Viața Nouă, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 8489-8565)

1972-05-14 / nr. 8525

Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8525 DUMINICA 14 MAI 1972 4 PAGINI — 30 BANI HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Con­siliului Național al Frontului U­­nității Socialiste au adoptat re­cent Hotărîrea cu privire la ac­țiunile ce se vor organiza în în­­tîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lup­ta pentru libertate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai înainta­te ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, aboli­rea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianță cu țărăni­mea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului revoluției român, în desfășurarea populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria națiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluției socialiste, de la cei 25 de ani care au trecut la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd România în rîndul nați­unilor cu cea mai dinamică dez­voltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In acești ani, au cunoscut un puternic avînt for­țele de producție ale țării, ști­ința, tehnica, învățămîntul și cul­tura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu a­­devărat stăpîni în țara lor, parti­­cipînd tot mai activ la conduce­rea acesteia, la adoptarea și în­făptuirea hotărîrilor și măsurilor care privesc viitorul ei. Realiză­rile dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol construc­tiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Par­tidului Comunist Român, a mobi­lizat talentul și energia oameni­lor muncii, capacitățile lor crea­toare în vederea ridicării econo­mice, sociale și spirituale a pa­triei. Oamenii muncii din țara noas­tră — români, maghiari, germani și de alte naționalități — întîm­­pină sărbătoarea Republicii în condițiile avîntului creator și mun­cii însuflețite pentru înfăptuirea mărețelor obiective ale progra­mului făuririi societății socialis­te multilateral dezvoltate, elabo­rat de Congresul al X-lea al par­tidului și ale programului adop­tat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvolta­rea conștiinței socialiste și așe­zarea relațiilor sociale pe prin­cipiile eticii și echității socialis­te. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republi­cii, organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reuni­te în cadrul Frontului Unității Socialiste, vor desfășura o susți­nută muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la în­făptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an și buna pregătire a condițiilor în vederea realizării planului fie 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor și marilor capacități creatoare de care dis­pune poporul nostru pentru con­tinua dezvoltare și modernizare a producției și a tehnicii de pro­ducție, pentru ridicarea parame­trilor tehnico-economici și cali­tativi ai produselor, pentru spo­rirea eficienței întregii activități economice. Organizațiile de par­tid, sindicale și de U.T.C. — din unitățile industriale și de con­strucții — vor acorda o atenție deosebită folosirii raționale capacităților de producție, a m­­­­teriilor prime și materialelor, a timpului de lucru, reducerii chel­tuielilor de producție și ridicării productivității muncii, punerii în funcțiune la termen și la parame­trii proiectați a noilor obiective de investiții, iar în unitățile so­cialiste din agricultură, execută­rii la timp și la un nivel calita­tiv corespunzător a lucrărilor a­­gricole, înfăptuirii prevederilor programelor naționale de îmbu­nătățiri funciare și dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico-edu­cativă care va avea loc în aceas­tă perioadă, se va desfășura sub semnul pregătirii Conferinței Na­ționale a P.C.R. și înfăptuirii ho­tărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituții, școli și facultăți, orga­nizațiile din componența Frontu­lui Unității Socialiste, sub condu­cerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie și decembrie a.c. manifestări cultu­ral-educative și artistice într-o mare diversitate de forme — ex­puneri, simpozioane, întîlniri cu activiști de partid și de stat, ex­poziții de cărți, gale de filme, spectacole și concerte — prin care să se prezinte realizările do­bîndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvol­tarea economiei, învățămîntului științei și culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internațional, precum și perspec­tivele pe care se deschide tutu­ror oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a socie­tații socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va (Continuare în pag. a II-a) Astăzi, în pădurea Roșcanilor &ătă t%ă toate £­ L bujor a Lui La ceas de împlinită diminea­ță (ora 10), are loc astăzi în pă­durea Roșcanilor cea de a patra ediție a Sărbătorii bujorului, e­­veniment înscris deja in rîndul frumoaselor tradiții ale ju­dețului nostru. Organizată din timp, cu minuție această mani­festare cultural-artistică, rod al colaborării Comitetului de cultu­ră și educație socialistă, al Co­mitetului județean U.T.C. și Consiliului județean al sindica­al­telor, își anunță de această dată succesul, prin montarea unui spectacol unitar, cu rezonanțe folclorice și istorice autentice. Vor fi evocate figurile haiducu­lui Bujor și a lui loan Vodă cel Viteaz, casele de cultură din Be­­rești și Tg. Bujor, căminele cul­turale din comunele învecinate, propunîndu-și să închege un pro­gram artistic de valoare reală, adecvat unei serbări cîmpenești. Și pentru că este vorba, in­tr-adevăr, de o serbare cîmpe­­nească, la care sunt invitați lo­cuitorii întregului județ Galați, organizatorii nu au uitat că la «iarbă verde“ sunt necesare „și de unele, și de altele“, adică tot ceea ce-i trebuie omului pentru a întinde la umbra stejarilor o masă cu mîncăruri și băuturi a­­lese. S £ t«Me I In pagina a ll-a ORIZONT CULTURAL Tovarășul Mae Ceaușescu a acordat un interviu Companiei olandeze de televiziune N­. A. R­. Sâmbătă, 13 mai 1972, în cursul dimineții, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a primit pe Harry van den Bergh, comentatorul de politică externă al Companiei olandeze de televi­ziune V.A.R.A., căruia i-a acordat un interviu. La primire au participat tova­rășii Cornel Burtică, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. și Con­stantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la Comitetul Central al partidului. Ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României sub Sîmbătă la amiază a avut loc: președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, ședința de lu­cru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elabo­rarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. Au luat parte secretari ai Co­mitetului Central al P.C.R., pre­ședinți ai comisiilor de progno­ză pe ramură, cadre de conduce­re din economie și aparatul de stat. In cadrul ședinței s-a făcut o trecere în revistă a stadiului e­­laborării prognozelor economico­­sociale și s-au stabilit direcțiile și orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acțiuni de im­portanță națională deosebită. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit delegația parlamentarilor finlandezi Sîmbătă dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit de­legația parlamentarilor finlandezi condusă de prof. Frans Olavi Lah­­teenmaki, vicepreședinte al Par­lamentului, care se află într-o vi­zită în țara noastră, la invitația Marii Adunări Naționale. La întrevedere au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Popescu, Ștefan Voitec, Dumitru Cornel Burtică, precum și Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Iuliu Fejer, secretar al Marii Adunări Naționale. Delegația finlandeză este alcă­tuită din deputații Tyyne Paasi­­vuori — Partidul Social - Demo­crat, S. Elias Suorttanen — Par­tidul de Centru, Pauli Rasanen — Uniunea Democrată a Poporului Finlandez, Sinikka Karhuvaara — Partidul de Centru, Artturi Nie­­mela — Partidul Rural. Oaspeții au fost însoțiți de Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In timpul convorbirii s-a expri­mat satisfacția pentru evoluția pozitivă a relațiilor de prietenie și colaborare româno - finlande­ze, relevîndu-se perspectivele lor de dezvoltare continuă. Oaspeții au subliniat că vizita președinte­lui Nicolae Ceaușescu în Finlan­da a constituit un moment deo­sebit de important în dezvoltarea colaborării și cooperării pe mul­tiple planuri dintre România Finlanda, pentru adîncirea priete­ne­niei româno - finlandeze. Au fost abordate, de asemenea, probleme actuale ale vieții inter­naționale, îndeosebi cele legate de înfăptuirea securității europe­ne. In acest context, s-a sublini­at rolul activ pe care pot și tre­buie să-l joace parlamentele la îmbunătățirea climatului pe con­tinentul nostru, la cauza înțelege­rii și păcii în lume. Întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă de cordialitate și de caldă prietenie. La ordinea zilei în agricultură: # întreținerea culturilor o plantatul tutunului • urgentarea plantării în legumicultură © re­coltarea și conservarea furajelor­­ în vii — executarea stropirilor Pentru a evita acțiunea buruienilor cât și evaporarea apei din sol, lucrările de întreți­nere trebuie făcute la timp și de calitate. In multe unități cooperatiste și ferme agri­cole de stat prima prașilă mecanică și manu­ală la floarea-soarelui, sfecla de zahăr și al­te culturi s-a terminat, iar acum se efectuea­ză aceeași lucrare la cultura porumbului. Sunt însă, după cum am putut constata cu ocazia raidurilor întreprinse, și unele uni­tăți unde lucrările de întreținere sunt mult rămase în urmă, situație față de care se im­pun măsuri care să ducă la recuperarea tim­pului pierdut fie din cauza ploilor, fie ca urmare a unei slabe organizări a muncii. O dată cu întreținerea culturilor prășitoa­­re, se impun executate și ale lucrări agricole în cîmp. Dintre cele mai urgente amintim ne­cesitatea grăbirii plantării tutunului. S-a con­statat că unitățile agricole acționează cu multă încetineală în această direcție, neținînd seama de marele avantaj pe care-l au ca ur­mare a umidității abundente din sol. PLANTATUL LEGUMELOR în cîmp nu nu­mai că trebuie grăbit la maximum, dar este o lucrare care se execută mult mai bine în zilele cînd cerul este acoperit sau chiar cad ploi slabe. O altă acțiune care nu-i la un ni­vel corespunzător este PRÂȘITUL ȘI BU­­CHETATUL SFECLEI DE ZAHĂR. O atenție cu totul și cu totul deosebită trebuie acordată RECOLTĂRII ȘI CONSERVĂ­RII FURAJELOR. Instabilitatea timpului, im­pune, pe lîngă operativitate, multă grijă în conservarea cantităților de secară masă­ verde și lucernă care vor rezulta la recoltat. Cosi­tul secarei furajere va trebui terminat în ur­mătoarele zile, pentru că în locul ei urmează a se însămînța cultura a doua. In viticultură, paralel cu lucrările de în­treținere trebuie să se treacă neîntîrziat la executarea stropirilor pentru prevenirea și combaterea atacului de mană. NALTA RĂSPUNDERE -trăsătură definitorie a comunistului Făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră solicită între­gului popor sporirea forțelor sale Creatoa­re, o deplină dăruire a capacităților sale de muncă și gîndire, spirit novator, înaltă răspundere față de înfăptuirea exemplară a obiectivelor actualului plan cincinal și ale celui de perspectivă. Din asemenea înalte comandamente umane se naște ne­cesitatea obiectivă a creșterii rolului con­ducător al partidului în întreaga viață so­cială, a capacității sale de orientare a ener­giilor spre atingerea țelului suprem al cla­sei muncitoare — făurirea societății muniste. Forța partidului, calitatea sa ca­de încercat conducător depinde de modul cum fiecare comunist militează pentru pregăti­rea sa politică, ideologică și culturală, de măsura în care acesta cultivă înaltele tră­sături politice, etice ale omului societății socialiste dovedind în întreaga sa activi­tate devoțiune față de cauza clasei munci­toare, luptînd neabătut pentru transpune­rea în viață a liniei generale a partidului. Măsurile luate pentru creșterea răspunde­rii comuniștilor față de sarcinile mereu sporite din actuala etapă de dezvoltare a patriei se înscriu firesc în coordonatele politicii Partidului Comunist Român, de creștere a conștiinței socialiste a tuturor membrilor săi, a tuturor oamenilor muncii. Conștienți de răspunderea ce o incumbă înaltul titlu de membru al partidului, co­muniștii dovedesc prin faptele lor capaci­tăți reale de agitatori, educatori și mobili­zatori ai maselor, situîndu-se, prin activita­tea de zi cu zi, prin comportamentul lor, în fruntea colectivelor de muncă. Aflăm de­seori, cu satisfacție, despre faptele de au­tentic eroism și înalt devotament al co­muniștilor, consumate modest în procesul de producție, în viața socială. Organizațiile de partid din județul nos­tru acționînd în spiritul documentelor partidului, desfășoară o intensă activitate pentru a dezvolta la toți comuniștii, la cadrele de conducere, conștiința înaltelor răspunderi ce le au față de partid, de po­por, pentru a cultiva trăsăturile activistu­lui militant, receptiv față de ceea ce înaintat, intransigent față de lipsuri, luptă­e tot ferm pentru promovarea noului. — Consider, opinia tovarășului Gheorghe Alexandru, secretarul Comitetului de partid de la Uzina laminorul de tablă, că impor­tant în creșterea răspunderii fiecărui comu­nist este dezvoltarea democrației interne de partid. Ce am făcut noi pentru aceasta? Am asigurat o participare tot mai activă a comuniștilor din organizațiile de partid la elaborarea hotărîrilor, a planurilor de muncă, ele fiind o emanație a gîndirii co­lective. In acest fel, fiecare comu­nist s-a simțit obligat să depună eforturi susținute pentru realizarea lor. Comuniștii sînt chemați să-și spună opinia în mod deschis, să ia atitudine combativă față de unele neajunsuri, să facă propuneri pentru eradicarea lor.­­ Avînd în vedere creșterea răspunderii comuniștilor, spunea tovarășul Ion Tănase, secretarul Comitetului de partid de la Șantierul naval Galați, am acordat o a­­tenție deosebită sarcinii de partid ca fac­tor eficient al mobilizării comuniștilor, tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea li­a­niei partidului. Majoritatea membrilor de partid din organizațiile noastre de bază au sarcini concrete și sînt ajutați să le ducă la îndeplinire, asigurînd un permanent control asupra modului cum ei și le înde­plinesc. Cultivarea răspunderii începe încă din faza pregătirii celui ce solicită primi­rea în rîndul comuniștilor, și în acest sens acționăm cu multă fermitate, întreaga muncă politică-ideologică ce se desfășoară în baza programului adoptat de I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a) Acum e vremea înlăturării buruienilor, nu de odihnă! Deși vremea se menține insta­bilă, în unitățile unde mun­ca oamenilor a fost bine organizată, iar pentru utiliza­rea tractoarelor și cultivatoare­lor la întreaga capacitate s-au luat măsuri eficiente, întreține­rea culturilor se execută într-un ritm susținut. Ca urmare, și ieri am avut pri­lejul să constatăm că membrii cooperativei agricole Frumușița muncesc din plin la prășitul flo­­rii-soarelui și porumbului pentru distrugerea la timp a buruienilor și afînarea terenului în scopul menținerii apei în sol. De pildă, la punctul „Cruce" pe sala de 60 hectare cultivată cu floarea-soare­lui, 110 oameni executau prima prașilă manuală, după terminarea celei mecanice. Tot aici, pentru respectarea densității de 45 000 plante la hectar, personalul teh­­nico-administrativ din unitate a fost repartizat pe echipe, asigu­rînd asistența tehnică. Alături, pe tarlalele cunoscute sub denu­mirea de „Toloaca“ și „Ulmi", patru tractoare cu tot atîtea cul­tivatoare aplicau prima prașilă mecanică la porumb. De la tractoriștii Titi Dinu și Costică Tabac, care lucrau aici am aflat: „A plouat și astă-noap­­te puțin, dar se poate prăși bi­ne". Am pornit mai departe, să con­statăm cit de harnici sînt veci­nii. Și peste cîteva minute, mai precis la ora 10,45 (12 mai a.c.) ne aflam la punctul „Arcane", unde circa 70 de membri ai C.A.P. Duca prășeau cultura de floarea-soarelui. Cu cultivatoare­le întreținerea acestei culturi pe tarlaua amintită încă nu se înce­puse, cu toate că lungă vie patru tractoare dotate cu mașinile ne­cesare stăteau nefolosite, tracto­riștii Miron Patriciu­, Ștefan Șer­­ban, Nicolae Tudorache și Ion Dorboc depănîndu-și amintirile mai de o parte. — De ce nu lucrați ? — Păi... a plouat un pic a­­seară și abia pe la ora 10 ne-a spus tovarășul inginer să venim aici la prășit — ne-a răspuns u­­nul dintre ei. Dar întîlnindu-ne cu tov. Gheor­ghe Negrea, inginerul șef al C.A.P. Duca, am aflat că „aceste patru V. PÂRLOG (Continuare în pag. a II-a) Citiți în pag. a I­V-a - Proteste împotriva măsurilor americane de escaladare a răz­boiului din Vietnam - Sprijin tot mai larg ratificării încheiate cu tratatelor U.R.S.S. și Polonia - Okinawa — din nou a japonezilor - Pe scurt de la agen­țiile de presă BELGRAD - Deschiderea lui Internațional Tîrgu­­al tehnicii DEZVELIREA UNEI PLĂCI MEMORIALE Pe strada Albatros nr. din Galați, pe locul unde s-a­u aflat odinioară clădirea în care a funcționat între 1893— 1900 „Clubul muncitorilor“, s-au dezvelit ieri o placă me­­morială. La festivitatea comemorati­vă au participat membri Comitetului executiv al Con­­­­siliului popular județean, ac­tiviști de partid și de stat, muncitori, elevi. Despre însemnătatea care a avut-o Clubul, muncitorilor din Galați în istoria mișcării muncitorești din România a vorbit tovarășa Janeta Beșliu, președinta Comitetului de cultură și educație socialistă al municipiului Galați. In cuvîntul său, vorbitoa­rea a reliefat contribuția a­­cestei organizații la editarea ziarului „Lucrătorul“, tribună politică a muncitorilor gălă­­țeni, în organizarea și condu­cerea unor acțiuni­ greviste. La Grupul școlar al T. C. Galați Neglijența și proasta gospodărire în climatul lor favorabil La sfîrșitul anului 1969 elevii Grupului școlar al Trustului de construcții Galați au primit în dar un nou și modern local de școală. Tot atunci, grupul școlar — amplasat în Micro 40 — primit și dotările corespunzătoarea — mobilier, mașini-unelte, scule, aparatură etc. necesare utilării sălilor de clasă și atelierelor. Pentru elevii din internat, a fost repartizat un bloc nou. Cum arată aceste construcții după numai doi ani și jumătate de la darea lor în folosință? In­tr-o stare jalnică — acesta este pe scurt răspunsul și care de­monstrează o clasă neglijență din partea conducerii școlii, a cadrelor didactice, a forului tu­telar — Trustul de construcții (și nu numai a acestora) față de obligația elementară de a înscrie în preocupările lor educarea ele­vilor în spiritul păstrării cu gri­jă a avutului obștesc. Intrăm la întîmplare într-una din sălile de cursuri de la etajul I; băncile sunt în majoritate sparte, scrijelate sau legate cu sîrmă, una din table este nefo­losibilă fiind deteriorată, ca și catedra, de altfel, în locul între­rupătorului de lumină au rămas doar firele electrice, iar geamu­rile de la o parte din ferestre sunt sparte. Parchetul n-a mai fost de mult curățat și spălat, ușa se deschide și se închide prin îm­pingere, căci lipsește broasca, iar stratul gros de praf de pe globu­rile lămpilor electrice din tavan trădează dezinteresul personalului de serviciu. Cam așa arată toa­te clasele, ba la unele, cum este sala de meditații, geamurile de la 3 ferestre au dispărut cu rame cu tot. Ușile nu mai au de mult închizători, broaștele fiind stricate sau pur și simplu dispărute, în timp ce desele înfundări și spargeri a conductelor și a instalației de canalizare fac grupurile sanitare nefolosibile. Este cazul ca orga­nele Inspecției sanitare de stat ION CENUȘĂ (Continuare în pag. a II-a)

Next