi a agresiunii imperia­liste din Coreea. In telegrama trimisă Consiliului de Securitate, Comitetul judeţean UTM Vâlcea scrie, în numele a peste­­30.000 tineri: „Salutăm lup­ta eroică a tineretului cris­can, care cu arma în mână, apără in­dependenţa patriei sale şi facem răspunzători de crimele săvârşite în masă pe agresorii americani, care caută să împingă lumea în­­tr’un nou război”. Organizaţia UFDR din judeţul Dolj, cuprinzând 70.000 membre, protestează energic în telegrama trimisă Consiliului de Securitate, scriind: „Luăm parte cu tot su­fletul şi sprijinim prin toate ac­ţiunile noastre delegaţia sovie­tică la O.N.U. care se străduieşte să rezolve pe cale paşnică pro­blema coreeană”. Organizaţia UFDR Vâlcea, care numără 35.700 membre, a trimis deasemenea o telegramă de pro­test împotriva barbarelor bombar­damente și a agresiunii imperia­liste în Coreea. S'au­ ’ trimis deasemenea'' telegra­­me de­ protest din partea organi­zaţiilor Frontului. Plugarilor din Vâlcea, Bihor, Vlaşca, etc. .... . . In numele .credincioşilor ,şi a cle­rului ortodox din judeţul Tecuci, protoereul judeţului, preotul­ Vasile Cristea, scrie în telegrama­­te protest adresată Consiliului ,de­­Securitate: , , p. „Pe temeiul iubirii de apro­pe II, protestăm cu indignare împotriva atrocităţilor comise prin bombar­damentele americane in Coreea a­­supra ponulaţiei­ paşnice şi ’ttevi­novate şi cererii retragerea­­ iftiij diată a armatelor de­ invazie, ame­ricane. Cu un curăţet, cerem în­­cetarea războiului ,criminal­, din Coreea, care este o flagrantă căl­care a moralei,­­­iar poporul coreean să-şi decidă singur ,soarta“.'...., ■In numele­­ credincioşilor evrei din judeţul Bihor, rabinul Au­sch Aron adresează o telegramă de protest cerând „ Cortsiniul'u­i”’ 'díj Securitate să ia măsuri arabhice şi energice ca bombardamentele sălbatice săvârşite asupra satelor­ şî oraşelor din Corgea de .aviaţia americană, să ia sfârşiţi "­­ .... întruniţi în adunări, ţărani, muncitori trimit deasemenea tele­grame de protest Consiliului de­ Securitate. Astfel de telegrame, scrise în cuvinte simple,, dar pline de revoltă, s’au­ trimis ’de ţărăni­mea muncitoare din comunele Bă­­deşti-Mureş, Izvorul Mureşului- Mureş, Sopotul Vechi-Caraş- Bu­­deşti şi Jiblea-Argeş, de­­ţăranii muncitori de naţionalitate sârbă din Măceşti şi Pojejeria de Sus- Caraş, etc. Alte telegrame de protest trimise Consiliului de Securitate al O.N.U. Excelenţei Sale I. A. MALIK Preşedintele Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite Lake Succes Consiliul Societăţii de ştiinţe juridice „Justiţia Nouă” din Re­publica Populară Română înfie­rează barbara agresiune ameri­cană împotriva poporului core­ean şi protestează energic împo­triva bestialităţilor săvârşite de trupele agresoare americane care atacă oraşe şi sate, precum şi alte obiective fără interes mili­tar, distrug spitalele şi aşeză­­mintele de cultură, atacă cu ar­mele de bord ale aviaţiei popu­laţia paşnică civilă, omorând femei, copii şi bătrâni. Procedând astfel, trupele inva­­datoare americane încalcă legile războiului consemnate în con­venţiile de la Haga din 1907, con­venţia de la Geneva din 1948 pen­tru proteguirea victimelor de război şi săvârşesc crima de război prevăzută la art. 6 din statutul Tribunalului Militar In­­ternaţional de la Nürnberg, sem­nat la Londra la 8 August 1945 de reprezentanţii guvernelor URSS, Franţa, Anglia şi USA. Pentru a se pune capăt bes­tialităţilor săvârşite de trupele agresoare americane din Coreea, cerem Consiliului de Securitate să dispună încetarea imediată a bombardamentelor teroriste e­­fectuate de aviaţia şi flota ame­ricană şi retragerea tuturor tru­pelor străine din Coreea. GHEORGHE C. STERE, Pre­şedinte, ADRIAN MIHALCA SIMION NICULAE, BRATU­I ANDREI, GHEORGHE DU­­MITRESCU, ALEXANDRA DIACONESCU, MOLDOVAN MARIA, VOIU­NOVICI A­­LEXANDRU, MIH­­­­­I­L MAYO, GLASER EDWIN, PAPA DO FOL VICTOR, OANCEA ION, ONESCU MARCU, SCHREIBER AL­BERT, BONA MIHAIL. Consiliului de Semnitate al Organizaţiei Naţiu­tor Unite Lake Succes Statele Unite ale Americii Noi, muncitorii, funcţionarii şi tehnicienii din Institutul ,,Ipro­­chim” — Uzinele Dudeşti şi „U­­zinele 9 Mai”, protestăm cu in­dignare împotriva bombardamen­­telor barbare ale aviaţiei ame­ricane asupra populaţiei civile­­ coreene şi cerem imediata înce­­­­care a bombardamentelor şi pă­răsirea teritoriului Coreei de către armatele invadatoare im­perialiste. Comitetul sindical al mun­citorilor de la Institutul „Iprochim” — Uzinele Du­deşti şi „Uzinele 9 Mai” Către I. A. MALIK, Preşedintele Consiliului de Securitate Lake Succes Noi, muncitorii de la fabrica „Ada Marinescu” din Timişoara, protestăm cu indignare contra bombardării oraşelor şi populaţiei civile din Coreea, de către avia­ţia americană şi cerem cu ho­­tărîre retragerea trupelor ame­ricane din Coreea şi încetarea imediată a sălbaticelor bombar­damente aeriene. Către Muncitorii fabricii „Ada Marinescu” Timişoara I. A­. MALIK Consiliul de Securitate al O­N.U. Lake Succes Statele Unite ale Americii Comitetul Execuţia­ al Uniunii Sindicatelor de Salariaţi din Comerţ şi Cooperativele din RPR condamnă cu hotărîre agresiu­nea Statelor Unite ale Americii împotriva poporului coreean, înfierăm cu indignare şi ce­rem încetarea neîntârziată a cri­minalelor bombardamente ame­ricane asupra populaţiei civile din Coreea. Cerem imediata re­tragere a trupelor americane a­­gresoare, precum şi încetarea războiului deslănţuit de imperia­liştii americani în Coreea. In numele Comitetului Execu­tiv. RADU GHEORGHE, SO­­LOMON EMERIC Telegrame asemănătoare au fost trimise şi lui Trygve Lie, secretarul genial al Organiza­ţiei Naţiunilor Tiunite. (Agerpres­f.

Next