Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)

1967-07-22 / nr. 7033

t CENT PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, fIMJI.VAL. ANUL XXIII NR. 7033 SIMBATA 22 IULIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI în pagina a IV-a COMUNICAT Cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri­­ al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER CAMPANIEI DE RECOLTARE A GRIULUI­ Ieri, la Galați, în sala cinematografului „Republica”, a avut loc o adunare festivă organizată cu prilejul acordării unor dis­tincții raioanelor, gospodăriilor agricole de stat, stațiunilor de mașini și tractoare, cooperativelor agricole, brigăzilor de me­canizatori, brigăzilor din cooperativele agricole, mecanizatorilor care s-au situat în fruntea întrecerii pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei bogate de griu din acest an. La adunare au participat : membri ai Biroului Comitetului re­gional de partid, activiști de partid și de stat care au răspuns de unitățile agricole în campania de recoltare, conducători ai unităților agricole, brigadieri, mecanizatori situați în primele rîn­­duri în această campanie. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Simion Dobrovici, se­cretar al Comitetului regional de partid, care a arătat că din inițiativa Biroului Comitetului regional de partid s-a organizat înmînarea diplomelor de raioane, unități, mecanizatori și brigăzi de cooperatori situate pe primele locuri pe regiune și a diplome­lor de fruntași in bătălia pentru strîngerea la timp și fără pier­deri a recoltei de griu din acest an. Tovarășul Dumitru Năstase, președintele Consiliului agricol re­gional a prezentat unitățile distinse, rezultatele obținute de a­­cestea, iar tovarășul Mihai Nicolae, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional a înmînat diplomele celor ce s-au dovedit a fi cei mai buni dintre cei mai buni în această campanie. In numele celor care au primit distincții au luat cuvîntul to­varășii Petrache Costin, președintele Comitetului executiv al Sfa­­tulului popular raional Brăila, Ion Negoiță, președintele coope­rativei agricole „11 Iunie" Pechea, Nicolae S. Nicolae, preșe­dintele cooperativei agricole „Grivița Roșie" însurăței, Ghe­­orghe Dochior, directorul S.M.T. Tecuci, Paul Stanică, directorul S.M.T. Bărăganu, care, mulțumind pentru distincțiile acordate drept prețuire a muncii lor, a colectivelor respective, mulțumind pentru sprijinul acordat de organele și organizațiile de partid, de organele de stat și agricole în buna organizare și desfășurare a campaniei de recoltare a cerealelor pâioase, s-au angajat în fața Biroului Comitetului regional de partid să nu-și precupe­țească eforturile pentru­­ ca și în viitoarele campanii agricole re­giunea Galați să se situeze în rîndul regiunilor fruntașe din țară. In încheierea adunării festive a luat cuvîntul tovarășul CON­STANTIN DĂSCĂLESCU, membru al C.C. al P.C.R., pri­m secretar al Comitetului regional Galați al P.C.R care a spus : Și de aceas­­­tă dată, regiunea Galați - confirmînd tradiția statornicită în ulti­mul timp care-i face cinste — s-a situat in campania agricolă de recoltare a griului prima dintre regiunile țării. Rezultatul obținut se datorește muncii perseverente, neobosite desfășurate de orga­nele și organizațiile de partid, de activiștii de partid și de stat, de organele agricole, de conducerile unităților, de specialiști, de me­canizatori și țărani cooperatori. Și acest examen pe care l-am trecut cu succes a dovedit că în agricultura regiunii Galați avem cadre capabile, oameni harnici, cu care ne mîndrim. Cu deosebită bucurie transmit celor de față - activiști de par­tid, de stat, mecanizatori, țărani cooperatori și prin dumneavoas­tră tuturor organelor și organizațiilor de partid, de stat și eco­nomice, tuturor comuniștilor, tuturor oamenilor muncii din agri­cultura regiunii noastre, — felicitările conducerii partidului nos­tru, ale tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, și urarea de a obține noi și noi succese pe drumul dezvoltării și modernizării agriculturii socialiste. Suntem­ convinși că distincțiile acordate astăzi celor mai buni dintre cei mai buni vor mobiliza pe toți cei ce muncesc în a­­gricultura regiunii să obțină noi succese și dorim ca în viitoarele campanii agricole să acordăm asemenea distincții la tot mai mulți fruntași. Modul cum s-a muncit, angajamentele celor care au luat cuvîntul ne dau certitudinea că oamenii minunați din agricultura regiunii noastre își vor face și în viitor cu prisosință datoria. Prin dumneavoastră, cei care v-ați situat în fruntea bătăliei pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei, suntem­ con­vinși că toate organizațiile de partid, sfaturile populare, consi­liile agricole, uniunile cooperatiste, Trustul regional G.A.S., con­ducerile G.A.S., S.M.T., cooperativele agricole, toți specialiștii, mecanizatorii și țăranii cooperatori vor fi mobilizați să vă ur­meze exemplul și în viitor să obțină rezultate tot mai bune, pe măsura hărniciei de care au dat dovadă, încă o dată vă felicit călduros pentru activitatea desfășurată, pentru succesele repurtate, pentru distincțiile primite și vă u­­rez dumneavoastră și familiilor dumneavoastră sănătate, ferici­re și bucurie. CINSTE FRUNTAȘILOR ... Au trecut citeva zile de la încheierea bătăliei pentru strîngerea recoltei. Ecoul ei este încă viu în mintea oamenilor care au participat la această însemnată acțiune, contribuind la terminarea recoltării griului, transportarea lui în hambare in­tr-un timp record față de ulti­mii ani. 1967 este un an bogat I gospodăriile de stat și coopera­ta­tivele agricole s-au obținut pro­ducții mari de griu și se anunță rezultate asemănătoare la cul­tura florii-soarelui, porumbu­lui și celorlalte plante. Seceratul și treieratul griului­­lucrări ce au cerut o mare mo­bilizare de forțe și energie - au durat, în unitățile regiunii noastre, doar 8-11 zile. Acest succes are la bază mă­surile luate de Biroul Comitetu­lui regional de partid, de co­mitetele raionale, care au în­drumat cu competență sfaturile populare, consiliile agricole, u­­niunile cooperativelor agricole, iar prin organizațiile de partid — conducerile unităților, în pre­gătirea din timp a mașinilor, mijloacelor de transport, in or­ganizarea temeinică a activității oamenilor, în stabilirea unor sarcini precise pentru specialiști, mecanizatori și ceilalți lucrători din agricultură. Contribuția hotăritoare în a­­ceasta campanie agricolă au a­­vut-o oamenii. Lucrătorii din conducerile gospodăriilor de stat, ale cooperativelor agricole, specialiștii, brigadierii au organi­zat mai minuțios activitatea, au fost prezenți permanent in mij­locul oamenilor, au rezolvat cu mai multă răspundere probleme­le repartizării mașinilor pe sole, asigurarea lucrătorilor pentru deservirea combinelor, a mijloa­celor de transport, mobilizarea masivă a țăranilor cooperatori pentru recoltarea manuală, la timp și fără pierderi, a griului de pe terenurile in pantă, a celui căzut sau imburuienat. Avind condiții optime de mun­că, combinerii, țăranii coopera­tori au dovedit multă grijă pen­tru soarta recoltei. Din zori și pină-n amurg, pe călduri tori­de, sau pe vreme mai puțin fa­vorabilă, ei n-au precupețit nici timpul, nici efortul, au depus întreaga capacitate de muncă, pricepere și multă, multă hărni­cie. A fost o întrecere entuzias­tă cîștigată de producțiile mari la hectar, de cei care au avut munca bine organizată, de cei care au folosit din plin capacita­tea combinelor, fiecare oră din timpul prielnic. Nenumărate sunt exemplele cind mecanizatorii, drămuind timpul, s-au întrecut pe ei în­șiși depășind cu mult capa­citatea proiectată a mașinilor, stabilind adevărate recorduri. In raioanele Brăila și Făurei, in Calați și Tecuci, ca și în cele situate in zona de nord a re­giunii, nu puține au fost cazu­rile cind combinerii recoltau și treiereau zilnic intre 20 și 30 to­ne de griu. Fapte cotidiene, obișnuite in asemenea campa­nii și totuși destul de grăitoa­re, demonstrînd nivelul de pre­gătire la care au ajuns lucrătorii ogoarelor, înalta conștiință, răspunderea cu care privesc mă­surile stabilite de partid. La întreprinderea agricolă de stat Urleasca, la C.A.S.-urile însurăței, Murășești sau Băleni, in cooperativele agricole de producție „Grivița Roșie" — în­surăței, Tătaru, „11 Iunie" -Pechea, „Unirea“ - Nicorești, Măstăcani, sau în oricare altă unitate ar fi mers, președinții, specialiștii, brigadierii țineau să prezinte lanurile cu cel mai bun griu, combinerii cu rezultate deosebite, producțiile medii rea­lizate. Și, pe bună dreptate, aveau cu ce se mindri. Solele de 3 000 și chiar de 4 000 kg. griu la hectar nu au fost de loc o raritate. Datorită măsurilor luate pentru creșterea producției și scurtarea timpului de recoltare, s-a ob­ținut o producție bună. Gospo­dăriile agricole de stat au de­pășit producția medie planificată cu peste 500 kg griu la hectar, iar cooperativele agricole cu a­­proape 300 kg. Ca după oricare acțiune im­portantă, și de data aceasta s-a întocmit un bilanț prin care s-au stabilit fruntașii intre frun­tași, in organizarea muncii realizarea celor mai bune rezul­și­tate in producție. In întocmirea bilanțului, criteriile de apreciere folosite au fost : efectuarea re­coltării intr-un timp cit mai scurt și fără pierderi, suprafața recoltată în funcție de numărul mașinilor, producțiile medii rea­lizate la hectar. Raioanelor, uni­tăților, brigăzilor, lucrătorilor cu cele mai bune rezultate li s-a­­acordat diploma pentru obține­rea locului I pe regiune. Celor care au obținut succese deose­bite in perioada recoltării li s-a acordat diploma de fruntași pe regiune. Locul I pe regiune s-a acordat­­ Raionului Brăila, care a terminat recoltarea griului și secarei de pe suprafața de 39 000 hectare în ziua de 13 iu­lie, avind o încărcătură medie pe combină de 73 de hectare. Producția medie realizată în co­operativele agricole din acest raion este de 2 332 kg griu la hectar. S.M.T. Bărăganu, care a terminat recoltatul griului la 10 iulie, pe suprafața de 7 344 hectare, în zece zile lucrătoare, realizîndu-se o producție medie la hectar în raza sa de activi­tate de 2 542 kg la ha. I. A. S. Urleasca, care a recoltat grîul de pe cele 3 900 hectare în 13 zile, realizînd producție medie de 3 601 kg la 6 hectar. Cooperativa agricolă „Grivița Roșie" însurăței, raionul Brăila, care a avut o suprafață de 1 325 hectare griu pe care l-a recoltat în numai nouă zile lucrătoare. U­­nitatea respectivă a realizat o producție medie pe hectar de 3 015 kg. griu, depășind produc­ția globală planificată cu 1 278 tone. Nicolae Priceputu, șeful brigăzii de tractoare care de­servește cooperativa agricolă Cazasu, din raionul Brăila. Combinerii din brigada pe care o conduce au recoltat grîul de pe suprafața de 698 hectare în 12 zile. Unitatea pe care o de­servește brigada a obținut 3­175 kg griu la hectar, Marin Guzu, mecanizator de la S. M. T. Făurei, din bri­gada care deservește coopera­tiva agricolă Lunca. In campa­nia agricolă terminată de curînd a recoltat, în medie, pe zi, 24,5 tone griu. Constantin Tonu, combi­ner la G. A. S. Ivești, raionul Galați, a realizat o medie zil­nică la recoltat de 24,2 tone griu. Costach­e Năstase, briga­­dier de cîmp la cooperativa a­­gricolă „11 iunie" Pechea, raio­nul Galați. De pe suprafața de 284 hectare, brigada pe care o conduce a obținut o produc­ție medie de 2 940 kg griu la hectar, cu 1 040 kg mai mult de­cit s-a prevăzut în planul ini­țial. Titlul de fruntaș pe re­giune s-a acordat : Raionului Făurei ; S.M.T.-urilor Ianca, Va­meș, Tecuci; G.A.S.-urilor însurăței, Mărășești, Băleni ; Cooperativelor agricole de producție •" Tătaru — raionul Făurei, „H Iunie", Pe­­cdea, raionul Galați, „Unirea", Nicorești, raionul Tecuci și Măstăcani - raionul Bujor. Șefilor brigăzilor de tractoare : Dumitru Căuș, care deservește cooperativa a­­gricolă de producție „11 Iunie" Pechea, Constantin Mircea (cooperativa agricolă „1 Mai" Umbrarești), Ștefan Chihaia (cooperativa agricolă Băleni). Mecanizatorilor . Costi­­că Hristudor — S.M.T. Mâ­rășești, Bobi Banu — S.M.T. Ianca, Victor Apostol — S.M.T. Nănești, Jru — S. M. T. stan Dumi­Mărtinești, Constantin Cioc — SM.T. Balta Albă, Constantin Bu­ruiană — S.M.T. Chiraftei. Mecanizatorilor : Nicu­­șor Timpău - G.A.5. Băleni, Neculai Bercaru — G .S. Smirdan. Brigadierilor de cîmp. Ilie Zaharia, cooperativa a­­gricolă­­ Suraia, Petrache Munteanu — cooperativa a­­gricolă Biliești, Ștefan Pitrop — cooperativa agricolă Mircea Vodă, Jan G. Lipan — co­operativa agricolă Plopu. * După terminarea adunării festive, participanților le-a fost oferită, spre vizionare, o gală de filme. Ing. PAUL STANICA, di­rectorul S.M.T. Bărăganu. Mecanizatorii din această uni­tate au terminat recoltatul griului de pe cele 7 344 hecta­re în 10 zile, realizînd o pro­ducție medie de 2 542 kg griu la hectar. Lucrătorii de la I.A.S. Ur­­leasca—director ing. GHEOR­GHE DAVID, au realizat de pe suprafața de 3 900 hectare producția medie de 3 601 kg la hectar. Cooperativa agricolă „Grivi­­ța Roșie“ din însurăței, raio­nul Brăila — președinte NI­­COLAE S. NICOLAE, a terminat recoltatul griului de a­pe întreaga suprafață de 1 325 hectare in nouă zile, realizînd o producție globală de 3 994 tone. Brigada de tractoare condu­să de NICOLAE PRICEPUTU a S.M.T.-ului „1 Mai“ Brăila, care deservește cooperativa a­­gricolă Cazasu a realizat o producție medie de 3­175 kg griu la hectar. Tractoristul MARIN GUZU a recoltat, la cooperativa agri­colă Lunca din raionul Făurei, cîte 24,5 tone griu zilnic. In numai nouă zile bune de lucru, combinerul CONSTAN­TIN TONU, de la G. A. S. Ivești a recoltat 221 tone de griu, înregistrînd o medie zil­nică de peste 24 tone. Brigada de cîmp condusă de COSTACHE NĂSTASE de la cooperativa agricolă „11 Iu­nie“ Pechea a realizat, de pe 284 hectare, o producție medie de 2 940 kg griu la hectar. TOVARĂȘUL ION GHEORGHE MAURER S-A ÎNAPOIAT ÎN CAPITALĂ Vineri după-amiază s-a înapo­iat în Capitală, venind de la Baga, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitația guvernului acestei țări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoțit de Cor­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Angelo Micu­­lescu, prim vicepreședinte al Consiliului Superior al Agri­culturii, George Elian, amba­sadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliu­lui de stat și membri ai gu­vernului. Au fost de față D. H. Viss­­cher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bu­curești și membrii ambasadei. (Agerpres) LA C.S.G. $1 I.C.M.S.G. Acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii mai necesită eforturi susținute Stabilind ca sarcină de mare însemnătate pentru etapa ac­tuală ridicarea nivelului cali­tativ al întregii activități eco­nomice a întreprinderilor, Plenara C. C. al P.C.R., din decembrie anul trecut a indi­cat ca principală direcție pen­tru atingerea acestui deziderat organizarea de așa natură unităților industriale, incit pro­­­ducția și munca să corespundă nivelului mondial, să asigure fiecărui muncitor posibilitatea ca, în timpul legal de lucru, să-și valorifice pe deplin capa­citățile, corespunzător condiți­ilor tehnice existente. Acestui scop i-a fost destinată de alt­fel larga acțiune de organiza­re științifică a producției și a muncii, inițiată la indicația conducerii partidului, cu sco­pul stabilirii unor măsuri con­crete care să ducă la creșterea producției și a productivității muncii, la sporirea volumului de beneficii î­n întreprinderi. Orientîndu-se du­pă aceste indicații, după sarcinile reie­șite din plenara Comitetului regional de partid din martie a. c. și desfășurînd o muncă susținută pentru îndeplinirea lor, Biroul Comitetului de par­tid C.S.G a îndrumat organi­zațiile de partid și conducerile tehnico-administrat­ive ale Combinatului siderurgic Ga­lați și I.C.M.S.G. în luarea unor măsuri organizatorice și politice de conținut care să asigure obținerea eficienței scontate de pe urma organiză­rii superioare a producției și a muncii. Așa, de exemplu, încă din cursul lunilor martie și aprilie au fost constituite pe întreprinderi grupele de orga­nizare științifică și au fost fixate obiectivele planurilor de acțiune și studii. După consti­tuirea acestora, s-a urmărit și s-a orientat activitatea spre e­­fectuarea unor analize care să țină seama de situația reală din întreprindere , fiecare stu­diu să se soldeze cu măsuri concrete de punere în valoare a rezervelor depistate. Ca ur­mare a muncii depuse, s-a reu­șit ca în unitățile noastre să fie studiate și să se afle în curs de aplicare un număr de 37 probleme privind organiza­rea conducerii producției, uti­lizarea forței de muncă, orga­nizarea și normarea muncii, corelarea intrării în funcțiune a capacităților de producție și posibilitatea obținerii unor producții sporite față de pro­iect și altele. Din studiile făcute merită să fie scos în evidență cel re­feritor la optimizarea capacită­ții laminorului de tablă groa­să. Pe baza aplicării acestuia urmează să se obțină în cursul anului 1969 un spor de produc­ție de 100 000 tone laminate, cu o eficiență economică la nivelul trimestrului II 1967 de peste 7,5 milioane lei. Im­portante rezerve s-au pus în evidență și prin studiul de or­ganizare a producției la tur­nătoria mixtă unde, în perioa­da 1967—1969, se poate obține o producție suplimentară de 19 900 tone piese turnate. La I.C.M.S.G., prin centrali­zarea confecționării pieselor pentru instalații și a fasonării armăturilor se obține o efi­ciență economică de aproape 5 000 000 lei. De asemenea, tre­buie menționate proiectele de organizare a execuției lucrări­lor întocmite pentru castelul de apă de 3 600 m.c., turnul de răcire Slebi­ng și furnalul nr. 2 pe baza metodei „dru­mului critic". Se cuvine să evidențiem fap­tul că, în urma măsurilor lua­te de îmbunătățire a pregăti­rii fabricației, tehnico-materiale, aprovizionării organizării locului de muncă, folosirii ju­dicioase a utilajelor și a for­ței de muncă, s-a reușit ca la L.T.G. să se recupereze nerea­­lizările din trimestrul I a.c. iar în unitățile de construcții să se realizeze în primul se­mestru aproximativ 50 la sută din planul anual de investiții. Cu toate acestea, așa după cum a rezultat din analiza efectuată intr-o recentă ședin­ță de birou a comitetului nos­tru de partid, în activitatea desfășurată de colectivele de­semnate să se ocupe de orga­nizarea științifică a producției și a muncii s-au manifestat unele neajunsuri atît din punct de vedere organizatoric, cit și în ceea ce privește conținutul lucrărilor efectuate. Astfel, la I.C.M.S.G. colec­tivele de analiză s-au consti­tuit cu o întîrziere de peste 30 de zile, ceea ce a decalat întocmirea planului de muncă și trecerea efectivă la activita­tea de studiu. Timpul afectat pentru studierea problemelor, relativ mic, cit și faptul că nu s-a dat suficientă atenție la selecționarea acestora, au făcut ca majoritatea proble­melor să nu fie analizate în termenul stabilit prin pian ; unele din ele s-au comasat, iar altele încă nu sunt atacate. Așa de exemplu, proiectul complex de organizare a lu­crărilor de construcții-montaj, studiu de importanță deosebi­tă care trebuia terminat și a­­vizat pînă la 1 iulie, încă nu e definitivat, iar studiul pri­vind transportul în interiorul întreprinderii încă nu este a­­tacat, cu toate că și acesta tre­buia terminat pînă la aceeași dată. Rămînerile în urmă în elaborarea lucrărilor de or­ganizare științifică a produc­ției și a muncii se datoresc și faptului că in această mun­că au fost antrenați un număr redus de tovarăși, care fac aceasta pe lingă alte sarcini de serviciu, precum și slabu­lui control efectuat de comi­tetul de partid I.C.M.S.G. Și la C.S.G. unele probleme au fost abordate cu întîrziere, iar discutarea și avizarea în comisia tehnică de studii s-a făcut abia în ultimul timp. Unele din studii stau încă nea­vizate, așa cum ar fi cel pri­vind planificarea, programa­rea și urmărirea producției în L.T.G. , altele nu aprofundea­ Ing. ION MĂNUC, locțiitor al secretarului Comitetului de partid C.S.G. (Continuare in pag a II-a) Cu studenții, în practica de producție începutul vacanței studențești de vară are o dublă semnifi­cație. Pentru o parte din stu­denți înseamnă odihnă bineme­ritată cu toate atributele ei de­conectante. Pentru alții insă, ea aduce întîlnirea cu producția, de cele mai multe ori cu vii­toarele locuri de muncă, deci un minunat prilej de verificare și îmbogățire a cunoștințelor a­­cumulate în anii de studiu uni­versitar. Intr-una din aceste zile, înto­vărășit de șeful de lucrări Ion Bidoaie de la Institutul politeh­nic am mers la Șantierul naval Galați spre secțiile unde își e­­fectuau orele de practică stu­denții. La secția a ll-a am întîlnit pe studenții din anul al­­ Il-lea al Facultății de tehnologia produ­selor alimentare, care executau practica de tehnologie și con­strucții de mașini. — Este o practică de informa­re generală și documentare, ne-a spus inginerul Mihai Pui­­goci, șeful secției. Se urmărește cunoașterea de către studenți a procesului de fabricație și de prelucrare a unor piese și dis­pozitive. Pentru o mai completă cu­prindere a programei de prac­tică și a problemelor specifice fiecărui atelier, cei 51 de stu­denți au fost împărțiți în 5 gru­pe care, timp de o săptămînă, urmăresc procesul tehnologic din cadrul atelierelor de turnă­torie ,forjă, mașini unelte și ajustaj. In fiecare zi studenții consem­nează în caietele de practică operațiile tehnice la care au asistat. Periodic, caietele sunt controlate de șeful de secție, care dă explicații mai ample la unele operații, astfel ca la co­locviul final studenții să se pre­zinte cu cunoștințele necesare promovării. Am trecut și prin ateliere. Deși era ora 9,30, la ajustaj și mașini unelte am găsit doar cîte... 2-3 studenți, iar la turnă­torie nici unul. Am întrebat pe tovarășul Mircea Roibu, șeful atelierului de turnătorie unde sînt studenții.­­ Probabil că unii dintre cei ce lipsesc sunt în „obișnuita plimbare" de cunoaștere a șan­tierului. De altfel, ei știu că e o practică generală, de informare și stau foarte puțin prin sec­ții. Se mulțumesc doar cu cîte­­va explicații despre procesul de producție necesare completării caietului de practică. Deși se aflau în cea de-a MIRCEA IONESCU (Continuare în pag a II-a) TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al P. M. U. P. Tovarășului EDWARD OCH­AB, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JÓZEF CYRANKIEWICZ, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, al în­tregului popor român și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și poporului frate po­lonez un salut prietenesc și calde felicitări, cu prilejul celei de-a XX­I­-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pen­tru succesele însemnate obținute de oamenii muncii sub conducerea P .M. U. P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare multilaterală NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist­ Român VARȘOVIA și înflorire­a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre vor continua să se dezvolte, pe baza principiilor marxism-leninismului și in­ternaționalismului socialist, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoas­tră și întregului popor polonez, noi succese în construirea socialismului. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România i

Next