Viața Nouă, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 7558-7634)

1969-05-04 / nr. 7586

r á < 'Y A KA / Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV — Nr. 7586 DUMINICA 4 MAI 1969 4 PAGINI — 30 BANI In acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii Rezultate remarcabile dar și rezerve încă nefolosite După scurgerea unei perioade de aproape doi ani de zile de la declanșarea acțiunii de orga­nizare științifică a producției și a muncii, din conținutul și nu­mărul studiilor efectuate în a­­cest interval de timp, rezultă că aceasta a mobilizat în prima etapă o masă mare de cadre tehnico-economice cu experien­­tă în problemele de organizare a producției și a muncii, a an­trenat colective largi la analiza critică a situației existente, con­­­tribuind la stabilirea unor mă­suri eficiente, capabile să deter­mine o organizare mai bună a producției, corespunzătoare ni­velului tehnic actual de înzes­trare a întreprinderilor. Deși la o serie de întreprin­deri mai persistă încă neclari­tăți care se repercutează în conținutul tematicilor și evi­dențierea rezultatelor obținute, se poate totuși afirma că cea mai mare parte a problemelor ivite pe parcurs a fost clarifi­cată, delimitîndu-se mai precis aria preocupărilor celor care răspund de organizarea științi­fică a producției și a muncii, conturîndu-se mai exact conți­nutul activității de organizare. In mod succint vom reda u­­nele aspecte pozitive obținute pină în prezent în această ac­­țiune. Măsurile luate în urma ela­borării studiilor au fost mate­rializate în angajamentele în­treprinderilor pentru etapa 1967-1970, conducînd la majora­rea în județul nostru a preve­derilor inițiale ale planului cin­cinal cu : 912 088 000 lei la pro­ducția globală, 1 021 236 000 lei la producția marfă și 347 230 000 lei la beneficii. . Un aspect, de asemenea, sem­nificativ îl constituie faptul că prin complexul de măsuri care se vor aplica pe linia perfecțio­nării sistemelor actuale de or­ganizare din întreprinderi se va obține o creștere a productivi­tății muncii care va avea drept rezultat realizarea unei econo­mii relative la numărul de sa­lariați, față de prevederile ini­țiale ale planului cincinal, de 2 340 salariați în acest an și 2 104 în 1970. O parte însemnată a muncii de organizare a fost orientată în acest interval de timp spre elaborarea de studii privind mobilizarea rezervelor de capa­­citate, reorganizarea loturilor de fabricație, modificarea sche­melor tehnologice și reducerea strangulărilor în producție. A­­plicarea în practică a concluzii­­lor rezultate din aceste studii a condus la obținerea unor spo­ruri de producție în volum de : 2 450 000 lei la întreprinderea de plase și unelte pescărești, 3 500 000 lei la întreprinderea „11 Iunie", 4 100 000 lei la ISCL. La Întreprinderile textile Galați, calculul efectuat în unități fizice a indicat posibilitatea realizării peste prevederi a 163 tone fire la secția filatură și 1 150 000 m­p țesături la secția țesătorie. Aspecte similare se pot în­­tîlni și la Galați unde Uzina de reparații s-au înregistrat sporuri de 450 000 lei, 13 Uzina Laminorul de tablă, de 518 000 lei, iar la întreprinderea moră­­rit și panificație, de 464 000 lei. Mecanizarea, automatizarea și reorganizarea fluxurilor tehno­logice a fost, de asemenea, în atenția colectivelor din între­prinderi, contribuind la crește­rea productivității muncii și re­ducerea prețului de cost în nu­meroase unități industriale. Colectivul de organizare ști­ințifică din cadrul S.N.G. a în­treprins numeroase studii meni­te să contribuie la economisirea metalului întrebuințat la nave. Dintre acestea, se remarcă : „Optimizarea debitării profile­­lor navale prin folosirea meto­delor moderne de programare", care va conduce la majorarea indicelui de folosire în propor­ție de 98,7 la sută la fiecare 100 metri liniari concura de cro­m­. Numai în anul 1968 s-a înregis­trat o economie de metal de 866 tone prin îmbunătățirea in­dicelui de folosire în proporție de peste 90 la sută la table na­vale și 92 la sută a profilelor. In celelalte ramuri — cons­trucții montaj, transporturi, comerț cooperație — acțiunea de­ organizare a început mai tîrziu și din această cauză co­mitetele de direcție vor trebui să acorde o atenție sporită a­­cestei probleme, urmărind re­cuperarea pe cit posibil a tim­pului pierdut inițial prin inten­sificarea și mai justa orientare a colectivelor de organizare științifică. In cadrul institutului politeh­nic si ICEPRONAV își desfă­șoară activitatea colective de cercetători care în mare parte își îndreaptă eforturile către rezolvarea unor teme cu carac­terul aplicativ de necesitate urgentă în producție. Introducerea de noi procedee tehnologice și perfecționarea celor existente, organizarea­ științifică a producției și a muncii, mecanizarea calculelor de proiectare a navelor, asimi­larea de materiale, mecanisme și agregate sunt direcțiile prin­cipale în care se consumă cea mai mare parte a fondului de timp a cercetătorilor de la ICEPRONAV. Pe aceeași linie se înscriu și temele elaborate în cadrul In­stitutului politehnic ca: „Amor­tizarea vibrațiilor și zgomotelor pentru motoarele auxiliare la nave", „Instalații pentru prepa­rarea aluatului", „Procedeu de obținere a pastei de tomate cu o concentrație ridicată prin deshidratarea cu infraroșii" etc. Activitatea cercetătorilor tre­buie axată într-o proporție mai mare pe teme cu caracter apli­cativ, spre o legătură mai strân­­să cu producția pentru cunoaș­terea nevoilor care solicită re­zolvare urgentă în baza unor contracte ferme cu beneficiarii respectivi. Pe lîngă rezultatele pozitive menționate, in acest domeniu continuă să mai subziste și o serie de neajunsuri pe care or­­ganizațiile de partid și comite­tele de direcție nu au reușit să le elimine pe deplin.. Așa după cum s-a amintit, deși inițial la elaborarea studii­lor a fost antrenat un colectiv larg de muncitori, ingineri și economiști, imprimînd acestei acțiuni un caracter de masă, pe parcurs amploarea ei a scăzut în intensitate considerîndu-se în mod cu totul nejustificat că realizarea sarcinilor tematice propuse constituie o obligație exclusivă a colectivelor de or­ganizare științifică, formate în acest scop. Unele comitete de direcție din întreprinderi nu au respec­tat indicațiile date de forurile tutelare de resort ca în compar­timentele de organizare științi­fică să fie numiți salariații cei mai bine pregătiți din punct de vedere­­ profesional, cunoscători în detaliu a proceselor de pro­ducție. Un exemplu negativ în acest sens îl constituie colecti­vele de la întreprinderea „Apollo", Prefabricate beton, Combinatul siderurgic, Fabrica de conserve Tecuci, Uzina me­­cano-navală și S.N.G., care nu au realizat toate studiile cu­prinse în programul de activi­tate pe anul 1963 sau au înre­­s­­trat întîrzieri fată de termenele stabilite pentru elaborare, fapt care s-a resimțit și în aplicarea lor efectivă în producție. Un alt aspect negativ care s-a făcut simțit se referă la aplicarea efectivă a studiilor elaborate, deci la valorificarea propunerilor și măsurilor sta­bilite. O serie de întreprinderi au întîrziat nejustificat aplica­rea studiilor, întârziind deci și obținerea unor rezultate mai bune în activitatea lor eco­nomică. Du­ptre acestea enu­merăm : Fabrica de conserve Tecuci, Uzina de reparații Te­cuci, întreprinderea poligra­fică Galați, Industria laptelui, Apollo etc. Sporirea proporțiilor activi­tății economice, diversificarea producției, creșterea complexi­tății și calității produselor și în ultimă instanță mărirea efi­cienței economice a întreprin­derilor ridică o serie de pro­bleme care nu pot fi rezolva­te decit programării prin îmbunătățirea operative a pro­ducției. Or, tocmai probleme- IOAN MOCANU directorul Cabinetului județean de organizare științifică a producției și a muncii. (Continuare în pag. a II-a) PRIMĂVARĂ GALĂȚEANA FOTO : PAUL POPA r Se dezvoltă rețeaua de alimentație publică la sate Uniunea județeană a coope­rativelor de consum Galați se preocupă îndeaproape de dez­voltarea și diversificarea re­țelei de alimentație publică la sate. In urma măsurilor luate, în ultimul timp au fost înfiin­țate încă 12 unități iar alte cinci au fost mutate în lo­caluri noi sau reamenajate și dotate cu mobilier și utilaje moderne. A intrat, de aseme­nea, in producție în orașul Tg. Bujor, un laborator de carman­gerie și cofetărie care asigură o mai bună aprovizionare a u­­ni­tăților de alimentație publi­că din zona respectivă. S-a a­­juns astfel ca în prezent re­țeaua de alimentație publică sătească din județul nostru să numere 130 de unități. Focul nestins al furnalului și al convertizoarelor de oțel In timp ce coloana side­­rurgiștilor gălățeni era viu aplaudată la demonstrația de 1 Mai a oamenilor muncii din municipiul Galați, sus pe platforma combinatului, prim-jurnalistul Ion Iacob și prim-oțelarul Gh. Furtună, cu schimburile lor, vegheau la locul nestins din vatra furnalului și a convertizoa­relor, elaborînd șarjă după șarjă. Ambele schimburi au obținut în această zi cele mai bune rezultate, elabo­­rind 891 tone de fontă și respectiv 1­023 tone de o­­țel, reprezentind șapte șar­­je. O vie întrecere a dominat intre jurnaliști și oțelari în cursul zilei de 2 mai. La oțelărie, de exemplu, după cum ne informa iemi din partea Comitetului de partid C­S G., tovarășul Ovidiu Constantinescu, toate cele trei schimburi, ale prim-oțe­­larilor Gh. Furtună, Pavel Hanganui și Alexandru Stoi­ca au realizat fiecare cite opt șarje, încheind ziua de lucru cu o producție de 3 530 tone de oțel, una din­tre cele mai bune perfor­manțe din ultimul timp. In acest fel, în primele două zile ale lunii mai, jur­­naliștii și oțelarii gălățeni au produs și furnizat eco­nomiei naționale 5 375 tone de fontă și 6 029 tone de oțel. Constructorii de nave la datorie Formam numărul de te­lefon al Șantierului naval Galați De la celălalt capăt al firului ne răspunde mais­trul Mihai Filieru, de la sectorul 1 — construcții corp. — Sărbătorirea zilei de 1 Mai, ne informează maistrul Filieru, nu a însemnat pen­tru șantierul nostru între­ruperea totală a activității de producție. Hotărîrea de a asigura indeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan a făcut ca numeroși munci­tori, — constructori, me­canici, vopsitori etc — să se afle in aceste zile la dato­rie. Principalele obiective la care s-a concentrat efor­tul acestora au fost comen­zile 586 și 589, ambele car­gouri de 4 500 tdw cu termen de livrare apropiat, la care s-au executat panourile din sala mașinilor, revizia mo­toarelor și ultimele finisa­je exterioare. Echipe de constructori și sudori au lucrat de aseme­nea în aceste zile la execu­ția secțiilor pentru motena­­ve, pe care S.N.G. le cons­truiește în cadrul planului de colaborare cu S.N. Olte­nița. TRIBUNA UNIVERSITARĂ STUDENTUL — un activ cercetător Corolar al preocupărilor majore ale studenților gă­lățeni, cercetarea științifică desfășurată diul cercurilor prin interme­de inițiere este un corespondent al tendinței de perfecționare și aprofundare a cunoștin­țelor, un prim pas foarte important angajat pe dru­mul desăvirșirii intelectua­le, cerință primordială sub­­liniată cu­ deosebire la re­centa Conferință a U.R.S.R. din Republica Socialistă România. Profesorul de școală generală, inițiat în specia­litate pe băncile Institutu­lui pedagogic din Galați, are toate șansele să devină conducătorul unui cerc științific și deci, —­ prin extensie — să se transfor­me în primul îndrumător al viitorilor specialiști. „Pe de altă parte — ne spunea prorectorul Institu­tului pedagogic, tovarășul profesor Corneliu Rusescu — studentul are prilejul să descopere prin studiul re­vistei de specialitate, con­cepții dintre cele mai noi privind metodica predării, privind raporturile care se stabilesc între dascăl și e­­lev. Cei mai buni activiști ai cercurilor sunt îndeobște și foarte buni pe linie pro­fesională și disciplinară. Cercetarea științifică impu­ne o anumită etică de com­portare intelectuală care slujește mai bine cum nu se poate țelurile învăță­­mîntului modern“. O cercetare atentă a do­cumentelor interne ale in­stitutului ,legate de viața cercurilor de inițiere, des­coperă o muncă perseve­rentă integrată în sfera u­­nei tradiții deja formate. Cele 10 cercuri (limba ro­mână, literatura română și universală, folclor, pedago­­gie-psihologie, fizică, chi­mie, matematică, științe so­ciale, zoologie, botanică), în care sunt cuprinși peste 400 de studenți activează în virtutea unui plan alcă­tuit cu migală, ale cărui te­me sunt fixate atât în func­ție de disponibilități cât și de posibilitățile de docu­mentare. S-a ținut cont de avantajele unor cercetări în cadrul practicii pe teren și a altor forme de activi­tate pe timpul vacanței de vară. Așa s-au născut, spre pil­dă lucrările : ,Flora și ve­­­­­getația văii superioare a­­ Buzăului“, „Rezultate obți­nute în crearea noului tip­­ de ovine la Stațiunea ex­perimentală zootehnică Ru­­șețu", „Construcția unui po­­lanscop original, destinat studierii unor fenomene de polarizare a luminii­, etc. Temele relative la cerce­tarea­ fundamentală sau a­­plicativă sunt puse in direc­tă legătură cu problemati­ca cursurilor, a seminari­­ilor și a orelor de labora­tor, ceea ce le conferă o importanță sporită și dă prilejul participanților să-și clarifice capitole importan­te a­le materiei, să învingă­­ dificultățile de înțelegere a unor­ probleme teoretice­­ fundamentale. Viitorii profesori s-au do­vedit înzestrați și în pri­vința lucrărilor experimen­tale, dovedind prin rezulta­te aptitudini revelatoare. Lucrări ca „Măsurarea sus­ceptibilității magnetice la lichide", „Determinarea ca­­lorimetrică a unor elem­en­­te din oțeluri", „Influența epocii de semănat și a tra­tării semințelor asupra creș­terii și dezvoltării plantelor floricole“ etc, slujesc de exemplu în această ordine de idei, amintind chiar și prin enunțarea lor o zonă de investigație dintre cele mai importante. Trebuie spus aici, că spre deosebire de ceilalți RADU MACOVEI (Continuare in pag. a II-a) Citiți în caa.a IV-a — 1 MAI PESTE HO­TARE. — PLENARA C.C. AL P. C. FRANCEZ. — Vietnamul de sud. NOI LUPTE IN REGIU­NEA SAIGONULUI. — ACȚIUNI GREVIS­TE IN JAPONIA. D­e la Iași și Bîrlad, Su­ceava și Ba­cău, Bucureș­ti și Brăila, două cite două, fîșiile de oțel prind să se conjuge, să se despartă, să se le­gene. Conductorul de tren deschide fiecare compartiment anunți­nd pe un ton profesional: „Urmează Galații“ sîntem gata să renun­și­țăm la orice altă pri­veliște defilarea pentru a vedea tarlalelor din zona fostului lac­­ Bra­­­­teș și a părții in­dustriale a orașului, pentru a reface, o cli­pă numai, pasul descăle­cătorului modern pe cîmpia dunăreană. Am întilnit dăunăz­i o familie de brașoveni porniți în drumeție. Veniseră pe ruta cea mai scurtă din Țara Birsei — prin pasul Oi­­tuzului să petreacă cî­­teva ceasuri pe faleză, la Gîrboavele, in gră­dina publică. L-am in­­tilnit pe Ion Gherman, peregrinul sibian care își așterne de mai mul­te luni, pe toate drumu­rile țării, pasul aducind a ritm de baladă. Ne-a vorbit despre ospitalita­tea moldovenilor, des­pre măreția cargourilor, despre orele incandes­cente ale Galațiului. Trei nave rapide, al­tele — care amintesc de zborul lin al păsări­lor Deltei și de vapoa­rele vieneze de altăda­tă își poartă pe Dunăre oaspeții din toate colțu­rile țării, chemați de profilul majestuos al Țiglinelor care ră­sar, albe. la facerea u­­medă a faptului de ziuă. Dar, dacă vei voi, ci­titorule, să cunoști ora­șul, orele și zilele sale, iată, vino acum în Mar! Ne vei găsi acasă pe toți, pregătindu-i Viito­rul ca pe o sacră plă­madă, — topind meta­lul și construind nave asemenea noastre. Ne cu gîndurile vei vedea ducindu-ne copiii la școală, Întocmind­­ din fire de bumbac alte grădini, alte legende. Ne vei vedea răcin­­du-ne unii altora daruri de primăvară Căci trebuie să știi nouă, că aici, Ia Dunăre, oamenii nu-și risipesc bucuriile, propria lor poezie ; ei o spun, o desenează rostuind-o in linii arhi­tecturale moderne, trec în fiecare șarjă, in o fiecare lansare. In fie­care „prezent“ spus plu­ral dimineața la școală, in la minor, la masa de lucru, înainte de o nouă premieră. Edilii ne-au asemănat cu pasărea Phoenix și au risipit lumina din ori­zonturi pe pămintul bă­tut de războaie. Grădi­narii și-au adus aminte de cîntecul lui Becaud și ne-au Învățat să cre­dem că „important e trandafirul" , pentru fiecare din cele aproape două sute de mii de locuitori — cite o foa­re așezată cu grijă de mozaicar în toate gră­dinile orașului, mai există cord­ele . Dat de apă, fintînile îndreptate către înălțimi, statuile. Zeița de bronz ascultă cu eleganță larma pre­școlarilor, arteziana din grădina publică­ imen­­să, neliniștită, își arată privitorilor doar pînzele subțiri, străvezii de apa care se rup frenetic. Jiul Așa își trăiește Gaia­­primăverile ,­­ ab­sorbind neliniștea live­zilor înflorite legănate de vini, cutremurindu-și din cînd în castanii, pinii, cînd, teii, . Arborii au prins contururi de clorofilă, iar frunțile lor cad ca într-un ritu­al peste ferestrele case­lor. In fiecare zi dăm cite un examen: pentru muncă, pentru dragoste, pentru artă, pentru o­­menie. Aceasta este, de fapt sensul zodiei lui Florar pe malurile Du­nării. na. Hă. ne cultivăm grădi­cetățeni ai orașu­lui ! VIRGIL ȚIGĂNUȘ mitul în zodia lui florar Noua centrală electrică și de termoficare de la Galați (vedere parțială). FOTO : G BERCOV Pe ogoarele județului activitate intensa Frumoase și bune de lucru, zilele de unu, doi și trei mai au fost din plin folosite de lu­crătorii ogoarelor pentru efec­tuarea muncilor agricole spe­cifice acestui sezon. Lucrăto­rii din I.A.S.-uri au sărbătorit anul acesta primele zile de mai prin muncă, adăugind noi suc­cese celor realizate în primele patru luni ale anului. De exem­plu, muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la I.A.S. Berești, în ziua de 1 Mai, au semănat 125 ha­ cu porumb, încheind a­­ceastă operațiune pe întreaga suprafață planificată ; cei de la I­A S Dealu Bujorului, în a­­fara continuării lucrărilor în viticultură, au semănat, în zi­lele de 1 și 2 mai 414 ha cu porumb furajer, care va fi dat animalelor în consum, ca ma­să verde. Numai în zilele a­­mintite în întreprinderile a­­gricole de stat s-au semănat peste 1 639 ha cu porumb pen­tru boabe, masă verde și siloz. Rezultate remarcabile s-au înregistrat la I A­S Bădălan, unitate care, avînd terenul pe locul fostului Lac Brateș, cu exces de umiditate, a început semănatul mai tîrziu. In zilele de 1 și 2 mai specialiștii și mecanizatorii de la I.A.S. Bă­dălan, urmărind fiecare parce­lă care s-a zvîntat, au reușit să însămînțeze aproape 300 ha cu porumb boabe, ajungînd să aibă semănat în total 67 la su­tă din suprafața planificată. In unitățile agricole de stat care, avînd terenurile pe te­rasă, au terminat semănatul pînă la 1 Mai, în zilele la care ne referim s-au semănat alte culturi. La Matca — care a se­mănat în această primăvară 3­319 ha cu porumb, în zilele de 1 și 2 mai s-au însămînțat în ogor propriu 100 ha cu fa­sole, iar la Smîrdan, 30 ha. Rezultate remarcabile au obți­nut și muncitorii de la Bărboși, care în două zile I.A.S. au plantat în cîmp 30 ha cu roșii de vară. La datorie au fost și țăranii cooperatori și mecanizatorii întreprinderilor pentru meca­nizarea agriculturii. La C.A.P., Tudor Vladimirescu, unitate cu suprafețe de teren în lunca Si­retului, cu exces de umiditate, au fost depistate și însămînța­­te pe astfel de soluri 50 ha cu porumb, iar la Nămoloasa Tîrg,­­tot, cu astfel de terenuri, s-au semănat cu porumb 60 hectare. Cele mai multe forțe au fost mobilizate în primele trei zile ale lunii mai la executarea lu­crărilor în vii (arat și cercuit), în legumicultura, la semănat fasole intercalată etc. In coo­perativele agricole din Corni, „Congresul al VIII-lea al P.C.R." — Cudalbi „Unirea" și Podgo­ria din Nicorești, „Belșugul"— Matca, în zilele la care ne re­ferim s-a terminat tăiatul viței de vie iar în cele mai cooperative s-a încheiat multe și a­­răturile de primăvară în vii și cercuitul. La cooperativele a­­gricole din Liești, Tudor Vladi­mirescu, Izvoarele, Șerbănești, Braniștea, „Voința", — Tecuci, s-au plantat importante supra­fețe cu legume timpurii în so­larii. C. A.P.-urile Tudor Vladi­mirescu și Izvoarele au înche­iat pînă ieri această lucrare pe 4 și respectiv 2 ha. Una din lucrările care mobilizat importante forte, au fost semănatul fasolei în cultu­­­ră pură și intercalată.. Pe județ, s-au semănat în ultimile trei zile 7 600 ha cu fasole interca­lată, 130­ ha cu fasole păstăi, iar pe terenurile destinate le­­gumiculturii, s-au mai semănat 56 ha cu castraveți. Din cele pelatate, rezultă că ogoarele județului nostru au cunoscut în aceste prime zile de mai freamătul febril al zile­lor de primăvară, zile hotărî­­toare pentru crearea unei baze solide recoltei celui de-al pa­trulea an al cincinalului. C. MANOLE In excursie spre Deltă. » ElL

Next