Veselia, 1924 (Anul 32, nr. 1-52)
1924-01-03 / nr. 1
Cronica de Crăciun era în toţi anii, Moş Crăciun când Vine cu darurile, dă şi pe la noi pe la redacţie, să se informeze mai deaproape de cele întâmplate în aste 12 luni de când nu ne-am mai văzut, ca să ştie ce-i trebuie şi ce merită. Cu acest prilej, pe când Moşul era ocupat cu revizuirea cronicilor săptămânei — oglinda omului — noi lam răscolit în coş şi am aflat ce anume cadouri şi sfaturi a adus. latăle cu etichetele lor : D-lui Ion Crătianu : o nouă remaniere, — de graţie ! Fratelui Vintilă . O idee formidabilă pentru realizat economii la salarii: ciuma din Constantinopol. Calea de urmat, tot a economiilor, adică nu va da fonduri pentru apărare. D-lui Constantinescu A lecuit.: Să-şi mai jertfească un jambon din cele trei ce iau rămas, după ce ia dat unul d-lui Cipăianu pentru alt subsecretariat de stat. D-l Moşoiu: Să-l mai calce de câteva ori hoţii... pe bătături că poate slăbeşte. D-l Cipăianu subministru al Impropîetăririî. Preşedinte al com.agrar şi altor călineşti întreprinderi : Să-şi schimbe numele în Ciupăianu. Dlui Lepădatu: Să nu i se dea particula ,dea de nobleţe, căci e remaniere curată ! D-lui Ion Mihalache : Să’şi pregătească scrisoarea de răspuns la demisia din partid a celuî mai nou intrat: d. Matei Cantacuzino. D lui Argetoianu : Dacă a văzut că nu mai e nădejde de îndreptat ,îndreptarea’ să nu rămâie în drum cu 5,îndrumarea“. Geta Ea dancing E ora 8 şi 45. Creţu i s’a făcut foachie. In geanta sa de piele de crocodil, afară de păraătuful de pudră, batesta și un bilet, de tramvai ..Obor- Obor“ stau inghesuite tresi bilirte jegoase ile 5 lei. Geta n’cire mici odaia sa, nici patul său și deci se gândește cu groază că n'are unde să se culce. N’are de cât două cămăşi murdare )auzi şi un mantou uzat la Mimi, iar sestul ce-i pe dânsa. Din obşnuinţă paşii o duc la ..liniama”. Aci fu întâmpinată de personalul daneinguhii şi care mai de care se ploconi în faţa ei. — Ilonseir, fief a ’! Trecu prin faţa bufetului şi comandă un sandwich, apoi se aşeză la masă. ' Orali. Intre două schimburi, Geta încalecă un taburet și-și înmoaie paiul în paharul unul necunoscut. — Imi dați voe, mi-e o sete grozavă. Geta în seara aceasta e vioaie, dră-D-lui Averescu . Săi dea D-zeu stomac bun şî croitorul să-i facă gulerul mai larg, căci multe o să mai aibe de înghiţit. D-lui Iorcja : Dacă a învins fatalitatea cu „Fatalitatea învinsă” să-şi învingă şi pârdalnica de mâncărime de degete când ia tocul de dramaturg. Dlui Madgearu: Să închidă gura, că e iarnă dulce şi muşte multe. D-lului Intpu : Să nu uite să încaseze procentele la cei doi poli. (polul nord şi polul sud, aşa de departe fiindcă nu treime să ştie stânga ce face dreapta nici mai ales dreapta — parlamentară — ce face stânga că intră democraţia la apă). D-lui A. C. Cuza : Numerus Clausus pentru ţigani. D-lui .1arphilomav : Să nu se grăbească la guvernare căci are tot „Tâmpul”. Dlui Andrei Corteanu: Să nu se surmeneze, fiindcă şi Einstein a spus că ,,Timpul” nu «există. D-lui Costajnvu : Să-şi mai puie niţică sare, nu că vor fi nesărate articolele,dar ca să se conserve mai bine. ..D-lui Livescu: Să nu mai joace pe „Tartuffe“. D-lui Mavrodi : Să se ferească de Direcţia Teatrului Naţional, căci e un isvor de buclucuri. D-lui Franasovici: Să adreseze mulţumiri la Sofia pentru felul cum sunt organizaţi comitagiii. D-lui C. Tanase: Să spuie sincer că-i place mai mult: o revistă ca Pă ce , ori e pacea ? Subsemnatul lui: O bardă şi sfatul: semrteaz-o ! Tr. U. Badinul coasă şi ispititoare. Se plimbă de colo până colo printre mese, loveşte cu cotul pe cei cel stau în cale şi râde, râde cu toată gura. Ţaţa Frosas, florăreasa, merge serioasă cu paneraşul de panseluţe, trace aproape alunecând printre mese, vorbeşte discret cu consumatorii. — Iţi cumpăr zece bucheţele tăţieo, dacă-mi vei găsi ofetiţănostima căreia sări ofer ceea ce im om elegant şi tânăr ca mine poate oferi, după două ore de plictiseală şi de fumat. — Zburdalnica de colo nu ţi-ar conveni ? Are o inimă de aur, braţe de marmură, ochi care vorbesc şi picioare... Ţi-o trimit imediat. Te costă numai un pol bucheţelul. Ora 11 şi un sfert. — Chelner, şampanie ! — De care, die ? — Ca de obicei, din cea mai bunii. Chelnerul, plecat, Geta continuă Cu întrebările, la care necunoscutul elegant se grăbeşte săi răspunză cu dragoste, mai ales că genunchiul său atingea pe cel al vecinei şi braţul său drept înlănţuie o talie fină şi elegantă. — Şi ce-ai să-mi mai cumperi ? — Tot ce vei pofti. —Atunci dacă i aşa, să-mi cuimperi o haină de blană, un colier şi un căţeluş. — Mâine le vei avea cu siguranță. — Vom fi prieteni buni, nui aşa și ne vom iubi mult, mult de tot. Băute, încă un sandwich ! Geta își aprinse ţigara şi goli dinari o înghițitură cupa de șampanie. Apoi adăogă: — Ce portfeuil frumos ai! Nu mii dai mie ? Gol, bine’nțeles, fără franci, șil luă în mână, cercetându-l ca o cunoscătoare. — Apropo, dar tinde stai ? — Am vilă la șosea. —Da ? Și eu p'acolo am unde. Trec adeseori când mă duc la hipodrom. Miezul nopții. Geta sări în picioare radioasă. — A ! Toto ! Ce plăcere ! Așteaptă-mă să mergem împreună. Scuzăto, amice ! E Toto, amicul meu din copilărie. Nu te superi că te las singur , dar vom rămâne buni prieteni și ne vom mai întâlni. In curând am să-ţi telefonez. Ora 12 și 5. In stradă, în fața Britaniei. Toto ajută Geti să se urce in mașină. — Unde dormi în noaptea asta Geto ? • -- Nu știu ! Dacă vrei, la tine. — O idee. Dar colo sus ce făceai cu fraerul ăla ? Când ai plecat a mai comandat încă o sticlă de șampanie. In loc de răspuns Geta se lipi de tânărul prieten. In clipa când mașina se puse în mișcare, un om, cu capul gol, cu brațele în sus, striga cât îl lua gura, alergând disperat pe scări. — Portretul meu, portretul meu! Atunci, scoțând capul pe fereastra mașinei, Geta agită, în semn de adio, portretul prețios, adresândui păgubașului o consolare : — Nu țipa așa ca un măgar, idiotate ! Nu ți-am promis c’am să-ți telefonez ? Ma-Take Soțul. Mario, mă întrebai mai Zilele trecute ce e aia moratoriu. Uite scheletul unui astfel de animal preistorici / Erudiţie joi, i lanuilie 1S74