Viața Sindicală, iulie 1948 (Anul 5, nr. 247-274)
1948-07-22 / nr. 266
MŰI Scrtinr. 268 PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA1 JA SINDICALA ORGAN CENTRAL AL C G.M. DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA REDACTIAa B-dul 6 Martie No. 20 Telefon Centrala 6.34.05 Telefon Provincia 3.71,59 Joi 22 iulie 1948 ADMINISTRAȚIA : Str. Const. Miile No. 15 Telefon Centrala 3.05.44 Abonamente provincie 3.79.85 1 Ziarul „Tzrud" din Moscova, organul Consiliului Central al Sindicalor Sovietice, a publicat recent un articol de fond, dedicat problemei cantinelor muncitorești și în deosebi muncii bucătarilor acestor cantine. In grija permanentă a Statului socialist și a sindicatelor sovietice de a îmbunătăți tot mai mult traiul oamenilor muncii, s’a găsit că este necesar ca ziarul „Trud“ să stăruie asupra diferitelor mijloace de îmbunătățire a meselor ce se servesc în cantinele muncitorești din U.R.S.S. Și ziarul accentuiază ce mare importanță are spiritul gospodăresc în conducerea unei cantine și priceperea personalului, mai ales a bucătarului. Mișcarea sindicală din țara noastră a învățat multe și are încă foarte multe de învățat din experiența bogată a sindicatelor sovietice în toate domeniile. Dar atenția deosebită ce se acordă în marea țară a socialismului, unei chestiuni ce poate să pară unora de nu prea mare însemnătate — cum e cazul cantinelor muncitorești și a bucătarilor — ne arată ce izvor bogat de învățămin1te prețioase avem deja sindicatele sovietice pe toate tărâmurile activității lor. Trebue spus că în tara noastră s’a dat mare importantă cantinelor muncitorești în a cei aproape 4 ani de la refacerea sindicale. Partidul clasei muncitoare mișcării a îndrumat permanent Confederația Generală a Muncii, pe linia unei continue preocupări și lupte pentru îmbunătățirea traiului salariaților. Una din grelele bătălii ale C.G.M. cu patronatul în anii inflației și ai secetei, — bătălie câștigată de clasa muncitoare — a fost întâi crearea și apoi menținerea și dezvoltarea cantinelor în fabrici și instituții. Se poate afirma că ele au avut un rol salvator pentru sute de mii de salariați în timpurile grele de foamete și lipsuri, când specula și bursa neagră făceau din cantine singura posibilitate de astâmpărare a foamei în vederea menținerii puterii de muncă. Salariații n’au uitat desigur acele vremuri. Dar problema îmbunătățirii funcționării cantinelor muncitorești a preocupat și preocupă mai departe forul de conducere al mișcării sindicale și a găsit o largă înțelegere la Ministerul de Finanțe și cel al Industriei. Dispoziția cu privire la suportarea de către întreprindere a cheltuielilor de regie a cantinelor, precum și aceia a scutirii de taxe și impozite pentru alimentele destinate lor, sunt măsuri foarte importante In vederea estemirii costului mesei ce se servește salariaților. Aceste măsuri vădesc grija guvernului pentru ușurarea traiului celor ce muncesc. Cantinele muncitorești trebuie să devină abia de-acum înainte mai bune și mai corespunzătoare menirii lor. Me vor trebui să fie mai bine gospodărite ca să poată servi o hrană mai bogată în grăsimi și vitamine, mai variată, mai gustoasă, și mai îndestulătoare. Și e bine să dispară mentalitatea greșită la unii tovarăși din comitetele de întreprinderi că salariații n’ar avea voie să fie nemulțumiți de mâncarea de la cantină, „că doar nu mănâncă la mama sau la nevastă acasă“. Cei cari mănâncă la cantina întreprinderii sunt aceiași cărora li se cer mari eforturi pentru ridicarea producției. Este normal și necesar să fie înconjurați de toată grija celor ce o conduc și o administrează pentru ca muncitorii să fie mulțumlți. Dar uneori se uită că salariatul are drept la cantină și că plătește costul integral al alimentelor consumate. Muncitorul trebuie servit cât mai bine. Acolo unde conducerile fabricilor și comitetele sindicale și de întreprindere au în vedere aceste lucruri, funcționează și cantina spre mulțumirea salariaților. Dintr’o raită pe la câteva cantine în ora prânzului am putut culege date instructive, cu privire la această problemă. M’am întrebat care să fie oare cauza că la întreprinderea „Grailex“ se servește o masă bună, două feluri, hrănitoare și gustoasă, iar la „Moei pirnița“ la aproape acelașșpiveț, un singur felt? E drept că aci s’a servit în același zi o mâncare de dovlecei umpluți cu carne. Mi s’a spus că muncitorii de la „Mociornița“ au preferat un singur fel, însă bun decât două feluri și proaste. Dar la „Grafex“ feluri de mâncare sunt hrănitoare și ambele bane I. Thaler (Continuare în pag.la) La „Industria Bumbacului“ după naționalizare, producția a depășit programul cu 12,3 la sută Profeția de la industria Bumbacului ar putea să crescă și mai mult dacă ar fi mai puține absențe La stația terminus a tramvaiului 1, acolo unde coboară și ultimul călător, îți apare în față o clădire mare care se întinde pe câteva sute de metri dealungul cheiului Dâmboviței. E flutura „Industria Bumbacului”, care în urma naționalizării a trecut din mâinile exploatatoare ale unor indivizi cu seriuri în străinătate, în patrimoniul poporului muncitor. Stăpâni pe această uriașă întreprindere cu sucursale pe șos. Iancului și șos. Viilor, erau Leon Figgi și G-ral Vasilescu. Pe aceștia, muncitorii mai vechi din fabrică spun că nu i-a văzut niciodată la față. — Știm numai că, în vreme ce nea primeam salarii de mizerie, un anume Popa, ridica sume fantastice pe care le trimitea în străinătate, acolo unde stăpânii fabricei își ,„petreceau” viața, ne spune tov. Iloiu, secretarul comitetului de fabrică. Când s’a făcut militarizarea întreprinderii, pe vremea lui Aritonescu, a venit la noi un schir, colonelul Duma. Acesta ne obliga să muncim 12 ore pe zi, în ateliere neaerisite, în care căldura ajungea până la ‘ „ „’rade, fără ca măcar să ne plătească. Doi tovarăși au și murit din cauza aceasta. — o dată, continuă tov. Ile’.u, un muncitor, tov. Stoica Ion, a cerut schimbarea condițiunilor de muncă și recunoașterea drepturilor muncitorilor. Pentru această ,îndrăzneală”, a fost arestat pe loc, dăadministratorul, delegat de atunci, tot și închis 2 zile și 2 nopți, într’un cuptor al uscătoriei, abia a scăpat cu viață, de unde Ceilalți „complici“, cum le spunea colonelul Duma, schitul fabricei, au fost dați afară. „Așa se lucra pe vremuri în fabrici, tovarășe gazetar”, închee tov. Iloiu, întrecerea cu „Filatura Jilava” Am stat de vorbă cu tov. ing. Panaitide, președintele comisiei de producție, care ne-a arătat că industria Bumbacului se află de la 3 Iunie în întrecere cu filatura Jilava, întrecerea se închee la 31 Septembrie. Tov. inginer ne mai arată că întrecerea a depășit programul cu 12,3 °/o și că producția a crescut cu 3 °/o dela naționalizare până azi. Mai aflăm că sunt mai multe N. Dumbravă (Continaiarre în pag. 3-a) In pag. 111 Textul tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între R. P. R. și Republica Cehoslovacă. SEMNAREA TRATATULUI Ut PRIETENIE. COUMURE $ ÜSTERT* MUTUAL* INTRE REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA REPUBLICA CEHOSLOVACA Eri la orele 13 a avut loc la I dr. Antonin Gregon ministrul Palatul din Calea Victoriei so 1 Comerțului Exterior. Semnarea lernimituirea semnării Tratatului Tratatului a avut loc în prede Prietenie, Colaborare și Atenta membrilor Prezidivu ShMzistență mutuală între Republia Marii Adunării Naționale în ca Populară Română și Repu J frunte cu dr. C. I. Parhonblica Cehoslovacă. Din partea guvernului Repu-La această solemnitate au luat parte membrii delegației guvernamentale cehoslovace în frunte cu tovarășii Antonin Zapotocký, președintele Consiliului de Miniștri al Cehoslovaciei, Jandlicii Populare Române au fost de față de dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, iov. Gh. Gheorghiu-Dej, prim vicepreședinte al Consiliului, prof. Traiian Săvulescu Severk, vicepreședinte al Con Ștefan Voitec, vicepreședinți filiului, dr. Vladimir Clementis, ai Consiliului, tovarășa Ana ministrul Afacerilor Externe și Pauker, ministrul Afacerilor Ex-„Poporul cehoslovac și poporul român se leagă a contribui împreună cu celelalte popoare ale democrației populare, in jurul Uniunii Sovietice, la întărirea Frontului Păcii” a spus tovarășa ANA PAUKER ministrul Afacerilor Externe al Rnescu, ministrul Minelor și Petrolului, Chivu Stoica, ministrul Industriei, Vasile Vaida, ministrul Agriculturii, Ion Vințe, ministrul Silviculturii, d-na dr. Slorica Bagdasar, ministrul Sănătății și Stanciu Stoian, ministrul Cultelor. Deasemenea au participat miniștrii adjuncți și reprezentanții ambasadei Cehoslovace. Din partea Republicii Cehoslovace, Tratatul de Prietenie> Colaborare și Asistență muturolă a fost semnat de către tovarășii: Antonin Zapatocký, Președintele Consiliului de Miniștri al Cehoslovaciei și Vladimir Clementis ministrul Afacerilor Străine, iar din partea Republicii Populare Române, de către d. dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri și tovarășa Ana LNmker, ministrul Afacerilor Externe. Apoi au luat cu vâtrv dvi tovarășa Ana Pauker și tov. dr. Vladimir Clementâs. După semnarea tratatului a avut loc solemnitatea decorării membrilor delegației guvernamentale Rădăceanu, ministrul Muncii și cehoslovace și a unor membri ai Prevederilor Sociale, Gh. Vast 1 guvernului R. P. R., iar după alibi, ministrul învățământul urmează delegația guvernamentală Public, A. Bunaciu, ministrul [ cehoslovacă a luat parte la un Justiției, Th. Iordăchescu, ministrulucrărilor Publice, Octav Livezeanu, ministrul Artelor și Informațiilor,, prof. ing. N. Profiri, ministrul Comunicațiilor, Bucur Șchiopu, ministrul mare meeting muncitoresc ce a avut loc la uzinele „23 August“ și la care au luat cuvântul primul ministru al Cehoslovaciei tov. Antonín Zapotocký și tov. Gh. Apostol președintele C. G. M. — Cuvântările ținute le vom publica în Comerțului, Miron Constantin numărul de mâine. „Ambele noastre state s’au încadrat, ferm și nedespărțit, intr’un sistem de securitate bazat pe puternica Uniune Sovin 4*5 că (/ . a spus tov. dr. VLADIMIR CLEMENTIS— ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehoslovace Dominile Președinte, Domnilor Miniștri, Domnilor, Semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Română și Republica Cehoslovacă constituie desigur un moment crucial în relațiunile dintre popoarele noastre.In cursul și după terminarea ultimului războiu mondial popoarele Europei centrale și mai ales popoarele noastre au trecut prin adânci transformări cari au creat noui posibilități de colaborare tuturor țărilor din această regiune țări care au pornit pe drumul construirii unor forme superioare de democrație — o democrație populară îndreptată spre socialism. Prin urmare și Tratatele de alianță care se încheie astăzi între noi au un alt caracter, un alt conținut și un alt țel decât acelea încheiate în perioada dintre cele două războaie mondiale Ele nu sunt făcute pentru a deveni eficace abia în momentul unei primejdii acute în clipa unei agresiuni militare, ci pentru a nu îngădui să se ajungă vreodată la o asemenea agresiune. Ambele noastre state s’au încadrat ferm și de nedespărțit într’un sistem de securitate bazat pe puternica Uniune Sovietică a cărei forță constă nu numai în potențialul ei menit să descurajeze pe orice eventual Domnule Prim Ministru al Republicii Cehoslovace, Domnule Prim Ministru al Republicii Populare Române. Dragi colegi cehoslovaci și români, dragi prieteni. Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Cehoslovacă și Republica Populară Română, tratat pe care-l semnăm acuma, exprimă voința popoarelor noastre de a-șî apăra regimul lor de democrație populară de a apăra independența și suveranitatea țărilor lor și de a împiedica o agresiune din partea Germaniei sau a altui Stat ce s’ar uni cu ea, direct sau sub orice altă formă. Popoarele noastre, ca și popoarele din întreaga lume, vor pace. Puternicul front al statelor care luptă pentru asigurarea păcii, în fruntea căruia stă Uniunea Sovietică, este susținut de forțele democratice din întreaga lume. Fața hidoasă a imperialiștilor ațâțători la războiu, apare tot mai descoperită în fața omenirii. Perdeaua de fum făcută din calomnie minciuni în dosul căreia impesi rialiștii anglo-saxoni vor să-și ascundă politica lor de pregătire a Germaniei pentru viitorul războiu este spulberată prin arătarea necruțătoare de către Uniunea Sovietică a adevăratelor țeluri ale imperialiștilor- Opunerea Uniunii Sovietice și a țărilor democrației populare nu a permis imperialiștilor anglo-saxoni realizarea pîmnului (Continuare în pag. 3-a) P. R. teme: tovarășii: Vasile Luca, ministrul Finanțelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Em. Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale, Lotar agresor ci și în aceia că este expresia unor forme progresiste ale societății omenești și nu (Continuare în pag. 3-a) SOLEMNITATEA SEMNĂRII TRATATULUI DE PRIETENIE, COLABORARE ȘI ASISTENTA MUTUALA INTRE REPUBLICA CEHOSLOVACA SI REPUBLICA POPULARA ROMANA In clișeu (de la stânga la dreapta): Ministrul de Externe al Cehoslovaciei, VLADIMIR CLEMENTIS, primul ministru, al Cehoslovaciei, ANTONIN ZAPOTOCKY, d. prim-ministru dr. PETRU GROZA si tot, ANA PAUKER ministru al Afacerilor Externe al R- P. R O noua victorie a muncitorilor de la S. R. T. Galați Lansarea a 2 tancuri petroliere și a unei nave pescărești In numărul de Luni al zia Spit loan. Leehnje Constantului nostru am anunțat lanțul, Aizic Katz, Amorțită Gh. sarea a două tancuri petroliere în șantierele S. R. T.Galați. Fotografia de alături, trimisă de corespondentul nostru sindical Iov- Constantin Neculai, reprezintă unul din tancurile petroliere în momentul lansării. Dacă muncitorii Șantierului Naval S.R-T au reușit să construiască vase de așa proporții și să fie lansate la 18 Iulie în loc de 1 Septembrie, cum erau programate meritele Tevin organizației de bază a PMR. și Comitetului Sindical, care în strânsă colaborare cu tehnicienii și direcția șantierului au știut să coordoneze munca și să antreneze lucrătorii.Dăm mai jos numele muncitorilor care s’au evidențiat la aceste construcțiuni: Ing. Anderson, șeful Construcțiilor Navale, Ștefănescu Stanciu, șeful Atelierului de Construcții, tov. maiștrii Brânză Stere Trifu Petre, Vasiliu Panait Sava Constantin și Cazacu Dumitru precum și nituitorii: Boccea Dumitra, Roșca Marin, Băcanu Niculai, Solomon Ion, Ștefănescu Pandele, CoroacîAă Mihai, Munteanuu Theodor, Mastacha Gheorghe, Costică Grigorică, Boeru Titi, Pavel Alecu, Atanase ,Constantin, Prohib Ion și Niculai Constantin. Unul dintre tancurile petroliere în momentul lansării Inițiativa stahanovistă este introdusă în toate fabricile din U.R.S.S. Printre întreprinderile de frunte ale capitalei sovietice un loc de onoare îl ocupă Fabrica de Ceasuri nr. 2. când colectivul ei s’a angajat la întrecere socialistă în onoarea celei de a 30-a aniversare a Revoluției din Octombrie, el s’a obligat să îndeplinească planul anual cu 150 la sută. Fabrica a terminat programul anual în nouă luni și opt zile. După calcularea resurselor fabricii, s’a ajuns la concluzia că planul ei cincinal poate fi îndeplinit în patru ani. Fabrica de ceasuri numără aproape 600 de muncitori, care au îndeplinit de la una până la trei norme anuale. In ultimele luni colectivului fabricii i s’a adăugat câteva sute de muncitori, noui, dar nu veți găsi printre ei nici unul care să nu îndeplinească norma. Aceasta merită cu atât mai mult atenția noastră cu cât problemele ce stau în fața colectivului fabricii au devenit cu mult mai complicate deoarece nomeclatura fabricatelor s’a lărgit; îndeosebi fabrica a început să producă ceasuri noui elegante „Galut" care nu sunt cu nimic inferioare produselor celor mai bune firme elvețiene. In ce constă secretul acestor succese? Atenție pentru cadrele noui Societul e foarte simplu. Toți nouii veniți în fabrică se bucură de o atenție deosebită. Cadrele vechi ale întreprinderii a luat patronajul asupra tineretului, l-au ajutat să-și însușească procesele de producție, l-au instruit, i-au transmis experiența și au obținut rezultate foarte bune. Sentimentul solidarității, ajutorul tovărășesc constitue trăsătura caracteristică a cetățeanului sovietic atât în războiu cât și în muncă. Muncitorul sovietic nu poate să rămână indiferent față de insuccesele în producție ale tovarășului de întreprindere. Ca stăpân adevărat al întreprinderii populare, el este interesat ca ultimul șurub din Comunicat asupra vizitei delegației Guvernului Repubii Cehoslovace Insțiefe de 19, 20 și 21 iulie 1948, o delegație a Guvernului Republicii Cehoslovace compusă din: Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Cehoslovace, Antonin Zapotocký, vicepreședintele Consiliului de Miniștri doctor Jan Seveck, ministrul Afacerilor Străine doctor Vladimir Clementis și ministrul Comerțului Exterior Antonin Gregor, au vizitați capitala țării, fiind oaspeții Guvernului Român. În cadrul convorbirilor care au avut loc între delegația Guvernului Republicii Cehoslovace și delegația Guvernului Republicii Populare Române compusă din: Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române dr. Petru Groza, vicepreședintele Consiliului de Miniștri Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul Afacerilor Străine Ana Pauker, ministrul de Finanțe Vasile Luca și ministrul Comerțului Bucur Șchiopu, cele două delegații au procedat la semnarea unui tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Cehoslovacă și Republica Populară Română, al cărui text este publicat o dată cu prezentul Comunicat. Tratatul a fost semnat în ziua de 21 Iulie de către Antonin Zapotocky, Președintele Consiliului de Miniștri și Vladimir Clementis, ministrul Acerilor Străine, din partea Republicii Cehoslovace și de dr. Petru Groza, Președin(Continuare In pag. 3-a) Salariații agricoli pleacă în concediu la mare Printre cei plecați la odihnă — pentru prima dată în țara noastră — sunt și salariați agricoli. Iată-i pe tov. Nicoară Ion și Munteanu Ion, primul în vârstă de 59 ani din care peste 20 ani a muncit pe pământul chiaburului Lazar Lazio din comuna Lăpușnic-Hunedoara. Alături de ei tinerii Lazar Pop și Minda Lazar, ucenici mecanici de mașini agricole la ferma A. F.S.M. din Bretea-Hunedoara. Clișeul îi reprezintă înainte de plecarea lor la Techirghiol, unde își vor căuta sănătatea și își vor reîmprospăta forțele de muncă. Tratatul de prietenie, colaborare și asistentă mutuala, dintre Republica Română și Republica Cehoslovacă ia o iina mit Tratatul de prietenie, cela in Germanie și au încurajat borura și asistență mutuală intre Republica Populară Română și Republica Cehoslovacă a fost semnat. Prin acest tratat cele două republici democratice se obligă „să ia în agresiunea hitlerista impotriva Uniunii Sovietice și a popoarelor din acest colț al Europei”. Politica imperialiștilor reprezentată prin Chamberlain, Halifax, Daladiier, etc. era de a îndrepta agresiunea fascistă către Răsărit jertfind libertatea micilor popoare, intre care și popoarele român și cehoslovac. De pe urma Muenchen-ului poporul cehoslovac s-a ales cu pierderea independenței sale, cu o robie sângeroasă cu sute de mii de muri de suferit în trecut de pe victime ale teroarei hitleriste, urma agresiunii Germaniei ! Dar Muenchen-ul nu a însem-s hitlerista Din documentele purtat numai înrobirea poporulecanismul complicat al fabncii sale jjscate jig Biroul Sovietic de lui cehoslovac Muenchen-ul a •iducreze cu preciziune Și fara nu- i informatiunî după ultimul răzbest preludiul agresiunii să luerupere. Datorita unei astfel de ■ ha, mondial rEzută că imper baibe împotriva tuturor po (Continuare in pag. 3-a)rialiștîi au crescut fascismul poatelor iubitoare de pace a comun toate măsurile pentruca în viitor să facă imposibilă orice amenințare și să împiedice orice agresiune din partea, Gemaniei sau altui Stat ce s’ar uni cu ea, direct sau sub orice altă formă“. Atât poporul nostru, cât și poporul cehoslovac au avut însemnat însuși războiul ce a isbucnit puțin după Muenchen. Aceiași împerialiști vor astăzi să tulbure din nou pacea că minuinilor, pacea popoarelor. Imperialiștii americani împreună cu cei britanici și cei francezi urzesc crearea unei noui Germanii agresive și războinice, prin sprijinirea industriei de războiu germane, prin cârdășia lor cu capitaliștii și cu moșierii germani din zona occidentală Corbii războiului, marii capitaliști de peste ocean, uneltesc din nou împotriva păcii. Pacea nu este tot atât de rentabilă pentru ei, cum este războiul Statelor Unite nu au cunoscut giile bombardamentelor Javapop-Niculae Tipa (Continuare în pag. 4-a) 1 I