Viața Nouă, iulie-septembrie 1956 (Anul 13, nr. 3609-3686)

1956-07-22 / nr. 3627

f 'r H I '4),­ ­---rmarfi PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­VA­T Organ al Comitetului regional P.H.R. și a­ Sfatului Popular regional Galați ANUL XII. SERIA II Nr. 3627 Duminică 22 iulie 1956 4 PAGINI — 20 bani In întîmpinarea zilei de 23 August pînă la cea de a 12-a aniversare a “ eliberării patriei noastre ne mai desparte o lună de zile. încă de pe acum la redacția ziarului nostru au și început să­­ sosească știri din care se poate desprinde elanul cu care oa­menii muncii din întreprinderile și de pe ogoarele regiunii noastre își desfășoară munca pentru realiza­rea cu succes a Directivelor celui de-al H-lea plan cincinal. O astfel de știre ne-a sosit zilele a­­cestea de la Întreprinderea 172 Con­strucții din Brăila, prin care întregul colectiv de muncă de aici se anga­jează să realizeze planul de produc­ție pe întregul an pînă la data de 7 Noiembrie după ce își realizase cu mult înainte de termen planul pe semestrul I. Angajamente asemănătoare au fost luate și de colectivul de muncă de pe șantierul laminorului de la „Cris­­tea Nicolae“, care s-a angajat ca pînă la 23 August să dea în folosin­ță laminorul nr. 3. Luptînd pentru sporirea producției de oțel lichid, muncitorii oțelari de la U. M. „Progresul“ au reușit să elaboreze în primul semestru un nu­măr de 456 șarje rapide și să dea astfel patriei mai mult oțel. In întrecerea pentru elaborarea a cit mai multe șarje rapide echipa o­­țelarului Gheorghe Vișan de la cup­toarele „Siemens Martin“ și echipa lui Ioan Stoian de la cuptoarele e­­lectrice s-au situat în fruntea celor mai mari realizări elaborînd cele mai multe șarje rapide de oțel de bună calitate. La rîndul lor oamenii muncii de­ pe ogoarele regiunii dau bătălia pentru a strînge în timpul cel mai scurt și fără pierderi recolta de ce­reale. In această bătălie mecaniza­torii din S. M. T. și G. A. S., țăranii muncitori, colectiviști, întovărășiți, precum și cu gospodării individuale muncesc cu însuflețire în întrecerea socialistă și patriotică ce se des­fășoară pentru terminarea cu suc­ces a campaniei agricole de va­ră. La gospodăria colectivă din din satul Vizireni, raionul Fili­­mon Sîrbu, cît și în alte locuri, munca de secerat și treierat s-a ter­minat. Pe terminate cu strîngerea recoltei sînt și colectiviștii din co­muna Fîrțănești, raionul Bujor. Suc­cese de seamă în strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei au obținut și numeroase gospodării agricole de stat, cum sînt G.A.S. Bărboși, „Jus­tin Georgescu“ Brăila și altele. în raionul Galați au terminat se­cerișul 26 gospodării colective, 34 Întovărășiri agricole și 12 comune, în fabrici și întreprinderi, una din manifestările vii, concrete, ale iniți­ativei creatoare a oamenilor muncii cu care aceștia întîmpină ziua de 23 August este și creșterea mișcării i­­novatorilor în producție. Conferința regională A. S. I. T. și ultimul con­curs al cabinetelor tehnice organizat de curînd au scos la iveală par­ticiparea largă a muncitorilor și tehnicienilor la această mișcare de masă, fapt ce a făcut posibilă reali­zarea înainte de vreme și în bune condițiuni a planului de producție pe primul semestru de către multe între­prinderi din cadrul regiunii noastre. Metodele de muncă înaintate și ini­țiativele muncitorilor fruntași din în­treprinderile de pe cuprinsul țării noastre sunt aplicate și ele cu succes de un număr important de munci­tori. Așa, de pildă, în urma aplicării inițiativei grupei a 19-a sindicate de la întreprinderea „21 Decembrie“ din Capitală numeroși muncitori tineri cu mai puțină experiență în producție și alte categorii de muncitori cu o calificare inferioară sunt ajutați să se situeze la nivelul fruntașilor. Metoda Kovaliov, de asemenea, este folosită de un număr tot mai mare de mun­citori din fabricile textile ale regiu­nii. Datorită acestui fapt filatoarele Ținea Paznicu de la fabrica „Fusul" și Antoneta Pricop, de la întreprin­derea „Filimon Sîrbu“, în primele 15 zile ale lunii iulie au reușit să-și depășească planul cu peste 10 la sută. Numărul muncitorilor antrenați în întrecerea socialistă crește pe zi ce trece. Angajamentele luate de ei în cadrul grupelor sindicale expri­mă din ce în ce mai mult dorința lor fierbinte de a traduce în viață sarcinile ce Ie revin din Directivele celui de-al Il-lea plan cincinal, de a cărui realizare depinde în mare măsură ridicarea nivelului lor de trai. Iată măreția și bogatul conținut al faptelor în muncă, de care dau dovadă muncitorii în frunte cu co­muniștii în întîmpinarea zilei de 23 August. Cu acest prilej și comi­tetele de întreprindere, sub îndruma­rea permanentă a organizațiilor de bază, și-au îmbunătățit munca pentru mobilizarea unui număr din ce în ce mai mare de muncitori în între­cerea socialistă, de a populariza larg succesele obținute de către aceș­tia în producție, folosind în acest scop formele cele mai variate de a­­gitație. Garanția că aceste succese se vor dezvolta și pe mai departe, că la obținerea lor va contribui un număr tot mai mare de muncitori aflați în întrecerea socialistă și că meri­tele fruntașilor în producție vor fi folo­site de un număr tot mai mare de muncitori este felul cum organizații­le de masă, sub îndrumarea organi­zațiilor de partid, vor ști și de aici înainte să desfășoare o largă mun­că politică de masă. Trebuie spus că mai există, din păcate, comitete de întreprindere care nu au dat aten­ția cuvenită ca în cadrul întrecerii socialiste să fie extinsă folosirea metodelor de muncă înaintate în procesul de producție. Așa, de pildă, comitetul de întreprindere de la fa­brica de piese de schimb C.F.R. Ga­lați (președinte tov. Sighinaș), deși cunoaște roadele prețioasei inițiati­ve „întregul schimb la nivelul ore­lor celor mai productive“ nu a fă­cut nimic pînă în prezent pentru ca și în această întreprindere iniția­tiva de mai sus să fie aplicată de cît mai multe secții de fabricație, deși există condiții optime pentru aplicarea ei. O situație asemănătoare există și la U. M. „Progresul“ în ceea ce privește aplicarea acestei me­tode, același lucru și la cariera de piatră Macin, deși muncitorii de aici luptă zi de zi pentru obținerea de noi succese în producție. O ast­fel de subapreciere condamnabilă din partea acestor comitete de întreprin­dere față de importanța întrecerii socialiste pentru realizarea cu suc­ces a sarcinilor de producție nu trebuie să fie îngăduită și în acest scop trebuie luate măsurile politice­­organizatorice cele mai potrivite pen­tru ca subaprecierea să fie înlocuită printr-o largă muncă de organizare și popularizare a întrecerii socia­liste. Oamenii muncii din regiunea noas­tră alături de cei din întreaga țară, însuflețiți de cauza măreață a luptei pentru pace, sînt hotărîți să întîm­­pine ziua de 23 August — cea de-a XII-a aniversare a eliberării țării noastre, cu noi succese în muncă, la baza cărora stau principalele sarcini trasate de către cel de-al II-lea Con­gres al partidului: creșterea necon­tenită a producției și productivității muncii, îmbunătățirea calității pro­duselor și reducerea necontenită a prețului de cost. Colectivul de muncă de la atelierele navale „Viitorul“ Brăila a realizat în ultimul timp printre alte produse și ferme metalice pentru vase. La realizarea acestora o contribuție de seamă o aduc strungarii de aici, aflați în întrecere socialistă în întîmpinarea zilei de 23 August. UN CLIȘEU: Strungarul Gheorghe Purcăroiu lucrînd la role pentru ferme metalice. ? i Timesmiss Agențiile de presa transmit : — Lucrările Congresului Parti­dului Comunist Francez — Ofițeri superiori vest-germani vizitează obiectivele militare din S. U. A. — Populația insulei Okinawa continuă lupta împotriva ocupan­ților americani. — Intensificarea teroarei în Co­reea de sud. LA TIMP ȘI FARA PIERDERI In raionul Galați 26 gospodarii colective, 34 întovărășiri și 12 comune au terminat secerișul lui Zilnic statisciana sfatu­popular iov. Ioana Șerban primește scrisori și telefoane în care i se comunică terminarea re­coltatului culturilor de vară din diferite comune ale raionului Galați. Intr-o asemenea veste tov. Haralambie Ciortan din comuna Slobozia Co­­nachi scrie printre altele: colectiviștii din cele gospodării colective, mem­­­brii celor 3 întovărășiri agricole, precum și țăra­nii muncitori din sectorul individual din comuna Slo­bozia Conachi și satele aparținînd de ea au reușit să termine pînă la data de 20 iulie a. c. complect secerișul păioaselor. In prezent treierișul este în toi“. Prin telefon în cursul zilei de 20 iulie tov. Toa­­der Ifrim din comuna Las­car Catargiu comunica: In comuna noastră țăra­nii muncitori au avut de recoltat­­ păioasele de pe o suprafață de 440 ha. Prin buna organizare a muncii cît și prin forma­rea celor 5 grupe de într­ajutorare s-a terminat complet secerișul. Au mai terminat sece­rișul și membrii gospodă­riilor agricole colective din­ comunele Pechea, Vî­­nători, Filești, întovărăși­rile agricole din Smîrdan, Piscu, precum și țăranii muncitori din comunele Filești, Vînători, Pechea. Toate acestea au făcut ca pînă în seara zilei de 20 iulie să termine secerișul păioaselor un număr de 26 gospodării agricole colective, 34 întovărășiri agricole și țăranii mun­citori din 12 comune. Succesele muncitorilor din G. A. S. Anul acesta muncitorii din cele 28 gospodării agricole de stat din re­giunea noastră recoltea­ză păioasele de pe o su­­prafață de 49.800 ha., a­­dică cu 7.170 ha. mai mult decît în anul trecut. Pregătiți din timp și fo­losind un număr sporit de mașini agricole, mun­citorii din aceste unități execută recoltatul păioa­selor într-un timp mult mai scurt. Pînă la data de 20 iulie a. c. se sece­rase aproape 34.800 ha. cu păioase dintre care 32.300 ha. cu grîu, ceea ce reprezintă mai mult de 70 la sută din întreaga suprafață. Numai în ulti­mele două zile, prin folo­sirea cu randament a mașinilor agricole s-au recoltat peste 6.000 ha. Muncitorii de la G.A.S. Florești au anunțat termi­narea recoltații păioase­­­lor pe întreaga suprafață, iar cei din G.A.S. Băr­boși, Brăila, Filimon Sîr­bu și Dunărea au sece­rat întreaga suprafață cu orz și grîu. Pentru termi­narea grabnică a seceri­șului tractoriștii din G.A.S. Brateș și Măică­­nești lucrează cu cîte 6 cuplaje de secerători­legători, iar o bună par­te din mașinile agricole ale G.A.S. Florești și Bărboși au fost trimise în ajutorul altor gospodă­rii de stat. Paralel cu secerișul, în G.A.S. s-a treierat recolta de păioase de pe 11.638 ha, dintre care 10.436 ha. cu grîu. De pe supra­fața de 90 ha. treierată pînă acum muncitorii de la G.A.S. Florești au ob­ținut peste plan aproape 15 tone grîu. Pînă în pre­zent au fost livrate ba­zelor de recepție­­ în re­giune peste 2.0­0 tone cereale. IN CLIȘEU: Damian Lîca, din brigada s-a de la gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin“ din comuna Băle­ni, raionul Bujor, la clăditul în stoguri al snopilor de grîu auriu. Seceră și treieră în același timp Pe ogoarele gospodăriei agricole de stat Ghidigeni, raionul Tecuci, lucrările de recoltare se desfășoară de la o zi la alta cu mai mult avînt. Pînă în prezent muncitorii de aici au recoltat peste 60 la sută din întreaga suprafață cu păioa­se. Bine pregătite din timp și folosite din plin, cele 5 combine și 11 secerători recoltează zilnic păioasele de pe zeci de ha. Așa, de pildă, combinerul Ștefan Florea de la secția Pochidia recoltează în fiecare zi între 20.000—23.000 kg. grîu, situîndu-se în prezent printre com­­binerii fruntași din această gospodărie. De asemenea, combinere Ion Lunca și Constantin Ghiță de la secția Tutova re­coltează pe zi 15—17 ha. De pe supra­fața de peste 300 ha. a gospodăriei treierată pînă acum producția medie pla­nificată a fost depășită iar de pe unele tarlale s-au obținut pînă la 4.000 kg. la ha. Angajamentul muncitorilor de la gos­­po­­ăria de stat Chidigeni este ca în ur­mătoarele cîteva zile să termine recol­tarea păioaselor prin folosirea cu maxi­mum de randament a mașinilor agricole. Situația secerișului în regiunea noastră pînă în seara zilei de 20 iulie Din datele statistice ale Direcției a­­gricole regionale, reiese că pe întreaga regiune pînă la data de 20 iulie a. c., s-a recoltat o suprafață ce însumează un procent de 74,75 la sută. La îndemnul și sub îndrumarea organizațiilor de partid, a sfaturi­lor populare și a organelor agri­cole, colectiviștii, întovărășiții, țăra­nii muncitori cu gospodării individuale și mecanizatorii din raionul Galați au muncit cu eforturi sporite, s-au situat fruntași pe regiune la strînsul recoltei realizînd 93,56 la sută. Succese deose­bite la recoltat au obținut și raioanele Macin, Brăila, Călmățui și Filimon Sîr­bu, care au recoltat culturile de păioa­­se în procent de 80,01—92,38 la sută. Avansate cu lucrările de recoltare sînt raioanele Biești, Focșani și Bujor care au realizat 71,03—76,71 la sută. Față de starea culturilor din raioa­nele Tecuci, Panciu, Berești și Vrancea, ritmul secerișului este nesatisfăcător realizîndu-se 2,84—54,97 la sută, situîn­­du-se astfel raioane codate pe regiune. Faptul că culturile de cereale păioase au trecut de faza de lîrgă se impune ca în aceste zile să se depună toate efortu­rile pentru terminarea recoltatului în cel mai scurt timp. Sarcina organelor de partid, de stat și agricole din aceste raioane este de a în­druma și mobiliza prin organizațiile de bază și sfaturile populare, țăranii mun­citori de a folosi din plin toate for­țele și mijloacele existente pentru a in­tensifica ritmul de recoltare și paralel cu acesta ritmul de treieriș, de a-și rea­liza și depăși viteza zilnică de lucru. Terminarea grabnică a recoltatului și treierișului trebuie să constituie în pre­zent preocuparea principală a tuturor organelor de stat și de partid ca și tu­turor oamenilor muncii din agricultura regiunii. I Sărbătoarea strîngerii recoltei Campania de recoltat și treieriș a trezit o activitate și mai rodnică la că­­minul cultural din comuna Custura, ra­ionul Brăila Pentru a se da acestei cam­panii atmosfera sărbătorească ce o me­rită, s-au depus eforturi care au fost încununate de succes. Mirii îndemîna­­tice au scris 12 lozinci aeriene legate de campania de treieriș și colectare. In același timp s-au expus foto-montaje tot cu specificul campaniei de vară. Au fost alcătuite și două gazete de arte, care cu­prind articole vii și instructive și care sînt schimbate cu regularitate Cele două biblioteci volante care funcționea­ză din plin sînt date In grija unui res­ponsabil. In fiecare zi au loc citiri in colectiv la arte, se împrumută cărți cu caracter agrotehnic și literar. De o largă popularitate și apreciere se bucură și programele artistice date de căminul cultural la locurile de arie, un­de sunt cele două batoze care lucrează din plin. Impletindu-se în mod armonios cu mun­ca de zi de zi a harnicilor țărani muncitori, activitatea căminului cultural din comuna Custura culege roade tot mai bogate. M. MOHONEA corespondent Crescătoria de fazani din Rădulești ,m­­ilele trecute am avut ocazia să răsfoiesc cartea de onoare a frun­tașilor în producție din cadrul Ocolului Silvic al raionului Focșani. Am văzut acolo fotografii ale celor vrednici pă­durari și maiștri de vînătoare. Sub una din fotografii era scris: Corina Plrvu, maistru fazanier. Minat de curiozitate am întrebat pe șeful ocolului silvic des­pre munca și realizările destoinicei cres­cătoare de fazani. Pentru a cunoaște re­alizările colectivului în care lucrează împreună cu șeful ocolului am pornit spre crescătoria de fazani. Cind am a­­juns în pădurea Neagră din Rădulești unde se găsește crescătoria, soarele în­cepuse să coboare spre apus. Ne-au intîmpinat liniștea deplină, copacii verzi și răcoarea pădurii.. Eram încîntat de priveliștea care desfată ochii omului și îl face să simtă din plin frumusețile naturii. Aici In mijlocul pădurii am în­­tîlnit lucruri frumoase și interesante. E vorba de munca destul de grea și migăloasă care cere multă pricepere și atenție din partea acelora care se ocupă cu creșterea fazanilor. ★ ...Pentru a ajunge la voliera cu fa­zani din mijlocul pădurii, a trebuit să mergem aproape o jumătate de oră. In tot acest timp am primit lămuriri de la un om cu multă dragoste de meseria pe care o prestează ca maistru de vină­­toare, Constantin Bostănaru, pentr­u că el era călăuza noastră — e un om între două vîrste. Oamenii care-l cunosc mai de mult spun că pe el n-ai sa-l vezi vre­odată fără urmă de vinătoare. Cu ea era și­ atunci pentru că dragostea pentru fazani l-a făcut să ducă un „război“ ne­cruțător împotriva răpitoarelor. De la maistrul Constantin Bostănaru am aflat câte ceva despre munca șai ac­tivitatea desfășurată de crescătorii de fa­zani pentru obținerea unui număr cu­ mai mare de astfel de păsări de vinat. „Crescătoria de fazani din Rădulești — a început a ne spune maistrul vină­­tor, — a luat ființă in 1952. La început munca a mers mai greu. Nu aveam tot ce trebuie și nici noi, acei care lucram nu aveam toate cunoștințele necesare. Experiența anilor ce au urmat cît și construcțiile ce s-au ridicat aici — prin­tre care voliera cu o capacitate pentru 400 de fazani, cantonul pentru personal, magazia și bucătăria, — au făcut ca și rezultatele să fie mai frumoase de la an la an. In anul acesta de exemplu, ouăle realizate și puse la clocit întrece cifra de 7.200. Pînă în prezent avem scoși peste 3.000 pui de fazani . Ajunsesem tocmai la o așa zisă serie de pui. Așezați pe una din numeroasele linii somiere (locuri din pădure special amenajate pentru culturile necesari­ hra­nei păsărilor și pentru menținerea vina­­tului), puii de fazani dintr-una din cele 7 serii tocmai se hrăneau. Una din crescătoare­le dădea ouă de furnică — mîncarea cea mai apreciată de aceste mici vietăți fără de care nu se pot dez­volta in bune condițiuni. Am privit cu destulă curiozitate micile păsări ca­re urmau să crească în pădurea Neagră și prin împrejurimi și mi-am dat mai bine seama cît de grea și migăloasă, dar frumoasă totodată este munca acestor crescători de fazani. Toată greutatea creșterii fazanilor nu constă în îngriji­rea lor ci­ sînt mici, ci mai ales cind ei sînt puși în stare de libertate. In pădure ei trebuie să fie hrăniți și păziți de răpi­toare. Pentru hrana lor crescătorii au amenajat 38 hrănitoare, 17 sărării, iar în liniile somiere, ei au cultivat napi și alte culturi necesare hranei. In felul acesta fazanii se obișnuise cu locurile unde au asigurată pe timpul iernii , o hrană abundentă. In felul acesta ei nu mai emigrează in alte locuri primejdi­oase, poate, vieții lor. In ce privește paza fazanilor, s-a organizat o brigadă de vinătoare care are o rodnică activi­tate. Numai în ultimul timp aceasta a vinat 4 vulpi și peste 400 păsări răpi­toare. ...La voliera crescătoriei am văzut-o pe Corina Plrvu robotind de zor Ură­nise fazanii care acum se retrăgeau spre locurile de odihnă a nopții. Din vorbele ei am desprins aceiași preocupare pen­tru creșterea păsărilor. Alături de cei­lalți crescători Corina Pirvu muncești pentru obținerea unui număr cu­ mai mare de fazani. Rezultatele obținute pînă în prezent — sînt o mărturie a muncii acestei harnice crescătoare. Ca la cei peste 400­ fazani pe care-i are în îngrijire, s-au obținut in anul trecut peste 7.000 bucăți ouă și in anul 1956 mai bine de 7.200 ouă. Pentru aceasta însă a fost nevoie de o hrănire si îngri­jire atentă a fazanilor, de injectarea păsărilor, contra bolilor, de paza lor etc. Pe bună dreptate pentru munca ei, maistrul fazanier Corina Pîrvu a fost trecută in cartea de onoare a Ocolului Silvic Focșani. Cu o deosebită atenție sînt îngrijite și păzite și cele 14 căprioare care tră­iesc în pădurea Neagră. Mare bucurie a fost aici cind unul din crescători a văzut intr-o zi o căprioară cu 2 iezi mici. Atenția crescătorilor este îndrep­tată spre mărirea necontenită a numă­rului de căprioare. *­­­m părăsit crescătoria de fazani din Rădulești cu bucuria unor clipe frumoase. Mult timp îmi vor eli­mine in minte chipurile crescătorilor de fazani, care nu precupețesc nici un efort pentru creșterea unor păsări atît de rare. M. BTRA

Next