Viața Nouă, iulie-septembrie 1958 (Anul 15, nr. 4227-4304)
1958-07-22 / nr. 4245
Pag. S-a tflATA NOUA Toate forțele pentru grăbirea secerișului și treierișului (lilllllttlllilll)lllllíllli'ÍillllllMltil[|ililllllllillllllllillllllllll|lllll[illtllliim»lllilllllMII)llÉ Au achitat muncile S. M. T. Din mai multă vreme la G.A.C. „30 Decembrie“ din comuna Tufești, raionul Călmățui, a început treieratul griului. Cu combina au fost recoltate 40 l a. cu grîu. De asemenea au fost treierate 100.000 kg. grîu.. De îndată ce au treierat primele boabe de grîu, colectiviștii și-au achitat muncile S. M. T. Totodată au transportat la baza de recepție 34 000 kg. grîu în contul contractuilui încheiat cu întreprinderea „Recolta“. Marița Voicu corespondentă Aceleași posibilități rezultate diferite (De la trimisul nostru) Este îndeobște cunoscut faptul că acolo unde intervine o mînă de gospodari rezultatele muncii sînt cu totul altele decît acolo unde tărăgănarea de la o zi la alta și-a făcut foc. Iată de pildă că rezultatele obținute de harnicii colectiviști ai G.A.C. „7 Noiembrie“ din comuna Tudor Vladimirescu, președinte tov. Dumitru Mitrofan, merită toate laudele. Deși aici secerișul a început odată cu alte G.A.C. datorită bunei organizări a muncii rezultatele obținute sînt incomparabil mai bune. Astfel pînă seara zilei de 1S iulie a.c. procentul în obținut la seceriș era de 95,9 la sută și începuse deja treieratul. Paralel cu aceste lucrări de primă urgență colectiviștii efectuează lucrări de întreținere a culturilor prășitoare, însilozează însemnate cantități de furaje etc. Rezultatele bune obținute de G. A. C. din Tudor Vladimirescu, se mai datoresc și faptului că munca a fost divizată pe cele două brigăzi de cîmp. Din rîndurile brigăzilor mai bune remarcăm pe aceea a tovarășului Neculai I. Mardare, care a terminat secerișul pe suprafața care i-a fost repartizată. Succese importante a obținut și brigada a treia, iar din rîndul colectiviștilor s-au evidențiat tov. Cojoca Ștefănache, Șerban I. Gheorghe, Artenie Fasolă, Florin Gh. și alții care permanent s-au aflat în fruntea acțiunii de strîngere a recoltei. Au rămas mult în urmă G.A.C. „Viața nouă“ din Gănești, raionul Berești (președinte tov. Dumitru Buia) deși vecină cu G.A. din Tudor Vladimirescu, a rămas mult în urmă cu secerișul. Rămînerea în urmă a acestei gospodării se datorește faptului că aici consiliul de conducere al gospodăriei nu a pregătit din vreme campania de seceriș. De asemenea, unele brigăzi printre care brigada tov Ilic Modiga a dat dovașidă de multă pasivitate. N-a folosit timpul bun la seceriș. Aici unii sectiviști n-au participat regulat costrinsul recoltei. Avem, de pildă, exemlplus colectiviștilor Constantin Balmuș, Ion Cozma și alții care nu s-au prezentat la seceriș sub pretextul că ei sînt salariați. G.A.C. din comuna Gănești a obținut rezultate bune în aine campanii agricole. Există posibilități ca și de data aceasta prin eforturi susținute gospodăria colectivă să lichideze rămînerea în urmă la recoltat, unde s-a realizat 70 la sută. De aceea colectiviștii din Gănești trebuie să depună acum toate eforturile pentru a lichida rămînerea în urmă la seceriș și să pornească cu clan la treieriș. — Raionul Măcin — % Avansat la seceriș. <g Rămas în urmă la treieriș Codaș la arături de vară. In ultimele zile, oamenii muncii din agricultura raionului Macin, au lucrat cu eforturi sporite la strîngerea culturilor cerealiere, reușind ca pînă în seara zilei de 16 iulie a.c. să recolteze peste 88 la sută din întreaga suprafață destinată culturilor de păioase. Îndrumați în permanență de organele de partid și de stat, colectiviștii și întovărășiții din comunele raionului au folosit toate forțele existente, astfel ca în cel mai scurt timp întreaga suprafață cu păioase să fie complet recoltată. Hotărîți să stringi la timp și fără pierderi culturile de păioase, membrii gospodăriei colective „Partizanul“ din comuna Luncavița, au trecut masiv la recoltatul griului, folosind in acest scop o combină, două secerători-legători, 70 de coase și 100 de seceri. Exemplul acestor colectiviști este urmat de tot mai multe unități agricole socialiste, care pe lângă mijloacele mecanizate folosesc din plin forțele proprii de care dispun. Felul acesta de muncă a făcut ca raionul Măcin să se numere printre raioanele avansate pe regiune la recoltat. Spre deosebire, însă, de situația recoltatului, treierișul se desfășoară sub posibilitățile existente. Astfel, pînă la data de 17 iulie, gospodăriile colective din raion nu treieraseră decît 623 ha, din cele 5.376 ha. păioase recoltate. De asemenea, intovărășiții n-au treierat decît 400 de ha, ceea ce reprezintă un procent de 4,69 sută din suprafață însămînțată cu pălaioase. Vorbind despre mersul batozelor se constată că acestea nu lucrează din plin datorită faptului că transportul snopilor de grîu la aici se face foarte anevoios. Așa se explică faptul că din cele 66 batoze repartizate la comune, în ziua de 16 iulie n-au mers decît 36 batoze. In raionul Măcin continuă să mai fie încă subapreciate arăturile de vară. Deși sunt posibilități, acestea n-au fost efectuate decît pe o suprafață de 400 ha. din cele peste 20.000 ha. însămînțate cu păioase. Rămînerea nejustificată în urmă la treierat, la efectuarea arăturilor de vară și la însămînțări de furaje în miriște, trebuie să dea de gîndit organelor de partid și de stat din raionul Măcin, iar pentru lichidarea lipsurilor existente să se ia de urgență măsuri concrete astfel ca la închiderea campaniei de vară să se poată face un bilanț de rodnice realizări. De ce stau batozele ?... In S.M.T... Sînt trei stațiuni de mașini și tractoare în raionul Galați, dar niciuna dintre acestea n-a reușit pînă acum să scoată toate batozele la aici. Parcă în ciuda colectiviștilor care au terminat de recoltat griul și ar dori să treiere, la S.M.T. Șendreni stau în curse și remize cinci batoze. De ce oare? Nu sînt încă reparate sau „n-au picioare“ să se ducă la cîmp. La această întrebare poate să răspundă doar tov. Vasile Ripă, directorul stațiunii. Un alt aspect: Batoza pe care o veneți în clișeul de mai jos a fost adusa în comuna Independența de vreo 10 zile. Cu ea trebuie să treiere colectiviștii din gospodăria „Zorile socialismului". Dar tov, Oană, predintele sfatului popular comunal și conducerea gospodăriei se uită la ea. De ce? N-au cărat pînă acum la arie nici măcar un singur snop de grîu. ...ȘI PE TARLA Să fie înlăturat decalajul mare dintre seceriș și treieriș Pe întreg cuprinsul raionului Bujor, lucrătorii din gospodăriile de stat și membrii gospodăriilor colective, dau bătălia pentru strîngerea recoltei. La gospodăriile colective din comuna Oasele, recoltatul păioaselor a și fost terminat. Din zori și pînă în seară, toți colectiviștii muncesc într-o însuflețită întrecere. La fel, se petrec lucrurile și in comunele Cuca, Băleni și altele, care pînă în seara zilei de 16 iulie a. c. au recoltat peste 90 la sută din suprafața planificată. Astfel, viteza zilnică de lucru din zilele acestea a fost realizată în procent de 121 la sută. Pe întreg raionul, pînă la data de 16 iulie a. c. suprafața de culturi paioase recoltată era în procent de 65,2 la sută. Dacă ritmul recoltării păioaselor se desfășoară cu intensitate în ultimele zile, apoi trebuie arătat că pînă la data de mai sus, treierișul nu începuse încă în toate comunele. Din cele peste 11.000 ha. recoltate au fost treierate pînă la aceeași dată doar 413 ha., adică un procent de abia 2,5 la sută din suprafața planificată. In unele comune cum sînt Cuca, Băleni, Oasble, etc., se treieră de zor. Din păcate, însă acest lucru nu se întîmplă în comunele Fîrțănești, Mastăcani, Roșcani, Rogojenii, Vlădești, Vîrlezi și altele, unde sînt perspective de a se pierde cantități mari de cereale din cauza întîrzierii treierișului. Faptul că între cemiș și treieriș în raionul Bujor, s-a creat un decalaj, mare, nepermis trebuie să dea de gîndit organelor de partid, de stat și agricole de aici. Cifrele sunt grăitoare. Rămînierea in urmă la treieriș trebuie grabnic lichidată. De aceea, trebuie combătută atitudinea unora, care mai întîi socotesc că trebuie terminat secerișul și apoi să înceapă treierișul. Dacă batozele nu vor lucra din plin, perioada de treier va fi prelungită mult, iar griul se va scutura. Aceasta nu este în interesul nimănui. De aceea, în aceste zile toată atenția comitetelor executive ale sfaturilor populare, a secției agricole raionale, a fiecărei conduceri unități agricole socialiste trebuie în dedreptate spre impulsionarea treierișului. Comitetele executive ale sfaturilor populare, organizațiile de partid, mobilizînd toate forțele să ia măsuri d folosire maximă a tuturor atelajelor — din gospodăriile de stat gospodăriile colective — necesare transportării rapide a snopilor la ariile de treier, să controleze astfel ca toate batozele din raion să treiere din plin. In raionul Bujor Cît mai multe repere turnate în contul angajamentului Muncitorii secției turnătorie de la Centrul mecanic din Galați, depun intense eforturi în vederea realizării și depășirii angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Întrecerea socialistă se desfășoară în această secție sub lozinca: rnt mai multe repere turnate spre asigurarea mașinilor agricole cu piese de schimb. Organizați pe echipe, muncitorii de aici au reușit ca pînă în ziua de 18 iulie să dea 96 la sută din planul producției prevăzut pe luna iulie. Incepînd din 21 iulie turnătorii vor da repere semifabricate în contul lunii august. In prezent muncitorii de aici se ocupă cu turnarea chiriașelor pentru motoarele de tractor. Datorită atenției de care dau dovadă turnătorii, rebuturile pe luna iulie au fost reduse cu 50 la sută, sub limita admisă. Cel care se ocupă direct de munca echipei de turnători este maistrul Vasile Franciscatos, un bun meseriaș care are la activit său numeroase inovații în tehnica turnării. Dar efortul său este susținut de muncitori fruntași ca Iancu Pătruț, Ion Ghiță și alții. Pe lînga faptul că acești muncitori sînt buni turnători, respectînd întocmai procesele tehnologice de turnare, ei sînt și iscusiți modelatori ai formelor în care metalul fluid capătă forma piesei dorite. Munca turnătorilor din această secție se desfășoară ritmic datorită și aportului adus de tînărul topitor Gheorghe Mosora care urmărește ca metalul să fie ținut sub puterea focului pînă capătă culoarea purpurie cerută de tehnologie. Hotărîrii turnătorilor de aici de a depăși angajamentele luate la cinstea zilei de 23 August, i s-a alăturat și echipa de ree’zuitoare din care fac parte muncitoarele fruntașe Maria Mihailițeafiu, Ispasia Barbu și altele, , . « :■ [UNK] [UNK] [UNK]....D. Th. Neculuță u3 Se împlinesc 99 de ani de la ■ nașterea poetului-cizmar D. Th. Neculuță, deschizător de drumuri și * pionier al literaturii revoluționare 1 %din țara noastră. Născut la 15 iulie 1859 la Tirgu■ Frumos dintr-o familie de țărani* săraci, crescut în cele mai aspre , lipsuri, nevoit să pribegească, neți putind avea acces la școli și la învățătură. Neculuță s-a zbătut toată viața in nevoi și gust materiale. Nar sufletul lui minunat, înălțat de frumos, adevăr și drepttate, nu s-a dat niciodată bătut . Și nu a căzut victima acestor suferințe. Doar trupul firav, istovit de munci, și boli a fost învins. u . Neculuța moare la 45 de ani, in 1904 din pricina unei boli de iniagmă. D. Th Neculuță, este primul paget, remin ridicat din rinduile clag sei muncitoare. El a aparținut dat g sei sase nu numai prin obirșie, ci prin toată viața și opera sa. 1 Poezia lui este expresia celor si mai adinei năzuințe ale proletariatului, este cintecul de revoltă al victimelor capitalismului și in același timp cintecul de ură împotriva exploatatorilor nemiloși.im- In versurile sale trăiește toată frământarea epocii agitate a Rominiei de la sfirșiul sec. 19, de sub g § regimul celei mai crunte exploatări, burghezo-moșierești. 5 In opera sa răsună glasul de mgură și revoltă al maselor exploatate. Poezia lui Neculuță, are un caracter revoluționar, tonul ei pre- 2dominant este cel de îmbărbătare, de chemare la luptă, de negare a desnădejdii care subminează dirzeu Hgnia revoluționară a proletariatului. Conștiința limpede a exploatării, o cunoaștere a cauzelor ei, țelul pentru care trebuie luptat, dau poeziei ei lui Neculuță un conținut ce o ■ ■ [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK]bbib B.anik aattBUiBt b bh b bu bei bsie :----- = +«g:=........ " " — deosbește de toată poezia înainta [UNK]iișilor săi. Accente de revoltă, sau de ură, sau de îndemn la Luptă, se găsesc și in operele predecesorilor săi, la Constantin Mille, sau la 3 Trilion Demetrescu mai cu seamă, dar ele nu formează fondul, ci curentul permanent al acestor 3 poezii. " La Neculuță, insă, chiar cind g versurile sale sînt mai tinguitoare, 3 invadate de suferință, amărăciunine sau jale, poezia nu e niciodată e aceea a unui om rupt de contigen- 3 fete sociale. Anumite lipsuri din poezia sa se datoresc lipsei de perspectivă g sau confuziilor proprii însăși mișcarii muncitorești din țara noastră g la acea vreme. Astfel, Neculuță nu - a înțeles că dezrobirea țărănimii se ■ poate face numai alături și sub conducerea proletariatului. Dar lăind la o parte aceste lipsuri inegrente unei epoci care nu aveau încă o viziune clară a societății , care va construi socialismul, poezia poetului luptător care a fost g D. Th. Neculuță, exprimă intr-un vers meșteșugit și puternic agitatoric, năzuințele pentru o viață mai bună și mai dreaptă, ale unei clase căreia istoria i-a incredințat sarcina de a construi o lume nouă. Ș Ținut în umbră de critica burgheză, Neculuță, își recapătă ing vremurile noastre, cind în urma victoriei clasei muncitoare țara noastră a pornit pe drumul construirii socialismului, toată valoarea care i-a fost contestată de o burghezie. Mereu actual și viu, g Neculuță rămine pentru noi un grăitor exemplu de poet revoluționar , care a înțeles că menirea lui este aceea de a sluji poporul prin scris g și prin propria lui viață. D. P. 3 iRHBRsgrcsBssaisviEaBasssiasEnsnKBiBaaBinflsii Cînd se minimalizează rolul brigăzilor artistice de agitație încă de la înființarea lor, brigăzile artistice de agitație s-au dovedit a fi un puternic factor de educare a oamenilor muncii. Aceste formații de artiști amatori au sarcina de a prezenta spectacole scurte, în care să satirizeze chiar la locul de muncă deficiențele ivite în procesul de producție sau să popularizeze, tot pe locul de muncă, fruntașii în producție și realizările lor. Rolul brigăzii fiind de a sprijini permanent procesul de producție, se cere ca în alcătuirea acestor scurte programe să existe maximum de operativitate. Avînd sarcina de a critica toate manifestările negative din cadrul întreprinderii, brigada trebuie să-și creeze un larg activ de colaboratori în persoana responsabililor culturali de secții, a responsabililor sindicali, a responsabililor posturilor U. T. M.ste de control și a colectivelor gazetelor de perete din secții, care să le prezinte fapte și sezisări în legătură cu felul cum se desfășoară munca în secția lor, dînd astfel brigăzii posibilitatea să ajute. Tocmai această necesitate de-a interveni la timpul oportun, crează brigăzii artistice de agitație caracteristica de maxima operativitate, ceea ce face ca între un program și altul să nu se poată scurge mai mult de o săptămînă. Și pentru a se putea crea intr-un interval relativ scurt texte monologuri, dialoguri, scene satirice, este necesar ca de la bun început, de la înființarea brigăzii artistice de agitație, să se pună un deosebit accent pe formarea colectivului de eretic al brigăzii artistice. Acestea sînt în mare caracteristicele și modul în care trebuie să activeze brigăzile artistice de agitație. Analizând însă activitatea unor brigăzi artistice de agitație, vom găsi că realitatea se prezintă astfel, că menirea acestor brigăzi a fost rău înțeleasă în unele cazuri, că li s-a luat acestor brigăzi tocmai caracteristica lor de bază, operativitatea, privîndu-le astfel de calitatea de sprijinitor efectiv al producției. La U. M. „Progresul“ din Brăila, de pildă, brigada artistică de agitație (responsabil artistic tov. Munteanu Alexandru) se „chinuie“ de foarte mult timp să prezinte un spectacol. Aceasta din cauză că aici există tendința de a înlocui brigada artistică de agitație printr-un ansamblu de estradă, care să prezinte spectacole, nu pe locul de producție, ci pe scenele orașului. In ședința de organizare a brigăzii artistice de agitație, ședință la care a participat și tov. C. Dumitrache, director general, in loc să se pună accentul pe rolul de sprijinitor activ al producției, s-au discutat căile de transformare a acestei brigăzi, în ansamblu de estradă. De mai bine de o lună se fac repetiții la spectacolul de... estradă iar în uzină mai sînt strungari care nu știu să măsoare cu micrometrele și cu calibrele — lucruri care nu sînt criticate în programele unei brigăzi artistice de agitație. Tov. Munteanu cunoaște foarte bu te aceste lucruri, deoarece consiliul sindical local a instruit responsabilii artistici și culturali din întreprinderi în această privință, dar nu a vrut să țină seama, ci s-a orientat după atelierele navale „Viitorul“ care, dacă au meritul de a fi pus la punct echipa de dansuri și orchestra de muzică ușoară, în schimb au lipsit întreprinderea de brigada artistică de agitație pe care a transformat-o în ansamblu de estradă. Cît de greșit este măsura luată de responsabilii artistici de la U. M. „Progresul“ și atelierele navale „Viitorul“ o putem afla numai dacă analizăm ruptura care s-a produs între această formă a activității culturale și producție. Activitatea care se desfășoară în momentul de față, pregătirile care se fac pentru spectacole de estradă, nu au scopul de-a sprijini efectiv producția, ci de a se prezenta cu ele pe scenele orașului, producția fiind un pretext pentru subiect. Dacă la locul de producție, termenii tehnici și satirizarea anumitor greșeli ar fi fost pe deplin înțelese și ar fi ajutat la îndreptarea unor stări de fapte, pe scenele orașului, cu public din afară, aceste lucruri nu vor mai prezenta același interes. Să fim înțeleși. Nu suntem împotriva înființării unor ansambluri mari în întreprinderi, fie ele chiar de estradă. Dar să nu se facă aceasta pe seama brigăzilor artistice de agitație. Aceste mici formții artistice își au rolul lor bine definit : activitatea lor este de un real folos în construcția socialistă. De aceea comitetele de întreprindere și organizațiile de partid trebuie să lupte cu hotărire împotriva tendințelor greșite de „emancipare“ și „rafinare“ artistică. Este cazul ca comitetele de întreprindere de la U. M. „Progresul“ și atelierele navale „Viitorul“ să analizeze atitudinea și munca responsabilior artistici și să organizeze schimburi de experiență cu brigăzile artistice de agitație de la întreprinderea T. S. G. Brăila, Panificație Brăila și altele care și-au înțeles menirea și care luptă activ în sprijinul producției. M RUCUREANU Intr-o consfătuire de producție ținută cu cîteva luni de zile în urmă, muncitorii, tehnicienii și inginerii G. A. S. Nazîra au discutat pe larg despre felul cum au fost îndeplinite sarcinile prevăzute în planul de producție pe 1957. Discuțiile au scos la iveală o serie de deficiențe datorită cărora gospodăria a înregistrat pierderi în loc să fie rentabilă. Nici unul din participanții la acea consfătuire nu se putea împăca cu o astfel de stare de lucruri. Gospodăria de stat Nazîra, avea posibilități să devină rentabilă. Din păcate, însă, în anul trecut aceste posibilități nu au fost folosite. La consfătuire muncitorii au făcut propuneri care să ducă la îmbunătățirea stilului de muncă, la o mai bună gospodărire astfel ca în 1958 gospodăria să devină rentabilă. Tot cu acest prilej, muncitorii din cadrul G. A. S. Nazîru, s-au angajat pe baza unor obiective concrete să folosească toate posibilitățile de care dispun pentru a îndeplini și depăși sarcinile prevăzute în planul anual de producție. ★ .Zilele s-au scurs una după alta. Au trecut șase luni de la începutul anului. In această perioadă colectivul acestei unități socialiste însuflețit de chemarea adresată, de participanții la Consfătuirea de la Constanța a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii a muncit cu hărnicie și pricepere. In atelierul mecanic, la cîmp, în sectorul zootehnic, peste tot, lucrătorii din G. A. S. Naziru sub îndrumarea organizației de bază au desfășurat cu succes întrecerea socialistă pentru îndeplinirea antaîamentelor luate. Sa dea statului 25 tone grîu peste plan a fost unul din principalele angajamente luate de muncitorii, tehnicienii și inginerii G. A. S. Nazîru. Pentru realizarea acestui angajament ei au aplicat o serie de măsuri agrotehnice menite să ducă la sporirea producției de grîu la ha. In afară de faptul că grîu a fost însămînțat în timpul optim, încă din toamnă, ,glosindu-se sămința de soi, în primăvară a fost grăpat în întregime, iar pe suprafața de 1.500 ha. s-au aplicat îngrășăminte chimice. Astfel, grîul a crescut și s-a dezvoltat bine, iar la recoltat s-a realizat o producție de 1840 kg. la hectar, cu 335 kg. mai mult față de producția planificată. Aceasta a făcut ca G. A. S. Nazîru să poată livra statului 75 vagoane grîu mai mult față de plan, angajamentul fiind depășit cu 50 vagoane. La cultura porumbului mecanizatorii au aplicat trei prașile mecanice efectuîndu-se totodată și prășitul manual. Cultura porumbului promite în prezent o recoltă bună, ceea ce înseamnă că și aici angajamentul va fi realizat. ★ Cînd s-au aneniat să realizeze 2.045 litri lapte de la fiecare vacă furajată, muncitorii, de la ferma de vaci au ținut seama de posiblitățilie existente în cadrul gospodăriei, de experiența din anii trecuți care i-a învățat că sporirea producției de lapte este condiționată de o serie de factori. De aceea, ei și-au îndreptat atenția în primul rînd spre asigurarea unei bune îngrijiri și hrăniri a animalelor luînd măsuri de creare a unei puternice baze furajere, pentru întregul an. Ca urmare, în această perioadă, vacile gospodăriei agricole de stat Nazîru au fost hrănite cu masă verde în cantități suficiente, au fost duse la pășunat, iar în prezent, consumă siloz din secară și lucernă de anul acesta. Pînă acum, aici s-au însilozat 620 tone furaje diferite. Trebuie arătat că muncitorii au acordat o grijă deosebită nu numai hrănirii dar și îngrijirii animalelor asigurîndu-se în mod rațional atît hrana cît și adăpostul etc. De altfel, la ferma de vaci a G. A. S. Nazîru sînt muncitori cu experiență care se ocupă de creșterea vacilor de cîțiva ani, oameni care sînt strîns legați de această meserie. Mulgătorul Ion Rădulescu, de exemplu, care lucrează la ferma de vaci de 8 ani, de la 1 ianuarie la 1 iulie a.c. a obținut 12.874 litri de lapte de vacă, față de 9.500 litri cît era planul, iar Ion Balaban, care lucrează din 1954 a realizat în aceeași perioadă 18.285 litri în loc de 12.050 litri. Din planul pe primul semestru al gospodăriei, la producția de lapte de 177.500 litri s-au realizat pînă la 1 iulie 205.700 litri lapte de vacă. Raportînd cantitatea de lapte realizată în primele 6 luni ale anului la cele 200 vaci mulgătoare, rezultă că s-a obținut în medie 1.025 litri lapte pe cap de vacă furajată pînă acum. După cît se vede angajamentul de a realiza de fiecare vacă furajată 2.045 litri anual se realizează cu succes. Realizări importante s-au obținut și la ferma de oi unde planul producției de lapte pe primul semestru a fost depășit cu 25 in. De la fiecare oaie s-au obținut, de asemenea, în medie 2.450 kg. lină, planul de 4.390 kg. fiind depășit cu peste 200 kg. lînă. Paralel cu grija pentru îndeplinirea indicilor planului de producție în sectorul vegetal, conducerea gospodăriei, cu sprijinul organizației de partid, s-a preocupat și de creșterea efectivului de animale în scopul lărgirii sectorului zootehnic. Numărul vacilor de lapte a fost mărit de la 195 existent la începutul anului la 233 capete. Aceasta s-a realizat din producția proprie a gosspodăriei, din prăsilă, fără a se mai cheltui alte fonduri bănești. Trebuie arătat că sporirea numărului de vaci se datorește bunei îngrijiri și hrăniri ce s-a dat și se dă tineretului bovin selecționat pentru prăsilă. In această perioadă, spre exemplu, la tineretul bovin s-a înregistrat o creștere în greutate de 6.826 kg. peste plan prin hrănirea acestuia cu lapte tras, masă verde și siloz. De aceeași îngrijire și hrănire se bucură și celelalte specii de animale, ceea ce face ca gospodăria să mărească tot mai mult numărul acestora. Așa se explică faptul că și la porcine s-a realizat o creștere pînă la 300 capete. Din aceștia 100 de porci au fost puși la îngrășat. Pînă acum, din planul de livrare de 37.000 kg. carne s-au predat 19.000 kg. Realizările obținute pînă acum în cadrul gospodăriei agricole de stat Nazîra dovedesc că muncitorii, inginerii și tehnicienii acestei unități socialiste sub îndrumarea organizației din partid luptă cu hotărîre pentru îndeplinirea angajamentelor luate, pentru ca gospodăria să devină rentabilă. Exemplul lor este demn de urmat V. NETCU Fiecare G. A. S. o unitate rentabila = Colectivul G. A. S. Nazîru Își respectă angajamentele 0 1840 kg. grîu la ha. producție medie. 075 vagoane grîu livrate statului peste plan. m 62 © tone furaje înfiăozate. i)e la 195 vaci de lapte, la 233 vaci. # 30740 litri lapte peste plan. Î ♦V . —.................. Sr: 4245 ”Sg=iȘ*. I SFATUL MEDICULUI ABCESE ȘI FURUNCULE Abcesele sînt inflamații produse de diferiți microbi care au pătruns în oganism și care provoacă distrugerile țesuturilor din care apoi rezultă uroiul. Locul în care începe înflamat devine dureros, se umfla, iar piea devine roșie și mai caldă deci pielea din regiunile sănătoase. Prin înmulțire și prin toxinele (otrăvurina) pe care le produc, microbii distrug țesuturile în care sau localizat și formează astfel o cavitate in care se adună puroiul. Organismul se apără la rîndul său producînd niște substanțe numite antitoxine, adică substanțe care neutralizează toxinele microbilor. In acelaș timp la locul abcesului globulele albe ale sîngelui-leucocitele — vin să distrugă microbii. In timpul acesta crește temperatura corpului, apar dureri de cap, scade pofta de mîncare, toate acestea dovedind că întregul organism luptă împotriva infecției și se apără contra ei. Sfîrșitul acesteia este localizarea și izolarea infecției și formarea puroiului, care conține celule și leucocite distruse de microbi. In momentul în care s-a format cavitatea cu puroi, ea trebuie deschisă și puroiul evacuat. Altfel, abcesul se poate deschide singur la piele, dar și în alt organ producînd complicații. Spre deosebire de abcese care pot fi produse de microbi diferiți și se pot forma aproape în orice organ, furunculele sînt date în special de un anume microbi de stafilococ — și se formează în piele, la rădăcina firului de păr. De cele mai multe ori, cauza furunculelor este iningrijirea igienică a pielii și numeroase traumatisme, frecături sau iritații care favorizează înmulțirea microbilor aflați la rădăcina firului de păr sau care ajung în acest loc. Furunculul este așadar tot o inflamație localizată, care are la centru un punct de culoare galben-verzuie format din microbi și celule distruse. După ce antitoxinele neutralizează puterea de distrugere a toxinelor microbiene, microbii sînt distruși de leucocitie și astfel se formează puroiul. In momentul acesta inflamația este localizată, a colectat și dacă nu este deschisă de chirurg, atunci se poate deschide singură, dar In asemenea cazuri evacuarea puroiului și a dw pului central este incomplet. Atunci cînd apar mai multe furuncule la un loc, este vorba de un furuncul antropoid, iar dacă mai multe furuncule apar timp de peste 3—4 săptămîni, vorbim de furunculoză. Pielea murdară este cauza cea mai frecventă a furunculozei. Avînd griji să respectăm cu strictețe regulele de igienă a pielei, ne putem feri foarte ușor de această afecțiune neplăcută care uneori mai poate produce și complicații serioase. Aceste complicații apar uneori din pricina felului greșit în care sînt tratate unele furuncule. Pansamente rău aplicate, substanțe iritante, deschiderea lor de către persoane nepricepute dar mai ales stoarcerea lor intre degete pentru a evacua puroiul și dhi pul, toate acestea pot face din furuncul o afecțiune care se vindecă greu sau se complică. De aceea, tratamentul abceselor și furunculelor trebuie făcut numai de medic.