Universul, iulie 1951 (Anul 68, nr. 152-177)
1951-07-01 / nr. 152
4 P UNIVERSUL“ IN TARA iWlK^iWui I — ------- -- - — — . .. ......... -C if»«------ulinjLjTl ăru inserarea oraşului Stalin continuă „Uite ce frumoasă-i strada pavată”... „Şi ce hârtoape avea. Automobilele nici nu se încumetau s’o parcurgă”. Aşa vorbeau pasagerii din autobuzul care străbate străzile Cuza Vodă, Avram Iancu şi apucă spre dreapta, pe strada Cernescu, la gara Suburbia. In adevăr strada Cernescu (fostă Crucii) nu merita nici pe departe numele de „stradă”. Era mai mult un drum de ţară, neîngrijit, lăsat uitării. Pe vreme de ploaie, cetăţenii înotau în glod până la glesne, iar pe vreme cu soare, îi îneca praful. Nimeni nu se gândea, în zilele însorite să deschidă ferestrele. Ba chiar storurile erau trase. Parcă era o stradă nelocuită, pustie. Când apele canalului Timiş, care traversează strada, se învolburau, circulaţia era complect întreruptă. Podul era rupt, pivniţile caselor din apropiere inundate, iar nemulţumirile cetăţenilor creşteau. ★ Toate acestea sunt acum de domeniul trecutului. Strada Cernescu este cu totul alta. Cantităţi mari de piatră a fost împrăştiată, compresoarele au bătătorit-o, iar stratul de prundiş, pus peste piatră, îi dă cu totul altă înfăţişare. In adevăr parcă ar fi asfaltată! Dar nu numai str. Cernescu s’a bucurat de reînoire, ci şi străzile Spiru Haret, Vasile Cârlova, Zizinului, cele din cartierul C.F.R. până deşarte către pavilioane, Mihai Viteazul,, Mircea Vodă, Uzinei Electrice, şi atâtea alte străzi. Cartea de vizită a unei bune orânduiri edilitare o constitue în primul rând înfăţişarea străzilor. De ele dau cetăţenii şi vizitatorii, de inacticabilitatea lor depinde mulţumirea pietonilor ca şi a conducătorilor de vehicule de tot felul. De această realitate au fost îndrumaţi gospodarii din fruntea oraşului când au chemat pe toţi cetăţenii la susţinerea muncii de refacere a străzilor şi înfrumuseţarea lor, iar exemplul a pornit dela deputaţii Sfatului Popular, în frunte cu Florea Bujoreanu, preşedintele Comitetului Executiv. De cum s’a topit zăpada până acuma, zeci de străzi au devenit altele, cantităţi mari de piatră şi prundiş au fost împrăştiate, sute de metri de şanţuri au fost săpate, zeci de mii de ore de muncă voluntară au fost prestate. O muncă stăruitoare a fost depusă de membrii Federaţiei Micilor Meseriaşi. Bărbaţi şi femei, în zile de sărbătoare şi chiar în timpul liber din cursul săptămânii, au fost în cartierul CFR, acolo unde străzile erau impracticabile, iar zidurile caselor ameninţau viaţa trecătorilor. Războiul îşi lăsase în acea parte a locului urme adânci, dar hărnicia oamenilor le-au înlăturat. Maidanele pline de gunoaie şi bălării sunt azi loc de joacă pentru copii şi de recreaţie pentru locuitorii din acele părţi ale oraşului. In prezent, grămezile de piatră stau una lângă alta dealungul străzilor Aurel Vlaicu şi Vulturului. Ele aşteaptă ziua în care vor fi împrăştiate de cetăţeni. Şi totuşi, mai sunt încă multe de făcut până a considera oraşul de la poalele Tâmpei ca cel mai frumos oraş. Ne-am oprit şi altădată asupra stării în care se află parcurile din cartierele mărginaşe. Cel din str. Aurel Vlaicu, ca şi cel din faţa fabricei de oxigen, sunt sub toată critica. Şi este doar vorba de două străzi principale. Pe cea dintâi sute de muncitori trec zilnic către uzinele „Sovromtractor”, iar a doua este calea de Intrare dinspre Bucureşti. Oare n’ar fi cazul ca munca voluntară a cetăţenilor din acea parte a locului să facă din cele două parcuri, adevărate locuri de odihnă? M. MATEESCU înfiinţarea unei stupării TÂRGOVIŞTE (de la corespondentul nostru). — Gospodăria agricolă colectivă „Brazdă nouă” din comuna Băleni-Români, pentru a-şi spori veniturile, a înfiinţat o stupărie. Pentru început stupăria numără 50 stupi. AVIZ Se aduce la cunoştinţă că ROMANOEXPORT“ întreprindere de Stat pentru Comerţul Exterior, şi-a mutat sediul din B-dul G-ral Magheru Nr. 1 în Piaţa Rosett, Nr. 4 având următoarele telefoane: Centrala : 6.41.10 6.22.74 6.0061 6.50.70 Direcţiunea A/vVWS AAAAAAAAAA/^/WVN i CONCURS Teatrul de Revistă (Teatru de Stat) Anunţă un concurs pentru ocuparea locurilor PRIM SOLIST BALET PRIAMA SOLISTA BALET BALEZISTA (corifeu) BALETIST BARITON SOLIST SOPRANA-ALTISTA SOLISTA UN TROMPETIST SECUND Concursul se va ţine Marţi 3 Iulie 1951 ora 10 dim. în sala Teatrului de Revistă (Savoy). înscrierile se primesc zilnic între 8—14 la Secretariatul Teatrului de Revistă, Calea Victoriei 33 (etajul IV). MAGAZINUL I.CJS. „CONSIGNAŢIA din B-dul Republicii Nr. 5 primeşte spre vânzare Covoare Orientale Originale şi Indigene, mari şi mici, preşuri pluşate pentru scară, ştergătoare de cocos, linoleum, toate în perfectă stare, lămpi Murane cu mai multe braţe, oglinzi de la 50/140 cm. în sus. Adunare de solidaritate cu poporul coreean Constanţa. In după amiaza zilei de 25 iunie a.c., in parcul „Maxim Gorki“, peste 2000 de oa- meni ai muncii din oraşul nostru s-au adunat pentru a-şi manifesta solidaritatea cu lupta eroică a bravului popor coreean. Deschizând adunarea, d. prof. Ştefănescu Alexandru, preşedintele Comitetului Regional de luptă pentru pace, a dat cuvântul d-lui Neagoe Ştefan, membru in Comitetul Regional de luptă pentru pace, şi preşedinte al Sfatului Popular Regional. Luând apoi cuvântul d. dr. Sorin Muşat, preşedintele Comitetului Orăşănesc de luptă pentru pace, a arătat printre altele că partizanii păcii din oraşul Constanţa se angajează mai activ in lupta pentru apărarea păcii şi ajutorarea poporului coreean, mobilizaţi fiind de chemarea muncitorilor de la Canalul Dunăre — Marea Neagră. In numele fruntaşilor din producţie ai şantierului naval Constanţa, a luat cuvântul Maxim Simion. El şi-a exprimat încrederea in victoria poporului coreean, in victoria păcii in lume, pentru care cauză luptă cu hotărire la fel ca toţi oamenii muncii din ţara noastră şi muncitorii şantierului din care face parte. Participanţii la adunare in tot timpul au manifestat dragoste fierbinte pentru conducătorul poporului coreean, — Kim Ir Sen, şi pentru marele stegar al păcii, — Marele Stalin. După adunare a avut loc un festival artistic dat de către echipa artistică a P.C A.-ului. I. RADULESCU I Concert simfonic la Bacău Bacău (de la corespondentul nostru). In oraşul nostru a luat fiinţă orchestra filarmonică a Sfatului Popular orăşenesc. Serile trecute orchestra a dat primul ei concert care a fost mult aplaudat. Publicul a putut asculta printre altele şi uvertura la ,,Egmont" de Beethoven, polca comică „Ursul Movilă" de Fucik, precum şi cântece populare româneşti şi sovietice. I UNIVERSIT. închiderea anului şcolar GALAŢI.— Examenele de sfârşit de an, la şcolile din regiunea noastră, , s’au , desfăşurat într’un cadru sărbătoresc. Incheenea celui de al doilea semestru, în condiţiuni cu mult mai bune faţă de primul, a făcut dovada unei rodnice activităţi depusă atât de elevi cât şi de cadrele didactice. Toate şcolile au fost pavoazate cu ghirlande de verdeaţă, cu flori, etc. Pretutindeni la Galaţi, Turlcea, Bujor, ca şi celelalte raioane, s’a desfăşurat acelaş muncă şi s’a vădit acelaş interes şi entuziasm, cu care, şcolile s’au pregătit pentru examene. Elevii au venit cu d'rag la examene, dornici de a arăta rezultatele muncii lor din cursul anului. S’au văzut la aceste examene roadele activităţii de pregătire a încheerii anului şcolar, munca desfăşurată în grupele de învăţătură şi în perioada de sinteză. S’au văzut elevi, cari deşi mai slabi în cursul anului, totuşi datorită muncii depusă de el şi a îndrumării primite dela cadrele didactice, au reuşit nu numai să se îndrepte ci chiar să dea răspunsuri foarte bune, dovedind astfel un nivel mult ridicat. In această muncă şcolară, s’au constatat desigur şi unele lipsuri. Astfel pe lângă marea majoritate a şcolilor unde s’a muncit organizat şi intens, s’au văzut şi şcoli, cari nu au acordat importanţa cuvenită şi nu au privit încheerea anului şcolar, cu toată seriozitatea, aşa cum s’a întâmplat la, unele şcoli din com. Jugureanu din raionul Făurei, Frumuşiţa şi T. Vladimirescu din raionul Galaţi. In Unele locuri examenele nu au fost bine planificate, chestionarele nu au fost întocmite la timp. Toate lipsurile constatate au fost semnalate la timp şi remediate pe loc de către organele de îndrumare şi control ale secţiilor de învăţământ raionale şi regionale. Cu toate acestea, examenele din anul acesta, de la toate şcolile, au arătat că în ultimii ani, tineretul nostru şcolar, munceşte cu elan şi pentru ei examenele sunt prilej de sărbătoare şi nu chinuri, cum erau examenele în trecut, prin faptul că profesorii şi învăţătorii vechii mentalităţi şcolare, căutau să pună elevilor întrebări care să-i încurce mai rău, mai ales când aceştia nu erau copii de „oameni cu influenţă...” De aceea şi elevii priveau examenele de sfârşit de an, nu ca o sărbătoare, ci ca o silnicie. Nu este de mirare deci că anul acesta, toate şcolile începând dela cele elementare şi până la licerele şi şcolile pedagogice, au sărbătorit acest eveniment al examenelor, prin muncă însufleţită şi încredere reciprocă între elevi şi cadrele didactice. FESTIVITATEA ÎNCHIDERII ANULUI ŞCOLAR LA LICEUL „N. BALCESCU” DIN BRAILA BRAILA.— Intr’un cadru festiv a avut loc la liceul de băieţi tip XI „Nicolae Bălcescu” din localitate serbarea de fine de an şcolar 1950—1951. Voioşi şi plini de încredere în viitor, elevii mândri de rezultatele frumoase obţinute, şi-au manifestat recunoştinţa lor, mulţu-' mind profesorilor pentru învăţă-' tura pe care au primit-o. A luat apoi cuvântul d. Robescu Gheorghe, directorul liceului, care a făcut analiza muncii din cursul anului şcolar. In continuare d-sa a arătat sprijinul pe care l-a avut în permanenţă pentru buna desfăşurare şi organizare a învăţământului. Apoi d-sa a dat citire numelor, elevilor evidenţiaţi în cursul anului şcolar. In numele părinţilor elevilor au vorbit d. Ghenglea, arătând deplina armonie ce există între părinţi şi profesori, pentru bunul mers al şcolii. Festivitatea a luat sfârşit cu împărţirea diplomelor de merit la 104 elevi ai liceului „Nicolae Bălcescu”. „întreprinderea Poligrafică Nr. 15“ In ir INSTITUTUL DE PROECTARI SILVICE angajează pe teren la lucrări de amenajarea pădurilor INGINERI ȘI SUS- INGINERI SILVICI precum și OPERATORI TOPOMETRICI pentru lucrările de ridicări în plan. Cererile se vor înainta pe adresa : INSTITUTUL DE PROECTARI SILVICE Calea Victoriei Nr. 11, Serviciul Cadre METALICA întreprindere Ind. de Stat Bucureşti, Str. înclinată 129 angajează: 1 electrician de instalaţii 2 lăcătuşi ajustori 5 muncitori necalificaţi Prezentarea la Informaţii CUMPĂRĂM URGENT AUTOTURISM în perfectă stare de funcționare. Plata prin virament. Adresaţi telefon 5.19.31 — 4.67.64 Primul lor match Hârşova. — In cadrul Gospodăriei Agricole de Stat din comuna Saraiu şi în cadrul S.M.T. Horia, din raionul Hârşova, au fost formate de curând echipe de football de juniori, din tineri muncitori şi tractorişti. Cele două echipe s’au întâlnit într’un match, care s’a desfăşurat în comuna Saraiu, în faţa a peste 200 spectatori. Desfăşurând un joc mai bun, echipa S.M.T. Horia a câştigat în faţa echipei G.A.S. Saraiu, cu scorul de 2-0. Şi echipa G.A.S. Saraiu a jucat frumos, dar s-a observat la jucători lipsa de antrenament. De acum înainte jucătorii trebue să se ocupe mai intens și să ia exemplu de la celelalte echipe de football din regiunea noastră, formate tot din tineri muncitori care sunt: „Primii in muncă, primii în sport!" SABAU ION corespondent voluntar 0 fabrică de nasturi şi una de var la Constanţa CONSTANŢA.— Comisia Permanentă care se ocupă de treburile gospodăriei comunale şi industriei locale a oraşului Constanţa studiază în prezent posibilitatea de a construi două fabrici — una de var şi alta de nasturi din scoici. In urma cercetărilor făcute pe teren s-au găsit sursele de procurare a materiilor prime necesare, materii pe care solul local le poate avea din abundență. Noi secţii pe lângă gospodăriile agricole colective BACAU (de la corespondentul nostru). — Pe lângă Gospodăria Agricolă Colectivă Precista, raionul Piatra Neamţ, a fost creată o fermă zootehnică cu un număr de 500 oi de rasă. La fel pe lângă Gospodăriile Agricole Colective din comunele Urecheni, raionul Tg. Neamț și comuna Râpi, raionul Tg. Ocna, au fost create câte o crescătorie de păsări, cu câte 500 pui de rasă. Pentru o recoltă îmbelşugată In regiunea Bacău a început secerişul BACAU.—Timpul prielnic din ultimele două săptămâni a contribuit la coacerea păroaselor de toamnă. Orzul de toamnă a dat în pârg. Ascultând îndemnul Sfatului Popular care cere ţăranilor muncitori să recolteze cerealele în pârgă, pentru a se evita pierderile provenite din scuturatul boabelor din spic, ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Părnncea, raionul Bacău, au început secerişul orzului de toamnă. Ţăranii muncitori Tomozel Dumitru, Andone Gheorghe, Vasile Mavriki şi Iancu Mavriki, din com. Parincea raionul Bacău, au fost primii care au ieşit la secerişul orzului de toamnă. IN RAIONUL ROMAN ROMAN. — Printre celelalte culturi ce se cultivă pe ogoarele Gospodăriei Agricole de Stat Secueni din raionul Roman, se află și diferite plante medicinale. Colectivul de conducere şi muncitorii din Gospodăria Agricolă de Stat, conştienţi de importanţa ce o prezintă aceste plante pentru industria noastră farmaceutică, a acordat o deosebită atenţie bunei îngrijiri a plantelor medicinale. Ca urmare a acestui fapt, cultura de chimion însămânţată pe o suprafaţă de 50 ha., la secţia Bârjoveni, a reuşit să se desvolte în condiţiuni bune, ceeace a făcut posibil să se înceapă de pe acum lucrările de recoltare. Astfel în zilele de 22 şi 23 iunie, în cadrul secţiei Bârjoveni, a fost secerat chimionul pe o suprafaţă de 16 ha, obţinându-se o recoltă bogată. S. UNGURAŞU corespondent Pentru ridicarea nivelului cultural ■ BACAU (de la corespondentul nostru). Acum câteva zile la fabrica „Reconstrucţia” din Piatra-Neamţ, a avut loc înfiinţarea unui cerc literar care va fi îndrumat de filiala locală a Uniunei Scriitorilor, precum şi de cenaclul literar „Slova Nouă”. La adunarea de începere a activităţii cercului au participat numeroşi muncitori din fabrică, ingineri şi tehnicieni, directorul întreprinderii, membrii comitetului de întreprindere, etc. Primul cerc şi-a început activitatea cu citirea schiţei „Costumul din vitrină” scris de muncitoarea Eleonora Schmidt, membră a cenaclului literar din Piatra Neamţ, schiţă care are ca temă dragostea poporului nostru muncitor pentru eroicul popor coreean. In încheere a luat cuvântul d. Iulian Antonescu, din partea filialei locale a Uniunii Scriitorilor, care a arătat, care sunt sarcinile ce stau în faţa colectivului de conducere a cercului şi cum trebue să activeze acesta pentru a promova cât mai multe elemente din rândul muncitorilor din fabrică. O ŞEZĂTOARE BACAU (de la corespondentul nostru). — începând activitatea, în cadrul pregătirii concursului între căminele culturale, căminul cultural „Ion Creangă” din comuna Răcăciuni, raionul Bacău, a organizat Duminică o şezătoare artistică cu programul închinat campaniei de pregătire a recoltării. Echipele de cor şi dans şi orchestra căminului au executat un bogat program artistic. Nu a lipsit nici la această şezătoare concursul pionierilor din comună. Vorbind în faţa celor peste 400 de ţărani muncitori, preşedintele Sfatului Popular Mihai Farcaş, a arătat necesitatea recoltării și treeratului la timp. MAINE ESTE TRAGEREA LOTO-ULUI SAPTAMANAL Toată lumea joacă la LOTO SĂPTĂMÂNAL CARTI APARUTE IN EDITURA TEHNICA ★ : MANUALUL INGINERULUI DE MINE, Voi. I, 1216 pagini, 2.000 leii M. M. Filonenco-Borodioi, CURS DE REZISTENTA MATERIALELOR, Partea I, traducere din limba rusă, 404, pagini, 360 lei Prof. M. A. Mostcovi PRINCIPIILE PROIECTĂRII HIDROENERGETICE, traducere din limba rusă, 408 pagini, 360 leii L. V. Sorochin : PROSPECȚIUNI GEOFIZICE, traducere din limba rusă, 372 pagini, 600 leii S. O. Landsberg: OPTICA, traducere din limba rusă, 584 pagini, 1.000 leii V. L Macarov : LUCRĂRI IN ZIDĂRIE, traducere din limba rusă, 160 pagini, 160 lei; S. V. Obridciov: PRELUCRAREA ŢIŢEIULUI PRIN CRACARE, traducere din limba rusă, 124 pagini, 140 Iei; S. T. Rostovţev: TEORIA PROCESELOR METALURGICE, traducere din limba rusă, 376 pagini, 400 lei. Consultaţi noul catalog al Editurii Tehnice Preocuparea fiecăruia trebue să fie: Ce formaţie joc la LOTO SPECIAL Miercuri 4 Iulie 1951? Preţul unui bilet este 100 lei, iar Câştigul maxim de 650.000 lei. Loto Săptămânal Rezultatul câştigurilor şi premiilor speciale de la tragerea din 25 iunie a. c. PREMIUL SPECIAL PE ÎNTREAGA tara 4 buletine de categoria I-a, au mai câştigat pe lângă câştigul de categoria I-a, stabilit de Sucursala respectivă şi Premiul Special de lei 132.078. SUCURSALA COORDONATOARE BUCUREŞTI Categoria I-a 44 câştiguri a 42.047 Iei fiecare. Categoria Il-a 36 câştiguri a 52.491 lei fiecare. Categoria IlI-a 382 câştiguri a 4.946 lei fiecare. Deci, la Sucursala Coordonatoare Bucureşti, buletinele de categoria I-a, cari au câştigat şi premiul Special, au câştigat în total per buletin Iei 175 025. TRAGEREA VIITOARE va avea Ioc Luni 2 Iulie 1951, în sala Teatrului de Revistă Savoy. :Zilă de Stat. Str Brezoianu Nr. 23 25 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 5.17. Deschiderea emisiunii. 5.20. Gimnastică. 5.30. Radio jurnal. 5.50. Program de cântece de masse. RADIO ROMANIA ŞI BUCUREŞTI II 6.15. Program de muzică populară variată. 6.55. Buletin de ştiri în limba rusă. 7.05. Zorile pionierilor. RADIO TIMIŞOARA . A-1* Emisiune în limba maghiară. 7.00. Buletin de ştiri în limba sârbă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 7.20. Concert de dimineaţă. 9.10. Buletin de ştiri. RADIO BUCUREŞTI I 9.17. Deschiderea emisiunii. 9.50. Recomandări din program. 9.55. Muzică uşoară. 10.39. Buletin de ştiri. 10.45. Concert simfonic. 11.30. Din Marea Ţară a Socialismului. 11.30. Program de muzică populară românească. 12.15. Comentariul zilei. 12.21. Program de piese instrumentale de compozitori ruşi şi sovietici. 13.09. Cotele apelor Dunării. 13.05. Concert de muzică variată. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 13.40. Buletin de ştiri şi sport. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI BUCUREŞTI II 14.09. Cântece de masse şi melodii populare din Republica Populară Bulgaria. 14.15. Comentariu. 14.45. Piese de muzică uşoară interpretată la două piane. RADIO TIMIŞOARA 14.00. Emisiune In limba germană (Emisiune în limba maghiară). 14.20 Program de muzică la cererea ascultătorilor. 14.45. Buletin de ştiri. 15.00. Muzică sârbă. 15.15. Buletin de ştiri în limba sârbă. RADIO BUCUREŞTI I 15.05. Program executat la vioară de Grigoraş Dinicu interpret de frunte al muzici populare româneşti 15.20. Conferinţă. 15.35. Piese corale româneşti. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 15.00 Lecturi literare. 15.20. Concert de muzică populară românească şi sovietică. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 10.00. Radio Jurnal. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 5.17. Deschiderea emisiunii. 5.20. Gimnastică. 5.30. Radio Jurnal. 5.50. Cântece despre Stalin. RADIO ROMANIA ŞI BUCUREŞTI . 615. Program de muzică populară, românească. 6.55. Buletin de ştiri in limba rusă. 7.00 Din lucrările compozitorilor români. RADIO TIMIŞOARA 6.15. Emisiune în limba maghiară. 7.00. Buletin de ştiri în limba sârbă. 7.15. Program de muzică uşoară. RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 7.30. Citirea articolului de fond din RADIO Luni 2 Iulie 1951 RADIO BUCUREŞTI I 16.25. Program de muzică din operete. 17.00. Comentariu. 17.15. Din operete lui Gluck. 17.30. Ce să citim. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 16.25. Program de cântece şi lucrări ale compozitorilor din R. P. Bulgaria. 17.00 Emisiune muzicală pentru copii. 17.30. Curs de limba rusă. RADIO BUCUREŞTI I 17.45. Cântece de vacanţă. 17.00. Emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru copii. 18.30. Concert de muzică sovietică. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 18.00. Emisiune în limba germană. 18.30. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 19.39. Radio jurnal. RADIO BUCUREŞTI I 19.45. Program de valsuri. 20.15. Emisiune pentru tineretul şcolar). 20.45. Program executat la diferite instrumente populare. 21.00. Comentariul zilei. 21.10. Emisiune pentru Republica Populară Bulgaria. RADIO ROMANIA ŞI BUCUREŞTI II 19.45. Program de cântece şi jocuri ale satelor noastre. 20.00. Emisiune pentru săteni. 20.20. Program de cântece şi jocuri ale satelor noastre. 20.35. Poşta Radio. 20.45. Ciclul „Compozitori şi operele lor“ — Gier. RADIO TIMIŞOARA 19.45. Program de piese simfonice. 20.00. Buletin de ştiri în limba sârbă. 20.30. Emisiune în limba germană. 20.40. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 21.30. Radio jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.00. Suită pentru pian „Scene de copii“ de Schumann. 22.00. Buletin de ştiri în limba rusă. 22.25. Sport. 22.45. Program de doine, romanţe şi cântece populare româneşti. 23.00. Concert de muzică de cameră din lucrările compozitorilor români. 23.30. Radio jurnal. 23.40. Concert de muzică de cameră din lucrările compozitorilor români (continuare). Ziarul „Scânteia”. 7.45. Program de muzică uşoară. 8.10. Buletin de ştiri. RADIO BUCUREŞTI . 9.47. Deschiderea emisiunii. 9.50. Recomandări din program. 9.55. Quartem! în si bemol major op. 130 de Beethoven. 10.30. Buletin de ştiri. 10.45. Valsuri vocale. 11.00. Să învăţăm din experienţa fruntaşilor în producţie. 11.20. Program de muzică populară românească. 11.40. Lecturi literare. 12.00. Program de cântece. 12.15. Comentariul zilei. 12.21. Program de piese orchestrale. 13.00. Cotele apelor Dunării. 13.03. Muzică uşoară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 13.40. Buletin de Ştiri şi Revista Presei. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II .11.00. Cântă Alexandru Grozuţa. 14.15. Comentariu. 14.45. Muzică de Dunaewsky din filmul „Cazacii din Cuban“. 15.00. Cronica ştiinţifică. 15.15. Mici piese instrumentale. 15.30. Program de melodii populare şi cântece de masse din Republica Polonă. 16.00. Radio Jurnal. RADIO TIMIŞOARA 14.00. Emisiune în limba germană. 14.15. Emisiune în limba maghiara. 14.30. Program de muzică populara din Banat 14.45. Buletin de ştiri. 15.00. Program de cântece. 15.15. Buletin de stiri in limba sârbă. RADIO BUCUREŞTI . 18.25 Program interpretat de Ansamblul Operei de Stat din Cluj şi de orchestra Filarmonica de Stat. 16.40. Curs seral de partid. 17.10. Ansamblul de cântece al Comitetului de Radio dirijat de Gheorghe Danga. 17.30. Lucrări pentru pian de Schubert. 18.00. Emisiune muzicală pentru copii. 18.15. Comentariu. 18.30. Program de cântece sovietice. 18.50. Din marea ţară a socialismului. 19.05. Orchestre de muzică populară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 16.25. Program de cântece şi jocuri ale ţărănimii noastre muncitoare. 17.00. Emisiune distractivă pentru copii. 17.15. Muzică uşoară executată la trombon şi xilofon. 17.30. Curs de limba rusă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI II ŞI TIMIŞOARA 18.00. Emisiune în liiaba germană. 18.30. Emisiune in limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I, RADIO BUCUREŞTI II ŞI RADIO TIMIŞOARA 19.30. Radio jurnal. RADIO BUCUREŞTI I. 19.45. Fragmente din opera „Familia lui Taras“ de Dimitri© Kabalevski. 20.48. Comentariul zilei. 20.56. Concert de muzică variată. RADIO ROMANIA ŞI BUCUREŞTI II 19.45 .Program de cântece colhoznice. 20.00. Emisiune centru săteni. (Emisiune pentru Căminele culturale). 20.55. Muzică cerută de fruntaşi în producţie. RADIO TIMIŞOARA 19.45. Program de dansuri simfonice. 20.40. Emisiune In limba sârbă. 20.30. Emisiune în limba germană. 20.40. Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I SI RADIO BUCUREŞTI II 21.30. Radio jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.00 Cântece ale compozitorilor noştri pe teme populare româneşti. 22.20. Buletin de ştiri în limba rusă. 22.25. Sport. 22.35. Concert simfonic dirijat de Herman Abendroth. 23.30. Radio juma!. 23.40. Program interpretat de marele cântăreț Enrico Carusso. Marţi Iulie 1951 Ciclu de concerte radiodifuzate, consacrate capodoperelor muzicii clasice ruse Comitetul de Radio aduce la cunoştinţa ascultătorilor că, începând de la 1 iulie, se va transmite un ciclu de concerte consacrate capodoperelor muzicii clasice ruse. Aceste concerte se vor difuza în fiecare Duminică, pe postul Bucureşti I la orele 10:50, după cum urmează : Azi, 1 Iulie, concert din opera marelui compozitor Piotr Ilici Ceaikovski. Programul va cuprinde : uvertura fantezie „Romeo şi Julieta“ şi concertul în re major pentru vioară şi orchestră. Duminică 8 Iulie, concert Rimski Korsakov, se va transmite suita simfonică „Seherezada“. Duminică 15 iulie, concert Borodin, în program uvertura la opera „Kneazul Igori“ și Simfonia a II-a. Duminică 22 iulie, concert Glinka, cu următorul program : fantezia „Kamarinskaia”, „Hora aragoneză“, „Aria Antonidei“ din opera „Ivan Susanin“, romanţe şi uvertura la opera „Ruslan şi Ludmila“. Duminică 29 iulie : concert Mussorgsky. Preludiu la opera ,,Hovansema“, scena revoluţiei din opera „Boris Godunov“, „Tablouri dintr’o expoziţie“ şi poemul simfonic „O noapte pe muntele pleșuv“. Declaraţiuni trimestriale de mărfuri In conformitate cu dispoziţiunile deciziei No. 2303/949, toţi comercianţii au obligaţia să depună declaraţii trimestriale de valoarea mărfurilor cumpărate şi vândute. Declaraţiile trebuie să cuprindă următoarele: a) Denumirea firmei, obiectul comerţului, numărul autorizaţiei de funcţionare şi sediul comerţului; b) Valoarea totală a mărfurilor cumpărate pe trimestrul expirat (1 Aprilie—30 Iunie 1951); c) Valoarea totală a mărfurilor pe trimestrul II (1 Aprilie—30 Iunie 1951). Mărfurile vor fi indicate pe ramuri de comerţ. Prin ramuri de comerţ se înţeleg branşele de comerţ cuprinzând articole similare şi înrudite. Astfel manufactura cuprinde: galanterie şi mărunţişuri; pielăria cuprinde şi comerţul de încălţăminte şi accesorii pentru cismari. Comerţul alimentar cuprinde şi băuturi, etc. CURIER JUDICIAR CONDAMNAI» CU CIRCUMSTANŢE ATENUANTE Nicolae Vladimirescu fusese trimis în judecata Curţii penale din Craiova, pentru Infracţiune la legea devizelor 284/947, şi iarat că nu a cedat Băncii de Stat o monedă de aur de 10 franci francezi, emisiunea 1900, cu ramă şi toartă de aur, sub formă de medalion, o monedă care a fost găsită cu ocazia facerii inventarului moşiei sale expropriate din comuna Talpaş-Dolj. Curtea Craiova, apreciind împrejurările de fapt, a găsit că este locul la acordarea circumstanţelor atenuante şi a pronunţat o condamnare la 3 luni închisoare. Decizia a fost atacată cu recurs de către Banca de Stat, recurs pe care Suprema Curte, secţia penală, l-a respins, confirmând decizia Instanţei de fond. INFRACTOARE LA LEGEA DEVIZELOR La percheziţia domiciliară făcută de organele Miliţiei Economice forţei comerciante Teea Barozzi, din calea Victoriei 25, au fost găsite ascunse 15 monezi de aur — napoleoni francezi — pe care numita a recunoscut CV-1 poseda dinaintea stabilizării. Drept care, prin rechizitorul parchetului, a fost trimisă în judecată, pe baza legii devizelor 284/947, pentru faptul de a nu fi cedat monezile în chestiune Băncii de Stat. Inculpata a fost judecată de către Curtea Bucureşti, secţia IlI-a penală, care a condamnat-o la 1 an închisoare şi amendă.