Universul, iulie 1951 (Anul 68, nr. 152-177)

1951-07-01 / nr. 152

4 P UNIVERSUL“ IN TARA iWlK^iWui I — ------- -- - — — . .. ......... -C if»«------ulinjLjTl ăru inserarea oraşului Stalin continuă „Uite ce frumoasă-i strada pa­vată”... „Şi ce hârtoape avea. Automo­bilele nici nu se încumetau s’o parcurgă”. Aşa vorbeau pasagerii din au­tobuzul care străbate străzile Cu­­za Vodă, Avram Iancu şi apucă spre dreapta, pe strada Cernescu, la gara Suburbia. In adevăr strada Cernescu (fos­tă Crucii) nu merita nici pe de­parte numele de „stradă”. Era mai mult un drum de ţară, neîn­grijit, lăsat uitării. Pe vreme de ploaie, cetăţenii înotau în glod până la glesne, iar pe vreme cu soare, îi îneca praful. Nimeni nu se gândea, în zilele însorite să deschidă ferestrele. Ba chiar sto­rurile erau trase. Parcă era o stradă nelocuită, pustie. Când apele canalului Timiş, care tra­versează strada, se învolburau, circulaţia era complect întrerup­tă. Podul era rupt, pivniţile ca­selor din apropiere inundate, iar nemulţumirile­­ cetăţenilor creş­teau. ★ Toate acestea sunt acum de do­meniul trecutului. Strada Cer­nescu este cu totul alta. Canti­tăţi mari de piatră a fost împrăş­tiată, compresoarele au bătăto­rit-o, iar stratul de prundiş, pus peste piatră, îi dă cu totul altă înfăţişare. In adevăr parcă ar fi asfaltată! Dar nu numai str. Cernescu s’a bucurat de reînoire, ci şi străzile Spiru Haret, Vasile Cârlova, Zi­­zinului, cele din cartierul C.F.R. până deşarte către pavilioane, Mihai Viteazul,, Mircea Vodă, U­­zinei Electrice, şi atâtea alte străzi. Cartea de vizită a unei bune orânduiri edilitare o con­­stitue în primul rând înfăţişarea străzilor. De ele dau cetăţenii şi vizitatorii, de inacticabilitatea lor depinde mulţumirea pietoni­lor ca şi a conducătorilor de ve­hicule de tot felul. De această realitate au fost îndrumaţi gos­podarii din fruntea oraşului când au chemat pe toţi cetăţenii la sus­ţinerea muncii de refacere a stră­zilor şi înfrumuseţarea lor, iar exemplul a pornit dela deputaţii Sfatului Popular, în frunte cu Florea Bujoreanu, preşedintele Comitetului Executiv. De cum s’a topit zăpada până acuma, zeci de străzi au devenit altele, cantităţi mari de piatră şi prun­diş au fost împrăştiate, sute de metri de şanţuri au fost săpate, zeci de mii de ore de muncă voluntară au fost prestate. O muncă stăruitoare a fost de­pusă de membrii Federaţiei Mi­cilor Meseriaşi. Bărbaţi şi femei, în zile de sărbătoare şi chiar în timpul liber din cursul săptămâ­nii, au fost în cartierul CFR, acolo unde străzile erau imprac­ticabile, iar zidurile caselor ame­ninţau viaţa trecătorilor. Răz­boiul îşi lăsase în acea parte a locului urme adânci, dar hărnicia oamenilor le-au înlăturat. Maida­nele pline de gunoaie şi bălării sunt azi loc de joacă pentru co­pii şi de recreaţie pentru locui­torii din acele părţi ale oraşu­lui. In prezent, grămezile de piatră stau una lângă alta dealungul străzilor Aurel Vlaicu şi Vultu­rului. Ele aşteaptă ziua în care vor fi împrăştiate de cetăţeni. Şi totuşi, mai sunt încă multe de făcut până a considera oraşul de la poalele Tâmpei ca cel mai frumos oraş. Ne-am oprit şi altă­dată asupra stării în care se află parcurile din cartierele mărgi­naşe. Cel din str. Aurel Vlaicu, ca şi cel din faţa fabricei de oxi­gen, sunt sub toată critica. Şi este doar vorba de două străzi principale. Pe cea dintâi sute de muncitori trec zilnic către uzi­nele „Sovromtractor”, iar a doua este calea de Intrare din­spre Bucureşti. Oare n’ar fi cazul ca munca voluntară a cetăţenilor din acea parte a locului să facă din cele două parcuri, adevărate locuri de odihnă? M. MATEESCU înfiinţarea unei stupării TÂRGOVIŞTE (de la corespon­dentul nostru). — Gospodăria a­­gricolă colectivă „Brazdă nouă” din comuna Băleni-Români, pen­tru a-şi spori veniturile, a înfiin­ţat o stupărie. Pentru început stupăria numă­ră 50 stupi. AVIZ Se aduce la cunoştinţă că ROMANOEXPORT“ întreprindere de Stat pentru Comerţul Exterior, şi-a mutat sediul din B-dul G-ral Magheru Nr. 1 în Piaţa Rosett, Nr. 4 având următoarele telefoane: Centrala : 6.41.10 6.22.74 6.0061 6.50.70 Direcţiunea A/vVWS AAAAAAAAAA/^/WVN i CONCURS Teatrul de Revistă (Teatru de Stat) Anunţă un concurs pentru ocuparea locurilor PRIM SOLIST BALET PRIAMA SOLISTA BALET BALEZISTA (corifeu) BALETIST BARITON SOLIST SOPRANA-ALTI­STA SOLISTA UN TROMPETIST SECUND Concursul se va ţine Marţi 3 Iulie 1951 ora 10 dim. în sala Teatrului de Revistă (Savoy). înscrierile se primesc zilnic în­tre 8—14 la Secretariatul Teatrului de Revistă, Calea Victo­riei 33 (etajul IV). MAGAZINUL I.CJS. „CONSIGNAŢIA din B-dul Republicii Nr. 5 primeşte spre vânzare­­ Covoare Orientale Originale şi Indigene, mari şi mici, preşuri pluşate pentru scară, ştergătoare de cocos, linoleum, toate în perfectă stare, lămpi Murane cu mai multe braţe, oglinzi de la 50/140 cm. în sus. Adunare de solidaritate cu poporul coreean Constanţa.­­ In după amiaza zilei de 25 iunie a.c., in parcul „Maxim Gorki“, peste 2000 de oa-­ meni ai muncii din oraşul nostru s-au adunat pentru a-şi manifesta solidaritatea cu lupta eroică a bra­vului popor coreean. Deschizând adunarea, d. prof. Şte­­fănescu Alexandru, preşedintele Comitetului Regional de luptă pen­tru pace, a dat cuvântul d-lui Nea­­goe Ştefan, membru in Comitetul Regional de luptă pentru pace, şi preşedinte al Sfatului Popular Re­gional. Luând apoi cuvântul d. dr. Sorin Muşat, preşedintele Comitetului Orăşănesc de luptă pentru pace, a arătat printre altele că partizanii­ păcii din oraşul Constanţa se an­gajează mai activ in lupta pentru apărarea păcii şi ajutorarea po­porului coreean, mobilizaţi fiind de chemarea muncitorilor­ de la Cana­lul Dunăre — Marea Neagră. In numele fruntaşilor din produc­ţie ai şantierului naval Constanţa, a luat cuvântul Maxim Simion. El şi-a exprimat încrederea in victoria poporului coreean, in victoria păcii in lume, pentru care cauză luptă cu hotărire la fel ca toţi oamenii muncii din ţara noastră şi munci­torii şantierului din care face parte. Participanţii la adunare in tot timpul au manifestat dragoste fier­binte pentru conducătorul poporului coreean, — Kim Ir Sen, şi pentru marele stegar al păcii, — Marele Stalin. După adunare a avut loc un fes­tival artistic dat de către echipa artistică a P.C A.-ului. I. RADULESCU I Concert simfonic la Bacău Bacău (de la corespondentul nostru). In oraşul nostru a luat fiinţă orchestra filarmonică­­ a Sfatului Popular orăşenesc. Serile trecute orchestra a dat primul ei concert care a fost mult aplaudat. Publicul a putut asculta printre altele şi uvertura la ,,Egmont" de Beethoven, polca comică „Ursul Movilă" de Fucik, precum şi cân­tece populare româneşti şi sovie­tice. I UNIVERSIT. închiderea anului şcolar GALAŢI.— Examenele de sfâr­şit de an, la şcolile din regiunea noastră, , s’au , desfăşurat într’un cadru sărbătoresc. Incheenea ce­lui de al­ doilea semestru, în con­­diţiuni cu mult mai bune faţă de primul, a făcut dovada unei­ rodnice activităţi depusă atât de elevi cât şi de cadrele didactice. Toate şcolile au fost pavoazate cu ghirlande de verdeaţă, cu flori, etc. Pretutindeni la Ga­laţi, Turlcea, Bujor, ca şi cele­lalte raioane, s’a desfăşurat ace­­laş muncă şi s’a vădit acelaş interes şi entuziasm, cu care, şco­lile s’au­ pregătit pentru exame­ne. Elevii au venit cu d'rag la exa­mene, dornici de a arăta rezulta­tele muncii lor din cursul anu­lui. S’au văzut la aceste examene roadele activităţii de pregătire a încheerii anului şcolar, munca desfăşurată în grupele de învă­ţătură şi în perioada de sinteză. S’au văzut elevi, cari deşi mai slabi în cursul anului, totuşi da­torită muncii depusă de el şi a îndrumării primite dela cadrele didactice, au reuşit nu numai să se îndrepte ci chiar să dea răs­punsuri foarte bune, dovedind astfel un nivel mult ridicat. In această muncă şcolară, s’au constatat desigur şi unele lipsuri. Astfel pe lângă marea majoritate a şcolilor unde s’a muncit orga­nizat şi intens, s’au văzut şi şcoli, cari nu au acordat importanţa cuvenită şi nu au privit înche­­erea anului şcolar, cu toată serio­zitatea, aşa cum s’a întâmplat la, unele şcoli din com. Jugureanu din raionul Făurei, Frumuşiţa şi T. Vladimirescu din raionul Ga­laţi. In Unele locuri examenele nu au fost bine planificate, chestio­narele nu au fost întocmite la timp. Toate lipsurile constatate au fost semnalate la timp şi re­mediate pe loc de către organele de îndrumare şi control ale sec­ţiilor de învăţământ raionale şi regionale. Cu toate acestea, examenele din anul acesta, de la toate şcoli­le, au arătat că în ultimii ani, tineretul nostru şcolar, munceşte cu elan şi pentru ei examenele sunt prilej de sărbătoare şi nu chinuri, cum erau examenele în trecut, prin faptul că profesorii şi învăţătorii vechii mentalităţi şcolare, căutau să pună elevilor întrebări care să-i încurce mai rău, mai ales când aceştia nu erau copii de „oameni cu influ­enţă...” De aceea şi elevii pri­veau examenele de sfârşit de an, nu ca o sărbătoare, ci ca o silni­cie. Nu este de mirare deci că anul acesta, toate şcolile începând de­la cele elementare şi până la lice­­rele şi şcolile pedagogice, au sărbătorit acest eveniment al e­­xamenelor, prin muncă însufleţi­tă şi încredere reciprocă între elevi şi cadrele didactice. FESTIVITATEA ÎNCHIDERII ANULUI ŞCOLAR LA LICEUL „N. BALCESCU” DIN BRAILA BRAILA.— Intr’un cadru fes­tiv a avut loc la liceul de băieţi tip XI „Nicolae Bălcescu” din lo­calitate serbarea de fine de an şcolar 1950—1951. Voioşi şi plini de încredere în viitor, elevii mândri de rezulta­tele frumoase­ obţinute, şi-au ma­nifestat recunoştinţa lor, mulţu-' mind profesorilor pentru învăţă-' tura pe care au primit-o. A luat apoi cuvântul d. Robes­­cu Gheorghe, directorul liceului, care a făcut analiza muncii din cursul anului şcolar. In continuare d-sa a arătat sprijinul pe care l-a avut în per­manenţă pentru buna desfăşurare şi organizare a învăţământului. Apoi d-sa a dat citire numelor, elevilor evidenţiaţi în cursul anu­lui şcolar. In numele părinţilor elevilor au vorbit d. Ghenglea, arătând de­plina armonie ce există între pă­rinţi şi profesori, pentru bunul mers al şcolii. Festivitatea a luat sfârşit cu împărţirea diplomelor de merit la 104 elevi ai liceului „­Nicolae Bălcescu”. „întreprinderea Poligrafică Nr. 15“ In ir INSTITUTUL DE PROECTARI SILVICE angajează pe teren la lu­crări de amenajarea pă­durilor INGINERI ȘI SUS- INGINERI SILVICI precum și OPERATORI TOPOMETRICI pentru lucrările de ridicări în plan. Cererile se vor înainta pe adresa : INSTITUTUL DE PROEC­TARI SILVICE Calea Victoriei Nr. 11, Servi­ciul Cadre METALICA întreprindere Ind. de Stat Bucureşti, Str. înclinată 129 angajează: 1 electrician de instalaţii 2 lăcătuşi ajustori 5 muncitori necalificaţi Prezentarea la Informaţii CUMPĂRĂM URGENT AUTOTURISM în perfectă stare de funcționare. Plata prin virament. Adresaţi tele­fon 5.19.31 — 4.67.64 Primul lor match Hârşova. — In cadrul Gospodă­riei Agricole de Stat din comuna Saraiu şi în cadrul S.M.T. Horia, din raionul Hârşova, au fost for­mate de curând echipe de football de juniori, din tineri muncitori şi tractorişti. Cele două echipe s’au întâlnit într’un match, care s’a desfăşurat în comuna Saraiu, în faţa a peste 200 spectatori. Desfăşurând un joc mai bun, e­­chipa S.M.T. Horia a câştigat în faţa echipei G.A.S. Saraiu, cu scorul de 2-0. Şi echipa G.A.S. Saraiu a jucat frumos, dar s-a observat la jucă­tori lipsa de antrenament. De acum înainte jucătorii trebue să se ocupe mai intens și să ia exemplu de la celelalte echipe de football din regiunea noastră, for­mate tot din tineri muncitori care sunt: „Primii in muncă, primii în sport!" SABAU ION corespondent voluntar 0 fabrică de nasturi şi una de var la Constanţa CONSTANŢA.— Comisia Per­manentă care se ocupă de trebu­rile gospodăriei comunale şi in­dustriei locale a oraşului Con­stanţa studiază în prezent posi­bilitatea de a construi două fa­brici — una de var şi alta de nas­turi din scoici. In urma cercetă­rilor făcute pe teren s-au găsit sursele de procurare a materiilor prime necesare, materii pe care solul local le poate avea din a­­bundență. Noi secţii pe lângă gospodăriile agricole colective BAC­AU (de la corespondentul nostru). — Pe lângă Gospodăria Agricolă Colectivă Precista, ra­ionul Piatra Neamţ, a fost creată o fermă zootehnică cu un număr de 500 oi de rasă. La fel pe lângă Gospodăriile Agricole Colective din comunele Urecheni, raionul Tg. Neamț și comuna Râpi, raionul Tg. Ocna, au fost create câte o crescătorie de păsări, cu câte 500 pui de rasă. Pentru o recoltă îmbelşugată In regiunea Bacău a început secerişul­ BACAU.—Timpul prielnic din ultimele două săptămâni a con­tribuit la coacerea păroaselor de toamnă. Orzul de toamnă a dat în pârg. Ascultând îndemnul Sfatului Popular care cere ţăranilor mun­citori să recolteze cerealele în pârgă, pentru a se evita pierde­rile provenite din scuturatul boa­belor din spic, ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Părnncea, raionul Bacău, au început sece­rişul orzului de toamnă. Ţăranii muncitori Tomozel Du­mitru, Andone Gheorghe, Vasile Mavriki şi Iancu Mavriki, din com. Parincea raionul Bacău, au fost primii care au ieşit la sece­rişul orzului de toamnă. IN RAIONUL ROMAN ROMAN. — Printre celelalte culturi ce se cultivă pe ogoarele Gospodăriei Agricole de Stat Se­cueni din raionul Roman, se află și diferite plante medicinale. Colectivul de conducere şi muncitorii din Gospodăria Agri­colă de Stat, conştienţi de impor­tanţa ce o prezintă aceste plante pentru industria noastră farma­ceutică, a acordat o deosebită a­­tenţie bunei îngrijiri a plantelor medicinale. Ca urmare a acestui fapt, cultura de chimion însămân­ţată pe o suprafaţă de 50 ha., la secţia Bârjoveni, a reuşit să se desvolte în condiţiuni bune, ceea­­ce a făcut posibil să se înceapă de pe acum lucrările de recol­tare. Astfel în zilele de 22 şi 23 iu­nie, în cadrul secţiei Bârjoveni, a fost secerat chimionul pe o su­prafaţă de 16 ha, obţinându-se o recoltă bogată. S. UNGURAŞU corespondent Pentru ridicarea nivelului cultural ■ BACAU (de la corespondentul nostru).­­ Acum câteva zile la fabrica „Reconstrucţia” din Piatra-Neamţ, a avut loc înfiin­ţarea unui cerc literar care va fi îndrumat de filiala locală a Uniu­­nei Scriitorilor, precum şi de ce­naclul literar „Slova Nouă”. La adunarea de începere a ac­tivităţii cercului au participat numeroşi muncitori din fabrică, ingineri şi tehnicieni, directorul întreprinderii, membrii comitetu­lui de întreprindere, etc. Primul cerc şi-a început acti­vitatea cu citirea schiţei „Costu­mul din vitrină” scris de munci­toarea Eleonora Schmidt, mem­bră a cenaclului literar din Pia­tra Neamţ, schiţă care are ca temă dragostea poporului nostru muncitor pentru eroicul popor coreean. In încheere a luat cuvântul d. Iulian Antonescu, din partea fi­lialei locale a Uniunii Scriitori­lor, care a arătat, care sunt sar­cinile ce stau în faţa colectivului de conducere a cercului şi cum trebue să activeze acesta pen­tru a promova cât mai multe e­­lemente din rândul muncitorilor din fabrică. O ŞEZĂTOARE BACAU (de la corespondentul nostru). — începând activitatea, în cadrul pregătirii concursului între căminele culturale, căminul cultural „Ion Creangă” din co­muna Răcăciuni, raionul Bacău, a organizat Duminică o şezătoare artistică cu programul închinat campaniei de pregătire a recol­tării. Echipele de cor şi dans şi orchestra căminului au executat un bogat program artistic. Nu a lipsit nici la această şezătoare concursul pionierilor din comu­nă. Vorbind în faţa celor peste 400 de ţărani muncitori, preşedintele Sfatului Popular Mihai Farcaş, a arătat necesitatea recoltării și treeratului la timp. MAINE ESTE TRAGEREA LOTO-ULUI SAPTAMANAL Toată lumea joacă la LOTO SĂPTĂMÂNAL CARTI APARUTE IN EDITURA TEHNICA ★ : MANUALUL INGINERULUI DE MINE, Voi. I, 1216 pagini, 2.000 leii M. M. Filonenco-Borodioi, CURS DE REZISTENTA MA­TERIALELOR, Partea I, traducere din limba rusă, 404, pagini, 360 lei­­ Prof. M. A. Mostcovi PRINCIPIILE PROIECTĂRII HI­DROENERGETICE, traducere din limba rusă, 408 pagini, 360 leii L. V. Sorochin : PROSPECȚIU­NI GEOFIZICE, traducere din limba rusă, 372 pagini, 600 leii S. O. Landsberg: OPTICA, traducere din limba rusă, 584 pagini, 1.000 leii V. L Macarov : LUCRĂRI IN ZIDĂRIE, traducere din lim­ba rusă, 160 pagini, 160 lei; S. V. Obridci­ov: PRELUCRAREA ŢIŢEIULUI PRIN CRA­CARE, traducere din limba rusă, 124 pagini, 140 Iei; S. T. Rostovţev: TEORIA PROCESELOR METALURGI­CE, traducere din limba rusă, 376 pagini, 400 lei. Consultaţi noul catalog al Editurii Tehnice Preocuparea fiecăruia trebue să fie: Ce formaţie joc la LOTO SPECIAL Miercuri 4 Iulie 1951? Preţul unui bilet este 100 lei, iar Câştigul maxim de 650.000 lei. Loto Săptămânal Rezultatul câştigurilor şi premiilor speciale de la tragerea din 25 iunie a. c. PREMIUL SPECIAL PE ÎNTREAGA tara 4 buletine de categoria I-a, au mai câştigat pe lângă câştigul de categoria I-a, stabilit de­ Sucursala respectivă şi Premiul Special de lei 132.078. SUCURSALA COORDONATOARE BUCUREŞTI Categoria I-a 44 câştiguri a 42.047 Iei fiecare. Categoria Il-a 36 câştiguri a 52.491 lei fiecare. Categoria IlI-a 382 câştiguri a 4.946 lei fiecare. Deci, la Sucursala Coordona­toare Bucureşti, buletinele de ca­tegoria I-a, cari au câştigat şi pre­miul Special, au câştigat în total per buletin Iei 175 025. TRAGEREA VIITOARE va avea Ioc Luni 2 Iulie 1951, în sala Teatrului de Revistă Savoy. :Zilă de Stat. Str Brezoianu Nr. 23 25 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 5.17. Deschiderea emisiunii. 5.20. Gimnastică. 5.30. Radio jurnal. 5.50. Program de cântece de masse. RADIO ROMANIA ŞI BUCU­REŞTI II 6.15. Program de muzică populară variată. 6.55. Buletin de ştiri în lim­ba rusă. 7.05. Zorile pionierilor. RADIO TIMIŞOARA . A-1*­ Emisiune în limba maghiară. 7.00. Buletin de ştiri în limba sârbă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 7.20. Concert de dimineaţă. 9.10. Buletin de ştiri. RADIO BUCUREŞTI I 9.17. Deschiderea emisiunii. 9.50. Recomandări din program. 9.55. Mu­zică uşoară. 10.39. Buletin de ştiri. 10.45. Concert simfonic. 11.30. Din Marea Ţară a Socialismului. 11.30. Program de muzică populară româ­nească. 12.15. Comentariul zilei. 12.21. Program de piese instrumentale de compozitori ruşi şi sovietici. 13.09. Cotele apelor Dunării. 13.05. Con­cert de muzică variată. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 13.40. Buletin de ştiri şi sport. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I ŞI BUCUREŞTI II 14.09. Cântece de masse şi melodii populare din Republica Populară Bulgaria. 14.15. Comentariu. 14.45. Piese de muzică uşoară interpre­tată la două piane. RADIO TIMIŞOARA 14.00. Emisiune In limba germană (Emisiune în limba maghiară)­. 14.20 Program de muzică la cererea ascul­tătorilor. 14.45. Buletin de ştiri. 15.00. Muzică sârbă. 15.15. Buletin de ştiri în limba sârbă. RADIO BUCUREŞTI I 15.05. Program executat la vioară de Grigoraş Dinicu interpret de frunte al muzici populare româneşti 15.20. Conferinţă. 15.35. Piese corale româneşti. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 15.00 Lecturi literare. 15.20. Con­cert de muzică populară românească şi sovietică. RADIO ROMANIA RADIO BUCU­REŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 10.00. Radio Jurnal. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 5.17. Deschiderea emisiunii. 5.20. Gimnastică. 5.30. Radio Jurnal. 5.50. Cântece despre Stalin. RADIO ROMANIA ŞI BUCUREŞTI . 615. Program de muzică populară, românească. 6.55. Buletin de ştiri in limba rusă. 7.00 Din lucrările com­pozitorilor români. RADIO TIMIŞOARA 6.15. Emisiune în limba maghiară. 7.00. Buletin de ştiri în limba sârbă. 7.15. Program de muzică uşoară. RADIO ROMANIA. RADIO BUCU­REŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 7.30. Citirea articolului de fond din R­ADIO Luni 2 Iulie 1951 RADIO BUCUREŞTI I 16.25. Program de muzică din ope­rete. 17.00. Comentariu. 17.15. Din operete lui Gluck. 17.30. Ce să ci­tim. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 16.25. Program de cântece şi lu­crări ale compozitorilor din R. P. Bulgaria. 17.00 Emisiune muzicală pentru copii. 17.30. Curs de limba rusă. RADIO BUCUREŞTI I 17.45. Cântece de vacanţă. 17.00. Emisiune de ştiinţă şi tehnică pen­tru copii. 18.30. Concert de muzică sovietică. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­­REŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 18.00. Emisiune în limba germană. 18.30. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 19.39. Radio jurnal. RADIO BUCUREŞTI I 19.45. Program de valsuri. 20.15. Emisiune pentru tineretul şcolar). 20.45. Program executat la diferite instrumente populare. 21.00. Comen­tariul zilei. 21.10. Emisiune pentru Republica Populară Bulgaria. RADIO ROMANIA ŞI BUCUREŞTI II 19.45. Program de cântece şi jocuri ale satelor noastre. 20.00. Emisiune pentru săteni. 20.20. Program de cân­tece şi jocuri ale satelor noastre. 20.35. Poşta Radio. 20.45. Ciclul „Compozitori şi operele lor“ — Gi­er. RADIO TIMIŞOARA 19.45. Program de piese simfonice. 20.00. Buletin de ştiri în limba sâr­bă. 20.30. Emisiune în limba germa­nă. 20.40. Emisiune în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 21.30. Radio jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.00. Suită pentru pian „Scene de copii“ de Schumann. 22.00. Buletin de ştiri în limba rusă. 22.25. Sport. 22.45. Program de doine, romanţe şi cântece populare româneşti. 23.00. Concert de muzică de cameră din lucrările compozitorilor români. 23.30. Radio jurnal. 23.40. Concert de mu­zică de cameră din lucrările com­pozitorilor români (continuare). Ziarul „Scânteia”. 7.45. Program de muzică uşoară. 8.10. Buletin de ştiri. RADIO BUCUREŞTI . 9.47. Deschiderea emisiunii. 9.50. Recomandări din program. 9.55. Quartem­! în si bemol major op. 130 de Beethoven. 10.30. Buletin de ştiri. 10.45. Valsuri vocale. 11.00. Să învă­ţăm din experienţa fruntaşilor în producţie. 11.20. Program de muzi­că populară românească. 11.40. Lec­turi literare. 12.00. Program de cân­tece. 12.15. Comentariul zilei. 12.21. Program de piese orchestrale. 13.00. Cotele apelor Dunării. 13.03. Muzi­că uşoară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 13.40. Buletin de Ştiri şi Revista Presei. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II .11.00. Cântă Alexandru Grozuţa. 14.15. Comentariu. 14.45. Muzică de Dunaewsky din filmul „Cazacii din Cuban“. 15.00. Cronica ştiinţifică. 15.15. Mici piese instrumentale. 15.30. Program de melodii populare şi cân­tece de masse din Republica Polonă. 16.00. Radio Jurnal. RADIO TIMIŞOARA 14.00. Emisiune în limba germană. 14.15. Emisiune în limba maghiara. 14.30. Program de muzică populara din Banat 14.45. Buletin de ştiri. 15.00. Program de cântece. 15.15. Buletin de stiri in limba sârbă. RADIO BUCUREŞTI . 18.25 Program interpretat de An­samblul Operei de Stat din Cluj şi de orchestra Filarmonica de Stat. 16.40. Curs seral de partid. 17.10. An­samblul de cântece al Comitetului de Radio dirijat de Gheorghe Danga. 17.30. Lucrări pentru pian de Schu­bert. 18.00. Emisiune muzicală pen­tru copii. 18.15. Comentariu. 18.30. Program de cântece sovietice. 18.50. Din marea ţară a socialismului. 19.05. Orchestre de muzică populară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 16.25. Program de cântece şi jocuri ale ţărănimii noastre muncitoare. 17.00. Emisiune distractivă pentru copii. 17.15. Muzică uşoară executată la trombon şi xilofon. 17.30. Curs de limba rusă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI II ŞI TIMIŞOARA 18.00. Emisiune în liiaba germană. 18.30. Emisiune in limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 19.30. Radio jurnal. RADIO BUCUREŞTI I. 19.45. Fragmente din opera „Fami­lia lui Taras“ de Dimitri© Kaba­­levski. 20.48. Comentariul zilei. 20.56. Concert de muzică variată. RADIO ROMANIA ŞI BUCUREŞTI II 19.45 .Program de cântece colhoz­nice. 20.00. Emisiune centru săteni. (Emisiune pentru Căminele cultu­rale). 20.55. Muzică cerută de frun­taşi în producţie. RADIO TIMIŞOARA 19.45. Program de dansuri simfonice. 20.40. Emisiune In limba sârbă. 20.30. Emisiune în limba germană. 20.40. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I SI RADIO BUCUREŞTI II 21.30. Radio jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.00 Cântece ale compozitorilor noştri pe teme populare româneşti. 22.20. Buletin de ştiri în limba rusă. 22.25. Sport. 22.35. Concert simfonic dirijat de Herman Abendroth. 23.30. Radio juma!. 23.40. Program inter­pretat de marele cântăreț Enrico Carusso. Marţi­­ Iulie 1951 Ciclu de concerte radiodifuzate, consacrate capodoperelor muzicii clasice ruse Comitetul de Radio aduce la cu­noştinţa ascultătorilor că, începând de la 1 iulie, se va transmite un ciclu de concerte consacrate capo­doperelor muzicii clasice ruse. A­­ceste concerte se vor difuza în fie­care Duminică, pe postul Bucureşti I la orele 10:50, după cum ur­mează : Azi, 1 Iulie, concert din opera marelui compozitor Piotr Ilici Ceaikovski. Programul va cu­prinde : uvertura fantezie „Romeo şi Julieta“ şi concertul în re ma­jor pentru vioară şi orchestră. Duminică 8 Iulie, concert Rim­­ski Korsakov, se va transmite sui­ta simfonică „Seherezada“. Duminică 15 iulie, concert Bo­rodin, în program uvertura la opera „Kneazul Igori“ și Simfonia a II-a. Duminică 22 iulie, concert Glin­ka, cu următorul program : fante­zia „Kamarinskaia”, „Hora arago­­neză“, „Aria Antonidei“ din opera „Ivan Susanin“, romanţe şi uver­tura la opera „Ruslan şi Ludmila“. Duminică 29 iulie : concert Mus­sorgsky. Preludiu la opera ,,Ho­­vansema“, scena revoluţiei din opera „Boris Godunov“, „Tablouri dintr’o expoziţie“­ şi poemul sim­fonic „O noapte pe muntele ple­șuv“. Declaraţiuni trimestriale de mărfuri In conformitate cu dispoziţiu­­nile deciziei No. 2303/949, toţi comercianţii au obligaţia să de­pună declaraţii trimestriale de valoarea mărfurilor cumpărate şi vândute. Declaraţiile trebuie să cuprin­dă următoarele: a) Denumirea firmei, obiectul comerţului, nu­mărul autorizaţiei de funcţionare şi sediul comerţului; b)­ Valoarea totală a mărfurilor cumpărate pe trimestrul expirat (1 Aprilie—30 Iunie 1951); c) Valoarea totală a mărfurilor pe trimestrul II (1 Aprilie—30 Iunie 1951). Mărfurile vor fi indicate pe ramuri de comerţ. Prin ramuri de comerţ se în­ţeleg branşele de comerţ cuprin­zând articole similare şi înrudite. Astfel manufactura cuprinde: galanterie şi mărunţişuri; pielă­ria cuprinde şi comerţul de în­călţăminte şi accesorii pentru cis­­mari. Comerţul alimentar cuprin­de şi băuturi, etc. CURIER JUDICIAR CONDAMNAI» CU CIRCUMSTANŢE ATENUANTE Nicolae Vladimirescu fusese tri­mis în judecata Curţii penale din Craiova, pentru Infracţiune la legea devizelor 284/947, şi i­­arat că nu a cedat Băncii de Stat o monedă de aur de 10 franci francezi, emisiunea 1900, cu ramă şi toartă de aur, sub formă de medalion, o monedă care a fost găsită cu ocazia facerii in­ventarului moşiei sale expropriate din comuna Talpaş-Dolj. Curtea Craiova, apreciind împre­jurările de fapt, a găsit că este lo­cul la acordarea circumstanţelor a­­tenuante şi a pronunţat o condam­nare la 3 luni închisoare. Decizia a fost atacată cu recurs de către Banca de Stat, recurs pe care Suprema Curte, secţia penală, l-a respins, confirmând decizia In­stanţei de fond. INFRACTOARE LA LEGEA DEVIZELOR La percheziţia domiciliară făcută de organele Miliţiei Economice for­ţei comerciante Teea Barozzi, din calea Victoriei 25, au fost găsite as­cunse 15 monezi de aur — napoleoni francezi — pe care numita a recu­noscut CV-1 poseda dinaintea stabi­lizării. Drept care, prin rechizitorul parchetului, a fost trimisă în jude­cată, pe baza legii devizelor 284/947, pentru faptul de a nu fi cedat mo­nezile în chestiune Băncii de Stat. Inculpata a fost judecată de către­­ Curtea Bucureşti, secţia IlI-a pe­­­­nală, care a cond­amnat-o la 1 an­­ închisoare şi amendă.

Next