Viața Nouă, iulie-septembrie 1960 (Anul 17, nr. 4844-4921)
1960-07-22 / nr. 4862
Pag 2-a Gospodăria colectivă—izvor de belșug Urmați-mi exemplul și n-o să greșiți In comună am fost considerat țăran mijlocaș. Aveam mai bine de 4 hectare teren arabil, un sfert de hectar de vie, boi, car, plug și alte unelte. Deși lucram pămîntul de unul singur, obțineam recolte frumoase, ce întreceau cu mult pe ale vecinilor, mei. De aceea, am fost numit, și fruntaș al recoltelor bogate, am primit de la raion insigna și diploma de fruntaș. Dar cu toate astea, în gospodăria individuală aveam multe greutăți, pe care trebuia să le rezolv de unul singur: să mă îngrijesc de sămînță, de hrana animalelor, să plătesc impozitele, să-mi repar uneltele și cîte altele. Ba de multe ori vedeam cum hambarul se golește și pînă la noua recoltă, mai era încă mult. Mă tot frămîntam, cum să scap de toate acestea. Adică de ce să mă mai ascund după deget, vedeam eu bine, unde îmi este locul — în gospodăria colectivă — dar nu mă înduram să mă despart de bucata mea de pămînt, de boi. Exemple destule și convingătoare. Chiar aveam și cei mai ,,scăpătați“ care intraseră în gospodăria colectivă, de la înființare (în 1958), începuseră să mă ajungă, ba să mă și întreacă. Și atunci mi-am spus în sinea mea: la ce bun să mai stau pe gînduri, la ce să mă mai trudesc de unul singur? Gospodăria colectivă are pămînt destul, primește ajutor de la B.M.T. și de la ingineri, păi acolo să arăt și eu ce pot... că drept să spun, tare îmi place să lucrez pămîntul și să-i smulg roade bogate. Nu că mă laud, dar de harnic și cinstit, mă cunoaște toată comuna Cozmești. Și uite așa pînă la urmă m-am hotărît și în primăvara anului trecut, m-am înscris în gospodăria colectivă, unde am dus și eu în proprietatea obștească a colectivei, pămîntul, via, boii, și uneltele mari de muncă. Și nu numai că nu am greșit dar mă bucur și sînt fericit că am venit în marea familie a colectiviștilor. In anul trecut, de exemplu, împreună cu soția am făcut 280 zile-muncă pentru care am primit aproape 1000 kg. de grîu, 2800 kg. porumb, 280 litri de vin, 2800 lei și multe alte produse cum nici nu am pomenit în gospodăria mea atunci cînd lucram pămîntul de unul singur. Altă dată pe vremea asta, nu mai aveam prea multe grîne. Acum pe puțin mai am 500 de kg. grîu, la fel porumb. Hambarul este aproape plin. Și aceasta datorită faptului că nu mai sînt nevoit să-mi rezolv problemele gospodărești de unul singur ci toate acestea se face gospodăria colectivă. Conducerea gospodăriei și colectiviștii văzîndu-mi hărnicia și cinstea m-au numit anul acesta, brigadier la brigada III-a unde caut să mă achit cu cinste de această sarcină de răspundere pe care mi-au încredințat-o ca astfel și brigada pe care o conduc, să-și aducă aportul la întărirea și înflorirea pe mai departe a gospodăriei noastre colective, la creșterea bunei stări a colectiviștilor. Am spus toate acestea, pentru că în comuna noastră, Cozmești, din raionul Tecuci, mai sînt încă unii țărani muncitori care mai șovăie și nu s-au hotărît nici pînă acum să pășească cu încredere pe calea gospodăriei colective. Și doar exemple au destul de grăitoare. Iată dacă la început gospodăria avea numai 16 familii și vreo 30 hectare de pămînt, acum gospodăria numără 414 familii, 554 hectare teren arabil, și a creat un sector zootehnic care este în plină dezvoltare. In prezent el numără 40 vaci de lapte, 500 de oi, 22 de scroafe, am ridicat o serie de adăposturi și multe altele. Anul trecut gospodăria a obținut producții cu 4—500 kg. cereale hectar mai mult decît țăranii muncilatori cu gospodărie individuală. Aceasta a făcut posibil ca să se împartă la zi muncă membrilor colectiviști cîte 10 kg. de porumb, 1,300 kg. grîu, un litru de vin, legume și zarzavaturi, precum și cîte 10 lei. Anul acesta vom obține producții și mai mari față de anul trecut și deci și veniturile colectiviștilor vor crește. Atunci mă mir de ce voi Neculae Chiriță, Mitică Gh. Gîrleanu, Marin Birlădeanu, și alții ca voi, de ce nu vă hotărîți să veniți alături de noi, în marea familie a colectiviștilor ca împreună să ne făurim o viață tot mai fericită, mai plină de belșug? Mă cunoașteți și vă cunosc, și de aceea vă întreb: cu ce v-ați ales pină acum dacă ați lucrat de unul singur peticele de pămînt ? Eu vă doresc numai binele și de aceea vă sfătuiesc din toată inima, să-mi urmați exemplul că nu o să greșiți. Veniți cu încredere în gospodăria colectivă, pentru ca sub conducerea partidului nostru să ne făurim o viață tot mai fericită, luminoasă și îmbelșugată. ROȘCA V. ZAHARIA G.A.C. „1 Mai“ comuna Cozmești, raionul Tecuci, Sprijin al gospodăriei colective Utemiștii din gospodăria colectivă „Zorile Socialismului“ din comuna Independența acordă un sprijin efectiv gospodăriei pentru strîngerea la timp și fără pierderi a cerealelor.Acum cîteva zile 73 tineri au participat la strînsul snopilor de grîu de pe suprafața de 7 ha. Această treabă tinerii au efectuat-o prin muncă voluntară. Printre utemiștii care au muncit cu mult elan se numără și Constantin Văscu, Alexandra Gherea,Georgeta Cîrnici, Dumitru Condrea si alții. Ionel Barac colectivist Construiesc o magazie pentru cereale Gospodăria agricolă colectivă, din satul Maluri, raionul Liești, a împlinit de-abia un an de la înființare. Pe atunci nu se putea vorbi de vreo construcție. Era doar începutul. Mai tîrziu harnicii colectiviști în dorința de a dezvolta și întări gospodăria colectivă din punct de vedere economic au început construirea de adăposturi pentru animale, magazii, pătule, puternițe pentru creșterea păsărilor, etc. Anul trecut de exemplu, ei au construit cu posibilități locale un grajd pentru adăpostirea animalelor și o puterniță. Acum ei construiesc o magazie pentru cereale, din cărămidă arsă, cu lungimea de 25 m. și lățimea de 8 m. Alături de magazie la cîțiva metri se vede scheletul unui pătul lung de 10 metri. N. Vasile Din realizările unei comisii de femei Tovarășa Maria Cincu este președinta comisiei de femei din strada Mihail Eminescu din orașul Galați de aproape un an de zile. Aici, in această circumscripție, cu ajutorul femeilor au avut loc frumoase realizări. Astfel fost organizată o casă de citit a unde femeile din strada M. Eminescu au avut o serie de adunări interesante, discutânduse probleme ale politicii interne și internaționale. Femeile de aici au efectuat aproximativ 300 de muncă voluntară la blocurile din centru și la localul școlii nr. 15 din strada Cpt. Nicolae Cristea, unde au ajutat la curățirea și spălatul dușumelelor și al geamurilor. Cu posibilități proprii au confecționat și o gazetă de stradă, unde săptăminal apar articole reliefind realizările obținute in circumscripție și fotografii realizările femeilor sovietice, din Printre gospodinele fruntașe care au răspuns la toate chemările sînt: tovarășele Aurelia Pangrati, Maria Băncilă, Elvira Caluian, Ruxandra Atanasiu și altele. VIAȚA NOUA Brigada științifica pe teren Combaterea neștiinței, misticismului și superstițiilor se înfăptuiește cu succes în cadrul revoluției culturale inițiată și condusă de partid. In raionul Brăila, au fost înregistrate In acest domeniu unele succese însemnate de către instituțiile culturale de la sate, care sînt îndrumate să organizeze multiple forme de activitate culturală, pentru popularizarea cuceririlor științei în rîndurile cetățenilor. Așa de pildă, în cadrul căminelor culturale, cluburilor și colțurilor roșii, din raionul Brăila, se expun săptămînal conferințe, se organizează seri de întrebări și răspunsuri, seri de experiențe, întîlniri cu agronomi, zootehniști, medici, profesori, cu care ocazie, aceștia clarifică unele probleme de care oamenii se lovesc în munca lor de zi cu zi și al căror tîlc nu și-l pot explica singuri. De un deosebit succes s-a bucurat în acest an brigada științifică înființată la îndrumarea comitetului raional de partid, de către Casa raională de cultură, din Brăila, în colaborare cu subfiliala S.R.S.C. Din luna noiembrie 1959, cînd a fost înființată și pînă în prezent, brigada științifică a avut peste 20 ieșiri, vizitînd printre altele cele mai îndepărtate localități din raion cum sînt Mărașu, Racovița, Corbu etc. Printre problemele ridicate de către numărul mare de cetățeni care au participat la întîlnirile cu membrii brigăzii, un loc important l-au ocupat întrebările din domeniul științei. Dintre sutele de întrebări și răspunsuri date cu această ocazie se cade să exemplificăm aici cîteva, cu scopul de a ilustra atît priceperea membrilor brigăzii, cit mai ales interesul pe care îl manifestă în prezent oamenii muncii de la sate în domeniul științei. Colectivistul Vasile Frigioiu din Scorțaru Nou a întrebat cum se formează norii, ploaia, zăpada și cum apare rouă. Explicînd pe înțelesul tuturor aceste fenomene, tovarășul M. Mircea, profesor de științele naturii i-a făcut pe participanți să înțeleagă că atît norii, cit și zăpada, ploaia, grindina, rouă, ceața, nu sînt altceva decît acele stări în care se poate găsi apa în natură, toate aceste stări fiind în funcție de condițiile de temperatură. Dînsul a explicat pe larg felul în care se formează norii și precipitațiile atmosferice, legînd toate acestea de realizările științifice care au canalizat fenomenele naturale în folosul omenirii. Li s-a arătat cetățenilor rolul pădurilor în atragerea ploilor, felul în care se poate obține ploaia artificială, rolul perdelelor de protecție în agricultură și metodele științifice de înlăturare a unor precipitații atmosferice dăunătoare agriculturii, cum ar fi negura, bruma și grindina. Explicațiile științifice au fost ilustrate cu rezultatele ce se obțin astăzi în agricultura noastră, socialistă, combâtîndu-se totodată unele credințe mistice, dăunătoare, cu privire la schimbările vremii. Așa, de pildă, arătînd cetățenilor că în timpurile îndepărtate, necunoscîndu-se cauzele care duc la apariția unor fenomene ale naturii, ca seceta, înghețurile, viscolele, furtunile etc., omul a considerat aceste fenomene manifestări ale unor forțe, supranaturale divine. Prin diferite practici mistice, religioase, se încerca să le îmbuneze ca să nu aducă oamenilor nenorociri și pagube. In comuna Gropeni, printre alte multe întrebări puse membrilor brigăzii se află și cele ale colectivistului Tureac Costică, care vrea să știe ce-i eclipsele de soare și de lună și ce sînt cometele. Folosind odată cu explicațiile unele planșe și desene pe tablă, membrii brigăzii au demonstrat participanților la întîlnire felul cum se produc aceste fenomene, explicîndu-le în mod științific cauzele lor. Cetățenilor le-au fost comunicate ultimele realizări ale Uniunii Sovietice în domeniul cuceririi spațiului cosmic, precum și faptul că Uniunea Sovietică este prima țară din lume care a reușit să trimită o navă cosmică în lună și să fotografieze partea Liniei care nu poate fi observată de pe pămînt. O întrebare destul de frecventă pusă brigăzii este „cînd și turn a apărut Omul pe pămînt“. Acest lucru l-a interesat și pe tov. Constantin Mărgărint de la Racovița, pe Lupi Costică și Olteanuu Voicu din Gropeni, pe Costică Mihalache din Scorțaru Vechi, pe Radu Ion din Cazasu și pe mulți alții. Nu se poate trece cu vederea atenția pe care colectiviștii au dat-o explicării acestei teorii și mai ales nu se poate trece cu vederea sezisarea făcută de dinții, că deși aceste lucruri oamenii de știință le-au dovedit cu sute de ani în urmă, ele au fost ținute ascunse de către clasele exploatatoare. Prin tradiții religioase, prin obiceiuri răspîndite și încurajate de-a lungul veacurilor, aceștia au căutat să mențină ideea că omul este creat de continuu dumnezeu, că această „divinitate creatoare", a pus pe fruntea fiecărui om o „soartă", de la care acesta „nu se poate abate“. Brigada a clarificat în fața sutelor de auditori problema „soartei“, teorie falsă, antiștiințifică care a servit veacuri întregi dominației claselor exploatatoare. S-a scos în evidență faptul că în societatea socialistă viitorul aparține celor ce muncesc, iar soarta și-o fac oamenii muncii conduși de partidul marxist-leninist, așa cum gîndesc ei că e mai bine. Cuceririle științei sînt multiple vaste. Ele dovedesc cu tărie netemeiniși da credințelor mistice pe care regimurile trecute le-au răspîndit și întreținut în popor. Instituțiilor culturale le revine cu atît mai mult datoria de a răspîndi aceste cunoștințe în rîndul maselor cu atît mai mult, cu cît statul nostru democrat-popular a creat acestora condiții nemaiîntîlnite pînă acum în țara noastră. ION MARIN metodist, Casa raională de cultură Brăila Cind le dai un leagăn, nici căldura nu ți se pare așa de mare. xxxxxjooooocoQQooooc ooocsoodooooooooooooooooooooooíX7öC'SooooooOooooooooc500oooooooooooooooooooooooooooo{ o — O — Nr. 4802 S Yizitînd cîteva parcuri din orașul Galați e spune de obicei că prima impresie este prima carte de vizită. Numai că impresiile sînt ele de mai multe feluri. O vizită făcusită recent prin parcurile orașului Galați, ne-a lăsat o seamă de impresii... și impresii. Redăm mai jos cîteva din ele. Prin parcul „M. Eminescu“ Situat în centrul orașului parcul ,„M. Eminescu“ se bucură din partea secției de gospodărire locală a sfatului popular oraș, de o grijă deosebită, fiind întreținut cu multă atenție, grădinarii ocupîndu-se zi de zi de „lualeia“ lui. Parcul a devenit astfel un loc plăcut de odihnă și recreere pentru oamenii muncii din orașul nostru. Zilnic ei vin aici fie să se plimbe, să citească o carte, sau să asculte muzică. Prima impresie, este plăcută. Să ne îndreptămi acum pașii spre un alt loc de odihnă și recreere, spre... Grădina publică De cum intri pe porțile grădinii publice priveliștea ce îți apare în fața o*ciilor te impresionează plăcut atît prin coloritul viu și diferit al florilor cît și prin aspectul aleilor curat întreținute. Este o primă impresie și o carte de vizită. O incursiune făcută însă pe la periferiile parcului te determină să-ți schimbi impresia. In dreptul fîntînii arteziene (care a devenit bazin de baie pentru copii) stau de mai multă vreme, mormane de mortar netransportat împiedicînd pe de o parte trecerea, iar pe de altă parte dînd și un aspect neplăcut. Mai sînt și alei unde s-au început lucrări de amenajare a lor dar care intre timp au fost abandonate. Este vorba de luminișul în care a fost instalat monumentalul vas de pămînt și unde între timp nu s-a mai făcut nimic. Nici despre menținerea curățeniei in parc nu se pot spune cuvinte de laudă, ea fiind făcută de mîntuială. Odată mai de mult însă, prin acest parc cîntau seara difuzoarele. Era plăcut pe atunci. Nici acum n-ar displace, celor ce vin aici, să asculte muzică, numai daca sfatul popular oraș s-ar preocupa de instalarea lor. Dar să nu tulburăm prea mult monotonia acestui parc și să căutăm unul mai vesel. Iată-ne ajunși... In Parcul pionierilor Pe alei întîlnești la tot pasul numai„nepoți“ de-ai lui Barbă cot. Cu chipurile îmbujorate de soare și surîzătoare, ei zburdă aici în liniște și voie bună. Pe cei mai mari, pionierii, purtînd cravate purpurii la gît, îi întîlnești stînd pe cîte o bancă și făcînd lectură. Sînt în vacanță și lectura e și acum Cît se poate de plăcută. Dar unde-i ceata celor zgomotoși? — Pe undeva pe aproape, ne șoptește o fetiță. Vă conduc eu daca vreți, însoțiți de acest ghid, iată-ne ajunși la locul de distracție al copiilor. Aici însă rămîi profund dezolat de imaginea ce-ți apare. Trenul copiilor a suferit un... accident. Unul dintre vagoane se află răsturnat lîngă linia ferată, copiii privind la el cu multă tristețe. Ș i cît n-au încercat ei să-l restabilească dar nici că a fost chip. Poate că dacă ar fi pus umărul și tovarășii de la sfatul popular oraș, trenulețul ar fi funcționat, și ce s-ar mai fi distrat micuții. In parc au mai fost amenajate și cîteva tonete de desfacere a unor produse zaharoase pentru copii, tonete care între timp au fost părăsite, arătînd ca niște castele medievale de mult uitate. Denumirea de parc al pionierilor este numai formală, pentru că nimic nu vine să confirme acest lucru. De mult mai multă popularitate s-ar fi bucurat parcul, dacă aici ar fi fost amenajată o bibliotecă de vară pentru copii unde aceștia să poată citi în aer liber cărți și reviste. Interesant și atractiv ar fi fost pentru ei dacă, captîndu-se apa micului pîrîiaș ce curge prin parc, s-ar fi creat cîteva bazine (gen acvarii) cu peștișori, care să încînte privirile. Un parc al pionierilor, în adevărata accepțiune a cuvîntului, presupune crearea de condiții unde ei să-și poată petrece timpul liber, în chip plăcut și instructiv. Și-acum la sfîrșitul vizitei să fac oprim puțin și-n... Parcul din piața „11 Iunie“ Cu de mult s-au mai bucurat locuitorii cartierului Traian, cînd au aflat că pe locul viran din piața „11 Iunie" se va amenaja un parc de toată frumusețea. Și nu după mult timp de la aflarea acestei vești, cam în preajma zilei de 1 Mai, au și început lucrări vertiginoase de amenajare a lui. S-au plantat arbori, s-a semănat gazon și a fost adus gardul pentru a fi instalat. Jumătate din parc a fost oarecum amenajat pînă la 1 Mai, începînd să se lucreze și cealaltă jumătate. După trecerea acestui eveniment lucrările au sistat. Această porțiune s-a transformat într-o adevărată pajiște de păscut pentru vite. Gardul din prefabricate șade și el depozitat pe marginea trotuarului, expus degradării. Ce au de gînd tovarășii de la secția gospodăriei locale a Sfatului popular oraș Galați să facă aici, se întreabă cetățenii și... întrebăm și noi. Discutînd despre buna întreținere și gospodărire a parcurilor din Galați, trebuie să arătăm că gospodarii de la sfatul popular manifestă cam multă nepăsare față de parcurile situate la marginea orașului, dînd o mai mare atenție celor situate în centru. Oare nu s-ar putea să fie gospodărite în egală măsură? . E. A. Gridina zoologică a Sfatului Popular al Ca*îalei (c Tsul zoologic Bâneasa) cuprinde peste 400 animale din 54 specii. IN FOTOGRAFIEI Ursuleji jucindu-se. Prin studierea cererii de consum se asigură o mai bună aprovizionare Pentru ca oamenii muncii de la orașe și sate să fie bine aprovizionați cu mărfuri în sortimentele solicitate, se impune imperios condiția ca cerințele lor să fie cit mai atent studiate. De lucrul acesta s-au convins și tovarășii din conducerea A. R. O. O Tecuci, care în anul acesta au desfășurat o susținută activitate pe linia bunei aprovizionări a cooperativelor de consum din comune și sate cu mărfuri și sortimente cît mai variate. Studierea cererii de consum a cetățenilor a stat permanent în centrul atenției salariaților cooperativelor sătești, care au folosit în această direcție cele mai diferite metode. Una dintre ele constă în aceea că ori de cîte ori cetățenii vin să tîrguiască, sînt consultați fie de vînzător fie de gestionar, de mărfurile care ar dori să se mai aducă în magazine, preferințele lor fiind apoi consemnate într-un caiet special, numit și caiet de studiu al cererii de consum. Să luăm un exemplu. La cooperativa din Buciumeni, de pildă, cetățenii au rezisat lipsa produsului „Simeria“ de culoare cachi și maron, ca și a produsului „Filafil“. Merceologul și-a notat de îndată în caiet, și apoi în nota de comandă aceste produse și în numai cîteva zile cerințele lor au fost pe deplin satisfăcute. Asemănător s-a procedat și la cooperativa Nămoloasa. Rezultate bune s-au înregistrat din acest punct de vedere la cooperativa din Nicorești unde gestionara Caliopia Tincoca și vînzătoarea Lucia Olaru, se interesează îndeaproape de cerințele consumatorilor, aprovizionîndu-i cu toate mărfurile căutate. Așa se face că cooperativa și-a realizat planul de aprovizionare pe trimestrul II în procent de 103 la sută, lucrând cu un stoc sub cel planificat de peste 100.000 lei. De asemenea, planul de desfacere pe aceeași perioadă a fost realizat în procent de 112 la sută. Un factor important în studierea cererii de consum a cetățenilor, îl constituie și reclama comercială. Mărfurile expuse cu gust în vitrine și magazine, popularizarea prin panouri a ultimelor noutăți sosite și a prețurilor acestora, atrage cel mai adesea numeroși cumpărători. Acest mijloc este din plin folosit de către magazinele din Nicorești și Cudalbi, mărfurile cooperativelor bucurîndu-se de o mare apreciere din partea cetățenilor. Rezultate frumoase în ceea ce privește studierea cererii de consum, a aprovizionării, și desfacerii mărfurilor solicitate de consumatori, au obținut și cooperativele din comunele Cozmești, Tălpigi etc. Cu toate acestea, mai sînt situații, cînd cetățenii solicită unde mărfuri, absolut necesare și pe care cooperați 74 FM le asigură. Așa, spre exemplu, în majoritatea magazinelor din comunele raionului Tecuci, lipsesc șepcile de vară, bascuri, teniși, costumașe de copii, fermoare mari, bluze cabană etc. mărfuri care nu se găsesc nici în depozitul I.C.R.-ului. Vina în această privință o are și întreprinderea furnizoare I.C.R.T.I. Bacău, care nici pînă în prezent nu s-a preocupat să-și aprovizioneze clienții cu mărfurile solicitate. Desigur această situație va trebui cît mai curînd remediată intervenindu-se prin U.R.G.G. Galați, spre a fi luate măsurile necesare. Arătam mai sus că în unele comune din raion, există din partea salariaților cooperativelor o preocupare atentă in ceea ce privește studierea cererii de consum a cetățenilor. Mai există totuși unități unde această preocupare este foarte mică sau inexistentă, fapt care se reflectă și în activitatea cooperativei. Așa, spre exemplu, la cooperativa din Matca (gestionar Năstase Pricop), planul de aprovizionare pe trimestrul ii a fost realizat în procent de numai 50 la sută iar planul de desfacere în proporție de 72 la sută. La fel de slab și-au dus activitatea și cooperativele din comunele Cerțești, Corod și Munteni, unde munca va trebui simțitor îmbunătățită. Pe sectoare de activitate a I.C.R. Tecuci, rezultate frumoase s-au înscris în ceea ce privește aprovizionarea cu materiale de construcție unde planul pe trimestrul II a fost realizat în procent de 142 la sută, cereri mari din acest punct de vedere fiind în gospodăriile colective. De asemenea în sectorul alimentar, unde atît planul de aprovizionare cît și cel de desfacere au fost mult depășite.Pentru asigurarea unei mai largi desfaceri a mărfurilor către consumatori au fost construite și reamenajate noi magazine mixte cum sînt la Barcea, Tălpigi, Nicorești, Buciumeni etc. O largă activitate se desfășoară în prezent pe linia reamplasării, reprofilării și centralizării unităților de desfacere ale cooperației de consum. Comisiile care s-au deplasat pe teren, în unele comune ca Nicorești, Cozmești, ,. Țepu, Gohor, au identificat spațiile comerciale, au analizat devetul lor, condițiile tehnico-organizatorice de desfășurare a comerțului și perspectiva de dezvoltare economică a fiecărei unități. Așa după cum se arată în raportul de activitate prezentat la cel de al III-ea Congres al partidului de către tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, creșterea substanțială a volumului de mărfuri pune în fața cooperației de consum sarcina de ridicare a activității comerciale, la un nivel corespunzător rolului important pe care comerțul socialist viața economică. Este necesar îl are în de aceea să fie studiată permanent cererea de consum a populației, astfel ca în rețeaua comercială să se găsească în permanență mărfuri în sortimentele solicitate de consumatori. ECATERINA ANGHEL Pentru copiii colectiviștilor E vară și campania agricolă e in toi. Dar nici un țăran muncitor din satul Izvoarele al comunei Slobozia Conache din raionul Galați (colectivist in G.A.C. „Olga Bande") nu mai silit să-și scoale copilul cu noaptea nn e cap să-l ia cu el la cimp sau Să vină seara acasă cu teamă, nu cumva să i se fi intimplat ceva. Grădinița sezonieră a G.A.C. înzestrată cu toate cele trebuincioase, inclusiv jucării suficiente, ține locul părinților peste zi. Grădinița sezonieră se află in permanentă atenție atît a conducerii, gospodăriei colective, a sfatului popular sau organizației de bază, cit și a tovarășel doctor Lăpușneanu de la punctul sanitar, astfel incit cei 140 copii care o frecventează se bucură de o grijă cu adevărat părintească. B. îndorac.he corespondent Un carnet simplu Zilele trecute am vizitat sectorul dinstincții mecanice de la uzinele metalurgice „Progresul“. Aici, oamenii au foarte puțin timp de vorbă. Ei lucrează cu hărnicie și pasiune. Dacă vrei să afli rezultatele muncii lor, îți întind politicos un carnet mic, care conține date și cifre deosebit de semnificative pentru eforturile ce le muncitorii pentru a-și îndeplini depun și depăși sarcinile de plan. Avem în mînă un astfel de carnet de economii. Este al comunistului Dumitru Victorian, înainte de a-i „descifra“ tainele privimi la posesorul lui. Dumitru Victorian este un tîrzăr mărunțel, firav, despre care te miri cum de poate stăpîni cu atîta îndemînare citamai mașină, care pe deasupra e și tare complicată. Prinzîndu-i privirile însă, iți dai seama că astfel de ochi poate avea numai omul priceput, inteligent, cu un ridicat nivel profesional. Dealtfel, freza de danturat roți mari, o mașină automată — exclude de la sine posibilitatea de a fi manevrată de un meseriaș mai puțin pregătit. Așa că numai simpla prezență, o prezență degajată, firească, a omului lîngă această mașină îți dă convingerea că ai în față un muncitor de nădejde, care nu se joacă cu profesiunea. Pe cît de vioi și cu fața toată numai un zîmbet în activitatea obișnuită, pe atît devine Dumitru Victorian de reținut și tăcut cînd aduci vorba despre rezultatele muncii lui. Ele ne-au fost furnizate însă de acest mic carnet de economii, care știe să-ți vorbească prin graiul cifrelor într-un fel deosebit de elocvent (ca o paranteză trebuie menționat faptul că Dumitru Victorian își îndeplinește planul lunar cu regularitate în numai 20 de zile). In carnetul său, la capitolul economii realizate prin creșterea productivității muncii, scrie că lunar Dumitru Victorian realizează o sumă de 1500 lei economic la fiecare excavator. Asta înseamnă concretizarea angajamentului de a reduce timpul la manopera necesară pentru lucrarea de roți dințate pentru excavatoarele de 0,3 m.c. cu 140 ore lunar. Alt capitol: alte cifre grăitoare. Dumitru Victorian observase într-un timp că ascuțirea cuțitelor la sculăria centrală costă destul de mult și-i răpește mult timp. Trebuie să găsească o soluție mai economicoasă atît din punct de vedere financiar, cît și al timpului. Frătiîntările lui n-au fost zadarnice. Soluția găsită, pe cît de simplă, pe atît de rentabilă, s-a întruchipat în adaptarea unei mașini de rectificat, declasată, pentru ascuțirea cuțitelor la freze modul de dantură conică. Cînd s-a adunat costul fiecărui cuțit ascuțit cu mijloace „proprii", pe luna iunie, a reieșit o economie de 13.246 lei. Rezultate demne de un vrednic gospodar. Aceeași grijă pentru realizarea de economii o manifestă el și la folosirea rațională a lubrifianților. Sumele rezultate sînt mai mici, însă este știut că adunînd ban lîngă ban se face milionul. Așa că și cei peste 180 lei economii obținute la motorină și ulei, pe luna iunie, pot fi apreciați ca o realizare meritorie. Cifre și fapte consemnate într-un carnet de economii. Ele relevă preocuparea comunistului Dumitru Victorian de a nu precupeți nici un efort, de a da dovadă de inițiativă și spirit cercetător pentru a-și aduce partea sa de contribuție la îndeplinirea sarcinii trasată de partid cu privire la realizarea de importante economii. Și cuvîntul de comunist, înseamnă faptă! DAN VLASIU Cu elan tineresc Cu tot mai multă dragoste răspund tinerii din organizația de bază U.T.M. din cadrul gospodăriei agricole colective „1 Mai" din comuna Corni, raionul Bujor, la acțiunile de muncă patriotică. Acest entuziasm al tinerilor se datorește muncii politice desfășurate de organizația de bază P.M.R. care a imprimat tineretului conștiința socialistă muncii. Zilele trecute, tineretul, la chemarea organizației de partid și fiind mobilizați de organizația U.T.M. din gospodăria colectivă, prin muncă voluntară au cărat borceagul de pe suprafața de 2 ha. a G.A.C. și s-au făcut căpițe, totodată ei au mai curățat și amenajat terenul din fața grajdurilor gospodăriei. La aceste lucrări tinerii au făcut peste 100 de muncă patriotică. Esemiștii Nicolae Chiriac, Ene Alexandru și Talpău Neculache au fost acei care prin munca lor au constituit exemplu de vrednicie. Melu Bradea corespondent