Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)

1971-10-14 / nr. 8345

recvență din vasta panoramă a cartierului gălățean Țiglina. Foto: PAUL POPA ACHIZIȚIONAREA SI MONTAREA LA TIMP A UTILAJELOR, CONDIȚIE ESENȚIALA REALIZAREA PLANULUI DE INVESTIT. După cum este cunoscut, inves­tițiile productive se caracterizea­ză tot mai mult printr-o pondere ridicată a volumului de utilaje, instalații și aparataje tehnologice care se pun în funcțiune, existînd o tendință vădită de scădere ponderii lucrărilor de construcții, a conform sarcinilor trasate de par­tid. Documentele celui de al X-lea Congres al partidului nostru au atras de altfel atenția că nu clă­dirile, halele au rol productiv, ci utilajele și mașinile care se dau în exploatare. In acest con­text, actualul plan cincinal pre­vede o scădere a ponderii lucră­rilor de construcții-montaj în vo­lumul total al investițiilor cu 8,4 la sută. In consecință, ponderea principală în planul de investiții al Combinatului siderurgic Galați, pe acest an, o reprezintă utila­jele cu montaj, necesare crește­rii capacității și diversificării pro­ducției de oțel, sloburi și tablă groasă, obiective cu termen de punere în funcțiune în acest an cît și construirea bateriei nr. 1 de cocs, furnalului nr. 3, benzi­lor nr. 3—4 de aglomerare etc, care trebuie terminate în anul următor. Analiza realizării planului de achiziționare a utilajelor cu mon­taj pe 9 luni a scos în evidență faptul că Direcția de investiții a C.S.G., mai are de achiziționat în acest trimestru utilaje care repre­zintă 64 la sută față de totalul sarcinii anuale. O asemenea re­alitate impune ca, în scurtul timp ce a mai rămas, serviciile func­ționale și conducerea Direcției de investiții a C.S.G., să acțione­ze cu maximă promptitudine în vederea urmăririi stricte a res­pectării termenelor de livrare prevăzute în contracte. Depla­sarea periodică la furnizorii din țară și recepționarea la fața locu­lui a utilajelor trebuie să consti­tuie o metodă de lucru care să fie mai des folosită în această perioadă. Intre altele se cuvine să facem precizarea că volumul mare de utilaje rămase de achiziționat în acest trimestru se datorează nerespectării termenelor de livra­­i­­e de către uzinele „Vulcan" și „23 August" — București, „Inde­pendența" Sibiu, Uzina de utilaj chimic Ploiești etc, care la 30 septembrie a.c. aveau o restanță în livrări de peste 62 milioane lei. Consecința imediată a acestor stări de lucruri a fost nerealiza­­rea planului de montare a utila­jelor pe 9 luni, in special la u­­zina cocso-chimică, aglomerare și furnalul nr. 3 unde, parțial, fronturile de lucru erau asigura­te. In această situație Direcția de investiții a C.S.G. va trebui să folosească mai intens pîrghiile oferite de legea contractelor eco­nomice pentru ca asemenea în­­tîrzieri în livrări să nu se mai producă în perioadele următoare. Din aceeași analiză efectuată de organele Băncii de investiții a mai rezultat că unele rămîneri în urmă în montarea utilajelor la aglomerare, furnalul nr. 3 și ba­teria nr. 1 de la uzina cocso-chi­mică se datorează și constructo­rului (I.C.M.S.G.) care nu a rea­lizat fundațiile și fronturile­­ de lucru, necesare potrivit grafice­lor. Evident este­ faptul că, în nu­meroase cazuri, Direcția de in­vestiții a C.S.G., a adus utilajele la termenele cerute prin contracte de către I.C.M.S.G. însă șantierele și, mai ales, inginerii șefi coor­donatori nu au ridicat aceste u­­tilaje la montaj. In consecință, durata normală de staționare utilajelor pe șantier a fost depă­a­șită, obligînd beneficiarul­­ C.S.G., să suporte dobînzi majo­rate, care măresc volumul chel­tuielilor neproductive. Prin cola­borare zilnică între I.C.M.S.G. și Direcția de investiții a C.S.G., vor trebui eliminate întîrzierile în preluarea utilajelor la montaj, B. DUMITRU (Continuare in pag a II a) Contribuții la reducerea importului de utilaje înscriindu-și preo­cupările pe linia în­făptuirii sarcinii tra­sate de partid de a se reduce în conti­nuu cheltuielile cu importul unor utilaje și instalații, colecti­­vul de muncă al Centrului de proiec­tări și cercetări me­talurgice Galați realizat pina în pre­zent proiecte pentru cca 26 000 tone de utilaje. In rîndul a­­cestora se înscriu mașina de aglomera­re, răcitorul liniar și toba de amestec pri­mar, ale fabricii de aglomerare a mine­reului, utilajele pen­tru cuptoarele adinei ale laminorului Sle­bing, ca și mai re­centele proiecte pen­tru cele două linii de fișiere, din baza de desfacere a C.L.G. Un alt proiect in­teresant este cel al dispeceratului de la oțelărie, destinat re­glementării și dirijă­rii lingourilor de oțel către prima fază de laminare. p Ambarcațiuni de agre­ment care dau farmec oricărui port. Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8345 JOI 14 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ S-au terminat lucrările de însămînțare a griului Urmare firească a modului judicios în care a fost organizată munca în majoritatea unităților agricole din județul nostru, ieri, 13 octombrie a.c. însămîn­­țarea culturii griului a fost încheiată pe întreaga suprafață a cooperativelor agricole de producție și întreprinderilor agricole de stat. Terminarea în timp optim a acestei importante lucrări oferă garanția că, printr-o concentrare spo­rită de forțe, se vor asigura condițiile cele mai favo­rabile pentru accelerarea ritmului întregii campanii agricole de toamnă, pentru încheierea ei cit mai grabnică. Acest nou și remarcabil succes al oame­nilor muncii de pe ogoare dovedește totodată că indicațiile date de conducerea partidului și statului nostru au fost transpuse in viață întocmai, că facto­rii de conducere ai fiecărei unități agricole au știut să ia măsurile cele mai potrivite pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate. Urgentarea recoltării porumbului - obligație primordială fiecărui lucrător din agricultură. Există în aceste zile posibili­tatea concentrării întregii atenții și a tuturor forțelor din unitățile agricole de stat și cooperatiste asupra urgentării recoltării cultu­rilor tîrzii și în special a­ porum­bului. Sînt multe cooperative a­­gricole de producție care au ob­ținut și pînă acum rezultate re­marcabile în acest domeniu de activitate. De exemplu, coopera­tivele agricole Slobozia Conachi — președinte Petre Oprea — a recoltat pînă ieri aproape 85 la sută din suprafața cultivată cu porumb. Rezultate aproape ase­mănătoare au obținut și C.A.P.­­urile Schela și Izvoarele din ca­ Deci, după cum rezultă din datele de mai sus diferențele la recoltat, deși condițiile au fost în general asemănătoare, sunt considerabil de mari. Dacă ne o­­prim la cele două cooperative — Independența și Piscu — care, la un loc formează consiliul inter­­cooperatist Vameș, și care au re­coltat numai 26 la sută din su­drul aceluiași consiliu intercoope­­ratist. Cu toate acestea, deși în­conjurați numai de vecini har­nici, cooperatorii din Negrea au rămas mult în urmă — avînd recoltat sub 45 la sută din po­rumbul cultivat. Cum însă rezultatele de pînă acum, obținute la culesul porum­bului, atît între cooperative cît și între consiliile intercooperatis­­te sînt mult diferențiate, vom reda în cele ce urmează, după datele centralizate aseară la Di­recția generală județeană a agri­culturii, situația recoltării porum­bului pe consilii intercoopera­­tiste, prafață, vedem că această sta­re de lucruri își are rădăcinile în niște carențe mai vechi și a­­nume în întîrzierea recoltării flo­­rii-soarelui. Din această cauză, după ce au stat ploile, timp cînd unitățile fruntașe au dirijat mari forțe la recoltat porumb, la In­dependența și Piscu abia începea recoltatul florii-soarelui, lucrare care a imobilizat majoritatea co­vîrșitoare a brațelor de muncă și a mijloacelor mecanice. Iată, așa­dar, că întîrzierea cu cîteva zile a unei lucrări duce la întîrzieri mult mai mari la altele care o succed. Dar situația nu este unică. De exemplu, C.A.P. Ivești a recoltat pînă acum peste 60 la sută din porumbul cultivat, în timp ce cooperativa agricolă din Bucești — unitate vecină — a executat aceeași lucrare în proporții de numai circa 25 la sută, situație în care este și C.A.P. Șerbănești, al cărei președinte — tovarășul Sandu Bujor — este și președin­tele consiliului intercooperatist. Așa că este și firesc ca tov. Bu­jor să nu poată interveni pentru intensificarea recoltării porumbu­lui­­ în celelalte unități care alcă­tuiesc consiliul, întrucît coopera­tiva pe care o conduce nu se si­tuează la nivelul fruntașelor. O altă direcție în care va tre­bui să se acționeze hotărît în zilele următoare este transportul produselor — al porumbului în special — din cîmp la bazele de recepție, cantitățile datorate sta­tului, și în magaziile proprii. In multe unități s-au recoltat mari cantități de știuleți care con­tinuă să stea în grămezi pe cîmp. De asemenea, bazele de recepție vor trebui să ia măsuri pentru intensificarea preluărilor — se mai așteaptă încă foarte mult la descărcat — și să stabilească ran­damentul la porumb pentru ca, consiliile de conducere să poată avea permanent o situație clară a stadiului achitării obligațiilor față de stat. Perioada care urmează trebuie să constituie un adevărat asalt, cu toate forțele de care dispune fiecare unitate, în vederea inten­sificării ritmului de lucru, acțiune în care, comitetele de partid și fiecare comunist trebuie să se situeze în frunte. Denumirea consiliului Numele și prenumele Recolta președintelui la sută Slobozia Conachi Cuca Tecuci Șendreni Pechea Tulucești Cudalbi Chiraftei Corod Cerțești Bujor Hanu Conachi Suceveni Berești Berheci Bălăbănești Cavadinești Nicorești Drăgușeni Ivești Băleni Vădeni Movileni Vameș Petrache Botezatu Gheorghe Ștefan Tănăsache Dărăban Ion Negoiță Emil Nerejsa Ion Tomiță Jan Slabu Mihai Basalic Valentin Ghinea Vasile Bălan Alex. Filip Traian Vasilescu Simion Iacobicv Eugen Petcu Șt. Fierbințeanu Dumitru Băltărețu Ștefan Vulpe Vasile Tofan Sandu Bujor Alecu Crăciun Nicolae Velichi Achil Doroș Serghei Melniciuc 75 67 63 62 58 56 56 54 53 52 51 51 50 48 47 46 46 45 42 40 40 38 36 26 Zilele de toamnă, cu soare plind, invită la drumeție. La sfâr­­șit de săptămînă, atunci cînd timpul o permite, începe exodul spre locurile de odihnă, spre di­ferite localități rurale pentru a­­provizionarea de iarnă. Circula­ția este intensă, dar mai apar șoferi nerăbdători să ajungă mai devreme la destinație sau să se întoarcă cu un ceas mai repede din nou acasă. Serviciul de cir­culație al Inspectoratului jude­țean de miliție a întreprins un raid în zilele de sîmbătă și du­minică pentru a urmări cum se desfășoară circulația pe princi­palele șosele din județ. Cu acest prilej s-a ajuns din nou la con­cluzia că în marea lor majorita­te conducătorii auto dau dovadă de multă responsabilitate, sînt atenți și prevăzători cînd se află în trecere prin comune, reduc viteza atît cît să le permită a evita orice surpriză în locurile periculoase. Putem spune că cei mai mulți dintre șoferi — cu precădere șoferi amatori — nu-și permit să plece oricum la drum — cu de­­cțiuni tehnice și a­­tunci cînd se află în cursă, nu uită nici într-o împrejurare că orice bravadă, poate să genereze un accident. Există însă din pă­cate și acei „inamici ai șoselei" care desconsiderînd regulile de circulație, neținînd cont de sanc­țiunile care i-ar putea afecta și, mai presus de aceasta, fără a gîndi ce urmări ar putea avea, spre pildă, o depășire nepermisă pun în pericol siguranța circula­ției. Și nu am putea spune că în cele două zile nu am făcut cu­noștință cu cîțiva „eroi" ai ris­cului, ai iresponsabilității. Faptul că au fost aplicate 203 contra­venții în valoare de peste 35 000 lei, faptul că au fost ridicate 20 de permise de conducere în ve­derea suspendării lor pentru în­călcarea gravă de la normele de circulație invită la serioase re­flecții pe posesorii de autoturis­me, pe toți șoferii, pe șefii de garaje și conducătorii unităților socialiste care au în dotare mij­loace auto. Toamna este bogată în roade, se culeg viile, iar tulburelul fier­be în budane. Șoferii se hazar­dează în a gusta acolo un pahar cu vin nou, apoi mai încearcă să dea peste cap un pahar... A­larmant este că au fost depistați la volan 18 conducători auto a­­flați sub influența alcoolului. Riscul care și l-au asumat în a conduce în asemenea împreju­rări este nespus de mare. Scade vizibil promptitudinea în acțiune, se micșorează simțul de preve­dere și apare acel curaj în a arăta ce poate, adică apare do­rința de a apăsa pe accelerator cu mare poftă de viteză. Nimic mai condamnabil! Influența al­coolului deține de altfel ponde­rea în săvîrșirea accidentelor grave de circulație. Trebuie să spunem cu toată părerea de rău că în ultima perioadă de timp patru accidente soldate cu pier­deri de vieți omenești au fost cauzate de faptul că la volanul mașinilor se găseau conducătorii auto care au plecat în cursă după ce au zăbovit la un pahar cu vin. Cum poate fi calificată altfel decit ca o mostră de iresponsa­bilitate gravă fapta șoferului Mi­tică Serghi de pe autobuzul 31 G1 4 903 care a plecat în cursă de la Gănești la Berești după ce a consumat băuturi al­coolice . Călătorii avansează în­credere omului de la volan, iar acesta il nesocotește ,și își per­mite să plece la drum amețit de băutură! Nenorocirile aduc su­ferință, despart părinți de copii. La această idee consimt toți con­ducătorii auto. Dar vezi că nu reflectă înainte, nu se gîndesc serios cînd au atîtea exemple ne­faste. Motocicliștii Dumitru Popa, salariat la Industria cărnii Galați, și Ion Melcioiu din Tg. Bujor au degustat bine cîteva pahare cu vin. Apoi amîndoi s-au grăbit să ajungă spre Galați. Călătoria o făceau împreună cu soțiile. Il întrebăm pe Popa de ce a băut și avem surpriza să auzim: „Știți, cum e la părinți" ! Dar asta nu-1 scuză cu nimic și credem că un eventual accident mult mai ușor de produs în condițiile cînd se afla pe motocicletă i-ar fi îndurerat pe părinți. Am întîlnit apoi conducători auto care ne-au convins că pen­tru ei respectarea vitezei legale e un moft, că e de­ ajuns să știe, bunăoară, că prin localități auto­camioanele circulă cu 40 km la oră, dar că această limită de vi­teză nu-i obligatorie decit în îm­prejurările cînd se vede vreun agent de circulație. O asemenea optică este îmbrățișată de unii șoferi care nu țin cont că limi­tarea vitezei are în vedere asi­gurarea posibilităților de a evita orice neprevăzut. Știut este doar că toamna și, mai ales, la sfîrșit de săptămînă în comune e o a­­fluență mai mare de mijloace hipo, e o circulație mai intensă. Ion Bota de la Autobaza I Ga­lați — și, ca el am mai întîlnit și alți șoferi — și-a permis să treacă prin satul Șivița cu 65 km la oră ! — Aflați că o să întîlniți mai CORNELIU MIHAILESCU (Continuare in pag. a II a) Pe ai șasele mai circulă „eroi“ iresponsabilității și riscului PE TEME DE CIRCULAȚIE 1 V at ceasurile rodni­ciei pe pămîntul Moldovei. Dealuri­le se topesc de fruct de strugure în polo­boace încercate de nu mai știu cite toamne. Dincoace, pe cîmpie, aurul a trecut în porumbul lui octombrie și soarele și-a prins parcă de fiecare grăunte un inel de logodnă. Aici, își aplea­că fruntea și gîndul, cu unduiri de trestie. Tinere­țea. Ne intîlnim mereu cu oameni dispuși să ne arate ogorul de astă-primăvară încoronat cu lauri de frun­ză îngălbenită. Alții au ză­bovit cu tractoarele și plu­gurile și semănătorile pînă noaptea tîrziu pentru a sădi cu femei pîinea de miine. Vor veni de-a valma fu­nigei de apă și vînturile reci; dar acolo, in adîn­­cimi, bobul va ține aproa­pe căldura omenească care AIM 0I CÎMPIE MARGINALII I-a așezat în pămînturi. Liniștile vor coborî spre a-i descînta de rău și de bine și peste tot se va afla o tăcere de țărmuri de ape. Sîntem legați de cîmpie, de marginile ei deluroase, prin rădăcini de timp și profunzimi de conștiință. Am găsit într-un sat de la munte, sădiți în fața gă­rii, cinci salcîmi albi. L-am întrebat pe șeful cum de cresc acolo stației sal­­cîmii și mi-a zis că i-a sădit împreună cu soția și copiii lui, acum cîțiva ani. „Sîntem de prin părțile Galațiului“ mi-a spus ce­feristul. „La noi în sat cel mai frumos copac este sal­­cîmul. Am fost într-o pri­măvară acasă, la părinți, cu un vagon de marfă, am adus aici, în vîrf de mun­te, cinci rădăcini, care abia acum au dat floa­re...“. Ce alte cuvinte, mai frumoase, mai limpezi se pot spune acum, la clipi­tul molcom al stelelor ? Bat ceasurile rodniciei pe pămîntul Moldovei. Dealurile și pădurile și cîmpiile și-au prins la tîm­­ple floare de aur omenesc și cel mai apropiat vis al țărînii miroase a fir tînăr de iarbă și a primăvară. VIRGIL ȚIGĂNUȘ U.F.R.M.A. Galați. Un nou lot de ridicătoare hidraulice destinate echipării tractoarelor.

Next