Viața Nouă, iulie-septembrie 1960 (Anul 17, nr. 4844-4921)

1960-07-22 / nr. 4862

■V ANUL XVI. NR. 4862 VINERI 22 IULIE 1060 4 PAGINI — 20 BANI Citiți In pag. 4-a — Proiectul de propus Consiliului rezoluție sovietic de Securitate — Comunicatul privitor la întîlni­­rea dintre Nikita Hrușciov și Raul Gastro­­zz Plenara 6. 0. și a Comisiei centrale de control ale P. 0 Italian­ă? Pentru încetarea lom­al din Algeria. războiului co­ Cu toate forțele la treieriș! OOOOOOOOOOOOOOOOOOOGOOOOOOOOOQ OQOQQOOOOOQQOQOQQOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOQOOOCO întrecerea colectiviștilor La cîțiva kilometri, de orașul Ga­lați, la o răscruce de drum, pe șo­seaua ce duce spre Tecuci, se află situată comuna Șendreni. Casele o­­rînduite pe de o parte și alta a șo­setei, curate și îngrijite, vădesc că în ele locuiesc oameni gospodari. In ciuda zilelor călduroase, de iu­lie, membrii celor trei gospodării co­lective, din comuna Șendreni, nu mai prididesc cu treburile. Pînă acum, au lucrat cu mult spor la întreținerea culturilor terminînd de executat cîte 3 prașile la porumb și floarea-soare­­lui pentru a obține recolte bogate. Cînd însă a fost vorba de strîngerea recoltei, colectiviștii din cele trei gos­podării colective s-au chemat la în­trecere sub lozinca „Nici o zi pier­dută, nici un bob risipit !“ din noua recoltă. Combinerii Aurel Giofcanu, Gheor­­ghe Negru, Petru Croitoru din brigada I-a de la S.M.T. Șendreni condusă de Constantin S. Tofan sunt și ei în întrecere. Ziua de 12 iulie a.c. a fost prima zi de lucru a colectiviștilor la simuu­sul recoltei. Fiecare combinet se străduia să-și realizeze și chiar să-și depășească norma de lucru cu 1.000 kg. cereale zilnic. Păioasele de pe cele 367 ha. cul­tivate cu grîu, 40 ha. orz și 16 ha. mazăre, ale gospodăriilor colective au fost înghițite cu lăcomie de com­binele flămînde ale combinerilor de la S.M.T. Șendreni. Sacii, unul după al­tul, se umpleau, erau puși pe platfor­mă și mergeau ca pe o bandă ru­lantă în autocamioane. Muncind cu mult suflet, colectiviș­tii din G.A.C. „Gh. Doja“ satul Șer­beștii Vechi, au cîștigat întrecerea la recoltat și treieriș. Au fost pri­mii care au terminat de strîns recolta cu 6 zile mai devreme. De asemenea, și-au achitat în întregime muncile S.M.T., contractele ce le-au avut cu statul predînd la baza de recepție 29 tone grîu. Dar nici colectiviștii din G.A.C. „Al. Petőfi" nu s-au lăsat mai pre­jos. Comuniștii Ion Marin, Emil An­ton precum și Nicolae Dobre au fost zi de zi pe combină la recoltat și tre­­ieriș. Și munca lor desfășurată în cadrul întrecerii a fost încununată de succes. Au terminat de strîns re­colta cu 5 zile mai devreme. Recol­ta a fost bună. A întrecut 1.600 kg. grîu la ha. Succesele repurtate de colectiviștii din Șendreni, la strînsul recoltei așa după cum mi-a spus și tovarășul Ștefan Stoian, președintele comitetu­lui executiv al sfatului popular co­munal, se datoresc unei munci bine organizate, iar pe de altă parte ma­șinilor S.M.T. care fiind bine re­parate au lucrat din plin cu în­treaga capacitate. întrecerea colectiviștilor din Șen­dreni nu s-a oprit odată cu termina­rea strîngerii recoltei. Ea continuă și la executarea de cît mai multe ară­turi și însămînțatul culturilor fura­jere. Pe o suprafață de peste 150 ha. au fost efectuate arături în primele zile, după strîngerea recoltei. Meca­nizatorii din brigada lui Constantin S. Tofari fac numai lucrări de cali­tate. De aceea ei și-au căpătat toa­tă încrederea și prețuirea colecti­viștilor din Șendreni. E BĂLAN Gospodăriile agricole de stat au recoltat 95 la sută din suprafața totală de grîu Zilele acestea ritmul recoltatului în­­ cadrul gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră a fost mult in­tensificat. Drept urmare pînă în sea­ra zilei de 21 iulie a.c. s-a recoltat 95 la sută din suprafața totală de grîu pe trust. Organizîndu-și bine mun­ca un număr de 28 gospodării agrico­le de stat au terminat de recoltat în­treaga suprafață de grîu. De asemenea G.A.S. Țigănești a recoltat 96 la sută, G.A.S. 30 Decembrie 93 la sută, G.A.S. Ghidigeni 90 la sută etc. Combinele G.A.S. din regiune recol­tează acum ultimele suprafețe de grîu. ---------------- , .utttln La arie, munca politică trebuie temeinic organizată făcînd ari ocol pe după fășia de a­­rătură, mașina­­ intră pe arie și apoi se opri lingă cele două grămezi mari de grîu ce luceau în bătaia soarelui ca niște maldăre cu galbeni. Ne aflăm la aria comunei Umbrărești, din ra­ionul Liești. Pe arie zarvă mare. Cu toate că-i duminică se lucrează din plin căci timpul nu așteaptă. Snopii, sînt aruncați între care de cîte ori prind valurile batozei cîte un snop în dinții ei, urlă mai înfocat ca un taur întărîtat. Intr-un grup mai numeros de oameni se discuta despre unele defec­țiuni ce se ivesc la tractor și care de­termină oprirea din lucru a batozei. De ce oare S.M.T. Nănești nu se îngrijește , să Înzestreze batozele cu toate cele ne­cesare? De exemplu aici cureaua de transmisie de la tractor la batoză se rupea, trebuind să fie înădită la fie­care metru. Doi țărani întovărășiți mîndri de re­colta frumoasă (aproape 2.000 kg. grîu la ha.) discutau aprins despre o grămadă de grîu ce se vedea mai a­­colea, plin de măzăriche și neghină. — Și doar i-am spus de cu toamnă. Intră măi omule și tu acum cu noi în întovărășire să însămînțăm griul lao­laltă. El nu și nu. A intrat de-abia în primăvară, cînd de acum griul nostru era mare și frumos. Iată rezultatul de pe bucățica lui de ogor. A pus în pă­­mînt grîu netratat, neselecționat și a­­cum.uite ce a cules. Celălalt clătină din cap și-și îndreptă privirile spre gră­mezile mari și frumoase cu grîu curat pe care unii întovărășiți îl lopătau. O privire aruncată în jur îți arată că aici cei ce au organizat aria de tre­ier sunt gospodari. Au tot ce le trebuiei chioșc al cooperativei unde se lua o mică gustare, post sanitar poate de prim ajutor, umbrare, locuri de depo­zitare a cerealelor și altele. De fapt ve­nisem aici să vedem modul cum se des­fășoară munca politică la arte. Este știut că desfășurarea acestei munci în mijlocul oamenilor care vin să treiere este de mare însemnătate, ea contribuind la lămurirea multor probleme. Ceea ce s-a făcut pînă acum aici la aria din Umbrărești este prea puțin. Doar gazeta de arie stă singuratică, izolată cu două articole dintre care u­­nul este plouat și nu se mai cunoaște ce este scris pe el. Cînd secretarul întovărășirii a aflat că la arie trebuie dusă muncă poli­tică Spuse încurcat : — Păi, da, sigur, dar... de... săp­­tămîna viitoare. — Bine, dar în timpul cît oamenii stau în repaos pot să citească un ziar din care să afle succesele obținute de oamenii muncii din țara noastră să vadă cum se desfășoară campania de treieriș și în alte regiuni ale țării noas­tre. Ei sînt dornici să afle ce se mai petrece în lume. De ce nu este orga­nizată citirea ziarului aici la arte? — Despre asta cunoaște numai tov. Constantin Ivan secretarul comitetului comunal de partid și tov. Ion Sion directorul căminului cultural. GH. SAMOILA (continuare în pag. IlI-a) Viteza zilnică ia treierat să fie îndeplinită și depășită In ultimele zile treierișul păioaselor s-a intensificat în majoritatea raioane­lor din regiune. Astfel în raionul Brăi­la unde se folosesc din plin mijloace­le S.M.T.-urilor treierișul păioaselor s-a realizat într-un procent de 73,00 la sută. Aici colectiviștii, sub îndrumarea orga­nizațiilor de partid, muncesc cu efor­turi sporite pentru ca în zilele ce ur­mează, să termine treieratul păioase­lor în întregime. Succese în munca de treieriș a ob­ținut și raioanele Filimon Sîrbu și Călmățui care folosind din plin timpul prielnic de lucru au treierat 63,76 și respectiv 56,47 la sută din supra­fața de păioase. Față de mijloacele și forțele existente ritmul treierișului se desfășoară ane­voios în raioanele Focșani și Galați care au realizat 30,99 și respectiv 38,64 la sută. Deși aceste raioane au terminat re­coltatul griului, treierișul este rămas în urmă. Aici este necesar să se foloseas­că fiecare oră și zi bună de lucru cît și întreaga capacitate a combinelor și batozelor. O situație cu totul nesatisfăcătoare se prezintă în raioanele Tecuci, Liești, Panciu, Bujor și Berești care au rea­lizat procente între 25,91 la sută și 5,50 la sută din suprafața recoltată. Pînă la data de S1 Iulie a.c. pe întreaga regiu­ne se treierase 44,39 la sută din su­prafața recoltată (fără sectorul U.R.S.). In raionul Berești care a realizat nu­mai 5,50 la sută la treieriș este necesar să se lucreze din plin, iar acolo unde e posibil să se lucreze și noaptea. De asemenea în celelalte raioane ca Te­cuci, Liești, Panciu și Bujor, comitete­le raionale de partid și comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare raionale au datoria de a sprijini mai îndeaproa­pe organizațiile de partid și sfaturile populare, pentru ca acestea la rîndul lor să desfășoare o susținută muncă politică organizatorică in rîndul me­canizatorilor, colectiviștilor și a celor­lalți țărani muncitori, pentru buna organizare a muncii la arie și func­ționarea din plin a batozelor, în așa fel ca viteza zilnică la treierat să fie îndeplinită și depășită. tul Roadele muncii organizate „Recolta de grîu pare a fi des de promițătoare------spunea-- în ședința de con­siliu tov- Nicolae Ples­­nicuță președintele gospodăriei colec­tive „înfrățirea“ din comuna Cavadu­ uești. Trebuie să luăm încă de la în­ceput cele mai bune măsuri pentru ca în cîteva zile să ne strîngem rodul bogat al muncii noastre de pe cîmp“. Pentru ca munca lor să fie dusă pînă la capăt, în ședința de consiliu s-a întocmit un plan de măsuri con­cret, cu sarcini precise pe oameni și pe zile. Celor 4 brigăzi de colectiviști li s-au repartizat, sarcini precise de ceea ce aveau de tăcut, în așa fel ca în cîteva zile întreaga suprafață de grîu să fie recoltată, concomitent cu aceasta și treierișul și arăturile să mergă din plin: îndată ce grîul a dat în pîrgă, colec­tiviștii organizați pe brigăzi și echi­pe au trecut cu mic cu mare să strîn­­gă „prinea“ de pe cîmp. Munca harnică și plină de voioșie a celor 4 brigăzi de colectiviști a dat rezultatele dorite. In cîteva zile, cele 464 hectare cu grîu au fost recoltate și strînse în clăi. Pe măsură ce griul era secerat, colectiviștii transportau de zor cu carele clăile bogate la ariile de treier făcînd șine înalte. Batozele în număr de 3, au intrat și ele în func­țiune. In cîteva ore funcționînd din plin au și treierat aproape 40.000 kg. grîu. Sarcina este ca pînă la sfîrșitul lunei acesteia să fie în întregime treierate cele 464 ha. cu grîu bogat. După felul cum se desfășoară munca aici, colectiviștii din Cavadinești, vor reuși chiar să-și depășească ce au sta­bilit inițial. Primele cantități de grîu ce au fost treierate au scos în evi­dență că producția va fi bogată. De pe o sală de peste 25 hectare, colec­tiviștii au realizat în medie o producție de peste 3.400 kg. boabe de grîu în ha. Concomitent cu recoltatul, colecti­viștii au eliberat pentru ca brigada și terenul de paie Il­a de la S.M.T. Berești a lui Manole Cînepă să încea­pă arăturile de vară. Pînă acum au fost efectuate aici arături adînci de vară pe o supra­față de 54 hectare. La recoltatul și treieratul griului au muncit cu mult elan toți membrii gospodăriei colec­tive, însă mai bine au muncit cei din brigăzile IMN­ și a IV-a conduse de Ion Mocanu, Gheorghe Florea și Va­­sile Mării. Una lucrează și una... stă Gospodăria colectivă ,24 Ianuarie“ din satul Lungești, a început recolta­tul celor 180 ha. grîu și 37 ha. cu orz de toamnă încă de pe ziua de 13 iulie a.c. Față de forțele de care dis­pune gospodăria cît și de mijloacele S.M.T. aici strîngerea recoltei se putea face la timp. Pînă la data de 20 iulie a.c. se recoltaseră numai manual 34 ha. iar cu cele două combine numai 13 ha. A. PIETRARU . (continuare în pag. III-a) HM BI­DIVPL BEREȘTI Să fie intensificat ritmul recoltatului și treierișului Valorificând cantități sporite de cereale, obținem venituri mari Dezvoltarea unor ramuri de produc­ție aducătoare de venituri în cadrul gospodăriei noastre colective a făcut ca de la un an la altul averea obșteas­că să crească necontenit, la fel ca și bunăstarea membrilor colectiviști. Unul dintre sectoarele de pe urma căruia ob­ținem venituri mari ,este și cultura ce­realelor. Deși condițiile de sol diferă față de alte raioane ale regiunii noas­tre, noi am recoltat an de an cantități însemnate de grîu și porumb la ha. O bună parte din aceste produse le-am va­lorificat și de pe urma lor am obținut venituri importante. Așa, bunăoară, în anul trecut gospodăria noastră colecti­vă pe lîngă alte produse a contractat și predat statului 119.000 kg. grîu, 40.000 kg. porumb, 40.000 kg. floarea­­soarelui și alte produse obținînd un ve­nit de 300.000 lei. Și în acest an gospodăria noastră colectivă a contractat să predea statu­lui 100.000 kg. grîu, 60.000 kg. rumb, 70.000 kg. floarea-soarelui, pa­ta­sele și alte produse, care ne vor adu­ce însemnate venituri bănești. Recoltele îmbelșugate de cereale din acest an, ne-au însuflețit și mai mult în dorința de a mări cantitățile de cereale contractate cu statul. De pildă numai la produsul grîu, noi am supli­mentat contractul cu încă , 40.000 kg, ceea ce ne va aduce un spor de veni­turi cu aproape 60.000 lei mai mult de­cit în anul trecut și aceasta bineînțe­les numai din contractări. In ce pri­vește celelalte venituri ele sînt cu mult mai mari și contribuie nemijlocit la creșterea bunăstării membrilor colecti­viști. ION SLABU președintele G.A.C. ,,21 Decembrie comuna Folte­ști, raionul Bujor biș* •SSSBHi Vedere de la unul din blocățiile din centrul orașului Galați. Noi mașini cu o productivitate sporită Lună de lună în secțiile I.S.C.L. Ga­z • 1­lați, sunt aduse noi mașini, care vor face să crească mereu volumul produc­ției acestei tinere întreprinderi, ridica­tă în anii regimului nostru. Pentru creșterea productivității mun­cii, colectivul de muncitori ai acestei întreprinderi, au în centrul preocupă­­­­rii lor, creșterea randamentului mașini­­i lor, prin sporirea indicelui de utiliza­­­­re. Ca rezultat al acestei preocupări , cît și a unei mai bune coordonări a­­ procesului tehnologic al fabricației pe­ primul semestru al acestui an produc­ i­tivitatea muncii planificată a crescut­­ cu 7,7 la sută, ceea ce a contribuit la­­ reducerea prețului de cost cu 1,68 la­­ sută față de angajamentul de 1,17 la­­ sută, realizîndu­-se o economie de 1 280.000 lei. 1 în semestru II al acestui an i pe muncitorii întreprinderii îi aș­­­­teaptă sarcini noi. în această­­ perioadă va trebui să sporească­­ și mai mult productivitatea muncii, căci în curînd vor intra în funcțiune mașini ca: un grup de trefilaj cu noi trageri și un grup de trefilaj cu o sin­­­gură tragere, cît și alte mașini care au o productivitate cu 15 la sută mai mare față de mașinile existente. Transportînd trenuri cu supratonaj Complexul G.F.R. Galați-Brateș, e locul unde se lucrează intens zi noapte, pentru a se face față volumu­­i lui mare de mărfuri ce se transportă zilnic pe calea ferată. In iureșul aces­tei munci poți întîlni pe ceferiștii frun­tași ca impegații de mișcare Aurel San­du și Virgil Mogoș, șeful de manevră Dumitru Jiglău, pe manevrantul Alexan­dru Barac sau acarul Ion Coman care sînt mereu preocupați și sînt ve­seli atunci cînd trenurile de marfă au fost compuse la vreme și au plecat la timpul stabilit în grafie, fiecare vagon ducînd cu el cîteva sute de kg, mai mult dect e prevăzut în noripafîv. A­­ceasta înseamnă creșterea tonajului pe osie de marfă-transport și ca rezultat ---------------------:rr-::­: inttttm: Din regiune Cadre didactice la cursuri Pentru examenul de definitivat sînt înscrise în regiunea noastră circa 400 educatoare, învățători și profesori. In același timp la cursurile susținerea de pregătire tot pentru aceluiași examen sînt înscrise circa 345 cadre didactice. Un alt număr de 345 cadre didacti­ce se pregătesc în prezent pentru examenele de gradul II. Viitorii studenți se pregătesc în afară de numărul mare de bursieri ai sfaturilor populare, care vor merge la institutele de învăță­­mînt superior vor pleca la facul­tățile tehnice ca bursieri ai întreprin­derilor industriale din orașul Galați numeroși tineri. Astfel nu­mai din principalele întreprinderi vor pleca la facultate în acest an un număr de 22 candidați dintre care 6 de la S.N.G., 5 de la I.R.G. 4 candidați de la I.T.G. etc. Viitorii studenți se pregătesc intens pentru examenele de admi­tere. Din țară Un interesant festival Anul acesta, între 23 și 30 sep­tembrie se va desfășura la Bucu­rești Festivalul internațional al fil­mului de păpuși și marionete, con­comitent cu Festivalul internațional al teatrelor de păpuși și marionete. Un juriu internațional alcătuit din personalități artistice de specialita­te din diferite țări va acorda pre­mii și mențiuni celor mai bune fil­­me prezentate. Pentru o cît mai bună cunoaște­re și dezvoltare a acestui gen de film, cu prilejul Festivalului se va organiza un panoramic al celor mai bune producții mondiale a fil­melor de păpuși și marionete. Pentru oțelăriile Hunedoarei Acțiunile inițiate pentru valorifi­carea fierului vechi, se bucură sprijinul oamenilor muncii din re­be­liunea Baia-Mare. Astfel în primul semestru al anului, în regiune s-au colectat peste 10.000 tone fier vechi, din care aproape 6.000 tone au fost trimise Combinatului siderurgic Hu­nedoara. Cele mai bune rezultate au obținut muncitorii Uzinelor „U­­­nio“ Satu Mare și organizațiile de tineret din orașul Baia Mare, ; I­­TU părea să aibă mai mult de­­ la 2 ani și cîteva luni. Un boț de om. Era dus de mi­nime de părinți. In mersul lui legănat mișca brațele ca și cum s-ar fi dat „ața". La un moment dat s-au oprit cu toții în locul străzii. Mama desface mij­un mic pachet de bomboane și a­­poi îi spune puiului de om: „ Puișor du-te și aruncă hîr­­tia în coșul de colo, și-i arătă coșul de hîrtii de pe trotuar. Copilașul luă hîrtia și încet, cu pași de gînditor se apropie și aruncă hîrtia la coș. Hîrtia bu­clucașă iasă căzu alături. — Nu așa puișorule, insista mămica. Ia-o din nou și pune-o in coș. Aplecîndu-se cu multă a­­­tenție, luă hîrtia și după ce introduse în coș întrebă părin­­­­ții care-l priveau cu multă dra­goste. — Acuma da? — Pune-o și pe asta. Și tă­ticul ii mai dădu încă o hîr­tie. De data asta hîrtia urm­ă dru­mul cel mai scurt spre cutia de pe trotuar. Au plecat toți trei ținîndu-se de mîini, b­iovărășiți de priviri­­le admirative a cîtorva trecă­tori care se opriseră la Cifioa pași să vadă o lecție. Dar A fost o adevărată lecție de edu­cație cetățenească. G. S. Cifre sporite de creștere a productivității muncii U­ ltima filă din calendar a lunii iunie a fost ruptă de mult. Ba, în unele întreprinderi industriale din regiunea noastră datorită entuziasmului cu Mil au muncit zi de zi harnicii muncitori s-a reușit ca această filă să se rupă înainte zie 30 iunie. Totuși bilanțul reali­zărilor la toți indicii pe primul semestru s-a încheiat recent în toate între­prinderile industriale din regiunea Galați. Acolo unde s-au folosit toate rezervele existente, acest bilanț este rodnic, fiind o mîndrie pentru muncitorii întreprinderilor respective. Să ne oprim asupra felului cum a crescut produc­tivitatea muncii în cîteva întreprinderi gălățene, care a atras după sine ob­ținerea de realizări importante, un bilanț mai rodnic la sfîrșitul lunii* Creșterea productivității muncii pe pri­­mul semestru cu 18,1 la sută, nu-i o simplă cifră, ci un adevărat record. — Da e drept, aceasta e o cifră — card . Ea vine să încununeze munca cefer­riștilor datorită căreia au transportat 100 trenuri în plus cu același parc de vagoane. Nelipsită de interes este a­­plicarea inovației „Reducerea unui post de macaze la racordarea Tulucești" care va aduce stației anual o econo­mie­ de 40.786 lei. O atenție deosebită la noi se dă și ridicării calificării oa­menilor. Pe primul semestru al aces­­­tui an au funcționat pentru ceferiștii din complexul Galați- Brateș, două școli de ridicare a calificării de gradul I și o școală de gradul II pentru șefii de manevră și magazineri, ce­ au fost frecventate de 102 salariați. In afară de acestea, au loc lunar cursurile pent­­ru împrospătarea cunoștințelor unde participă toți muncitorii. In primele 15 zile ale semestrului II, harnicii ceferiști din complexul Bra­­teș au expediat numeroase trenuri în­cărcate cu supratonaj. Prin producerea de noi sortimente știa întreprinderea „Dunăreană“ Gal lați productivitatea muncii a crescut pe primul semestru al anului cu 1,2 la sută realizîndu-se importante economii la prețul de cost. Cum s-a reușit acest lucru? In perioada de remont a între­­prinderii (la unele secții) o parte din muncitori au fost folosiți pentru re­parații micșorîndu-se astfel numărul ce­lor angajați flotanți, iar o parte din muncitori au fost repartizați să lucre­ze în cadrul altor secții. De asemenea în această perioada au fost aplicate o serie de inovații și ra­ționalizări ca inovația maistrului Ma­rin Bănică „Construirea unui tub tran­sportor pe verticală a pastelor mărun­te“ care a dus la mecanizarea acestei operații și ca urmare folosirea a nu­mai doi muncitori în loc de patru cît­ se foloseau înainte. î. HINCU A fost instruit colectivul organizatoric al femeilor instructoarele voluntare din oraș, care vor sprijini acțiunile prevăzute în pla­nul de muncă al comitetului de femei. Instructajul s-a făcut în baza îndru­mărilor primite din partea Consiliului național al femeilor și al sarcinilor prevăzute in planul de muncă pe tri­mestrul III al comitetului orășenesc al femeilor. Au fost instruite cu acest pri­lej un număr de 60 tovarășe care au fost repartizate apoi pe întreprinderi, instituții și circumscripții electorale. Comitetul orășenesc al femeilor din orașul Galați, a organizat și instruit zi­lele acestea colectivul organizatoric și TELEGRAMA Domnului PATRICE LUMUMBA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Congo LEOPOLDVILLE In numele guvernului Republicii Populare Romíne și al întregului popor român adresăm dv. și prin dv. guvernului și poporului Republicii Congo, ex­presia sentimentelor noastre de solidaritate cu lupta dreaptă a poporului con­­golez pentru apărarea libertății și independenței sale recent dobîndite prin luptă și nenumărate jertfe. Guvernul Republicii Populare Române condamnă agresiunea colonialistă împotriva­­ suveranității și integrității teritoriale a Republicii Congo și se pro­nunță în modul cel mai ferm pentru aplicarea consecventă a hotăririlor Con­siliului de Securitate, pentru imediata retragere a trupelor belgiene din Con­go. Guvernul Republicii Populare Române așteaptă ca O.N.U. să dea dovadă de eficacitate și promptitudine în acțiunile sale pentru respectarea independen­ței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Congo. Guvernul și poporul Republicii Populare Române sprijină acțiunile între­prinse de Republica Congo pentru triumful cauzei juste a poporului congolez și a guvernului său legal și își exprimă totodată încrederea că lupta poporu­lui congolez pentru libertate și independență va fi încununată de succes. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne *

Next