Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1972 (Anul 10, nr. 1-26)

1972-06-23 / nr. 25

3 4 5 8 17 18 19 5­u­M­A­R­U­L numărului 25 din 23 iunie 1972 — In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de a XXV-a aniversări a Republicii — Cincinalul înainte de ter­men ! PLAN — ANGAJAMENTE : Acţiuni multiple, eficiente, în sprijinul înfăptuirii angajamentelor, de Trandafir Codirlă, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R. — Siderurgiştii în marea întrecere pentru realizarea Cincinalului înainte de termen Indici înalţi la toate agregatele — metal mai mult, de ing. Costach­e Trotuş, director general Combinatul siderurgic Hunedoara. — FACTORII DE PRODUCŢIE : Pe întregul flux tehnologic; Valorificarea superioară a lemnului şi reducerea con­sumului specific, de Petre Cioclu, C.S.P.6 — O iniţiativă în imagini şi cifre : Micronul, gramul, secunda — în slujba eficienţei, de Pr. Costin 7 — FINANŢE : Eforturi conjugate pentru reducerea şi eliminarea pierderilor de M. Caiman, şef de serviciu in Ministe­rul Finanţelor. — INVESTIŢII : Industrializarea construcţiilor solicită creşterea volumului de prefabricate, de C. Dorin 9 — AGRICULTURA : In cooperativele agricole de producţie : îmbunătăţirea evidenţei economice, de I. Popescu 10—11 — In cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de a XXV-a aniversări a Re­publicii . Cum acţionăm pentru valorificarea re­surselor de creştere a productivităţii muncii semnează : ing. Vasile Popa, secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. ; Lucian Linde, Grupul de întreprinderi al industriei accesoriilor — M.I.U. ; Vasile Popescu, inginer-șef Uzina de piese auto; Ion Scărlătescu, Comisia economică a Comitetului municipal P.C.R. Sibiu ; Dumitru Dădirlat, director adjunct Sucursala Băncii Nationale-Sibiu. Gheor­­ghe Hîndoreanu, Uzina „Indepandenţa". 12—13 — CONDUCERE ŞI ORGANIZARE Organizarea — generator de eficienţă (INI) : Instrumente de afirmare a noului in întreprinderi • Proiectul de organizare (Cum sprijină ca­binetele teritoriale unităţile economice) de ing. Mihail Rădoi • Informaţia documentară (Cum contribuie centrele de documentare ale ministerelor la asimilarea de noi produse) de Constantin Cojocaru 15 — Centrala industrială pe traiectoria conso­lidării . Un sistem de criterii pentru de­limitarea atribuţiilor de Nicolae Haneş — TRANSPORTURI; O cerinţă a eficienţei : Paletizarea şi containerizarea de cont dr. Nicolae Lisandru — Metode utilizate în reaşezarea preţurilor de producţie de Mircea Manoliu, Mircea Constantinea­­nu, M. Altar. — In ţările socialiste : Elemente noi în co­relaţia industrie-agricultură. Redactor şef : Gheorghe DOLGU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : str Nicolae Iorge nr 36 • telefon 11 78 76 • Bucureşti Tiparul : întreprinderea poligrafică „In­formaţia", str. Brezoianu, nr. 23—25. 40 470 2 ţara In Întrecere cu timpul ! A DEVENIT de mult o tra­diţie pentru noi toţi, pen­tru ţara întreagă, de a intîmpina marile evenimente cu sentimentul deplin al datoriei îm­plinite, cu o plenară mobilizare a tuturor forţelor şi energiilor noas­tre creatoare. O asemenea atmos­feră, o asemenea concentrare, a năzuinţelor noastre de desăvîrşire şi perfecţionare caracterizează în prezent viaţa întregii ţări, care se pregăteşte să întîmpine Conferinţa Naţională a Partidului. Merită a fi subliniat pregnant — pentru semnificaţiile sale adinei — faptul că această exhaustivă mobi­lizare a tuturor capacităţilor în direcţia accelerării operei de edi­ficare a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate emană direct, ne­mijlocit din rîndul maselor de oa­meni ai muncii, este rodul iniţiati­velor acestora. Toate acestea con­stituie o expresie grăitoare a de­mocratismului vieţii noastre inter­ne, a spiritului de responsabilitate şi abnegaţie cu care oamenii mun­cii din patria noastră participă la definirea şi clădirea propriului lor destin. In aceste zile, în numeroase ju­deţe ale ţării, în întîmpinarea Con­ferinţei Naţionale, s-au desfăşurat conferinţe extraordinare ale orga­nizaţiilor judeţene de partid, la care au participat conducători şi activişti de partid, precum şi dele­gaţi desemnaţi în adunări generale ale tuturor comuniştilor sau în a­­dunări ale activului de partid din întreprinderi, instituţii, unităţi a­­gricole, cartiere şi sate. Dezbaterile din cadrul acestor conferinţe judeţene s-au caracteri­zat pretutindeni printr-un pronun­ţat spirit de lucru, prin eficienţă şi combativitate, evaluarea rezulta­telor obţinute şi critica deschisă a deficienţelor îmbinîndu-se cu e­­fortul de stabilire a celor mai ju­dicioase măsuri pentru îmbunătă­ţirea activităţii economice şi so­ciale. Atît în rapoartele prezentate de prim-secretarii comitetelor ju­deţene de partid , cu privire la activitatea organizaţiilor judeţene de partid pentru înfăptuirea sarci­nilor rezultate din hotărîrile Con­ferinţei Naţionale din decembrie 1967 şi ale Congresului al X-lea al partidului privind perfecţionarea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltarea de­mocraţiei socialiste şi sistematiza­rea localităţilor rurale , cit şi în cadrul discuţiilor au fost dezbătu­te multilateral modalităţile de per­fecţionare a conducerii economiei, mijloacele menite să determine creşterea rolului şi competenţei or­ganizaţiilor de partid în eforturile pentru îmbunătăţirea activităţii în toate compartimentele societăţii noastre, s-au făcut numeroase ob­servaţii, sugestii şi propuneri care şi-au găsit materializarea într-un şir de concluzii de ordin principial şi practic, menite a fi dezbătute în cadrul Conferinţei Naţionala a Partidului. Desfăşurate în condiţiile însufle­­ţitoarei întreceri în care sunt an­grenaţi oamenii muncii din întrea­ga ţară, lucrările conferinţelor ex­traordinare ale organizaţiilor jude­ţene de partid au prilejuit expri­marea unor mobilizatoare angaja­mente, avind ca trăsătură comună — hotărirea de a realiza cincinalul înainte de termen. O dată cu sinte­tizarea angajamentelor la scara ju­deţului respectiv, în cadrul confe­rinţelor au fost dezbătute măsurile cele mai adecvate menite să asigu­re realizarea lor în cît mai bune condiţii. Prin cuvîntul delegaţilor, prin hotărîrile adoptate a fost ex­primat sprijinul deplin al comuniş­tilor, al tuturor oamenilor muncii faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român, con­sacrată înfloririi multilaterale a României Socialiste, cauzei socia­lismului şi păcii în lume. Totodată, conferinţele organiza­ţiilor judeţene de partid au ales delegaţii la Conferinţa Naţională a partidului, din rîndul celor mai destoinici comunişti care îşi des­făşoară activitatea în unităţile in­dustriale şi agricole, în instituţiile ştiinţifice, cultural-artistice şi de învâţâmînt, activişti de partid. Cu spiritul ei acut de observaţie şi sintetizare, opinia publică le-a şi găsit acestor comunişti o denumire pe cît de frumoasă, pe atît de po­trivită : oameni de seamă ai ţării. Sint oameni care s-au distins în muncă, în lupta continuă pentru perfecţionare şi autodepăşire, oa­meni stimaţi şi apreciaţi după uni­cul criteriu de „ierarhizare" al so­cietăţii noastre socialiste : destoi­nicia. S­UB LOZINCA „cincinalul înainte de termen" ţara întreagă este în întrecere cu timpul. Din toate judeţele ţării din toate întreprinderile, toate u­­nităţile de producţie sosesc zilnic ştiri privind noi iniţiative, noi an­gajamente. inera acestora este prac­tic nelimitata şi nu poate fi, de­sigur, cuprinsă exnaustiv in co­loanele acestei cronici. Să ne aprm­ de aceea asupra unei singure pro­bleme care s-a impus atenţiei la ultimele zile. Reducerea consumu­lui de materii prime şi materiale — este unul din obiectivele prin­cipale asupra căruia şi-au concen­trat atenţia in aceste zile colecti­vele de producţie din toate marie unităţi industriale în eforturile de valorificare a tuturor posibilităţilor şi rezervelor interne. In întrecerea socialistă pentru realizarea înainte de termen şi la un nivel calitativ cit mai ridicat a sarcinilor actua­lului cincinal, problema reducerii cheltuielilor materiale de produc­ţie are o pondere deosebită avind în vedere influenta considerabilă a acestora asupra creşterii venitului national. Desigur, in ansamblul cheltuielilor materiale de producţie se regăsesc materii prime şi mate­riale, practic tot ce se consumă in­tr-o anumită ramură pentru reali­zarea producţiei. Cîteva din aceste materii prime au însă o impor­tanţă cu totul deosebită pe planul economiei naţionale — este vorba, în primul rînd, de cocs, metal, lemn. Iată de ce angajamentele, „strategia" luptei pentru depăşirea planului şi perfecţionarea întregii activităţi economice vizează în mod deosebit utilizarea acestor materii prime şi materiale cît mai econo­micos, mai raţional în fiecare u­­nitate productivă. Cîteva exemple sunt grăitoare în acest sens : redu­cerea cu numai 1 la sută a consu­mului specific de cocs echivalează cu o economie totală de 35 000 tone cu care pot fi elaborate aproximativ 50 000 tone oţel ; diminuarea cu 1 la sută a consumului de laminate în construcţia de maşini, înseamnă economisirea a peste 16 000 tone metal cu care se pot realiza maşini şi utilaje în valoare de circa 650 milioane lei ; în sfirşit, creşterea cu 1 la sută a indicelui de utilizare a masei lemnoase asigură economi­sirea a nu mai puţin de 202 000 mc de lemn cu care se pot realiza pro­duse în valoare de aproape 160 mi­lioane lei. Chiar şi numai acest exemplu ilustrează convingător rezervele mari de care dispune economia noastră națională şi hotărirea tu­turor oamenilor muncii, angrenați în marea întrecere socialistă, de a le valorifica pe deplin * • în cinstea Conferinţei Naţionale a P. C. R. şi a celei de a XXV-a aniversări a Republicii intr-un puternic entuziasm, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul ţării materializează angajamentele sporite luate în întrecerea pentru atingerea marelui obiectiv naţional. Cincinalul — înainte de termen! MAI REPEDE, MAI MULT, MAI BUN, MAI IEFTIN O­AMENII MUNCII de pe întreg cuprinsul ţării înscriu, zi de zi, pe graficele marii întreceri socialiste pentru realizarea cin­cinalului înainte de termen, noi şi importurite succe­se în sporirea producţiei şi productivităţii muncii, in realizarea de economii şi beneficii peste plan, in de­vansarea producţiei pentru export. Aceste succese, care se amplifică mereu, sunt închinate de colectivele de întreprinderi celor două mari evenimente din via­ţa poporului nostru — Conferinţa Naţională a PC.R. şi a XXV-a aniversare a proclamării Republicii • ÎNAINTE DE TERMEN. — Constructorii marelui centru al siderurgiei româneşti — Combinatul de la Ga­laţi — şi-au îndeplinit planul pe primul semestru al anului încă din ziua de 14 iunie a.c„ creînd astfel pre­mise ca, pină la sfîrşitul acestei luni, să realizeze o pro­ducţie suplimentară de peste 55 milioane lei. Tot la a­­ceeaşi dată şi-au îndeplinit sarcinile pe primele­­ luni ale anului,colectivul întreprinderii miniere Rra. Vilcea, ceea ce le dă putinţa să obţină, pină la finele lunii iunie o depăşire a producţiei marfă de 2 milioane lei In sfirşit, muncitorii şi tehnicienii Uzinei „Victoria“­­Floreşti au anunţat şi ei realizarea planului semestrial cu mult înainte de termen Uzina a livrat pină acum o producţie suplimentară de 15 milioane lei. • NOI RECORDURI. — Oţelarii Combinatului side­­rurgic­ Iieşiţa, hotărîţi să producă şi să livreze benefi­ciarilor mai mult metal, au inscris un nou important record în munca lor : realizarea unei şarje de oţel în numai 5 ore şi 40 de minute, faţă de 1n 8 ore cit este timpul normal. La rîndul lor, oţelarii de la Uzina „In­dustria Sirmii“ din Cimpia Turzii au asimilat de la începutul anului 5 noi mărci de oţeluri aliate pentru construcţii de maşini, iar proporţia de oţel aliat şi oţel carbon superior elaborat s-a ridicat la 90% Vor­bind tot de recorduri merită semnalat faptul că mi­nerii de la Exploatarea cărbunelui Voivozi din cadrul Combinatului cărbunelui­ Oradea, au extras de la în­ceputul anului cite 8,5 tone cărbune pe fiecare post de lucru — cel mai bun randament obţinut vreodată de minerii de aici. PE FIECARE M­P­UZINAL, O PRODUCŢIE TOT MAI MARE — o asemenea acţiune valoroasă a fost iniţiată de curind de colectivul Uzinei mecanice din Teleajen. Cum s-au prezentat lucrurile aici din punctul de vedere al folosirii fiecărui metru pătrat de producţie al uzinei ? La sectorul de întreţinere, de pildă, maşinile erau amplasate în aşa fel, incit se făcea o adevărată risi­pă de spaţiu. Acelaşi fenomen exista şi în sectoarele calde şi in cele de prelucrare. Drept urmare, pe o suprafaţă mare construită se obţinea un volum de producţie relativ mic. Comisia economică a comi­tetului de partid al uzinei. Împreună cu şefii de sec­ţii, maiştri şi muncitori fruntaşi din ateliere, după ce au depistat aceste rezerve de producţie au căutat soluţii pentru remedierea situaţiei printr-o dispunere mai bună a utilajelor. Practic, s-a valorificat in pri­ma fază în sectorul de întreţinere 300 m.p., la care s-au adăugat apoi alti 500 m.p. Pe aceste suprafeţe s-a hotărât să înceapă producţia de serie a pompelor de benzină — un nou sortiment al uzinei. Efectul ? Numai prin valorificarea mai judicioasă a acestor spaţii şi a altora de la sectoarele calde şi de la ma­gaziile de materiale etc se va putea realiza in acest an o producție suplimentară de 4 milioane lei. ( Continuare în pag 6)

Next