Universul, noiembrie 1950 (Anul 67, nr. 252-276)

1950-11-01 / nr. 252

L­MMstoane&B A 33-a ANIVERSARE A MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE CHEMĂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (BOLŞEVIC) AL UNIUNII SOVIETICE Moscova 30 (Agerpres). — TASS transmite chemările Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist (bolşevic) al U­­niunii Sovietice cu prilejul ce­lei de a 33-a aniversări a M Ma­­rii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie: 1­ — Trăiască cea de a 33-a ani­­versare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie ! 2. — Salut frăţesc tuturor po­darelor care luptă pentru pace, democraţie şi socialism! 3. — Salut frăţesc oamenilor muncii din ţările de democraţie populară care construesc cu suc­­ces socialismul 1 4. — Salut frăţesc marelui po­por chinez care a cucerit libertatea şi independenţa ţării sale şi care întăreşte cu succes regimul de democraţie populară ! 5. — Salut frăţesc poporului co­­reian care apără eroic indepen­denţa ţării sale! 6. — Trăiască Republica Demo­crată Germană! Salut forţelor de­mocratice ale Germaniei care luptă pentru o Germanie unită, indepen­dentă, democratică şi iubitoare de pace ! 7. — Salut popoarelor Iugosla­­viei care duc lupta de eliberare îm­potriva regimului fascist al clicii lui Tito, împotriva lacheilor Im­perialismului ! 8. — Oameni ai muncii din toate ţările ! Demascaţi şi zădărniciţi planu­rile criminate ale aţâţătorilor 1» un nou­ război 1 Lărgiţi şi întăriţi puternicul front al partizanilor pă­cii 1 Să aparăm cauza păcii In In­­treaga lume! 9. — Trăiască prietenia între po­­poarele Angliei, Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Sovietice în lupta lor pentru o pace trainică, împotriva aţâţătorilor la un nou război! 10. — Salut frăţesc popoarelor din ţările coloniale şi dependente care­­luptă pentru libertatea şi in­dependenţa lor naţională! 11. — Glorie forţelor armate ale Uniunii Sovietice care stau strajă păcii şi securităţii patriei noastre ! 12. — Trăiască grănicerii sovie­tici — sentinele vigilente ale hota­relor sfinte ale patriei noastre ! 13. — Glorie Eroilor Uniunii So­vietice şi Eroilor Muncii Socia­liste — cei mai buni fii şi fiice ale patriei noastre 1 14. — Muncitori, ţărani şi inte­lectuali ai Uniunii Sovietice 1 Des­­făşu­raţi mai larg întrecerea so­cialistă 1 Luptaţi pentru îndeplini­rea înainte de­­ termen a planului economiei naţionale pe 1950 Prin noi fapte de eroism dIe muncă, în­tăriţi puterea statului socialist so­vietic ! 15. — Oameni ai muncii din U­­niunea Sovietică! Prin realizarea cu succes a măreţelor construcţii — staţiunile hidroelectrice Kuibî­­şev, Stalingrad şi Kahovka, princi­palul canal Turcmen şi canalele din Sudul Ucrainei şi Nordul Crimeii — să aducem o nouă contribuţie la opera de construire a comunis­mului 1 Ifi. — Oameni ai muncii din U­­niurtea Sovietică ! Introduceţi cu şi mai mult curaj’ în producţie reali­zările ştiinţei, tehnicei şi experien­ţei înaintate ! Sporiţi necontenit productivitatea muncii — baza des­­voltării şi înfloririi continue a Sta­tului nostru Socialist! 17. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni ! Luptaţi pen­tru cea mai strictă economie de materii prime, materiale, combusti, bii şi energie electrică 1 Căutaţi să obţineţi o cât mai bună folosire a utilajului 1 Reduceţi preţul de cost, îmbunătăţiţi calitatea producţiei 1 18. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria carboniferă! Luptaţi pentru o com­pletă mecanizare a tuturor proce­selor de extracţie a cărbunelui ! Construiţi cât mai repede noi mine! Să dăm mai mult cărbune econom, miei naţionale a ţării ! 19. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria petroliferă! Intensificaţi ritmul ex­tracţiei şi prelucrării ţiţeiului! Fo­raţi mai repede puţuri şi puneţi în­­ exploatare noi Zăcăminte petrol!­ !­fere ! Mai mult ţiţei şi produse ! petrolifere pentru economia socia­listă ! 20. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria metalelor feroase şi neferoase! Luptaţi pentru un nou avânt al producţiei de metal ! Folosiţi la maximum­ capacităţile agregatelor şi mecanismelor ! Folosiţi pe scară cât mai largă experienţa metalurgişilor fruntaşi ! Să dăm ţării mai multă fontă, oţel, laminate şi metale neferoase ! 21. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni de la staţiu­nile de energie electrică ! Măriţi producţia de energie electrică ! Pu­neţi mai repede în funcţiune noile capacităţi energetice ! Asiguraţi a­­provizion­area neîntreruptă a eco­nomiei naţionale cu energie elec­trică ! 22. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din întreprin­derile pentru construcţia de maşini! înzestraţi economia naţională a ţa­­­rii cu tehnica înaintată ! Mai multe­­ maşini pentru industrie, construcţii,­­ transport şi agricultură ! 23. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din indus­tria de automobile şi trac­toare ! îmbunătăţiţi procesele­­ de producţie ! Faceţi tot ce vă stă­­ în prutinţă pentru a mări producţia de automobile şi tractoare ! 24. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria chimică! Luptaţi pentru introduc­­­rea tehnicei noi şi tehnologiei înaintate! Măriţi producţia de în­grăşăminte minerale ! Mai multe produse chimice pentru econo­mia naţională a ţarii I 25. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria construcţiei de vase ! Perfecţionaţi tehnica construcţiei de vase ! Con­­struiţi cât mai repede noi vase ! Şi creăm o puternică liotă a pu­terii sovietice ! 26. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni — construc­­tori ! Insuşiţi-vă tehnica construc­ţiei­ rapide ! Puneţi cât mai repede în funcţiune noi întreprinderi, lo­cuinţe, instituţii culturale şi sociale! Reduceţi preţul de cost şi îmbună­tăţiţi calitatea construcţiei! 27. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria­­ materialelor de construcţie! Foto, siti la maximum capacităţile de pro­ducţie ! Mai mult ciment, cărămizi, sticlă, carton asfaltat, materiale de căptuşire şi alte materiale pentru­ construcţiile patriei noastre! 28. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria lemnului şi a hârtiei ! îmbunătăţiţi folosirea maşinilor, ridicaţi pro­ductivitatea muncii în stailunik pentru depozitarea lemnului! Măriţi prin toate mijloacele tăierea şi transportul lemnului de cherestea! Să­­dăm ţării mai multe materiale lemnoase şi hârtie! 29. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria uşoară! Alai multe ţesături, încăl­ţăminte, îmbrăcăminte, tricotaje şi alte mărfuri pentru populaţie! Lup­taţi pentru economia de materii pri­me, pentru o calitatea superioară şi im bogat asortiment al mărfu­rilor de mare consum! 30. — Muncitori din­ industria a­­lime­ntară, a cărnii, laptehii şi peş­­terii! Desvoltaţi producţia de pro­duse alimentare şi îmbunătăţiţi ca­litatea lor! Mai mult zahăr, unt, carne, produse lactate, peşte şi alte produse pentru populaţie! 31. — Muncitori din industria lo­cală şi cooperaţia meşteşugărească! Produceţi mai multe bunuri din materiile prime locale! Ridicaţi ca­­litatea mărfurilor de mare consum! Deserviţi mai bine nevoile de zi cu zi ale oamenilor friud­iiî ! 32. — Muncitori şi muncitoare, arhitecţi, ingineri şi tehnicieni din economia municipală şi din con­­strucţia de locuinţe! Intensificaţi ritmul şi îmbunătăţiţi calitatea con­strucţiei de locuinţe şi instituţii culturale şi sociale! Luptaţi pentru o bună amenajare a oraşelor şi a­­şezărilor muncitoreşti! 33. — Muncitori din transportul feroviar! Luptaţi pentru depăşirea planului de trafic, acceleraţi rit­mul circulaţiei vagoanelor! Îmbu­nătăţiţi deservirea pasagerilor! Mă­riţi ritmul şi calitatea construcţiei feroviare, reduceţi preţul de cost al acesteia! Să asigurăm o activitate exemplară a transportului în timp de iarnă! 34. — Muncitori diin flota mari­timă şi fluvială! Măriţi volumul traseului, intensificaţi ritmul cir­culaţiei vaselor! Livraţi mai re­pede încărcăturile pentru economia naţională! Pregăti­ţi­ vă în mod e­­­xemplar pentru sezonul de naviga­ţie din 1951! 33. — Muncitor! din agricultură! Căutaţi să obţineţi noi succese în desvoltarea agriculturii socialiste şi creşterii vitelor! Să Creăm bel­şug de alimente pentru­­topurafie şi de materii prime pentru indu­strie! 36. — Colhoznici şi colhoznice, muncitori şi muncitoare din SMT şi sovhozuri, specialişti din agricul­­tură! Introduceţi pe scară largă in producţia din colhozuri şi sovhozuri realizările ştiinţei agricole şi ex­perienţa înaintată a colhozurilor, sovhozurilor şi SMT-urilor! Spo­riţi vârtdirile fruntaşilor în agri,­cultură şi in creşterea vitelor! 37. — Colhoznici şi colhoznice! Sporiţi bogăţia obştească a colho­zurilor, întăriţi disciplina în mun­că! Respectaţi cu sfinţenie statutul artestului agricol ■ - legea funda­mentală a vieţii colhoznice! 38. — Glorie colhoznicilor şi col­­hoznicelor, muncitorilor şi munci­toarelor din SMT şi sovhozuri, care şi-au îndepplinit cu cirsîc am­­gajamentele către stat. 39. — Colhoznici şi colhoznice, muncitori şi muncitoare din sovho­zuri, zootehnicieni şi veterinari! Desvoltaţi la maximum creşterea vitelor — proprietate obştească, — măriţi şeptelul şi sporuî-i pro­ductivitatea! Organizaţi cu succes iernatul vitelor! 40. — Muncitor? dht­ră, tractorişti, comb­ring­­i, meca, nici din SMT şi sovhozuri! Folo­siţi mai bine tehnica agricolă, spo­riţi productivitatea muncii! Duceţi mai departe electrificarea agricul­turii şi creşterea vitelor­ şi silvicultură! Luptaţi pentru înde­plinirea înainte de termen a planu­­rilor de plantare a perdelelor fo­restiere pentru protecţia ogoarelor! Introduceţi mai repede asolamen­­tele corecte, introduceţi noul sis­tem de irigaţie, desfăşuraţi pe sca­­ră şi mai largă construirea de ia­­zuri şi rezervoare, de apă! Să asi­gurăm recolte bogate şi stabile! 49.­­ Muncitori din comerţul sovietic, cooperaţie şi Întreprinderi alimentare publicel Faceţi tot ce va stă în putinţă pentru desvolta­­rea unui comerţ sovietic civilizat la oraşe şl sate! Îmbunătăţiţi deser­virea consumatorului sovietici 43. — Salariaţi ai instituţiilor de stat! Îmbunătăţiţi munca aparatului administrativ sovietic, întăriţi dis­ciplina de stat, acordaţi atenţie ce­­rerilor şi nevoilor oamenilor mun­cii ! 44. — Oameni ai ştiinţei sovie­tice! Îmbogăţiţi ştiinţa şi tehnica Patriei noastre prin noi cercetări descoperiri şi invenţii! întăriţi le­gătura dintre ştiinţa şi producţie" 45. — Oameni ai literaturii, ar f­i şi cinematografiei ! Ridicaţi ni­velul artei voastre, creaţi noi o­­pere de artă cu Un înalt c­itiţifist ideologic, demn de marele potior sovietic! 46. — învăţători şi Învăţătoare, muncitori pe tărâmul învăţămân­tului public! înarmaţi tineretul stu­dios cu cunoştinţe temeinice­­­­e bazelor ştiinţei! Educaţi tineretul nostru în spiritul patriotismului so­vietic ! Creşteţi cetăţeni cultivaţi şi instruiţi ai societăţii socialiste, luptători activi pentru comunistul 47. — Muncitori pe tărâmui me­­dicinei! îmbunătăţiţi calitatea asis­tenţei medicale a populaţiei! Apli­caţi realizările ştiinţei medicale sovietice! Luptaţi pentru o activi­­t­ate exemplară a instituţiilor medi­cale şi sanitare! 48. — Să înconjurăm tu grija întregului popor pe invalizii Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi familiile eroicilor ostaşi sovietici care şi-au dat viaţa pentru liberta­tea şi independenţa Patriei noa­stre ! 49. — Sindicate sovietice! Des­făşuraţi şi mai larg întrecerea so­­cialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului economiei na­ţionale pe anul 1950! Popularizaţi experienţa inovatorilor în produc­­ţie! Manifestaţi o grijă neobosita pentru ridicarea continuă a nive­lului material şi cultural de m­al al muncitorilor si funcţionarilor! Tră­iască sindicatele sovietice, şcoală a comunismului! 50. — Femei sovietice! Luptaţi pentru înflorirea continuă a econo­­miei naţionale şi culturii Patriei noastre! Trăiască femeile sovietice — constructoare active ale comu­nismului! 51. — Trăiască Grmsomolul le­­ninist-stalinist, detaşament de a­­vangardă al tinerilor constructori ai comunismului, ajutor de nădejde şi rezervă a Partidului Bolşevic ! 52. — Tineri şi tinere sovietice! însuşiţi-vă neobosit ştiinţa, tehnica şi cultura înaintată! Fiţi neclintiţi şi cu vug­­aşi, gata să învingeţi orice greutăţi! Munciţi cu abnegaţie pentru binele Patriei noastre! 53. — Pionieri şi şcolari! însu­­şiţî-vă cunoştinţele, pregătiţi-vă să devenţi luptători neclintiţi pen­tru cauza lui Lettin-Stalin! 54. — Comunişti şî Come o mo­li,­,ti! Fiţi în primele rânduri ale luptătorilor pentru un nou şî pu­ternic avânt al economiei şi cul­turii, pentru întărirea continuă a puterii Statului Sovietic! 55. — Trăiască Marea noastră Patrie Sovietică — citadelă a prieteniei şi gloriei popoarelor ţă­rii noastre! 56. — Trăiască Marele Partid Bolşevic — Partidul lui Lenin- Stalin, avangarda călită în krou­ a poporului sovietic, inspiratorul și organizatorul victoriilor noastre! 57. — Sub steagul lui Lenin, sub conducerea lui Stalin — înainte spre victoria comunismului! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (BOLȘEVIC) AL UNIUNII SOVIETICE !­­ 4L fi . 25 DE ANI DE LA MOARTEA LUI M. V. FRUNZE Acum 25 de ani, poporul sovie­tic l-a pierdut pe Mihail Vasilievici Frunze, imul dintre cei mai buni fii ai săi, care şi-a dat toate pute­rile şi toată viaţa, Patriei Sovie­tice. Mihail Vasilievici Frunze a fost un eminent activist de Partid şi om de stat, om înflăcărat tribun al Revoluţiei, un fervent apărător al intereselor poporului muncitor, un talent,'­ comandant de oaste pro­letar, teoretician militar, tovarăş de luptă credincios şi încercat al lui Benin şi Stalin. Mihail Vasilievici Frunze s’a născut la 2 Februarie 1885, în ora­şul Pispec, azi capitala R.S.S. K­rghize, care-i poartă numele. Fiind încă student la Institutul politehnic din Petersburg, el s-a a­­lătu­rat mişcării revoluţionare. In Noembrie 1904, a intrat in rându­rile partidului bolşevic, a desfăşu­rat muncă de propagandă, a orga­nizat greve. La Petersburg, in­ cursul unei demonstraţii împotriva ţari­mului, a fost rănit, arestat şi deportat. De atunci, M. V. Frunze a păşit pe drumul de luptă al re­­volu­ionarului bolşevic de profesie. Activitatea revoluţionară a lui M. V. Frunze se desfăşoară la Iva­­nov , Vosnssensk şi la Suia, centre ale intdustriei textile. Sub conduce­­rea lui, a izbucnit in Mai 1995, vestita grevă politică de 72 de Zile a ţesătorilor din Ivanovo-Vosne­­sensk, sprijinită de ţărănime şi de intelectuali. In Aprilie 1906, muncitorii­­au­ delegat la cel de-al 6-lea Congres de unificare al Partidului bolşevic, la care Frunze a ascultat întâia oară cuvântările lui Lenin şi Stalin şî s’a împrietenit cu Voroslav. În­tâlnirea cu eminenţii activişti ai partidului bolşevic, precum şi par­ticiparea la lucrările Congresului au întărit şi mai mult spiritul com­bativ al tânărului bolșevic. 48 De la începutul primului război mondial, M. V. Frunze apivaă cu hotărire linia leninistă a luptei îm­potriva războiului de jaf, împo­triva politicii impera­ste de co­tropire a teritoriilor străite. Fiind pe front, el explică neobosit soma­ţilor, adevăratele scopuri ale im­perialiştilor in război, pune in faţa soldaţilor sarcina de a trans­forma războiu­l imperialist într’un război civil, într’un război împo­triva aservitorilor oamenilor muncii. In zilele decisive, premergătoare Revoluţiei din Octombrie, partidul o trimite din nou pe M. V. Frunze la Şuia. Bolşevicii din localitate bolşevizează organele locale ale puterii, unităţile din garnizoană şi asigură victoria Sovietelor în timpul Revoluţiei. La 30 Octombrie 1917, M. V. Frunze vine la Moscova cu un de­taşament înarmat compus din 2000 de ţesători de la Şuia şi­­Vârlovo- Vesnespnsk, ajutând pe muncitori să sdrobească forţele contrarevo­luţiei.­­­Tânăra Republică Sovietică a fost nevoită să dea o luptă crân­cenă împotriva intervenţiei străine şi forţelor contrarevoluţiei interne. In primăvara anului 1916, C.C. al Partidului Bolşevic îl trimite ,pe M. V. Frunze pe frontul de Ră­sărit. Paralizând activitatea de sa­botaj a trădătorului Troţki, el realizează sdrobirea armatei albe a lui Kolb­eac, un protejat al im­perialiştilor din Antantă. In August 1919, el conduce tru­pele sovietice de pe frontul din Tu­rkestan, unde câştigă victoria. Popoarele Asiei Centrate au fost eliberate de jugul odios al bailor­­ şi feudalilor. M. V. Frunze depune­­ o muncă imensă m­­­âi­ul popu­laţiei­­ musulmane, explicând ţăranilor­­ esenţa politicii naţionale leninist-­­ staliniste.­­ Astfel, încă din 1920, M. A. Frunze a pus bazele întăririi uni­­tatii naţionale şi prieteniei dintre­­ popoarele Asiei Centrale, unde au crescut mai târziu cinci Republici unionale: Uzbecă, Tadjică, Tu­rc­­menă, Cazahă si Kirghiză. in Septembrie 1920, Antanta a început a treia campanie împotriva­­ Republicii Sovietice. La propunerea­­ lui I. V. Stalin, C.C. al Partidului I a însărcinat pe M. V. Frunze cu comanda frontului de Sud. Prin și o puternică lovitură a tripelor so­­­­vietice conduse de M. V. Frunze, I armata albă din Climesa a fost­­­ndrobită. Operaţia din Crimeea, ela­­­­borată pe baza directivelor lui­­ Stalin şi realizată în mod strălu­­­­cit, a dovedit remarca cu­ talent­­ de comandant de oaste al lui M. V. Frunze. In postul de comandant al forţe­lor armate ale Ucrainei Sovietice, M. V. Frunze a acordat multă a­­tenţie activităţii de Stat. Realizând politica naţională teninist-stalinistă, el a avut grijă de înflorirea eco­nomiei şi calibiei­ poporului ucrai­­nian, a întărit prin toate mijloa­cele prietenia seculară dintre popoarele ucrainian şi rus. M. V. Frunze a fost unul din constructorii eminenţi ai statului sovietic. El a acordat o atenţie excepţională operei de întărire a apărării ţării. Prin hotărîrea Par­tidului şi a Guvernului d­in Ianuarie 1925, el este numit în fruntea for­ţelor armate ale U.R.S.S M. V. Frunze a elaborat şi rea­lizat o serie de măsuri foarte im­portante privitoare la întărirea a­­părării primului stat socialist din lume. El a crescut şi educat cu dragoste cadrele militare. Una dintre cele mai vechi Academii mi­litare ale U.R.S.S. poartă numele lui glorios. M. V. Frunze a lăsat o preţioasă moştenire militar-ştiinţifică. El a adus o importantă contribuţie la ştiinţa militară sovietică, dând o profundă fundamentare teoretică principiilor construcţiei militare sovietice. M. V. Frunze a dus o luptă ne­împăcată împotriva duşmanilor poporului — Troţki şi acoliţii săi— care căutau să submineze şi să slăbească Armata Roşie. A fost ne­cruţător faţă de duşmanii Ţării So­vietelor. După moartea lui V. I. Lenin, M. V. Frunze a intrat în sâmburele conducător al Partidului Bolşevic, care a salvgardat curăţenia marelui steag al lui Lenin în lupta stărui­toare împotriva troţkiştilor, buha­­rinîştilor şi altor duşmani ai Par­tidului şi ai Statului Sovietic. In ziua nvorţii lui M. V. Frunze, C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. a scris: „Tovarăşul Frunze a făcut parte din acea gardă glorioasă, de oţel, a bolşevicilor, care, în ilegalitate, a subminat bazele absolutismului blestemat, care in mijlocul unui întuneric de nepătruns a ştiut să organizeze massele, să unească rân­durile Partidului bolşevic de ne­­distrus, să ducă la luptă milioane de oameni ai muncii revoluţionare, care a ştiut să conducă victoria in lupte nemaivăzute in istoria ome­nirii, care a dus şi duce Partidul şi prin el, întregul popor, spre ma­rea construcţie a socialismului“. MERSUL OPERAŢIUNILOR MILITARE BIN In comunicatul înaltului co­mandament al Armatei Populare a KPD Coreene din luna de 29 octombrie sa arată că pe toate fronturile, unităţile armatei popu­lare au dus crâncene lupte de­fensive împotriva trupelor ame­ricane şi sud-coreene care atacă, la arma luptelor înverşunate care au avut foc în regiunea de la Nord de Phenian, unităţile arma­tei populare au încercuit şi nirmi­­j cu­ regimentul al troilea al diviziei a 6-a de infanterie a trupelor , sud-coreene, provocând inamicii- r­ăul pierderi grele. Au fost făcuţi­­ prizonieri şi a fost capturat ma­­­­terial de război. Ina­micul aruncă în luptă noi trupe de infanterie­­ şi tancuri şi încearcă să reia o­­fensiva. Unităţile armatei popu­lar© stăvilesc prin contraatacuri hotărîtd ofensiva inamicului. Luptele continuă. Pe coasta de Est, unităţile ar­mate­ populare au dus lupte de­fensive împotriva inamicului care atacă la Nord de Kanko și la Nord-Est de Banthen. Succesele armatei populare de eliberare din Malaya SINGAPORE, 30 (Ager­pres). — Armata populară de eliberare din Malaya continuă să dea grele lo­vituri cotanialiștilor englezi. Ast­fel, agenţia REUTER anunţă că în urma atacurilor armatei populare traficul feroviar pe linia Singa­pore—Kuala Lumpur (capitala Ma­­layei) a fost întrerupt timp de trei zile. !\iäj ríítoVVh <GUI\Dlărt ' i.W -,*# ®ESSÖW51Í Propunerile sovietice ajută la înlăturarea divergenţelor ! Guvernul R.P. Chineze protestează la O.N.U. împotriva dintre marile puteri şi la consolidarea­­ unor noi agresiuni ale aviaţiei militare americane Organizaţiei Naţiunilor Unite Peking 29 (Agerpres). — Im­pă­­ cum anunţă Agenţia CHINA­­ NOUA, la 7 şi 14 Octombrie, a­­vioane militare americane, pă­­truniSui in spaţiul aerian al provinciei Shantung, au efectuat un sier de recunoaştere la o mică înălţime şi au bombardat şi mitraliat un vas de pescuit chi­nez în apropiere de coasta pro­­f­elftciei Shantung. La 28 octombrie, miniştrii f­a­­tscerlor externe al Republicii Populare Chineze, Ch­i En Lai, a­u adresat secretarului general al­­ ONU, Trygwe Lie, următoarea telegramă, spre a fi transmisă Preşedintelui celei de a 5-a se­siuni a Adunării Generale a Or­ganizaţiei Naţiunilor E Unice, Ente­­zam, şi preşedintelui Consiliului de Securitate Austin • Faptul că avioane militare ame­ricane au violat în repetate rân­­f­uri spaţiul aerian chinez, în sco­­pu­l de a­ efectua sboruri de re­cunoaştere, precum şi în vede­rea bombardării şi mitralierii şi făptui că au atacat un vas de «tescuit chinez, dovedeşte că gu­ cmamiwai/»aii«aij^»RWgiii^uiw*s»gw» vernul Statelor Unite îşi extinde acţiunile sale criminale, expri­mate prin cotropirea teritoriului chine* — Taiwan şi prin viola­rea frontierelor aeriene ale Chi­nei de Nord-Est în regiunile de coastă ala Chinei. Poporul chinez nu va tolera în niciuil caz acest lucru. In numele Guvernului Central Popular al HP Chineze, protestez prin pre­zenta cu hotărire împotriva unor asemenea acte criminale de agre­siune săvârşite de avioane mili­tare americane şi ridic din nou acuzaţia în faţa Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, cerând ca Consil­­ Iul de Securitate al ONU să ia imediat măsuri efective în vede­rea încetării acestor acţiuni a­­gresive din partea Statelor Unite şi a retragerii forţelor armate americane care săvârşesc o a­­gresiune împotriva teritoriului chine® — Taiwan şi a unei ţări limitrofe cu China—Coreea. Este extrem de necesar ca aceste măsuri să fie luate fără Întâr­ziere. Cuvântarea şefului delegaţiei R. S. S. Ucr­iniene, Baranovski, in cadrul discuţiilor din Comitetul Politic NEW YORK 30 (Agerpres). — După cum transmite TASS, în şe­dinţa din după amiaza zilei de 27 octombrie, Comitetul Politic a continuat discutarea proiectului de „Declaraţie cu privire la înlă­turarea ameninţării unui nou război şi întărirea păcii şi secu­rităţii popoarelor". Primul a luat cuvântul şeful de­legaţiei RSS Ucrainiene, Baranov­ski care a subliniat că adoptarea proiectului de declaraţie sovietic prezintă o deosebită importanţă in actuala situaţie internaţională când guvernele Statelor Unite şi ale ţărilor dependente de Statele Unite duc o politică de forţă ca­re şi-a şi găsit expresia în cursa înarmărilor şi in transformarea Statelor Unite într'un stat militar înarmat până în dinţi. Reprezentantul RSS Ucrainiene a citat o serie de fapte convingă­toare dovedind că, guvernele Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei care nesocotesc cu totul hotărârile de la Potsdam cu privi­re la demilitarizarea Germaniei, refac acum cu fehricitate industrie grea şi de armament a Germaniei Occidentale, adaptând-o planuri­lor lor militare strategice Reprezentantul RSS Ucrainiene a demascat cu hotărîre caracterul calomnios al discursurilor repre­zentanţilor Australiei şi Greciei cu privire la politica externă a­­ Uniunii Sovietice. Baranovski a expus apoi moti­vele care stau la baza clacurilor anumitor delegaţi împotriva Apelului de la Stock­holm. Fapt este că acest apel a pus în încurcătură guvernele care duc intense pregătiri de război. Şeful delegaţiei RSS Ucrainiene a c criticat aspru declaraţia reprezen- t tar­ţilor Statelor Unite şi a altor­­ ţări care au afirmat ca agresitt-­­ nea militară poate fi împiedicată­­ numai prin intensificarea marină- ’■ r­ior.­­ Explicând amănunţit însemnăta­tea proiectului de declaraţie pre­zentat de delegaţia Ur­SS, repre­zentantul RSS Ucrainiene a sub­liniat că acest proiect cuprinde măsuri practice efective p­entru realizarea unei păci trainice. Kardnovski a declarat în În­cheiere că războiuil nu este ine­vitabil. Adoptarea Declaraţiei so­vietice ar idee ca statele Care tu­­ pornit pe calea politicii constitui­rii de grupuri să revină la prin­cipiile Charter ONU. Declaraţia va ajuta la înlăturarea divergen-­­­ţelor dintre marile puteri şi to ’ consolidarea ONU. Delegaţia ucrainiană sprijină­­ întru totul dettieraţia prezentată­­ de delegaţia URSS şi va vota pen- • tru adoptarea ei Reprezentantul Argentinei, care­­ a luat apoi cuvântul, s'a împotri-­­ vit proiectului da declaraţie so­vietic şi a propus conexarea tu- ' turor rezoluţiilor pe baza r-'roiec- j luhii prezentat de delegaţia boli- i viană.­­* In şedinţa din 28 octombrie, şe­ful delegaţiei sovietice A. I. Vâ­­ş’nski, a rostit o amplă cuvântare cere a fost risculista cu atetole în­cordată de întreaga asistență. ­: parlamentul Republicii Polone a ratificat tratatul și asupra demarcării frontierei polono-germane­ ­ Varşovia 29 (Agerpres). —­­ TASS transmite :­­ Parlamentul Republicii Polone­­ a ratificat, în şedinţa sa din 28 octombrie, tratatul asupra de­marcării frontierei dintre Reînt-­­­birea Democrată Germană şi Re­­­­publica Polonă, semnat la 6 iulie­­ a. c. în oraşul Zgozelec. Skszeszewsk­i, ministrul ad­junct al afacerilor externe al R. Polone, a arătat că, în con­trast izbitor cu planurile de război ale blocului imperialist, tratatul de la Zgozelec este un tratat de pace și pune bazele unei colaborări largi în toate do­meniile. ______ A încetat din viaţă un mare luptător şi fruntaş politic al poporului chinez, Jen Bi Şi Peking, 29 (Agerpres). — Agen­ţia CHINA NOUA transmite ur­mătorul comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez.: Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez anunţă cu o deo­sebită durere că Jen Bi Si, mem­bru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez, a încetat din viaţă la 27 octombrie, orele 12,36 în urma unei hemoragii cerebrale după o boală gravă de peste un an. Comunicatul arată că Jen Bi Si a fost unul din primii membri şi organizatori ai Partidu­­­lui Comunist Chinez. Timp de 30 ani, din 1920 când a devenit membru al Uniunii Tineretului Socialist la vârsta de 16 ani, şi până la încetarea sa din viaţă în vârstă de 46 ani, el şi-a consacrat întreaga viaţă poporului şi clasei muncitoare chineze, măreţei cauze revoluţionare a eliberării ţării şi în special muncii organizatorice a Partidului Comunist Chinez şi muncii politice în timpul războiu­lui de eliberare naţională. v’ra Rxaj mwpsmmemmmme B Schi­mbarea sistemului monetar in Republica Polonă VARŞOVIA, 30 (Agerpres). —­i 'S3 transmite: La 28 Octombrie, Seimul (Adu- I narea Naţională) R. Polone a exa- j minat proiectul de lege cu privire l­­a schimbarea sistemului monetar,­­ prezentat de Consiliul de Stat şi f ile Consiliul de miniştri al R. Po- I Ionel Raportul asupra acestei chfis-­­ tiuni a fost prezentat, de ministrul­­ de finanţe, Dombrowski, Seimul a­­ aprobat în unanimitate acest­­ proiect de lege. Cu Începere dela­­ 30 Octombrie ?.. c. în R. Polonă se introduce, în baza legii cu pri­vire la schimbarea sistemului mo­netar, o nouă unitate monetară, stabilă—zlotul—pe bază de acope-­­ rire in aur. Acoperirea aur a nou­lui zlot este stabilită in proporţie de 0.222.168 grame aur pur. După cum se subliniază în ho­­târlrea Consiliului de miniştri al R. Polone, schimbarea sistemului monetar a devenit posibilă în urma­ţiei economice în R. Polonă şi re­prezintă o nouă creştere a puterii de cumpărare a zlotului, precum şi o ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii. Datorită reformei monetare, se spune mai departe, In hotârire, zlo­tul polonez va ocupa în rândul va­lutelor internaţionale locul cores­­­punzător puterii economice reale a R. Polone. Valoarea lui va fi de­terminată la paritate cu rubla, va­luta puternicului stat socialist, cea mai puternică şi mai stabilă valută din lume. Preschimbarea banilor vechi se va efectua între 30 Octombrie şi 8 Noembrie a. c. Preţurile mărfu­rilor şi salariile, precum şi depu­nerile oamenilor muncii la­ casele de economii se recalculează astfel: pentru 100 zloţi vechi se vor primi 3 zloţi noi. Preschimbarea banilor în numerar se va face astfel: 100 zloţi vechi pentru un zlot nou. HOTĂ« DELA PRAGA DESCHID HOI POSIBILITĂŢI IH LUPTA PENTRU MENŢINEREA PAC» BERLIN, /29 (Agerpres).­TASS­­ transmite : La 26 şi 27 Octombrie a avut loc la Berlin cea de a 3-a plenară a Comitetului Central al Partidu­lui Socialist Unit din Germania. In rezoluţia adoptată se arată că Co­mitetul Central al Partidului , Socialist Unit din Germania saluota cu o deosebită satisfacţie hotărî-­­­rile Conferinţei de la Praga. Rezol j­­uţia subliniază că hotărîrile dela­­ Praga deschid o nouă fază şi noi­­ posibilităţi în vederea luptei pentru menţinerea păcii în Europa şi pen­tru unitatea Germaniei. Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania chiin­ună pe toţi membrii Partidului să facă cunoscute hotăririle de la Praga şi însemnătatea lor în rân­durile maselor largi ale poporului. Comitetul Central adresează tutu­ror patrioţilor şi în primul rând tineretului german — în special ti­neretului din Germania Occiden­tală şi din sectoarele occidentale ale Berlinului — îndemnul să-şi definească atitudinea faţa de hotă­ririle de la Praga in deplină con­ştiinţă a răspunderii ce apasă asu­pra lor. ★ BERLIN, 30 (Agerpres).—TASS transmite :­­ In ziua de 29 octombrie a avut­­ loc la Berlin prima conferinţă a­­ partizanilor păcii din Marele Ber­­­­lin. La conferinţă a fost ales comite­tul luptătorilor pentru pace al Ma­relui Berlin, precum şi delegaţi la primul Congres german al luptăto­­rior pentru pace, care va avea loc la Berlin între 4—5 Noembrie a.c. Participanţii la conferinţă au adop­tat în unanimitate o rezoluţie, în care se subliniază că declaraţia de la Praga a celor opt miniştri ai afacerilor externe „are o însem­nătate deosebită’’ şi „coraslitue un program de acţiune pentru partiza­nii păcii din Berlin”. REPUBLICA POPULARA CHINEZĂ, REDUTABILĂ FORŢĂ A PĂCII Stânga — sus: O echipă lucrând la generato­rul staţiunii electrice din Penhsi. Jos : Podul de cale ferată de peste râul Luang Ko, reconstruit. Dreapta — sus : într’un atelier fruntaş din uzina de construcţii mecanice de la Mukden. Jos : o festivitate emoţionantă la oţelăria de la Prin resursele sale economice şi prin uriaşul potenţial uman de care dispune, Republica Populară Chineză aduce un­ aport excepţional la întărirea forţei materiale a lagărului păcii. Construcţia economică paşnică din marea ţără, locuită de un sfert de omenire, se desfăşoară puternic, ea constituind o nouă victorie pentru forţele păcii, o nouă locttş fi un b­olt avertisment pentru aţâţătorii la război imperialişti, cari ar încerca să violeze, printr un atac armat, pacea puterii şi inde­­pendenţa, proaspăt cucerită, a poporului chinez. 1 (Clișeele sunt reproduse după iita „Timpuri fAaiffjj

Next