Viața Nouă, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 8489-8565)

1972-06-24 / nr. 8560

Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8560 SIMBATA 24 IUNIE 1972 6 PAGINI — 30 BANI —CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! —Imu ini­­­­i imn NOILE OBIECTIVE SIDERURGICE — CÎT MAI RAPID ÎN FUNCȚIUNE Constructorii, montorii si electricienii nu-și dezmint entuziasmul, ? 7 priceperea și hărnicia • LINIȘTE APARENTA LA PREÎN­CALZITORUL DE AER NR. 3 • ȘEFUL DE ECHIPA LEONTE ILIE: „NI SE CERE UN EFORT ÎN PLUS. ÎL FACEM DIN TOATA INIMA“ • EVENIMENTUL ZILEI LA AGLOMERARE: MONTAJUL ULTIMELOR TRONSOANE DE LA CANALUL DE GAZ BRUT • MONTORII MAISTRULUI TEODOR CAZAN LUCREAZĂ SUB COTELE DE TOLERANȚE ADMISE DE PROIECT • COMUNISTA ELENA TUDOSE — O FOSTĂ CONTA­BILA, SUDORIȚA PE ÎNĂLȚIMILE CONSTRUCȚIILOR SIDERURGICE. Reluăm din zori, raidul pe șan­tierele noilor obiective siderurgi­ce ale Combinatului gălățean. Din nou avem confirmarea că activitatea se desfășoară aici fără Întrerupere, zi și noapte. In zo­na exterioară a preîncălzitorului de aer nr. 3 e liniște. Sudorii lui Velici, mentorii lui Caraibet,­ respectîndu-și angajamentul, luat în cinstea Conferinței Naționale a partidului, au încheiat lucrări­le ce le-au revenit. E o liniște a­­parentă totuși, pentru că, în inte­rior, zidarii șamotori din echipe­le fraților Ailincăi și Csömör dau bătălia pentru a încheia înzidi­­rea cupolei. In hala de turnare a furnalu­lui, echipa lui Tudorel Simiș a montat complet jgheaburile de evacuare a fontei, de la cele două guri de elaborare. Este a­­cum rîndul zidurilor lui Suciu, de la Șantierul 61, să Pare­ le ia cu asalt. La stația de concasare și cocs și calcar au sosit noi utilaje. Montorii de la Șantierul 33, con­structorii de la 21 le-au și luat în primire. Ii întîlnim aici pe șeful echipei de dulgheri Ștefan Danțov. Același Danțov, care, cu peste zece ani în urmă, se dis­tingea la construcția din centrul municipiului „P"-urilor Galați. Acum ne declară : „Avem mici completări de efectuat după mon­taj. Stăm în spatele montorilor și le și luăm în primire“. Stația de transbordare nr. 16. O altă lucrare presantă. Echipa lui Ilie Leonte, de la Șantierul 81, e angajată în execuția elementelor de legătură ale benzilor T 102 și T 103. Troliile urcă în corpul sta­ției părți de construcție metali­că. Nu intră prin deschideri. Constantin Gafițeanu, Ștefan Sta­te, Constantin Rădvan și alții ca ei, apelează la diverse soluții. Șeful echipei ține să ne dea lă­muriri : „Așa-i cînd utilajele nu sosesc la timp. Ni se cere un efort în plus. Il facem din toată inima pentru a încheia conturile lucrării". Cea mai complicată operațiune din zona aglomeratului, respec­tiv de la electrofiltru, a continu­at și ieri și va mai continua cî­­teva zile pînă cînd ultimele ra­me cu electrozi și ultimele sub­­ansamble ale uriașei instalații își vor lua locul în operă. Deocam­dată, în interiorul carcaselor e­­lectrofiltrului se lucrează și tot­odată se studiază pe viu planul bătăliei finale care înseamnă pu­nerea în funcțiune. In plină ac­tivitate se aflau ieri, la etajul superior, echipele conduse de Traian Crețu și Voicu Gheorghe. Primul, însoțit de Filip Andronic și al doilea, de Ion Popescu, meș­terean de zor, reglau, stabileau postamenți minusculi de prinde­re, îi aliniau și în urmă sudorii își făceau datoria. — Evenimentul zilei din aceas­tă zonă, de care răspunde colec­tivul nostru, ne-a spus inginerul șef al șantierului 71, tovarășul Gheorghe Bîrcă, este totuși mon­tajul ultimelor tronsoane de la canalul de gaz brut. E o opera­țiune complicată, dar dispoziția dată cu o zi în urmă, cînd am verificat și analizat operativ mer­sul lucrărilor, este ca azi să în­cheiem lucrarea. De altfel, forma­țiile de montori și sudori, con­duse de maistrul Tudor Cazan se află la punctele de montaj. Primele două tronsoane au fost ridicate în timpul nopții. Al­tre­ GH. TEODORESCU I. PALAMIUC (Continuare în pag. a II-a) „REGISTRUL ECONOMIEI“ O inițiativă valoroasă a tineretului de pe platforma incandescentă gălățeană, pornită in scopul reducerii consumurilor specifice Hotărît să-și aducă o contribu­ție cit mai substanțială la înfăp­tuirea cincinalului înainte de ter­men, să întîmpine cu realizări deosebite Conferința Națională a partidului și cea de-a 25-a ani­versare a Republicii, tineretul de pe platforma siderurgică gă­lățeană — muncitori, maiștri, in­gineri, tehnicieni, proiectanți își dedică eforturile, întreaga ca­pacitate profesională, pentru în­deplinirea exemplară a mărețelor sarcini încredințate­­ de partid. Din confruntarea temerară cu fonta și oțelul, cu înălțimea sche­lelor, din viguroasa întrecere so­cialistă care a cuprins toate locu­rile de muncă, zilele acestea s-a ivit aici o valoroasă inițiativă, care, în principal, urmărește re­ducerea consumurilor specifice. Răspunzînd chemării conduce­rii partidului, a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, personal, organizațiile U.T.C. de pe plat­forma incandescentă și-au denu­mit sugestiv inițiativa : „Regis­trul economiei". Prin aceasta se urmărește ca tineretul să contri­buie efectiv la creșterea eficien­ței economice, la o mai bună or­ganizare a producției și a muncii, la obținerea mai multor produse din aceeași cantitate de materii prime și materiale. Astfel, în urma unor minuțioa­se calcule, a unor propuneri fă­cute de tineri cu cele mai di­verse profesii, Comitetul U.T.C. al Combinatului siderurgic­­ și-a propus să înscrie în „Registrul economiei" următoarele realizări principale : • Obținerea unei economii de peste 5 milioane lei, în urma va­lorificării superioare a resturilor de oțel lingou și a bramelor fă­ră mișcare prin laminarea aces­tora în tablă striată ; în acest scop se va organiza lunar un schimb al tineretului, care va pregăti prin muncă voluntar-pa­­triotică aceste semifabricate, în vederea laminării lor. • Colectarea și refolosirea în procesul de producție a peste 3 500 tone oxid de fier la cup­toarele cu propulsie. • Reducerea cu peste 100 tone a consumului specific de metal la Laminorul de tablă groasă prin micșorarea pierderilor la efectu­area probelor, scăderea adausului la tăierea marginilor, prin preîn­­tîmpinarea oxidării în cuptoare. • Scăderea consumului de me­tal lichid la turnătoria mixtă și de lingotiere cu peste 150 de to­ne, printr-o turnare îngrijită lingotierelor și pieselor și extin­­­derea turnării în cochilii și în forme întărite cu bioxid de car­bon. • Asigurarea celor mai bune măsuri de montare a garniturilor și a oalelor de turnare, în sco­pul reducerii pierderilor de oțel în hală, ceea ce va însemna o economie de peste 300 tone me­tal. Organizația U.T.C. și-a mai propus să contribuie la recupe­rarea a 300 tone deșeuri de pro­duse refractare —­ șamotă, să re­ducă pierderile de gaz metan de la 0,4 la 0,3 la sută, să asigure scurtarea cu 200 zile a timpu­lui de elaborare și predare a unor proiecte, efectuîndu-se în acest scop 1­000 ore de proiecta­re prin muncă patriotică. Obiectivele acestea, temeinic cunoscute de tineretul combina­tului, deoarece au prins contur în urma propunerilor făcute de ei, au creat în toate organizațiile U.T.C., un climat de efervescen­ță, de muncă plină de inițiati­vă. — Noi ne-am propus să reali­zăm o economie de metal de 300 tone pînă in preajma Conferin­ței Naționale a partidului — spunea ieri­tor. Gheorghe Pre­­otu, secretarul organizației U.T.C. de la oțelărie — cu prile­jul plenarei activului U.T.C. de pe platforma combinatului. Post- B. LAURI­AN (Continuare în pag. a II-a) I. S. C. L. a îndeplinit planul semestrial Colectivul de muncă întreprinderii de sîrmă, cu­al ie și lanțuri din Galați a raportat ieri, 23 iunie, în­deplinirea planului pe pri­mul semestru al anului în curs. Pe baza acestui succes, pînă la data de 1 iulie, muncitorii, inginerii, teh­nicienii de aici vor produ­ce în contul semestrului al doilea 560 tone de sîr­mă și bare trase, 45 de to­ne sîrmă zincată, 25 tone lanțuri industriale, 40 to­ne sîrmă de cupru, 20 to­ne cuie, precum și piese de schimb în valoare de 120 000 lei. Calculele estimative re­levă­ că față de prevede­rile de plan ale primei ju­mătăți de an se vor obți­ne în plus : 5 milioane lei la producția globală, 5,1 milioane lei la producția mar­fă și tot pe atît la produc­ția marfă vîndută și înca­sată, valori ce depășesc substanțial cotele din an­gajamentul luat în cinstea Conferinței Naționale a partidului. ­n pag. a­ll­ a CHEMAREA siderurgiștilor din Hunedoara către colectivele de muncă din întreprinderile siderurgice și între­prinderile consuma­toare de metal. \\\­­­­­­­­­­­­­­­­­­\\­s I La C.A.P. Vîrlezi, în aceste zile, se lucrează cu mijloace mecanice la stropirea viței de vie pentru prevenirea ma­nei. INTILNIREA TOVARĂȘULUI NIMM CEAUSESCU CU DELEGAȚIA PARTIDULUI AFRICAN­­ INDEPENDENTEI DIN GUINEEA-BISSAU ȘI INSULELE CAPULUI VERDE, CONDUSĂ DE AMILCAR CABRAL, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la prînz, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întîlnit cu delegația Partidului African al Independen­ței din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde, condusă de Amil­­car Cabral, secretar general al partidului, care face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, la invitația C.C. al P.C.R. Au participat tovarășii Gheor­ghe Rădulescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, al C.C. al P.C.R., Ște­fan Andrei și Ion Dincă, secre­tari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul întîlnirii, s-a efectu­at în amplu schimb de informații și de vederi în probleme de in­teres comun privind activitatea și preocupările celor două orga­nizații politice și raporturile re­ciproce dintre P.C.R. și PASGC. Totodată, s-a efectuat un schimb de vederi privind situația politi­că internațională contemporană, evoluția luptei popoarelor împo­triva imperialismului, colonialis­mului și neocolonialismului. Exprimînd întreaga lor satis­facție față de dezvoltarea rapor­turilor de prietenie, sprijin mul­tilateral și solidaritate militantă dintre cele două partide, repre­zentanții P.C.R. și PASGC au con­venit să le extindă și să le diver­sifice, pe căi și prin mijloace diverse, în folosul prieteniei din­tre popoarele lor, al cauzei uni­tății forțelor antiimperialiste de pretutindeni. In numele delegației PAIGC, tovarășul Amilcar Cabral a trans­mis salutul combatanților și po­porului din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde poporului român, Partidului Comunist Ro­mân, și Comitetului său Central, tovarășului Nicolae Ceaușescu, și a reafirmat sentimentele de prietenie, solidaritate și admira­ție față de poporul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru construirea socie­tății socialiste, pentru progres, înțelegere și cooperare internați­onală. Tovarășul A. Cabral a a­preciat că succesele dobândite de poporul român constituie contribuție importantă la dezvol­­­­tarea victorioasă a luptei popoa­relor contra imperialismului, pen­tru pacea și progresul umanită­ții. Mulțumind pentru salutul adre­sat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a transmis tuturor combatanților mișcării de eliberare din Gui­neea-Bissau și Insulele Capului Verde salutul călduros al poporu­lui român, al Comitetului Central al P.C.R. și al său personal, îm­preună cu asigurarea întregului lor sprijin în lupta dreaptă pen­tru lichidarea dominației coloni­alismului portughez și urările de succes deplin în înfăptuirea idea­lurilor de libertate, independen­ță națională, progres social. Convorbirile au decurs într-o ambianță de deplină înțelegere reciprocă și caldă prietenie. ★ Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reținut pe mem­brii delegației PAIGC la dejun. La recoltarea griului s-a luat un start bun Recoltarea cerealelor păioase a cuprins în cursul zilei de ieri noi suprafețe, un număr și mai mare de mașini, strîngerea recoltei de­venind în unitățile agricole de stat și cooperatiste, din zona sud­­estică a județului Galați, princi­pala acțiune. La cooperativa agricolă de producție Vînători — președinte ing. Emil Nelersa — lucrările în­cepute joi, 22 iunie a.c., au fost continuate cu toate forțele ieri, dorința unanimă fiind aici strîn­gerea la timp și fără pierderi a griului. In acest scop, pe solele denumite „Rîpa lui Tuluc" și „Aviasan" au fost mobilizate trei combine „C-12 Gloria" și 5 com­bine „C-1“ dotate cu colectoare de pleavă și un număr corespun­zător de saci, în urma combine­lor lucrînd din plin și patru pre­se de balotat paie în agregat cu sănii de transportat baloții la capetele tarlalelor. Prin grija S.M.A. Tulucești — director ing. Marius Vlăsceanu — pentru de­panarea grabnică a defecțiunilor accidentale, coloana combinelor este însoțită de un atelier mobil prevăzut cu aparat de sudură și piesele de schimb necesare, pre­cum și mecanici specializați în repararea combinelor și a prese­lor de balotat. Am constatat, însă, cu acest prilej că la C.A.P. Vînători, grîul recoltat se depozitează deocam­dată pe o platformă betonată, la sediul unității, deși s-au asigurat mijloace de transportare a prime­lor cantități la baza de recepție, în contul contractelor cu statul. Ce a generat încheiate această situație ? Numai faptul că la de­pozitul I.V.C.P.N.C. Galați, narat în imediata vecinătate ame­cooperativei, din cele 5 magazii a planificate a se construi, pînă la începerea recoltării păioaselor, numai una a fost ridicată. Și, din păcate, nici la aceasta încă nu s-a terminat acoperișul, iar tur­narea planșeului de beton s-a efectuat doar pe un sfert din su­­prafața destinată depozitării ce­realelor. Deci, aici se vor putea primi unele cantități de grîu doar... săptămîna viitoare, planul de recepționare este deși de 1 750 tone grîu. Cînd se vor ter­mina oare aceste magazii ? Ieri dimineață s-a început re­­coltarea păioaselor și la C.A.P. Odaia Manolache. In lanurile de grîu, combinele vor intra peste două-trei zile. Dar la punctul „Brateș" tractoriștii combined Ion Marin, Ion Vrabie și Sterian Brîn­­ză au lucrat din plin la recolta­­rea orzului de pe cele șase hec­tare. Fiecare mașină era dotată cu cite 100 saci, saltele de colec­tare a prevei, iar din urmă două prese, urmate de sănii, balotau paiele și transportau baloții. S-a stabilit ca a doua zi să se trea­că la aratul suprafeței în vede­rea însămînțării porumbului pen­tru masă verde. Iată constatări care ne determină să afirmăm că strîngerea recoltei de cereale păioase a fost bine organizată chiar din prima zi de către in­ginerul Constantin Condurat, pre­ședintele cooperativei. Recoltarea griului s-a început ieri dimineață și la I.A.S. Șen­­dreni, mai precis la ferma con­ V. PÂRLOG (Continuare In pag. a Il-aj Dincolo de mila 80, parcă să fie mai aproape de mare, carbonierul de 15 00­1 tone, se împlinește puternic și maies­tuos, dominînd orizontul cu înălțimea sa, întrecerea sudorilor, a tu­turor constructorilor de la Șantierul naval Galați s-a în­tețit mult în ultimele zile, iar în marea bătălie a mun­cii, recordurile cad unul du­pă altul. Inginerul Virgil Ciubotaru, adjunctul șefului secției A, construcții cală — Dunăre, îmi atrage atenția că aceasta se face în condițiile in care e vorba de un pro­totip, deci, o nouă premieră, ca și atîtea altele pe care ni le-au oferit constructorii de nave gălățeni. Acum, dincolo de premiera ca atare, e în joc cuvintul comuniștilor, al tuturor con­structorilor care s-au angajat să lanseze la apă carbonierul in zilele premergătoare Con­ferinței Naționale a partidu­lui. Ei fac­ totul pentru a-și în­deplini angajamentul și cînd spunem totul, ne gîndim, spre pildă, la o echipă de su­dori ca aceea a lui Cristea Darie, care, pentru a da în primire pupa în vederea vi­zării strunjirii liniei de axă, a lucrat fără întrerupere, cu schimbul, 24 de ore. — S-au retras de pe pozi­ții, caracterizează ca pe o ade­vărată luptă, munca lor, in­ginerul Ciubotaru, cînd viza­rea se putea face cu deplină exactitate. Eforturile lor s-au concretizat cu un cî­știg de cel puțin o săptămină. Și ca acestea mai pot fi date mul­te alte exemple. Acum, pe carbonier, au în­ceput lucrările de predare tehnică și etanșă. La prova, locul cel mai pretențios, „na­vighează“, în deplină s­igu­­ranță și pricepere, echipa de constructori a comunistului Gheorghe Cioată. Aici forme­le vasului se string, aici se adună tabla cu dublă curbu­ră. Ilie Capriș­cu ai lui e sus la suprastructură, iar echipe­le de sudori conduse de Ilie Marin, Aristide Tiron și Mi­­hai Pîrvu își continuă dru­mul pe schele de la pupa la prova. Pistoanele pneumatice cio­plesc de zor, cu zgomot pu­ternic în contrast parcă, cu liniștea dinaintea marilor e­­venimente, cele două maca­rale de 40 de tone s­e mișcă sigure de colo pînă colo, fă­­cînd un drum, începînd al­tul. Discret, cu mare grijă, se pregătește cala în vederea lansării carbonierului. Anga­jamentul comuniștilor a de­clanșat dincolo de mila 80, unde se definește munca de mari proporții a constructo­rilor de nave, o întrecere ne­maiîntâlnită. Se poate spune că a început deja numărătoa­rea inversă : lansarea este a­­proape. Timpul a început să se măsoare în ore, în ore de muncă avîntată, de susținut efort, de nestrămutată dorin­ță pentru a transforma în faptă cuvintul dat. C. MIHAILESCU Pe cala de lansare a carbonierului de 15 000 tone /I început „numărătoarea inversă

Next