Viața Sindicală, iulie 1948 (Anul 5, nr. 247-274)

1948-07-22 / nr. 266

MŰI Scrti­n­­r. 268 PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA1 JA SINDICALA ORGAN CENTRAL AL C G.M. DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA REDACTIAa B-dul 6 Martie No. 20 Telefon Centrala 6.34.05 Telefon Provincia 3.71,59 Joi 22 iulie 1948 ADMINISTRAȚIA : Str. Const. Miile No. 15 Telefon Centrala 3.05.44 Abonamente provincie 3.79.85 1 Ziarul „Tzrud" din Moscova, organul Con­­sili­ului Central al Sindicalo­r Sovietice, a publicat recent un articol de fond, dedicat problemei cantinelor muncitorești și în deo­sebi muncii bucătarilor acestor cantine. In grija permanentă a Statului socialist și a sindicatelor sovietice de a îmbunătăți tot mai mult traiul oamenilor muncii, s’a găsit că este necesar ca ziarul „Tru­d“ să stăruie asupra diferitelor mijloace de îmbunătățire a meselor ce se servesc în cantinele munci­­­torești din U.R.S.S. Și ziarul accentuiază ce mare importanță are spiritul gospodăresc în conducerea unei cantine și priceperea perso­­n­alului, mai ales a bucătarului. Mișcarea sindicală din țara noastră a în­vățat multe și are încă foarte multe de în­vățat din experiența bogată a sindicatelor sovietice în toate domeniile. Dar atenția de­osebită ce se acordă în marea țară a socia­lismului, unei chestiuni ce poate să pară u­­nora de nu prea mare însemnătate — cum­ e cazul cantinelor muncitorești și a bucătari­lor — ne arată ce izvor bogat de învățămin1­te prețioase avem deja sindicatele sovietice pe toate tărâmurile activității lor. Trebue spus că în tara noastră s’a dat mare importantă cantinelor muncitorești în a cei aproape 4 ani de la refacerea sindicale. Partidul clasei muncitoare mișcării a în­drumat permanent Confederația Generală a Muncii, pe linia unei continue preocupări­ și lupte pentru îmbunătățirea traiului salaria­ților. Una din grelele bătălii ale C.G.M. cu patronatul în anii inflației și ai secetei, — bătălie câștigată de clasa muncitoare — a fost întâi crearea și apoi menținerea și dez­voltarea cantinelor în fabrici și instituții. Se poate afirma că ele au avut un rol salvator pentru sute de mii de salariați în timpurile grele de foamete și lipsuri, când specula și bursa neagră făceau din cantine singura po­sibilitate de astâmpărare a foamei în vede­rea menținerii puterii de muncă. Salariații n’au uitat desigur acele vremuri. Dar problema îmbunătățirii funcționării cantinelor muncitorești a preocupat și preo­cupă mai departe forul de conducere al miș­cării sindicale și a găsit o largă înțelegere la Ministerul de Finanțe și cel al Industriei. Dispoziția cu privire la suportarea de către întreprindere a cheltuielilor de regie a can­tinelor, precum și aceia a scutirii de taxe și impozite pentru alimentele destinate lor, sunt măsuri foarte importante In vederea estemirii costului mesei ce se servește sala­riaților. Aceste măsuri vădesc grija guver­nului pentru ușurarea traiului celor ce mun­cesc. Cantinele muncitorești trebuie să devină abia de-acum înainte mai bune și mai cores­punzătoare menirii lor. Me vor trebui să fie mai bine gospodărite ca să poată servi o hrană mai bogată în grăsimi și vitamine, mai variată, mai gustoasă, și mai îndestulă­toare. Și e bine să dispară mentalitatea gre­șită la unii tovarăși din comitetele de între­prinderi că salariații n’ar avea voie să fie nemulțumiți de mâncarea de la cantină, „că doar nu mănâncă la mam­a sau la nevastă acasă“. Cei cari mănâncă la cantina întreprinderii sunt aceiași cărora li se cer mari eforturi pentru ridicarea producției. Este normal și necesar să fie înconjurați de toată grija celor ce o conduc și o administrează pen­­tru ca muncitorii să fie mulțuml­­ți. Dar une­ori se uită că salariatul are drept la can­tină și că plătește costul integral al alimen­telor consumate. Muncitorul trebuie servit cât mai bine. Acolo unde conducerile fabri­cilor și comitetele sindicale și de întreprin­dere au în vedere aceste lucruri, funcționea­ză și cantina spre mulțumirea salariaților. Dintr’o raită pe la câteva cantine în ora prânzului am putut culege date instructive, cu privire la această problemă. M’am între­bat care să fie oare cauza că la întreprin­derea „Grailex“ se servește o masă bună, două feluri, hrănitoare și gustoasă, iar la „Moei pirnița“ la aproape acelașș­piveț, un singur felt? E drept că aci s’a servit în același zi o mâncare de dovlecei umpluți cu carne. Mi s’a spus că muncitorii de la „Mociornița“ au preferat un singur fel, însă bun decât două feluri și proaste. Dar la „Grafex“ feluri de mâncare sunt hrănitoare și ambele bane I. Thaler (Continuare în pag.­­l­a) La „Industria Bumbacului“ după naționalizare, producția a depășit programul cu 12,3 la sută Profeția de la industria Bumbacului ar putea să crescă și mai mult dacă ar fi mai puține absențe La stația terminus a tramvaiului 1, acolo­­ unde coboară și ultimul călător, îți apare în față o clă­dire mare care se întinde pe­­ câteva sute de metri dealungul cheiului Dâmboviței. E flutura „Industria Bumbacu­­­lui”, care în urma naționalizării a trecut din mâinile exploatatoare ale unor indivizi cu seriuri în stră­­­inătate, în­­ patrimoniul poporului muncitor. Stăpâni pe această uriașă între­prindere cu sucursale pe șos. Ian­­cului și șos. Viilor, erau Leon­ Figgi și G-ral Vasilescu. Pe a­­ceștia, muncitorii mai vechi din fabrică spun că nu i-a văzut ni­ciodată la față. — Știm numai că, în vreme ce nea primeam salarii de mizerie, un anume Popa, ridica sume fan­tastice pe care le trimitea în stră­inătate, acolo unde stăpânii fabri­­cei își ,„petreceau” viața, ne spune tov. Iloiu, secretarul comitetului de fabrică.­­ Când s’a făcut militarizarea întreprinderii, pe vremea lui Ari­tonescu, a venit la noi un schir, co­lonelul Duma. Acesta ne obliga să muncim 12 ore pe zi, în ateliere neaerisite, în care căldura ajungea până la ‘ „ „’rade, fără ca măcar să ne plătească. Doi tovarăși au și murit din cauza aceasta. — o dată, continuă tov. Ile’.u, un muncitor, tov. Stoica Ion, a cerut schimbarea condițiunilor de muncă și recunoașterea drepturilor mun­citorilor. Pentru această ,îndrăz­­­neală”, a fost arestat pe loc, dă­administratorul, delegat de atunci, tot și închis 2 zile și 2 nopți, în­tr’un cuptor al uscătoriei, abia a scăpat cu viață, de unde Ceilalți „complici“, cum le spu­nea colonelul Duma, schitul fabri­­cei, au fost dați afară. „Așa se lucra pe vremuri în fabrici, tovarășe gazetar”, închee tov. Iloiu, întrecerea cu „Filatura Jilava” Am stat de vorbă cu tov. ing. Panaitide, președintele comisiei de producție, care ne-a arătat că in­dustria Bumbacului se află de la 3 Iunie în întrecere cu filatura Ji­lava, întrecerea se închee la 31 Septembrie. Tov. inginer ne mai arată că întrecerea a depășit programul cu 12,3 °/o și că producția a crescut cu 3 °/o dela naționalizare până azi. Mai aflăm că sunt mai multe N. Dumbravă (Continaiarre în pag. 3-a) In pag. 111 Textul tratatului de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală între R. P. R. și Republica Ce­hoslovacă. SEMNAREA TRATATULUI Ut PRIETENIE. COUMURE $ ÜSTERT* MUTUAL* INTRE REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA REPUBLICA CEHOSLOVACA Eri la orele 13 a avut loc la I dr. Antonin Gregon ministrul Palatul din Calea Victoriei so­ 1 Comerțului Exterior. Semnarea lernimituirea semnării Tratatului­ Tratatului a avut loc în pre­­de Prietenie, Colaborare și A­­­­tenta membrilor Prezidivu ShM­zistență mutuală între Republi­­a Marii Adunării Naționale în ca Populară Română și Repu­ J frunte cu dr. C. I. Parhon­­blica Cehoslovacă.­­ Din partea guvernului Repu-La această solemnitate au luat parte membrii delegației gu­vernamentale cehoslovace în frunte cu tovarășii Antonin Za­­potocký, președintele Consiliului de Miniștri al Cehoslovaciei, Jan­dlicii Populare Române au fost de față de dr. Petru Groza, pre­ședintele Consiliului de Miniș­tri, iov. Gh. Gheorghiu-­Dej, prim vice­președinte al Consi­liului, prof. Traiian Săvulescu Severk, vice­președinte al Con­ Ștefan Voitec, vice­președinți filiului, dr. Vladimir Clementis, ai Consiliului, tovarășa Ana ministrul Afacerilor Externe și­ Pauker, ministrul Afacerilor Ex-„Poporul cehoslovac și poporul român se leagă a contribui împreună cu celelalte popoare ale democrației populare, in ju­rul Uniunii Sovietice, la întărirea Frontu­lui Păcii” a spus tovarășa ANA PAUKER ministrul Afacerilor Externe al R­­nescu, ministrul Minelor și Pe­­trolului, Chivu Stoica, ministrul Industriei, Vasile Vaida, minis­­trul Agriculturii, Ion Vințe, mi­nistrul Silviculturii, d-na dr. S­lorica Bagdasar, ministrul Să­nătății și Stanciu Stoian, minis­trul Cultelor. Deasemenea au participat mi­­niștrii adjuncți și reprezentanții ambasadei Cehoslovace. Din partea Republicii Cehos­lovace, Tratatul de Prietenie>­ Co­laborare și Asistență muturolă a fost semnat de către tovarășii: Antonin Zapatocký, Președintele Consiliului de Miniștri al Ce­hoslovaciei și Vladimir Clemen­tis ministrul Afacerilor Străine, iar din partea Republicii Popu­lare Române, de către d. dr. Petru Groza, Președintele Con­siliului de Miniștri și tovarășa Ana LNmker, ministrul Afaceri­lor Externe. Apoi au luat cu vâtrv dvi tova­rășa Ana Pauker și tov. dr. Vladimir Clementâs. După semnarea tratatului a avut loc solemnitatea decorării mem­brilor delegației guvernamentale Rădăceanu, ministrul Muncii și­­ cehoslovace și a unor membri ai Prevederilor Sociale, Gh. Vast­ 1 guvernului R. P. R., iar după a­­lib­i, ministrul învățământul ur­­mează delegația guvernamentală Public, A. Bunaciu, ministrul [ cehoslovacă a luat parte la un Justiției, Th. Iordăchescu, mi­nistrul­­­ucrărilor Publice, Oc­­tav Livezeanu, ministrul­­ Arte­lor și Informațiilor,, prof. ing. N. Profiri, ministrul Comunica­țiilor, Bucur Șchiopu, ministrul mare meeting muncitoresc ce a avut loc la uzinele „23 August“ și la care au luat cuvântul primul ministru al Cehoslovaciei tov. Anto­nín Zapotocký și tov. Gh. Apostol președintele C. G. M. — Cuvân­tările ținute le vom publica în Comerțului, Miron Constanti­n numărul de mâine. „Ambele noastre state s’au încadrat, ferm și nedespărțit, intr’un sistem de securitate bazat pe puternica Uniune So­­vi­n 4*5 că (/ . a spus tov. dr. VLADIMIR CLEMENTIS— ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehoslovace Dominile Președinte, Domnilor Miniștri, Domnilor, Semnarea Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Popu­lară Română și Republica Ce­hoslovacă constituie desigur un moment crucial în relațiunile dintre popoarele noastre.In cursul și după terminarea ultimului războiu mondial po­poarele Europei centrale și mai ales popoarele noastre au tre­cut prin adânci transformări cari au creat noui posibilități de colaborare tuturor țărilor din această regiune țări care au pornit pe drumul construirii unor forme superioare de de­mocrație — o democrație popu­lară îndreptată spre socialism. Prin urmare și Tratatele de alianță care se încheie astăzi între noi au un alt caracter, un alt conținut și un alt țel decât acelea încheiate în peri­oada dintre cele două războaie mondiale Ele nu sunt făcute pentru a deveni eficace abia în momen­tul unei primejdii acute în cli­pa unei agresiuni militare, ci pentru a nu îngădui să se ajun­gă vreodată la o asemenea a­­gresiune. Ambele noastre state s’au încadrat ferm și de nedespărțit într’un sistem de securitate ba­zat pe puternica Uniune Sovie­tică a cărei forță constă nu numai în potențialul ei menit să descurajeze pe orice eventual Domnule Prim Ministru al Republicii Cehoslovace, Domnule Prim Ministru al Republicii Populare Ro­mâne. Dragi colegi cehoslovaci și români, dragi prieteni. Tratatul de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală între Republica Cehoslovacă și Repu­blica Populară Română, tratat pe care-l semnăm acuma, ex­primă voința popoarelor noastre de a-șî apăra regimul lor de democrație populară de a apă­ra independența și suveranita­tea țărilor lor și de a împiedica o agresiune din partea Germa­niei sau a altui Stat ce s’ar uni cu ea, direct sau sub orice altă formă. Popoarele noastre, ca și popoarele din întreaga lume, vor pace. Puternicul front al state­lor care luptă pentru asigurarea păcii, în fruntea căruia stă U­­niunea Sovietică, este susținut de forțele democratice din în­treaga lume. Fața hidoasă a imperialiștilor ațâțători la răz­­boiu, apare tot mai descoperită în fața omenirii. Perdeaua de fum făcută din calomnie minciuni în dosul căreia impe­si rialiștii anglo-saxoni vor să-și ascundă politica lor de pregăti­re a Germaniei pentru viitorul războiu este spulberată prin a­­rătarea necruțătoare de către Uniunea Sovietică a adevărate­lor țeluri ale imperialiștilor- Opunerea Uniunii Sovietice și a țărilor democrației populare nu a permis imperialiștilor anglo-saxoni realizarea pî­mnului (Continuare în pag. 3-a) P. R. teme: tovarășii: Va­sile Luca, ministrul Finanțelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Em. Bodnăraș, minis­trul Apărării Naționale, Lotar agresor ci și în aceia că este expresia unor forme progresis­te ale societății omenești și nu (Continuare în pag. 3-a) SOLEMNITATEA SEMNĂRII TRATATULUI DE PRIETENIE, COLABORARE ȘI ASISTENTA MU­TUALA INTRE REPUBLICA CEHOSLOVACA SI REPUBLICA POPULARA ROMANA In clișeu­ (de la stânga la dreapta): Ministrul de Externe al Cehoslovaciei, VLADIMIR CLEMENTIS, primul ministru, al Cehoslovaciei, ANTONIN ZAPOTOCKY, d. prim-ministru dr. PETRU GROZA si tot­, ANA PAUKER ministru al Afacerilor Externe al R- P. R­ O noua victorie a muncitorilor de la S. R. T. Galați Lansarea a 2 tancuri petroliere și a unei nave pescărești In n­umă­rul de Luni al zia­ Spit loan. Leehnje Constan­­tului nostru am anunțat lan­­ț­u­l, Aizic Katz, Amorțită Gh. sarea a două tancuri petro­liere în șantierele S. R. T.­­Galați. Fotografia de alături, tri­misă de corespondentul no­stru sindical Iov- Constantin Neculai, reprezintă unul din tancurile petroliere în mo­mentul lansării. Dacă muncitorii Șantierului Naval S.R-T­ au reușit să con­struiască vase d­e așa propor­ții și să fie lansate la 18 Iulie în loc de 1 Septembrie, cum erau programate meri­tele Tevin organizației de bază a P­MR. și Comitetului Sin­dical, care în strânsă colabo­­rare cu teh­ni­cienii și direc­ția șantierului au știut să coordoneze munca și să an­treneze lucrătorii.Dăm mai jos numele mun­citorilor care s’au evidențiat la aceste construcțiuni: Ing. Anderson, șeful Construcțiilor Navale, Ștefănescu Stanciu, șeful Atelierului de Construc­ții, tov. maiștrii Brânză Stere Trifu Petre, Vasiliu Panait Sava Constantin și Cazacu Dumitru precum și nituitorii: Boccea Dumitra, Roșca Ma­rin, Băcanu Niculai, Solomon Ion, Ștefănescu Pandele, Co­­roacîAă Mi­hai, Munteanuu Theodor, Mastacha Gheorghe, Costică Grigorică, Boeru Titi, Pavel Alecu, Atanase ,Con­stantin, Prohib Ion și Niculai Constantin. Unul dintre tancurile petroliere în momentul lansării Inițiativa stahanovistă este introdusă în toate fabricile din U.R.S.S. Printre întreprinderile de frunte ale capitalei sovietice un loc de onoare îl ocupă Fabrica de Ceasuri nr. 2. când colectivul ei s’a angajat la întrecere socialistă în onoarea celei de a 30-a aniversare a Revolu­ției din Octombrie, el s’a obligat să îndeplinească planul anual cu 150 la sută. Fabrica a terminat progra­mul anual în nouă luni și opt zile. După calcularea resurselor fabricii, s’a ajuns la concluzia că planul ei cincinal poate fi îndeplinit în patru ani. Fabrica de ceasuri numără aproa­pe 600 de muncitori, care au în­deplinit de la una până la trei nor­me anuale. In ultimele luni colecti­vului fabricii i s’a adăugat câteva sute de muncitori, noui, dar nu veți găsi printre ei nici unul care să nu îndeplinească norma. Aceasta merită cu atât mai mult atenția noastră cu cât problemele ce stau în fața colectivului fabricii au devenit cu mult mai complicate deoarece no­­meclatura fabricatelor s’a lărgit; în­deosebi fabrica a început să pro­ducă ceasuri noui elegante „Ga­lut" care nu sunt cu nimic inferioare produselor celor mai bune firme el­vețiene. In ce constă secretul acestor suc­cese? Atenție pentru cadrele noui Societul e foarte simplu. Toți nouii veniți în fabrică se bucură de­ o atenție deosebită. Cadrele vechi ale întreprinderii a luat patronajul asupra tineretului, l-au ajutat să-și însușească procesele de producție, l-au instruit, i-au transmis expe­riența­­ și au obținut rezultate foarte bune. Sentimentul solidarită­ții, ajutorul tovărășesc constitue tră­sătura caracteristică a cetățeanului sovietic atât în războiu cât și în muncă. Muncitorul sovietic nu poa­te să rămână indiferent față de in­succesele în producție ale tovarășu­lui de întreprindere. Ca stăpân ade­vărat al întreprinderii populare, el este interesat ca ultimul șurub din Comunicat asupra vizitei delegației Guvernului Repubii Cehoslovace In­sțiefe de 19, 20 și 21 iu­lie 1948, o delegație a Gu­vernului Republicii Cehoslo­vace compusă din: Președin­tele Consiliului de Miniștri al Republicii Cehoslovace, An­tonin Zapotocký, vicepreșe­dintele Consiliului de Miniș­tri doctor Jan Seveck, minis­trul Afacerilor Străine doc­tor Vladimir Clementis și mi­nistrul Comerțului Exterior Antonin Gregor, au vizitați capitala țării, fiind oaspeții Guvernului Român. În cadrul convorbirilor care au avut loc între delegația Guvernului Republicii Ceho­slovace și delegația Guver­nului Republicii Populare Ro­mâne compusă din: Președin­tele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române dr. Petru Groza, vicepreșe­dintele Consiliului de Miniș­tri Gh. Gheorghiu-Dej, minis­trul Afacerilor Străine Ana Pauker, ministrul de Finanțe Vasile Luca și ministrul Co­merțului Bucur Șchiopu, cele două delegații au procedat la semnarea unui tratat de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală între Republica Cehoslovacă și Republica Populară Română, al cărui text este publicat o dată cu prezentul Comunicat. Tratatul a fost semnat în ziua de 21 Iulie de către An­tonin Zapotocky, Președintele Consiliului de Miniștri și Vla­dimir Clementis, ministrul A­cer­il­or Străine, din partea Republicii Cehoslovace și de dr. Pet­ru Groza, Președin­(Continuare In pag. 3-a) Salariații agricoli pleacă în concediu la mare Printre cei plecați la odihnă — pentru prima dată în țara noastră — sunt și salariați agricoli. Iată-i pe tov. Nicoară Ion și Munteanu Ion, primul în vârstă de 5­9 ani din care peste 20 ani a muncit pe pământul chiaburului Lazar La­zio din comuna Lăpușnic-Hunedoara. Ală­turi de ei tinerii Lazar Pop și Minda Lazar, ucenici mecanici de mașini agricole la ferma A. F.S.M. din Bretea-Hunedoara. Clișeul îi reprezintă înainte de plecarea lor la Techirghiol, unde își vor căuta sănăt­atea și își vor reîmprospăta forțele de muncă. Tratatul de prietenie, colaborare și asistentă mutuala, dintre Republica Română și Republica Cehoslovacă ia o ii­na mit Tratatul de prietenie, cela­ in Germanie și au încurajat borura și asistență mutuală intre Republica Populară Ro­mână și Republica Cehoslova­că a fost semnat. Prin acest tratat cele două republici de­mocratice se obligă „să ia în agresiunea hitlerista impotri­va Uniunii Sovietice și a po­poarelor din acest colț al Eu­­ropei”. Politica imperialiștilor reprezentată prin Chamber­lain, Halifax, Daladiier, etc. era de a îndrepta agresiunea fascistă către Răsărit jert­find libertatea micilor popoa­re, intre care și popoarele ro­mân și cehoslovac. De pe ur­ma Muenchen-ului poporul ce­­hoslovac s-a ales cu pierderea independenței sale, cu o robie sângeroasă cu sute de mii de muri de suferit în trecut de pe­­ victime ale teroarei hitleriste, urma agresiunii Germaniei ! Dar Muenchen-ul nu a însem-­s hitlerista Din documentele pu­rtat numai înrobirea poporu­l­ecanismul complicat al fabncii­ sale jj­scate jig Biroul Sovietic de lui cehoslovac Muenchen-ul a •id­­ucreze cu preciziune Și fara nu- i informatiunî după ultimul răz­­best preludiul agresiunii să l­­uerupere. Datorita unei astfel de ■ ha, mondial rEzu­­tă că impe­­r baib­e­­ împotriva tuturor po (Continuare in pag. 3-a)­­rialiștîi au crescut fascismul poatelor iubitoare de pace a comun toate măsurile pentru­­ca în viitor să facă imposibi­lă orice amenințare și să îm­piedice orice agresiune din partea, Ge­­maniei sau altui Stat ce s’ar uni cu ea, direct sau sub orice altă formă“. Atât poporul nostru, cât­­ și poporul cehoslovac au avut însemnat însuși războiul ce a isbucnit puțin după Muenchen. Aceiași împerialiști vor as­tăzi să tulbure din nou pacea că minuinilor, pacea popoare­lor. Imperialiștii americani împreună cu cei britanici și cei francezi urzesc crearea unei noui Germanii agresive și războinice, prin sprijinirea in­dustriei de războiu germane, prin cârdășia lor cu capita­liștii și cu moșierii germani din zona occidentală Corbii războiului, marii capitaliști de peste ocean, uneltesc din nou împotriva păcii. Pacea nu este tot atât de rentabilă pentru ei, cum este războiul Statelo­r Unite nu au cunoscut giile bombardamentelor Java­pop-Niculae Tipa (Continuare în pag. 4-a) 1 I

Next