Viața Nouă, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 7558-7634)
1969-05-04 / nr. 7586
r á < 'Y A KA / Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV — Nr. 7586 DUMINICA 4 MAI 1969 4 PAGINI — 30 BANI In acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii Rezultate remarcabile dar și rezerve încă nefolosite După scurgerea unei perioade de aproape doi ani de zile de la declanșarea acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, din conținutul și numărul studiilor efectuate în acest interval de timp, rezultă că aceasta a mobilizat în prima etapă o masă mare de cadre tehnico-economice cu experientă în problemele de organizare a producției și a muncii, a antrenat colective largi la analiza critică a situației existente, contribuind la stabilirea unor măsuri eficiente, capabile să determine o organizare mai bună a producției, corespunzătoare nivelului tehnic actual de înzestrare a întreprinderilor. Deși la o serie de întreprinderi mai persistă încă neclarități care se repercutează în conținutul tematicilor și evidențierea rezultatelor obținute, se poate totuși afirma că cea mai mare parte a problemelor ivite pe parcurs a fost clarificată, delimitîndu-se mai precis aria preocupărilor celor care răspund de organizarea științifică a producției și a muncii, conturîndu-se mai exact conținutul activității de organizare. In mod succint vom reda unele aspecte pozitive obținute pină în prezent în această acțiune. Măsurile luate în urma elaborării studiilor au fost materializate în angajamentele întreprinderilor pentru etapa 1967-1970, conducînd la majorarea în județul nostru a prevederilor inițiale ale planului cincinal cu : 912 088 000 lei la producția globală, 1 021 236 000 lei la producția marfă și 347 230 000 lei la beneficii. . Un aspect, de asemenea, semnificativ îl constituie faptul că prin complexul de măsuri care se vor aplica pe linia perfecționării sistemelor actuale de organizare din întreprinderi se va obține o creștere a productivității muncii care va avea drept rezultat realizarea unei economii relative la numărul de salariați, față de prevederile inițiale ale planului cincinal, de 2 340 salariați în acest an și 2 104 în 1970. O parte însemnată a muncii de organizare a fost orientată în acest interval de timp spre elaborarea de studii privind mobilizarea rezervelor de capacitate, reorganizarea loturilor de fabricație, modificarea schemelor tehnologice și reducerea strangulărilor în producție. Aplicarea în practică a concluziilor rezultate din aceste studii a condus la obținerea unor sporuri de producție în volum de : 2 450 000 lei la întreprinderea de plase și unelte pescărești, 3 500 000 lei la întreprinderea „11 Iunie", 4 100 000 lei la ISCL. La Întreprinderile textile Galați, calculul efectuat în unități fizice a indicat posibilitatea realizării peste prevederi a 163 tone fire la secția filatură și 1 150 000 mp țesături la secția țesătorie. Aspecte similare se pot întîlni și la Galați unde Uzina de reparații s-au înregistrat sporuri de 450 000 lei, 13 Uzina Laminorul de tablă, de 518 000 lei, iar la întreprinderea morărit și panificație, de 464 000 lei. Mecanizarea, automatizarea și reorganizarea fluxurilor tehnologice a fost, de asemenea, în atenția colectivelor din întreprinderi, contribuind la creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost în numeroase unități industriale. Colectivul de organizare științifică din cadrul S.N.G. a întreprins numeroase studii menite să contribuie la economisirea metalului întrebuințat la nave. Dintre acestea, se remarcă : „Optimizarea debitării profilelor navale prin folosirea metodelor moderne de programare", care va conduce la majorarea indicelui de folosire în proporție de 98,7 la sută la fiecare 100 metri liniari concura de crom. Numai în anul 1968 s-a înregistrat o economie de metal de 866 tone prin îmbunătățirea indicelui de folosire în proporție de peste 90 la sută la table navale și 92 la sută a profilelor. In celelalte ramuri — construcții montaj, transporturi, comerț cooperație — acțiunea de organizare a început mai tîrziu și din această cauză comitetele de direcție vor trebui să acorde o atenție sporită acestei probleme, urmărind recuperarea pe cit posibil a timpului pierdut inițial prin intensificarea și mai justa orientare a colectivelor de organizare științifică. In cadrul institutului politehnic si ICEPRONAV își desfășoară activitatea colective de cercetători care în mare parte își îndreaptă eforturile către rezolvarea unor teme cu caracterul aplicativ de necesitate urgentă în producție. Introducerea de noi procedee tehnologice și perfecționarea celor existente, organizarea științifică a producției și a muncii, mecanizarea calculelor de proiectare a navelor, asimilarea de materiale, mecanisme și agregate sunt direcțiile principale în care se consumă cea mai mare parte a fondului de timp a cercetătorilor de la ICEPRONAV. Pe aceeași linie se înscriu și temele elaborate în cadrul Institutului politehnic ca: „Amortizarea vibrațiilor și zgomotelor pentru motoarele auxiliare la nave", „Instalații pentru prepararea aluatului", „Procedeu de obținere a pastei de tomate cu o concentrație ridicată prin deshidratarea cu infraroșii" etc. Activitatea cercetătorilor trebuie axată într-o proporție mai mare pe teme cu caracter aplicativ, spre o legătură mai strânsă cu producția pentru cunoașterea nevoilor care solicită rezolvare urgentă în baza unor contracte ferme cu beneficiarii respectivi. Pe lîngă rezultatele pozitive menționate, in acest domeniu continuă să mai subziste și o serie de neajunsuri pe care organizațiile de partid și comitetele de direcție nu au reușit să le elimine pe deplin.. Așa după cum s-a amintit, deși inițial la elaborarea studiilor a fost antrenat un colectiv larg de muncitori, ingineri și economiști, imprimînd acestei acțiuni un caracter de masă, pe parcurs amploarea ei a scăzut în intensitate considerîndu-se în mod cu totul nejustificat că realizarea sarcinilor tematice propuse constituie o obligație exclusivă a colectivelor de organizare științifică, formate în acest scop. Unele comitete de direcție din întreprinderi nu au respectat indicațiile date de forurile tutelare de resort ca în compartimentele de organizare științifică să fie numiți salariații cei mai bine pregătiți din punct de vedere profesional, cunoscători în detaliu a proceselor de producție. Un exemplu negativ în acest sens îl constituie colectivele de la întreprinderea „Apollo", Prefabricate beton, Combinatul siderurgic, Fabrica de conserve Tecuci, Uzina mecano-navală și S.N.G., care nu au realizat toate studiile cuprinse în programul de activitate pe anul 1963 sau au înrestrat întîrzieri fată de termenele stabilite pentru elaborare, fapt care s-a resimțit și în aplicarea lor efectivă în producție. Un alt aspect negativ care s-a făcut simțit se referă la aplicarea efectivă a studiilor elaborate, deci la valorificarea propunerilor și măsurilor stabilite. O serie de întreprinderi au întîrziat nejustificat aplicarea studiilor, întârziind deci și obținerea unor rezultate mai bune în activitatea lor economică. Duptre acestea enumerăm : Fabrica de conserve Tecuci, Uzina de reparații Tecuci, întreprinderea poligrafică Galați, Industria laptelui, Apollo etc. Sporirea proporțiilor activității economice, diversificarea producției, creșterea complexității și calității produselor și în ultimă instanță mărirea eficienței economice a întreprinderilor ridică o serie de probleme care nu pot fi rezolvate decit programării prin îmbunătățirea operative a producției. Or, tocmai probleme- IOAN MOCANU directorul Cabinetului județean de organizare științifică a producției și a muncii. (Continuare în pag. a II-a) PRIMĂVARĂ GALĂȚEANA FOTO : PAUL POPA r Se dezvoltă rețeaua de alimentație publică la sate Uniunea județeană a cooperativelor de consum Galați se preocupă îndeaproape de dezvoltarea și diversificarea rețelei de alimentație publică la sate. In urma măsurilor luate, în ultimul timp au fost înființate încă 12 unități iar alte cinci au fost mutate în localuri noi sau reamenajate și dotate cu mobilier și utilaje moderne. A intrat, de asemenea, in producție în orașul Tg. Bujor, un laborator de carmangerie și cofetărie care asigură o mai bună aprovizionare a unităților de alimentație publică din zona respectivă. S-a ajuns astfel ca în prezent rețeaua de alimentație publică sătească din județul nostru să numere 130 de unități. Focul nestins al furnalului și al convertizoarelor de oțel In timp ce coloana siderurgiștilor gălățeni era viu aplaudată la demonstrația de 1 Mai a oamenilor muncii din municipiul Galați, sus pe platforma combinatului, prim-jurnalistul Ion Iacob și prim-oțelarul Gh. Furtună, cu schimburile lor, vegheau la locul nestins din vatra furnalului și a convertizoarelor, elaborînd șarjă după șarjă. Ambele schimburi au obținut în această zi cele mai bune rezultate, elaborind 891 tone de fontă și respectiv 1023 tone de oțel, reprezentind șapte șarje. O vie întrecere a dominat intre jurnaliști și oțelari în cursul zilei de 2 mai. La oțelărie, de exemplu, după cum ne informa iemi din partea Comitetului de partid CS G., tovarășul Ovidiu Constantinescu, toate cele trei schimburi, ale prim-oțelarilor Gh. Furtună, Pavel Hanganui și Alexandru Stoica au realizat fiecare cite opt șarje, încheind ziua de lucru cu o producție de 3 530 tone de oțel, una dintre cele mai bune performanțe din ultimul timp. In acest fel, în primele două zile ale lunii mai, jurnaliștii și oțelarii gălățeni au produs și furnizat economiei naționale 5 375 tone de fontă și 6 029 tone de oțel. Constructorii de nave la datorie Formam numărul de telefon al Șantierului naval Galați De la celălalt capăt al firului ne răspunde maistrul Mihai Filieru, de la sectorul 1 — construcții corp. — Sărbătorirea zilei de 1 Mai, ne informează maistrul Filieru, nu a însemnat pentru șantierul nostru întreruperea totală a activității de producție. Hotărîrea de a asigura indeplinirea exemplară a sarcinilor de plan a făcut ca numeroși muncitori, — constructori, mecanici, vopsitori etc — să se afle in aceste zile la datorie. Principalele obiective la care s-a concentrat efortul acestora au fost comenzile 586 și 589, ambele cargouri de 4 500 tdw cu termen de livrare apropiat, la care s-au executat panourile din sala mașinilor, revizia motoarelor și ultimele finisaje exterioare. Echipe de constructori și sudori au lucrat de asemenea în aceste zile la execuția secțiilor pentru motenave, pe care S.N.G. le construiește în cadrul planului de colaborare cu S.N. Oltenița. TRIBUNA UNIVERSITARĂ STUDENTUL — un activ cercetător Corolar al preocupărilor majore ale studenților gălățeni, cercetarea științifică desfășurată diul cercurilor prin intermede inițiere este un corespondent al tendinței de perfecționare și aprofundare a cunoștințelor, un prim pas foarte important angajat pe drumul desăvirșirii intelectuale, cerință primordială subliniată cu deosebire la recenta Conferință a U.R.S.R. din Republica Socialistă România. Profesorul de școală generală, inițiat în specialitate pe băncile Institutului pedagogic din Galați, are toate șansele să devină conducătorul unui cerc științific și deci, — prin extensie — să se transforme în primul îndrumător al viitorilor specialiști. „Pe de altă parte — ne spunea prorectorul Institutului pedagogic, tovarășul profesor Corneliu Rusescu — studentul are prilejul să descopere prin studiul revistei de specialitate, concepții dintre cele mai noi privind metodica predării, privind raporturile care se stabilesc între dascăl și elev. Cei mai buni activiști ai cercurilor sunt îndeobște și foarte buni pe linie profesională și disciplinară. Cercetarea științifică impune o anumită etică de comportare intelectuală care slujește mai bine cum nu se poate țelurile învățămîntului modern“. O cercetare atentă a documentelor interne ale institutului ,legate de viața cercurilor de inițiere, descoperă o muncă perseverentă integrată în sfera unei tradiții deja formate. Cele 10 cercuri (limba română, literatura română și universală, folclor, pedagogie-psihologie, fizică, chimie, matematică, științe sociale, zoologie, botanică), în care sunt cuprinși peste 400 de studenți activează în virtutea unui plan alcătuit cu migală, ale cărui teme sunt fixate atât în funcție de disponibilități cât și de posibilitățile de documentare. S-a ținut cont de avantajele unor cercetări în cadrul practicii pe teren și a altor forme de activitate pe timpul vacanței de vară. Așa s-au născut, spre pildă lucrările : ,Flora și vegetația văii superioare a Buzăului“, „Rezultate obținute în crearea noului tip de ovine la Stațiunea experimentală zootehnică Rușețu", „Construcția unui polanscop original, destinat studierii unor fenomene de polarizare a luminii, etc. Temele relative la cercetarea fundamentală sau aplicativă sunt puse in directă legătură cu problematica cursurilor, a seminariilor și a orelor de laborator, ceea ce le conferă o importanță sporită și dă prilejul participanților să-și clarifice capitole importante ale materiei, să învingă dificultățile de înțelegere a unor probleme teoretice fundamentale. Viitorii profesori s-au dovedit înzestrați și în privința lucrărilor experimentale, dovedind prin rezultate aptitudini revelatoare. Lucrări ca „Măsurarea susceptibilității magnetice la lichide", „Determinarea calorimetrică a unor elemente din oțeluri", „Influența epocii de semănat și a tratării semințelor asupra creșterii și dezvoltării plantelor floricole“ etc, slujesc de exemplu în această ordine de idei, amintind chiar și prin enunțarea lor o zonă de investigație dintre cele mai importante. Trebuie spus aici, că spre deosebire de ceilalți RADU MACOVEI (Continuare in pag. a II-a) Citiți în caa.a IV-a — 1 MAI PESTE HOTARE. — PLENARA C.C. AL P. C. FRANCEZ. — Vietnamul de sud. NOI LUPTE IN REGIUNEA SAIGONULUI. — ACȚIUNI GREVISTE IN JAPONIA. De la Iași și Bîrlad, Suceava și Bacău, București și Brăila, două cite două, fîșiile de oțel prind să se conjuge, să se despartă, să se legene. Conductorul de tren deschide fiecare compartiment anunțind pe un ton profesional: „Urmează Galații“ sîntem gata să renunșițăm la orice altă priveliște defilarea pentru a vedea tarlalelor din zona fostului lac Brateș și a părții industriale a orașului, pentru a reface, o clipă numai, pasul descălecătorului modern pe cîmpia dunăreană. Am întilnit dăunăzi o familie de brașoveni porniți în drumeție. Veniseră pe ruta cea mai scurtă din Țara Birsei — prin pasul Oituzului să petreacă cîteva ceasuri pe faleză, la Gîrboavele, in grădina publică. L-am intilnit pe Ion Gherman, peregrinul sibian care își așterne de mai multe luni, pe toate drumurile țării, pasul aducind a ritm de baladă. Ne-a vorbit despre ospitalitatea moldovenilor, despre măreția cargourilor, despre orele incandescente ale Galațiului. Trei nave rapide, altele — care amintesc de zborul lin al păsărilor Deltei și de vapoarele vieneze de altădată își poartă pe Dunăre oaspeții din toate colțurile țării, chemați de profilul majestuos al Țiglinelor care răsar, albe. la facerea umedă a faptului de ziuă. Dar, dacă vei voi, cititorule, să cunoști orașul, orele și zilele sale, iată, vino acum în Mar! Ne vei găsi acasă pe toți, pregătindu-i Viitorul ca pe o sacră plămadă, — topind metalul și construind nave asemenea noastre. Ne cu gîndurile vei vedea ducindu-ne copiii la școală, Întocmind din fire de bumbac alte grădini, alte legende. Ne vei vedea răcindu-ne unii altora daruri de primăvară Căci trebuie să știi nouă, că aici, Ia Dunăre, oamenii nu-și risipesc bucuriile, propria lor poezie ; ei o spun, o desenează rostuind-o in linii arhitecturale moderne, trec în fiecare șarjă, in o fiecare lansare. In fiecare „prezent“ spus plural dimineața la școală, in la minor, la masa de lucru, înainte de o nouă premieră. Edilii ne-au asemănat cu pasărea Phoenix și au risipit lumina din orizonturi pe pămintul bătut de războaie. Grădinarii și-au adus aminte de cîntecul lui Becaud și ne-au Învățat să credem că „important e trandafirul" , pentru fiecare din cele aproape două sute de mii de locuitori — cite o foare așezată cu grijă de mozaicar în toate grădinile orașului, mai există cordele . Dat de apă, fintînile îndreptate către înălțimi, statuile. Zeița de bronz ascultă cu eleganță larma preșcolarilor, arteziana din grădina publică imensă, neliniștită, își arată privitorilor doar pînzele subțiri, străvezii de apa care se rup frenetic. Jiul Așa își trăiește Gaiaprimăverile , absorbind neliniștea livezilor înflorite legănate de vini, cutremurindu-și din cînd în castanii, pinii, cînd, teii, . Arborii au prins contururi de clorofilă, iar frunțile lor cad ca într-un ritual peste ferestrele caselor. In fiecare zi dăm cite un examen: pentru muncă, pentru dragoste, pentru artă, pentru omenie. Aceasta este, de fapt sensul zodiei lui Florar pe malurile Dunării. na. Hă. ne cultivăm grădicetățeni ai orașului ! VIRGIL ȚIGĂNUȘ mitul în zodia lui florar Noua centrală electrică și de termoficare de la Galați (vedere parțială). FOTO : G BERCOV Pe ogoarele județului activitate intensa Frumoase și bune de lucru, zilele de unu, doi și trei mai au fost din plin folosite de lucrătorii ogoarelor pentru efectuarea muncilor agricole specifice acestui sezon. Lucrătorii din I.A.S.-uri au sărbătorit anul acesta primele zile de mai prin muncă, adăugind noi succese celor realizate în primele patru luni ale anului. De exemplu, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.A.S. Berești, în ziua de 1 Mai, au semănat 125 ha cu porumb, încheind această operațiune pe întreaga suprafață planificată ; cei de la IA S Dealu Bujorului, în afara continuării lucrărilor în viticultură, au semănat, în zilele de 1 și 2 mai 414 ha cu porumb furajer, care va fi dat animalelor în consum, ca masă verde. Numai în zilele amintite în întreprinderile agricole de stat s-au semănat peste 1 639 ha cu porumb pentru boabe, masă verde și siloz. Rezultate remarcabile s-au înregistrat la I AS Bădălan, unitate care, avînd terenul pe locul fostului Lac Brateș, cu exces de umiditate, a început semănatul mai tîrziu. In zilele de 1 și 2 mai specialiștii și mecanizatorii de la I.A.S. Bădălan, urmărind fiecare parcelă care s-a zvîntat, au reușit să însămînțeze aproape 300 ha cu porumb boabe, ajungînd să aibă semănat în total 67 la sută din suprafața planificată. In unitățile agricole de stat care, avînd terenurile pe terasă, au terminat semănatul pînă la 1 Mai, în zilele la care ne referim s-au semănat alte culturi. La Matca — care a semănat în această primăvară 3319 ha cu porumb, în zilele de 1 și 2 mai s-au însămînțat în ogor propriu 100 ha cu fasole, iar la Smîrdan, 30 ha. Rezultate remarcabile au obținut și muncitorii de la Bărboși, care în două zile I.A.S. au plantat în cîmp 30 ha cu roșii de vară. La datorie au fost și țăranii cooperatori și mecanizatorii întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii. La C.A.P., Tudor Vladimirescu, unitate cu suprafețe de teren în lunca Siretului, cu exces de umiditate, au fost depistate și însămînțate pe astfel de soluri 50 ha cu porumb, iar la Nămoloasa Tîrg,tot, cu astfel de terenuri, s-au semănat cu porumb 60 hectare. Cele mai multe forțe au fost mobilizate în primele trei zile ale lunii mai la executarea lucrărilor în vii (arat și cercuit), în legumicultura, la semănat fasole intercalată etc. In cooperativele agricole din Corni, „Congresul al VIII-lea al P.C.R." — Cudalbi „Unirea" și Podgoria din Nicorești, „Belșugul"— Matca, în zilele la care ne referim s-a terminat tăiatul viței de vie iar în cele mai cooperative s-a încheiat multe și arăturile de primăvară în vii și cercuitul. La cooperativele agricole din Liești, Tudor Vladimirescu, Izvoarele, Șerbănești, Braniștea, „Voința", — Tecuci, s-au plantat importante suprafețe cu legume timpurii în solarii. C. A.P.-urile Tudor Vladimirescu și Izvoarele au încheiat pînă ieri această lucrare pe 4 și respectiv 2 ha. Una din lucrările care mobilizat importante forte, au fost semănatul fasolei în cultură pură și intercalată.. Pe județ, s-au semănat în ultimile trei zile 7 600 ha cu fasole intercalată, 130 ha cu fasole păstăi, iar pe terenurile destinate legumiculturii, s-au mai semănat 56 ha cu castraveți. Din cele pelatate, rezultă că ogoarele județului nostru au cunoscut în aceste prime zile de mai freamătul febril al zilelor de primăvară, zile hotărîtoare pentru crearea unei baze solide recoltei celui de-al patrulea an al cincinalului. C. MANOLE In excursie spre Deltă. » ElL