Viața Nouă, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 8799-8876)

1973-06-10 / nr. 8859

* ANUL XXIX NR. 8859 DUMINICĂ 10 IUNIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU cu participanții artiștilor plastici. In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preșe­dintele Consiliului de Stat, s-a des­chis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția ju­biliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în Ro­mânia“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au pur­tat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile în­flăcărate de o nobilă iubire neam și țară, pentru libertate de și progres, pentru unitatea și inde­­pendența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Cioară, Emil Drăgănescu, Gheorghe Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Rautu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Bur­tică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Va­sile Patilineț. bri De asemenea, erau prezenți mum­ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plas­tici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de spe­cialitate și alți oameni de cul­tură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziției, secretarul al partidului este întîmpinat general de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, Bră­duț Covaliu, președintele U.A.P de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut în cadrul Conferinței lor naționale proble­mele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă și însuflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, ex­­primîndu-și satisfacția, pentru pri­lejul de a se întîlni din nou cu conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și (Continuore in pag. o ll-a) Stimați tovarăși, Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și fe­licitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheie­rea cu succes a Conferinței pe ța­ră a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să­­ particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de ar­tiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoa­rece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați re­alizat, a ceea ce puteți realiza a­­tunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sînt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orien­tărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu-se sti­luri și maniere diferite de expre­sie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească e­­ducării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cît și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De a­­ceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au con­tribuit la realizarea expoziției, ca­re au creat lucrări consacrate a­­cestui eveniment — chiar dacă e­­le nu sînt expuse aici — propu­­nîndu-și ca prin arta lor să evo­ce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă în­totdeauna, cînd vezi că se pot fa­ce lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci ,cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De a­­ceea, aș dori să nu-mi luați în nu­me de rău dacă voi folosi momen­tul încheierii conferinței dumnea­voastră și al deschiderii acestei mi­nunate expoziții, pentru a-mi ex­prima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului po­por, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artisti­că. Avem în față o serie de mari e­­venimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desi­gur, în cîteva zile nu se mai poa­te face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției naționale arma­te antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, pre­zentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fă­ră îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în va­loare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică a­­re posibilități nelimitate de a re­aliza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între sta­te. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregă­titoare ale Conferinței general-eu­­ropene, stabilindu-se data de 3 iu­lie pentru conferința miniștrilor de externe, începe deci conferința pentru securitatea europeană. Aces­ta este un succes deosebit de im­portant al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiunilor lumii. Ar tre­bui să vă gîndi,­ să dați expresie prin arta dumneavoastră și acestor schimbări, năzuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bu­nă, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această ex­poziție momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să re­alizați în anii următori noi expozi­ții în care să fie oglindite momen­te din istoria de astăzi a poporu­lui nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului în ca­re se realizează programul partidu­lui nostru. Totodată, să redați suc­cesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destin­dere și­ pace pe plan internațional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cît și cei tineri — care s-au întrecut, aș putea spu­ne,­­ pentru a prezenta opere cît mai valoroase în această expoziție — se vor lua în continuare la în­trecere pentru a da poporului ope­re și mai bune, și mai valoroase, pentru a contribui și pe această cale la ridicarea nivelului de cul­tură al maselor, la elevarea spiri­tuală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sînt convins că ne vom întîlni la noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-ați ales, suc­ces în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul în care fiecare înțelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, într-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze pu­ternice, prelungite). la Conferința cu prilejul naționala a Uniunii expoziției ■ si w ■ ■ vizitam 125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“ Cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Din construcțiile noilor cartiere. Foto: G. BERCOV IN PAG. A­ll-A Urgentarea recoltării legume­lor și fructelor de sezon — condiție pentru o aprovizionare ritmică a piețelor orașului Sărbătoare la mila 80­0 profesie frumoasă ieri,minunată astăzi, strălucitoare mim­e; • • Nu poate surprinde pe nimeni astăzi ar­doarea cu care cine­va își susține cauza profesiei. Ideea con­form căreia „meseria mea este cea mai fru­moasă“ a proliferat în ultimul timp, concomi­tent cu generalizarea respectului reciproc, aprecierea neconvenți­onală a muncii fiecă­rui om care depune eforturi pe ogorul mă­nos al creației socia­liste. Cind vorbim însă despre meșterul con­structor de nave, lu­crurile se schimbă cumva în marea fami­lie a gălățenilor, pentru că o meserie legată de ape, de o­­rizonturi, de țărmuri pe care le atinge nu­mai gîndul, este o îndeletnicire simțită poate cea mai aproa­pe de inimă, cea mai aproape de suflet. Am văzut copii as­­cultînd cu urechile ciulite, privind cu o­­chii mari, rotunzi, ex­presivi, la oamenii veniți în mijlocul lor să le povestească despre devenire, des­pre aspirații, despre farmecul unor profesii în care s-au realizat și care i-au mulțumit în totalitate. l-am văzut ascultînd medi­cul, juristul, poetul, urmărind cuvintele țe­sătoarei, ale oțelaru­­lui sau ale electronis­tului, dar niciodată privirea lor nu a de­venit mai caldă, ca a­­tunci cînd construc­torul își începea dis­cursul despre frumu­ RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) Aspect de pe cala de armare de la Șantierul naval din Galați. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ș­i a primit pe președintele concernului „Gutehoffnungshutte“ din R.F. Germania Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a pri­mit, la 9 iunie, pe dr. Dietrich von Menges, președintele Concernului „Gutehoffnungshutte“ din RF Ger­mania, care face o vizită în țara noastră la invitația Ministerului Co­merțului Exterior. La întrevedere au luat parte Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior, și Gheorghe Oprea, con­silier al președintelui Consiliului de Stat. Oaspetele a fost însoțit de dr. Klaus von Menges, precum și de Erwin Wickert, ambasadorul R. F. Germania la București, și dr. Volk­mar von Arnim, prim secretar al ambasadei. Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a întreținut cu oaspetele asupra u­­nor probleme privind colaborarea bilaterală în vederea construirii de societăți mixte de producție și des­­facere, precum și între uzine din țara noastră și întreprinderi din cadrul concernului „Gutehoffnung­shutt”, în domeniul industriei con­structoare de mașini-unelte și le, industriei chimice și metalur­gice. In acest context, s-a apreciat cu satisfacție că există reale posi­bilități pentru realizarea unei co­operări largi, reciproc avantajoase, în cadrul relațiilor multilaterale existente între România și R.F. Germanii întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. gre­ilutz— IA UZINA LAMINORUL DE TABLA GALAȚI S-a realizat 60 la sută din angajamentul anual Conștient de importanța înde­plinirii ritmice a sarcinilor de producție pe anul curent, an ho­­tărîtor în înfăptuirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, colectivul de muncă al Uzinei Laminorul de tablă Galați desfășurînd o rodnică a reușit să obțină peste activitate, nivelul sarcinilor la zi o producție glo­bală suplimentară in valoare de circa 18 milioane lei. Acest suc­ces, reprezentînd 60 la sută din angajamentul suplimentar asumat in întrecerea socialistă, a posibil ca urmare a intrării fost în funcțiune, cu peste două luni de zile mai devreme, a noii capacități de zincare pe cale uscată, reali­zată cu forțe proprii, cât și stră­daniei muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor uzinei de a valorifi­ca în mod superior potențialul tehnic și uman aflat la dispoziție. f iart­ul. Forță și autenticitate însemnări de la faza județeană a concursului „Omagiu muncii creatoare" Evoluția formațiilor artistice de amatori ale căminelor culturale și caselor de cultură care a început ieri, a impresionat prin amploa­rea participării, autenticitatea prospețimea execuției, prin diver­si­sitatea tematică și a modalităților abordate. Inițiat de Comitetul județean de artid, concursul, în toate etapele turor a însemnat o angajare a tu­forțelor artistice amatoare­­ de pe întinsul județului. Concursul­­ a marcat cristalizarea unor forma­ții artistice, în localități pe care­­ scepticii le considerau „terenuri vi­rane“ sub raportul posibilităților. Și faptul că ele s-au calificat pentru faza județeană înseamnă , prin sine însuși o certitudine , unor viitoare evoluții de răsunet, a­ș Amintim, în această ordine de idei:­­ formațiile corale din Tg. Bujor,­­ Cudalbi, Umbrărești; grupurile vo­­­­cale din Negrilești, Rediu ; for­­­­mațiile de dansuri din Frumușița, Băleni, Piscu; fanfarele din Barcea și Movileni ; brigăzile artistice de­­ agitație din Oancea, Tg. Bujor ; grupurile de fluierași din Rediu și­­ Băleni ; grupul de solzari din Bălășești, căruia îi vom dedica o mențiune specială, etc. Toate aces­te formații „crescute“ în toiul concursului dau o idee elocventă despre potențele artistice existente în județul nostru și validează a­­devărul că știința și perseverența de a stimula afirmarea valențelor creatoare a maselor conduc la re­zultate notabile. Sub raport artistic, competiția care a început ieri pe scena Casei de cultură a marcat un adevărat recital de expresie artistică, proas­pătă, spontană, tulburătoare prin puterea de convingere, prin varietatea modalităților și temati­cii abordate. Juriul va face de bună seamă o ierarhizare strictă a valorilor do­vedite de protagoniști, dar ceea ce ni se pare semnificativ e, încă o dată, adevărul tonic, demonstrat la modul captivant, că în județul nostru arta amatoare este „la ea acasă“, că aici, la noi, există o am­plă și puternică pepinieră de ta­lente viguroase și, mai ales, există o arie de tezaur folcloric care se va putea impune în eșalonul frun­taș al zonelor artistice cu prestigiu cunoscut și recunoscut. Această convingere no-a sugerat-o și ne-a susținut-o evoluția prestigio­sului cor din Nămoloasa și a grupu­lui vocal din aceeași comună, a for­mației corale din Tudor Vladimi­­rescu, a dansatorilor din Ivești și Tg. Bujor, a orchestrei de muzică populară din Frumușița, etc. Dar ne-a emoționat în mod de­osebit evoluția artiștilor amatori din Bălășești, care afirmă în con­textul valorificării entuziaste creației populare dimensiunile și a straturile adinei unde se decantea­ză valorile, o vatră folclorică de tul­burătoare și viguroasă originalitate. Georgeta Partenie a susținut cu strigături „îndrăcite“ hora execu­tată la caval de Gheorghe Drăgoi — memoria și sufletul și bijutierul for­mației folclorice din Bălășești. Ascultîndu-1 cum „pune“ în su­­ LICA RUGINA (Continuare in pag. a­ll­a) Priorități pe agenda construcțiilor școlare RAIDUL NOSTRU Cu cît se apropie mai mult ziua închiderii anului școlar în curs cu atît mai insistent se gîndesc gos­podarii comunelor și directorii de școli la începutul viitorului an de învățămînt. Pregătirile sînt multi­ple și timpul de peste vară trebuie folosit cu chibzuință. Reparațiile curente, construcțiile de noi săli de clasă, ateliere școlare, laboratoa­re sau chiar de noi școli ridică probleme complexe care devin nu numai o chestiune de bună orga­nizare a muncii, ci și de presti­giu, de mîndrie colectivă a comu­nei ori satului respectiv. Am folosit răgazul acestei săp­tămîni pentru a urmări cum prind contururi precise viitoarele școli din comunele Cosmești, sat Furce­­nii Noi, Movileni și Tudor Vladi­­mirescu, edificii de instruire ce vor îmbogăți salba realizărilor anilor socialismului în acele locuri. Mai întîi, cîteva cuvinte des­pre stadiul lucrărilor viitoarei școli generale din satul Furcenii Noi, comuna Cosmești. Marți, 3 mai a.c. aici se turna planșeul de be­ton al acoperișului. Ridicată în re­gie proprie prin iscusința zidari­lor și dulgherilor ce alcătuiesc ce­le două secții de prestări servicii din comună, primele patru săli de clasă (din cele opt prevăzute în proiect) vor fi gata să-și primeas­că elevii în noul an școlar. De la primarul comunei, tovarășul Sava Gîrleanu, mai aflăm și­ alte amă­nunte : — Imediat ce va fi gata turna­rea planșeului, vom porni executa­rea tencuielilor exterioare. Apoi se va trece la fixarea tîmplăriei care a și fost adusă. Așteptăm din zi în zi ca Inspectoratul școlar ju­dețean să ne trimită din timp mo­bilierul necesar. Noi am făcut o planificare atentă a necesarului de oameni astfel încît nici să nu se simtă lipsa forței de muncă, dar nici să se încurce unii pe alții. Dispunem de toate materialele ne­cesare și avem certitudinea că în cinstea zilei de 23 August, școală generală din Furcenii noua Noi să fie gata. Alături de aceste cuvinte spuse de primarul comunei, chiar pe șan­tierul viitoarei școli și argumen­tate­ de frumoasa construcție care se ridică nu am mai avea de adău­gat decît îndemnul de perseverență și bună organizare în continuare pentru îndeplinirea angajamentului luat în fața întregii obști a co­munei. Și în comuna Munteni, directo­rul coordonator Nicolae Chiscop avea toate temeiurile să afirme că la 30 august noul local al Școlii generale cu 10 clase va fi termi­nat. Am vizitat împreună șantierul. Materiale existau din abundență : nisip, var, balast, ciment, fier be­ton. Se lucrează acum la ridica­rea etajului doi, la parter s-a în­ceput tencuitul interior în toate sălile de clasă, iar în zilele urmă­toare se va trece la fixatul tîm­plăriei. — Rămîne însă de adus, ne spu­ne tovarășul Nicolae Chiscop, par­chetul și mobilierul. Despre acest MIRCEA IONESCU (Continuate in pag. a ll-a) 4

Next