Viața Nouă, iulie-septembrie 1960 (Anul 17, nr. 4844-4921)

1960-07-22 / nr. 4862

Pag 2-a Gospodăria colectivă—izvor de belșug Urmați-mi exemplul și n-o să greșiți In comună am fost considerat țăran mijlocaș. Aveam mai bine de 4 hecta­re teren arabil, un sfert de hectar de vie, boi, car, plug și alte unelte. Deși lucram pămîntul de unul sin­gur, obțineam recolte frumoase, ce întreceau cu mult pe ale vecinilor, mei. De aceea, am fost numit, și fruntaș al recoltelor bogate, am pri­mit de la raion insigna și diploma de fruntaș. Dar cu toate astea, în gospodăria individuală aveam multe greutăți, pe care trebuia să le rezolv de unul singur: să mă îngrijesc de sămînță, de hrana animalelor, să plă­tesc impozitele, să-mi repar uneltele și cîte altele. Ba de multe ori ve­deam cum hambarul se golește și pînă la noua recoltă, mai era încă mult. Mă tot frămîntam, cum să scap de toate acestea. Adică de ce să mă mai ascund după deget, vedeam eu bine, unde îmi este locul — în gos­podăria colectivă — dar nu mă în­duram să mă despart de bucata mea de pămînt, de boi. Exemple destule și convingătoare. Chiar aveam și cei mai ,,scăpătați“ care intraseră în gospodăria colectivă, de la înființare (în 1958), începuseră să mă ajungă, ba să mă și întreacă. Și atunci mi-am spus în sinea mea: la ce bun să mai stau pe gînduri, la ce să mă mai tru­desc de unul singur? Gospodăria co­lectivă are pămînt destul, primește a­­jutor de la B.M.T. și de la ingineri, păi acolo să arăt și eu ce pot... că drept să spun, tare îmi place să lu­crez pămîntul și să-i smulg roade bogate. Nu că mă laud, dar de har­nic și cinstit, mă cunoaște toată co­muna Cozmești. Și uite așa pînă la urmă m-am hotărît și în primăvara anului trecut, m-am înscris în gospodăria colecti­vă, unde am dus și eu în proprietatea obștească a colectivei, pămîntul, via, boii, și uneltele mari de muncă. Și nu numai că nu am greșit dar mă bucur și sînt fericit că am venit în marea familie a colectiviștilor. In anul tre­cut, de exemplu, împreună cu soția am făcut 280 zile-muncă pentru ca­re am primit aproape 1000 kg. de grîu, 2800 kg. porumb, 280 litri de vin, 2800 lei și multe alte produse cum nici nu am pomenit în gospo­dăria mea atunci cînd lucram pă­­mîntul de unul singur. Altă dată pe vremea asta, nu mai aveam prea multe grîne. Acum pe puțin mai am 500 de kg. grîu, la fel porumb. Hambarul este aproape plin. Și aceasta datorită faptului că nu mai sînt nevoit să-mi rezolv problemele gospodărești de unul singur ci toate acestea se face gospodăria colectivă. Conducerea gospodăriei și colec­tiviștii văzîndu-mi hărnicia și cinstea m-au numit anul acesta, brigadier la brigada III-a unde caut să mă achit cu cinste de această sarcină de răs­pundere pe care mi-au încredințat-o ca astfel și brigada pe care o con­duc, să-și aducă aportul la întărirea și înflorirea pe mai departe a gos­podăriei noastre colective, la crește­rea bunei stări a colectiviștilor. Am spus toate acestea, pentru că în comuna noastră, Cozmești, din ra­ionul Tecuci, mai sînt încă unii ță­rani muncitori care mai șovăie și nu s-au hotărît nici pînă acum să pă­șească cu încredere pe calea gospodăriei colective. Și doar exemple au destul de grăitoa­re. Iată­ dacă la început gospodăria avea numai 16 familii și vreo 30 hectare de pămînt, acum gos­podăria numără 414 familii, 554 hec­tare teren arabil, și­ a creat un sector zootehnic care este în plină dezvol­tare. In prezent el numără 40 vaci de lapte, 500 de oi, 22 de scroafe, am ridicat o serie de adăposturi și multe altele. Anul trecut gospodăria a obținut producții cu 4—500 kg. cereale hectar mai mult decît țăranii munci­la­tori cu gospodărie individuală. A­­ceasta a făcut posibil ca să se îm­partă la zi­ muncă membrilor colecti­viști cîte 10 kg. de porumb, 1,300 kg. grîu, un litru de vin, legume și zarza­vaturi, precum și cîte 10 lei. Anul acesta vom obține producții și mai mari față de anul trecut și deci și veniturile colectiviștilor vor crește. Atunci mă mir de ce voi Ne­­culae Chiriță, Mitică Gh. Gîrleanu, Marin Birlădeanu, și alții ca voi, de ce nu vă hotărîți să veniți a­­lături de noi, în marea familie a co­lectiviștilor ca împreună să ne fău­­­rim o viață tot mai fericită, mai pli­nă de belșug? Mă cunoașteți și vă cunosc, și de aceea vă întreb: cu ce v-ați ales pi­nă acum dacă ați lucrat de unul sin­gur peticele de pămînt ? Eu vă doresc numai binele și de aceea vă sfătuiesc din toată inima, să-mi ur­mați exemplul că nu o să greșiți. Ve­niți cu încredere în gospodăria co­lectivă, pentru ca sub conducerea partidului nostru să ne făurim o viață tot mai fericită, luminoasă și îmbelșugată. ROȘCA V. ZAHARIA G.A.C. „1 Mai“ comuna Cozmești, raionul Tecuci, Sprijin al gospodăriei colective Utemiștii din gospodăria colectivă „Zorile Socialismului“ din comuna Independența acordă un sprijin efec­tiv gospodăriei pentru strîngerea la timp și fără­ pierderi a cerealelor.­­Acum cîteva zile 73 tineri au parti­cipat la strînsul snopilor de grîu de pe suprafața de 7 ha. Această treabă tinerii au efectuat-o prin muncă vo­luntară. Printre utemiștii care au muncit cu mult elan se numără și Constantin Văscu, Alexandra Gherea,­­Georgeta Cîrnici, Dumitru Condrea s­i alții. Ionel Barac colectivist Construiesc o magazie pentru cereale Gospodăria agricolă colectivă, din satul Maluri, raionul Liești, a împli­nit de-abia un an de la înființare. Pe atunci nu se putea vorbi de vreo construcție. Era doar începutul. Mai tîrziu harnicii colectiviști în dorința de a dezvolta și întări gospodăria colectivă din punct de vedere econo­mic au început construirea de adăpos­turi pentru animale, magazii, pătule, pu­ternițe p­entru creșterea păsărilor, etc. Anul trecut de exemplu, ei au construit cu posibilități locale un grajd pentru adăpostirea animalelor și o puterniță. Acum ei construiesc o magazie pentru cereale, din cărămidă ar­să, cu lungimea de 25 m. și lăți­mea de 8 m. Alături de magazie la cîțiva metri se vede scheletul unui pătul lung de 10 metri. N. Vasile Din realizările­ ­ unei comisii de femei Tovarășa Maria Cincu este­­ președinta comisiei de femei­­ din strada Mihail Eminescu din orașul Galați de aproape un an de zile. Aici, in această circumscripție, cu ajutorul femeilor au avut loc frumoase realizări. Astfel fost organizată o casă de citit a unde femeile din strada M. Eminescu au avut o serie de adunări interesante, discutându­­se probleme ale politicii interne și internaționale. Femeile de aici au efectuat aproximativ 300 d­e muncă voluntară la blocuri­le din centru și la localul școlii nr. 15 din strada Cpt. Nicolae Cristea, unde au aju­tat la curățirea și spălatul du­șumelelor și al geamurilor. Cu posibilități proprii au con­fecționat și o gazetă de stradă, unde săptăminal apar articole reliefind realizările obținute in circumscripție și fotografii realizările femeilor sovietice, din Printre gospodinele fruntașe care au răspuns la toate che­mările sînt: tovarășele Au­relia Pangrati, Maria Băncilă, Elvira Caluian, Ruxandra Ata­­nasiu și altele. VIAȚA NOUA Brigada științifica pe teren Combaterea neștiinței, misticismului și superstițiilor se înfăptuiește cu suc­ces în cadrul revoluției culturale ini­țiată și condusă de partid. In raionul Brăila, au fost înregistrate In acest domeniu unele succese în­semnate de către instituțiile culturale de la sate, care sînt îndrumate să or­ganizeze multiple forme de activitate culturală, pentru popularizarea cuceriri­lor științei în rîndurile cetățenilor. Așa de pildă, în cadrul căminelor culturale, cluburilor și colțurilor roșii, din raionul Brăila, se expun săptămînal conferințe, se organizează seri de întrebări și răs­punsuri, seri de experiențe, întîlniri cu agronomi, zootehniști, medici, profesori, cu care ocazie, aceștia clarifică unele probleme de care oamenii se lovesc în munca lor de zi cu zi și al căror tîlc nu și-l pot explica singuri. De un deosebit succes s-a bucurat în acest an brigada științifică înființată la îndrumarea comitetului raional de partid, de către Casa raională de cul­tură, din Brăila, în colaborare cu sub­filiala S.R.S.C. Din luna noiembrie 1959, cînd a fost înființată și pînă în prezent, brigada științifică a avut peste 20 ieșiri, vizi­­tînd printre altele cele m­ai îndepărtate localități din raion cum sînt Mărașu, Racovița, Corbu etc. Printre problemele ridicate de către numărul mare de cetățeni care au par­ticipat la întîlnirile cu membrii brigă­zii, un loc important l-au ocupat­­ între­bările din domeniul științei. Dintre su­tele de întrebări și răspunsuri date cu această ocazie se cade să exemplifi­căm aici cîteva, cu scopul de a ilustra atît priceperea membrilor brigăzii, cit mai ales interesul pe care îl manifestă în prezent oamenii muncii de la sate în domeniul științei. Colectivistul Vasile Frigioiu din Scorțaru Nou a întrebat cum se for­mează norii, ploaia, zăpada și cum a­­pare rouă. Explicînd pe înțelesul tuturor aceste fenomene, tovarășul M. Mircea, profesor de științele naturii i-a făcut pe participanți să înțeleagă că atît norii, cit și zăpada, ploaia, grindina, rouă, ceața, nu sînt altceva decît acele stări în care se poate găsi apa în na­tură, toate aceste stări fiind în funcție de condițiile de temperatură. Dînsul a explicat pe larg felul în care se for­mează norii și precipitațiile atmosferi­ce, legînd toate acestea de realizările științifice care au canalizat fenomenele naturale în folosul omenirii. Li s-a ară­tat cetățenilor rolul pădurilor în atra­gerea ploilor, felul în care se poate ob­ține ploaia artificială, rolul perdelelor de protecție în agricultură și metodele științifice de înlăturare a unor precipi­tații atmosferice dăunătoare agriculturii, cum ar fi negura, bruma și grindina. Explicațiile științifice au fost ilustra­te­­ cu rezultatele ce se obțin astăzi în a­­gricultura noastră, socialistă, combâtîn­­du-se totodată unele credințe mistice, dăunătoare, cu privire la schimbările vremii. Așa, de pildă, arătînd cetățeni­lor că în timpurile îndepărtate, necu­noscîndu-se cauzele care duc la apari­ția unor fenomene ale naturii, ca seceta, înghețurile, viscolele, furtunile etc., o­­mul a considerat aceste fenomene mani­festări ale unor forțe, supranaturale di­vine. Prin diferite practici mistice, re­ligioase, se încerca să le îmbuneze ca să nu aducă oamenilor nenorociri și pa­gube. In comuna Gropeni, printre alte multe întrebări puse membrilor brigăzii se află și cele ale colectivistului Tu­­reac Costică, care vrea să știe ce-i e­­clipsele de soare și de lună și ce sînt cometele. Folosind odată cu explicațiile unele planșe și desene pe tablă, membrii bri­găzii au demonstrat participanților la întîlnire felul cum se produc aceste fe­nomene, explicîndu-le în mod științi­fic cauzele lor. Cetățenilor le-au fost comunicate ultimele realizări ale Uniu­nii Sovietice în domeniul cuceririi spa­țiului cosmic, precum și faptul că U­­niunea Sovietică este prima țară din lume care a reușit să trimită o navă cosmică în lună și să fotografieze par­tea Liniei care nu poate fi observată de pe pămînt. O întrebare destul de frecventă pusă brigăzii este „cînd și turn a apărut O­­mul pe pămînt“. Acest lucru l-a inte­resat și pe tov. Constantin Mărgărint de la Racovița, pe Lupi­ Costică și Olteanuu Voicu­ din Gropeni, pe Costică Mihalache din Scorțaru Vechi, pe Ra­du Ion din Cazasu și pe mulți alții. Nu se poate trece cu vederea atenția pe care colectiviștii au dat-o explicării acestei teorii și mai ales nu se poate trece cu vederea sezisarea făcută de dinții, că deși aceste lucruri oamenii de știință le-au dovedit cu sute de ani în urmă, ele au fost ținute ascunse­­ de către clasele exploatatoare. Prin tradiții religioase, prin obiceiuri răspîndi­te și încurajate de-a lungul veacurilor, a­­ceștia au căutat să mențină ideea că omul este creat de continuu dumne­zeu, că această „divinitate creatoare", a pus pe fruntea fiecărui om o „soartă", de la care acesta „nu se poate abate“. Brigada a clarificat în fața su­telor de auditori problema „soartei“, teorie falsă, antiștiințifică care a servit veacuri întregi dominației claselor ex­ploatatoare. S-a scos în evidență faptul că în societatea socialistă viitorul apar­ține celor ce muncesc, iar soarta și-o fac oamenii muncii conduși de partidul marxist-leninist, așa cum gîndesc ei că e mai bine. Cuceririle științei sînt multiple vaste. Ele dovedesc cu tărie netemeini­și d­a credințelor mistice pe care regimu­rile trecute le-au răspîndit și întreținut în popor. Instituțiilor culturale le revine cu atît mai mult datoria de a răspîndi aceste cunoștințe în rîndul maselor cu atît mai mult, cu cît statul nostru de­mocrat-popular a creat acestora con­diții nemaiîntîlnite pînă acum în țara noastră. ION MARIN metodist, Casa raională de cultură Brăila Cind le dai un leagăn, nici căldura nu ți se pare așa de mare. xxxxxjooooocoQQooooc ooocsoodooooooooooooooooooooooíX7öC'SooooooOooooooooc500oooooooooooooooooooooooooooo{ o — O — Nr. 4802 S Yizitînd cîteva parcuri din orașul Galați e spune de obicei că prima im­presie este prima carte de vizi­tă. Numai că impresiile sînt ele de mai multe feluri. O vizită făcu­si­tă recent prin parcurile orașului Ga­lați, ne-a lăsat o seamă de impresii... și impresii. Redăm mai jos cîteva din ele. Prin parcul „M. Eminescu“ Situat în centrul orașului parcul ,„M. Eminescu“ se bucură din partea sec­ției de gospodărire locală a sfatului popular oraș, de o grijă deosebită, fi­ind întreținut cu multă atenție, grădi­narii ocupîndu-se zi de zi de „lualeia“ lui. Parcul a devenit astfel un loc plă­cut de odihnă și recreere pentru oamenii muncii din orașul nostru. Zilnic ei vin aici fie să se plimbe, să citească o carte, sau să asculte muzică. Prima impresie, este plăcută. Să ne îndreptăm­i acum pașii spre un alt loc de odihnă și recreere, spre... Grădina publică De cum intri pe porțile grădinii pu­blice priveliștea ce îți apare în fața o*­cii­lor te impresionează plăcut atît prin coloritul viu și diferit al florilor cît și prin aspectul aleilor curat întreținute. Este o primă impresie și o carte de vizită. O incursiune făcută însă pe la periferiile parcului te determină să-ți schimbi impresia. In dreptul fîntînii ar­teziene (care a devenit bazin de baie pentru copii) stau de mai multă vreme­, mormane de mortar netransportat îm­­piedicînd pe de o parte trecerea, iar pe de altă parte dînd și un aspect neplă­cut. Mai sînt și alei unde s-au în­ceput lucrări de amenajare a lor dar care intre timp au fost abandonate. Este vorba de luminișul în care a fost insta­lat monumentalul vas de pămînt și unde între timp nu s-a mai făcut ni­mic. Nici despre menținerea curățeniei in parc nu se pot spune cuvinte de lau­dă, ea fiind făcută de mîntuială. Odată mai de mult însă, prin acest parc cîntau seara difuzoarele. Era plă­cut pe atunci. Nici acum n-ar displace, celor ce vin aici, să asculte muzică, numai daca sfatul popular oraș s-ar preocupa de instalarea lor. Dar să nu tulburăm prea mult monotonia aces­tui parc și să căutăm unul mai vesel. Iată-ne ajunși... In Parcul pionierilor Pe alei întîlnești la tot pasul numai­­„nepoți“ de-ai lui Barbă­ cot. Cu chi­purile îmbujorate de soare și surîză­­toare, ei zburdă aici în liniște și voie bună. Pe cei mai mari, pionierii, pur­­tînd cravate purpurii la gît, îi întîlnești stînd pe cîte o bancă și făcînd lectură. Sînt în vacanță și lectura e și acum Cît se poate de plăcută. Dar unde-i ceata celor zgomotoși? — Pe undeva pe aproape, ne șopteș­te o fetiță. Vă conduc eu daca vreți, însoțiți de acest ghid, iată-ne ajunși la locul de distracție al copiilor. Aici însă rămîi profund dezolat de imagi­nea ce-ți apare. Trenul copiilor a su­ferit un... accident. Unul dintre va­goane se află răsturnat lîngă linia ferată, copiii privind la el cu multă tristețe. Ș i cît n-au în­cercat ei să-l restabilească dar nici că a fost chip. Poate că dacă ar fi pus u­­mărul și tovarășii de la sfatul popular oraș, trenulețul ar fi funcționat, și ce s-ar mai fi distrat micuții. In parc au mai fost amenajate și cîteva tonete de desfacere a unor produse zaharoase pentru copii, tonete care între timp au fost părăsite, arătînd ca niște castele medievale de mult uitate. Denumirea de parc al pionierilor este numai for­mală, pentru că nimic nu vine să con­firme acest lucru. De mult mai multă popularitate s-ar fi bucurat parcul, dacă aici ar fi fost amenajată o bibliotecă de vară pentru copii unde aceștia să poată citi în aer liber cărți și reviste. Interesant și atractiv ar fi fost pentru ei dacă, captînd­u-se apa micului pîrîiaș ce curge prin parc, s-ar fi creat­­ cîte­va bazine (gen acvarii) cu peștișori,­­ care să încînte privirile. Un parc al pionierilor, în adevărata accepțiune a cuvîntului, presupune crearea de con­diții unde ei să-și poată petrece timpul liber, în chip plăcut și instructiv. Și-acum la sfîrșitul vizitei să fac o­­prim puțin și-n... Parcul din piața „11 Iunie“ Cu­ de mult s-au mai bucurat locui­torii cartierului Traian, cînd au aflat că pe locul viran din piața „11 Iunie" se va amenaja un parc­ de toată frumu­sețea. Și nu după mult timp de la a­­flarea acestei vești, cam în preajma zi­lei de 1 Mai, au și început lucrări ver­tiginoase de amenajare a lui. S-au plan­tat arbori, s-a semănat gazon și a fost adus gardul pentru a fi instalat. Jumă­tate din parc a fost oarecum amena­jat pînă la 1 Mai, începînd să se lu­creze și cealaltă jumătate. După tre­cerea acestui eveniment lucrările au sistat. Această porțiune s-a transformat într-o adevărată pajiște de păscut pen­tru vite. Gardul din prefabricate șade și el depozitat pe marginea trotuarului, expus degradării. Ce­ au de gînd tovarășii de la sec­ția gospodăriei locale a Sfatului popu­lar oraș Galați să facă aici, se întrea­bă cetățenii și... întrebăm și noi. Discutînd despre buna întreținere și gospodărire a parcurilor din Galați, tre­buie să arătăm că gospodarii de la sfa­tul popular manifestă cam multă ne­păsare față de parcurile situate la mar­­­ginea orașului, dînd o mai mare aten­ție celor situate în centru. Oare nu s-ar putea să fie gospodărite în egală mă­sură? . E. A. Gridina zoologică a Sfatului Popular al Ca*­îalei (c­ Tsul zoologic Bâ­­neasa) cuprinde peste 400 animale din 54 specii. IN FOTOGRAFIE­­I Ursuleji jucin­du-se. Prin studierea cererii de consum se asigură o mai bună aprovizionare Pentru ca oamenii muncii de la o­­rașe și sate să fie bine aprovizionați cu mărfuri în sortimentele solicitate, se impune imperios condiția ca cerințe­le lor să fie cit mai atent studiate. De lucrul acesta s-au convins și to­varășii din conducerea A. R. O. O Tecuci, care în anul acesta au desfășurat o susținută activitate pe linia bunei aprovizionări a cooperative­lor de consum din comune și sate cu mărfuri și sortimente cît mai variate. Studierea cererii de consum a cetățe­nilor a stat permanent în centrul aten­ției salariaților cooperativelor sătești, care au folosit în această direcție cele mai diferite metode. Una dintre ele constă în aceea că ori de cîte ori ce­tățenii vin să tîrguiască, sînt consul­tați fie de vînzător fie de gestionar, de mărfurile care ar dori să se mai a­­ducă în magazine, preferințele lor fi­ind apoi consemnate într-un caiet spe­cial, numit și caiet de studiu al cere­rii de consum. Să luăm un exemplu­. La cooperativa din Buciumeni, de pildă, cetățenii au rezisat lipsa produsului „Simeria“ de culoare cachi și maron, ca și a produsului „Fila­fil“. Merceo­logul și-a notat de îndată în caiet, și apoi în nota de comandă aceste pro­duse și în numai cîteva zile cerințele lor au fost pe deplin satisfăcute. Asemă­nător s-a procedat și la cooperativa Nămoloasa. Rezultate bune s-au înre­gistrat din acest punct de vedere la co­operativa din Nicorești unde gestionara Caliopia Tincoca și vînzătoarea Lucia Olaru, se interesează îndeaproape de cerințele consumatorilor, aprovizionîn­­du-i cu toate mărfurile căutate. Așa se face că cooperativa și-a realizat planul de aprovizionare pe trimestrul II în pro­cent de 103 la sută, lucrând cu un stoc sub cel planificat de peste 100.000 lei. De asemenea, planul de desfacere pe aceeași perioadă a fost realizat în procent de 112 la sută. Un factor important în studierea ce­rerii de consum a cetățenilor, îl consti­tuie și reclama comercială. Mărfurile expuse cu gust în vitrine și magazi­ne, popularizarea prin panouri a ulti­melor noutăți sosite și a prețurilor a­­cestora, atrage cel mai adesea nume­roși cumpărători. Acest­­ mijloc este din plin folosit de către magazinele din Nicorești și Cudalbi, mărfurile coopera­tivelor bucurîndu-se de o mare aprecie­re din partea cetățenilor. Rezultate fru­moase în ceea ce privește studierea ce­rerii de consum, a aprovizionării, și desfacerii mărfurilor solicitate de con­sumatori, au obținut și cooperativele din comunele Cozmești, Tălpigi etc. Cu toate acestea, mai sînt situații, cînd cetățenii solicită unde mărfuri, absolut necesare și pe care cooperați­ 74 FM le asigură. Așa, spre exemplu, în majoritatea magazinelor din comu­nele raionului Tecuci, lipsesc șepcile de vară, bascuri, teniși, costumașe de co­pii, fermoare mari, bluze cabană etc. mărfuri care nu se găsesc nici în de­pozitul I.C.R.-ului. Vina în această pri­vință o are și întreprinderea furnizoa­re I.C.R.T.I. Bacău, care nici pînă în prezent nu s-a preocupat să-și aprovizio­neze clienții cu mărfurile solicitate. De­sigur această situație va trebui­ cît mai curînd remediată intervenindu-se prin U.R.G.G. Galați, spre a fi luate măsuri­le necesare. Arătam mai sus că în unele comu­ne din raion, există din partea salaria­ților cooperativelor o preocupare atentă in ceea ce privește studierea cererii de consum a cetățenilor. Mai există to­tuși unități unde această preocupare es­te foarte mică sau inexistentă, fapt care se reflectă și în activitatea cooperati­vei. Așa, spre exemplu, la cooperativa din Matca (gestionar Năstase Pricop), planul de aprovizionare pe trimestrul ii a fost realizat în procent de numai 50 la sută iar planul de desfacere în proporție de 72 la sută. La fel de slab și-au dus activitatea­­ și cooperativele din comunele Cerțești, Corod și Mun­teni, unde munca va trebui simțitor îm­bunătățită. Pe sectoare de activitate a I.C.R. Tecuci, rezultate frumoase s-au înscris în ceea ce privește aprovizio­narea cu materiale de construcție unde planul pe trimestrul II a fost realizat în procent de 142 la sută, cereri mari din acest punct de vedere fiind în gos­podăriile colective. De asemenea în sectorul alimentar, unde atît planul de aprovizionare cît și cel de desfacere au fost mult depășite.­­Pentru asigurarea unei mai largi desfaceri a mărfurilor către consuma­tori au fost construite și reamenajate noi magazine mixte cum sînt la Bar­­cea, Tălpigi, Nicorești, Buciumeni etc. O largă activitate se desfășoară în­ prezent pe linia reamplasării, reprofilă­rii și centralizării unităților de desfa­cere ale cooperației de consum. Comisi­ile care s-au deplasat pe teren, în unele comune ca Nicorești, Cozmești, ,. Țepu, Gohor, au identificat spațiile comercia­le, au analizat devetul lor, condițiile tehnico-organizatorice de desfășurare a comerțului și perspectiva de dezvoltare economică a fiecărei unități. Așa du­pă cum se arată în raportul de activi­tate prezentat la cel de al III-ea Con­gres al partidului de către tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, creșterea substan­țială a volumului de mărfuri pune în fața cooperației de consum sarcina de ridicare a activității­ comerciale, la un nivel corespunzător rolului important pe care comerțul socialist viața economică. Este necesar îl are în de a­­ceea să fie studiată permanent cererea de consum a populației, astfel ca în rețeaua comercială să se găsească în permanență mărfuri în sortimentele so­licitate de consumatori. ECATERINA ANGHEL Pentru copiii colectiviștilor E vară și campania agricolă e in toi. Dar nici un țăran muncitor din satul Izvoarele al comunei Slobozia Conache din raionul Galați (colectivist in G.A.C. „Olga Bande") nu mai silit să-și scoale copilul cu noaptea nn e cap să-l ia cu el la cimp sau Să vină seara acasă cu teamă, nu cumva să i se fi intimplat ceva. Grădinița sezonie­ră a G.A.C. înzestrată cu toate cele trebuincioase, inclusiv jucării suficien­te,­­ ține locul părinților peste zi. Grădinița sezonieră se află in per­­manentă atenție atît a conducerii, gos­podăriei colective, a sfatului popular sau organizației de bază, cit și a to­­­varășel doctor Lăpușneanu de la punc­­tul sanitar, astfel incit cei 140 copii care o frecventează se bucură­ de o grijă cu adevărat părintească. B. îndorac.he corespondent Un carnet simplu Zilele trecute am vizitat sectorul din­­stincții mecanice de la uzinele meta­lurgice „Progresul“. Aici, oamenii au foarte puțin timp de vorbă. Ei lucrea­ză cu hărnicie și pasiune. Dacă vrei să afli rezultatele muncii lor, îți în­tind politicos un carnet mic, care con­ține date și cifre deosebit de semnifi­cative pentru eforturile ce le muncitorii pentru a-și îndeplini depun și de­păși sarcinile de plan. Avem în mînă un astfel de carnet de economii. Este al comunistului Dumitru Victorian, înainte de a-i „descifra“ tai­nele privimi la posesorul lui. Dumitru Victorian este un tîrzăr mărunțel, firav, despre care te miri cum de poate stă­­pîni cu atîta îndemînare citamai ma­șină, care pe deasupra e și tare compli­cată. Prinzîndu-i privirile însă, iți dai seama că astfel de ochi poate avea numai omul priceput, inteligent, cu un ridicat nivel profesional. Dealtfel, fre­za de danturat roți mari, o mașină automată — exclude de la sine posibi­litatea de a fi manevrată de un mese­riaș mai puțin pregătit. Așa că nu­mai simpla prezență, o prezență dega­jată, firească, a omului lîngă această mașină îți dă convingerea că ai în fa­ță un muncitor de nădejde, care nu se joacă cu profesiunea. Pe cît de vioi și cu fața toată numai un zîmbet în activitatea obișnuită, pe atît devine Dumitru Victorian de reți­nut și tăcut cînd aduci vorba despre rezultatele muncii lui. Ele ne-au fost furnizate însă de acest mic carnet de economii, care știe să-ți vorbească prin graiul cifrelor într-un fel deosebit­­ de e­­locvent (ca o paranteză trebuie mențio­nat faptul că Dumitru Victorian își îndeplinește planul lunar cu regula­ritate în numai 20 de zile). In carnetul său, la capitolul econo­mii realizate prin creșterea productivi­tății muncii, scrie că lunar Dumitru Victorian realizează o sumă de 1500 lei economic la fiecare excavator. Asta în­seamnă concretizarea angajamentului de a reduce timpul la manopera necesa­ră pentru lucrarea de roți dințate pen­tru excavatoarele de 0,3 m.c. cu 140 ore lunar. Alt capitol: alte cifre grăitoare. Du­mitru Victorian observase într-un timp că ascuțirea cuțitelor la sculăria cen­trală costă destul de mult și-i răpește mult timp. Trebuie să găsească o solu­ție mai economicoasă atît din punct de vedere financiar, cît și al timpului. Fră­­ti­întările lui n-au fost zadarnice. Solu­ția găsită, pe cît de simplă, pe atît de rentabilă, s-a întruchipat în adaptarea unei mașini de rectificat, declasată, pen­tru ascuțirea cuțitelor la freze modul de dantură conică. Cînd s-a adunat costul fiecărui cuțit ascuțit cu mijloace „pro­prii", pe luna iunie, a reieșit o eco­nomie de 13.246 lei. Rezultate demne de un vrednic gospodar. Aceeași grijă pentru realizarea de e­­conomii o manifestă el și la folosirea rațională a lubrifianților. Sumele rezul­tate sînt mai mici, însă este știut că adunînd ban lîngă ban se face milio­nul. Așa că și cei peste 180 lei econo­mii obținute la motorină și ulei, pe lu­na iunie, pot fi apreciați ca o realiza­re meritorie. Cifre și fapte consemnate într-un carnet de economii. Ele relevă preocu­parea comunistului Dumitru Victorian de a nu precupeți nici un efort, de a da dovadă de inițiativă și spirit cercetător pentru a-și aduce partea sa de contri­­buție la îndeplinirea sarcinii trasată de partid cu privire la realizarea de impor­tante economii. Și cuvîn­tul de comunist, înseamnă faptă! DAN VLASIU Cu elan tineresc Cu tot mai multă dragoste răs­pund tinerii din organizația de bază U.T.M. din cadrul gospodăriei a­gricole colective „1 Mai" din comu­na Corni, raionul Bujor, la acțiu­nile de muncă patriotică. Acest en­tuziasm al tinerilor se datorește muncii politice desfășurate de orga­nizația de bază P.M.R. c­are a impri­­­mat tineretului conștiința socialistă muncii. Zilele trecute, tineretul, la chemarea organizației de partid și fiind mobilizați de organizația U.T.M. din gospodăria colectivă, prin muncă voluntară au cărat bor­­ceagul de pe suprafața de 2 ha. a G.A.C. și s-au făcut căpițe, totodată ei au mai curățat și amenajat tere­nul din fața grajdurilor gospodăriei. La aceste lucrări tinerii au făcut peste 100 d­e muncă patriotică. Ese­­miștii Nicolae Chiriac, Ene Alexan­dru și Talpău Neculache au fost acei care prin munca lor au consti­tuit exemplu de vrednicie. Melu Bradea corespondent

Next