Viitorul, martie 1908 (Anul 2, nr. 113-143)

1908-03-01 / nr. 113

2! ÎN CURÂND: ARSENE LUPIN Contra lui Sherlock Holmes prinderi). Dar pentru aceasta trebue ca trecerea aerului prin nas să fie posibilă. De aci atenția medicilor de a suprima la copii vegetațiile ade­noide (­ghindurile), amigdalele mărite (gâlcile) și tot ce împedică libera tre­cere a aerului prin căile nasale. An­­ginele, prin care înțelegem mai toate varietățile durerilor de gât, au o ori­gină microbiană. Numeroșii microbi banali și inofensivi, ce se desvoltă necontenit în gură, în dinții stricați, în fundul g­urei, pe amigdale, în fo­sele nazale, nu cer de­cât a fi exci­tați pentru a se des­volta, a se mul­tiplica, a-și exalta virulența și a da naștere numeroaselor inflamațiuni, variate după etate și cauză. Un fac­tor important în redeșteptarea mi­crobilor banali și în exagerarea viru­lenței lor e frigul. Acțiunea lui vă­tămătoare e o primă cauză în geneza anginelor. Tot frigului i se datorește și guturaiul și anginele sunt deter­minate încă de un alt factor parti­cular fie­cărui individ în parte : sus­ceptibilitatea unora de a răci mai curând de­cât alții. Astfel nasul nu e protejat prin nici un vestmânt și cu toate astea nu căpătăm guturaiul numai pe sim­plul motiv ca umblăm prin frig. Tre­ime să existe susceptibilitatea, la care se adaogă­­ răcirea la picioare printr-o încălțăminte proastă, subțire și umedă. De asemeni cauza princi­pală în înbolnăvirile gâtului nu este numai frigul ci și susceptibilitatea individuală, la care se adaugă mai totdeauna excesul de precauțiuni luate in­potriva acestor înbolnăviri. De o­­bicei copiii de școală sunt victimele acestor excese de precauțiuni. Un copil de școala nu va pleca de acasă fără ca mama sa să nu-l îm­brace bine, să nu-i înfășoare gâtul cu un șal gros de lână, pentru a-l apăra contra frigului de-afară. Nu tot astfel de îngrijiri va primi la plecarea de la școala. Mama lipse­ște și copilul trebue să se îngrijeas­că singur. Se întâmplă câte­odată ca copilul să uite șalul, să iasă în stradă încăl­zit de joc, cu gâtul gol și frigul să-și manifeste acțiunea lui vătămătoare imediat; astfel copilul poate căpăta cu multă ușurință: guturaiul, angina, bronșita, pneumonia, etc. Acelaș lu­cru se întâmplă cu toți cei ce-și în­grijesc prea mult gâtul; o singură neglijență e de ajuns ca frigul să dea naștere unei angine. Sunt ani de zile de când medicii sfătuesc necontenit și în toate oca­­ziunile de a nu se mai purta șaluri la gât, de­ a eși cu gâtul gol prin frig, de a se deprinde cu schimbă­rile de temperatură. Câți dintre noi nu au observat, că în urma obiceiului de a umbla cu gâtul gol prin frig, au scăpat de gu­­turaiurile și durerile de gât anteri­oare, ce erau aproape nesfârșite. Azi, acest lucru e un fapt cunoscut și nu există doctor care să nu-l recomande. Mai mult, acei care respiră în per­manență un aer curat, dormind în camere continuu ventilate, cu fere­strele deschise vara, care se spală dimineața cu apă rece pe față, pe gât și pe piept, se întărește mai mult contra neajunsurilor timpurilor fri­guroase și ploioase. Pielea și mu­coasele căilor respiratorii devin mai puțin impresionabile la frig. Cei care s-au deprins a umbla cu gâtul gol prin frig, capătă guturaiul și angina mai greu, sunt mai sănătoși, căci gu­turaiul și anginele repetate predis­­pun organismul la boli permanente foarte grave ca: scrofula și tuber­culoza. Deprindeți-vă deci de a umbla cu gâtul gol prin frig și guturaiul și anginele se vor rari din ce în ce, vor dispare cu timpul. Dr. N. I. CONVOCAȚI Membrii Societăței «Transilvania» sunt convocați în Adunare Generală, pentru Duminică 2 Martie a., c. orele 9 jum. a. m., în Palatul Societăței pentru învățătură poporului român, Str. Sf. Ecaterina. Ședința se va ține cu on­ câți d-oi membri vor fi presenți. La ordinea zilei: Darea de seamă a consiliului pe anul 1907. Raportul consiliului cen­­sorilor. Votarea budgetului pe 1908. Alegerea consiliului de administrație pe 1908. SCUTIREA veteranilor de prestație S’a supus aprobărei consiliului de miniștri proectul de lege, elaborat de d. V. Morțun, ministrul lucrărilor publice, prin care se hotărăște ca, cu începere de la 1 ianuarie 1908, veteranii cari au luat parte la răs­­boiul neatârnării de la 1877, să fie scu­tiți de prestație. Proectul va fi depus pe biroul corpurilor legiuitoare, în cursul săp­­tămânei viitoare. Ce se petre­ce în țara (Prin poștă de la coresp. nostru). T. Severin.— Politice- E o luptă înverșunată între cele două tabere conservatoare în localitate. Ce e drept, despărțirea s’a făcut în mod foarte tragic: n’au lipsit nici discursu­rile de ocazie, nici raghetele dintr’o parte și din alta. Prima luptă s’a dat alaltăeri cu oca­­ziunea alegerii unui membru în consi­liul de administrație al b­ancei «Seve­­rinul» o instituție de credit, formată acum câți­va ani de către conservatori, cu concursul comercianților severineni. La alegerea ce s’a făcut alaltăieri, Duminică 24 Februarie, conservatorii carpiști au susținut pe d-rul C. Gru­­escu, actualmente deputat al colegiului și de Mehedinți, iar takiștii pe comer­ciantul Th. F. Mihăilescu fost consilier comunal. Carpiștii au izbutit să aleagă pe d-l C. Grue­scu. _______ Plnocu­__ Scarlatina. — închiderea riUcșii internatului liceului. — inaugurare. — Concesiune de Ui­ie fe­rată. In oraș mai sunt patru cazuri de scar­­latină, dintre cari trei în spitale și unul la domiciliul său. — La internatul liceului, s’a ivit trei cazuri de pojar. Din această cauză, consiliul de higienă al orașului, a apro­bat în ședința sa de aseară, închiderea claselor 1, 2 și 3 cu începere de luni, 3 Martie. Osebit de aceasta, consiliul a mai dat un vot, în sensul ca să se suprime cursurile dela acele școli, unde eventual s’ar ivi cazuri de pojar. — Sâmbătă 1 Martie, se va inaugura cu toată solemnitatea cuvenită, marea sală de teatru «Grand Hotel». Trupa d-lui Al. Bărcănescu va re­prezenta opereta «Văduva Veselă». A­­ceiași trupă, va juca Duminică seara «Fire de artist». 1 — Ministerul lucrărilor publice a a­­probat o concesiune d-lui V. Voiculescu din comuna Vârfurile, spre a construi și exploata o linie ferată, în lungime de 47 k­ilometri și îngustă de 0.70 cen­­trimetri, depărtare între șine. Linia se cuprinde pe distanța de la Valea Lungă și până la un k­ilometru depărtare de gara Ploești. Această linie va servi exclusiv la­ transportul lemnelor din sus menționata pădure, fără a se face că­răușie publică. R. Sărat . Învățător acuzat de el­­___________crocherie. Un proces senzațional s-a înfățișat astăzi înaintea tribunalului local. În­vățătorul Marinescu din com­. Caiata fusese dat judecății pentru escrocherie. Iată în ce constă această afacere: Pe vremea revoltelor țărănești, mai mulți țărani din com. Caiata fiind a­­restați, se zvonise prin sat că învăță­torul Marinescu este în stare ca, în schimbul unei anumite sume de bani, să-i scape de la închisoare. Femeea lui Bucur Moise, care se a­­fla și el sub amenințare de a fi ares­tat, aflând de aceasta se duse și ea la învățător, care-i ceru — după cum sus­ține ea — suma de B0 lei pentru a stărui ca soțul ei să nu mai fie depus de către judecătorul de instrucție. Lucrurile aflându-se, cazul a fost deferit parchetului care, în urma cer­cetărilor făcute în cauză, a dispus tri­­miterea învățătorului în judecata tri­bunalului, pentru delictul de escro­cherie. Procesul urma să se judece astăzi învățătorul Marinescu tăgăduește, la interogator, cum că ar fi comis faptele ce i se impută și susține că la mijloc nu e decât o înscenare a dușmanilor săi. Se ascultă, în urmă o serie de mar­tori, dintre cari unii sunt favorabil in­culpatului, iar alții nu. Când s’a luat declarația reclaman­tului Moise, un incident penibil s’a produs. Dânsul, care se afla greu bol­nav din timpul răscoalelor, fiind de o extremă slăbiciune, a leșinat in fața tribunalului. Scos afară din ședință, dânsul a fost readus la viață după câtva timp și­ a făcut declarațiuni defavorabile incul­patului. Tot ca martori a depus și d. Al O­­rășeanu, fost deputat și proprietar. Tribunalul, în urma cererei avoca­ților inculpatului, a amânat procesul la 5 Mai, când urmează a fi citat ca martor și­­ avocat Nica. Modificarea regulamentului­­ locurilor ), ministru al lucrărilor publice, va supune zilele acestea semnăturii M. S. Regelui, proectul pentru modi­ficarea regulamentului d­ocurilor. Printre principalele modificări, care se vor aduce regulamentului în vi­goare sunt: termenul de imagazinare se va reduce de la trei la doua luni, reducerea tarifului de intreposite și renunțarea administrației de a mai face încărcări și descărcări de măr­furi, de­oarece lucrul acesta a fost cerut chiar de comercianții, cărora le convin mai bine de a face operația de încărcare și descărcare prin dife­ritele agenții. Cum se fura­ ­ interesant să povestim cum se proceda la comiterea acestor îndrăz­nețe fur­uri. Inculpații introduceau un fel de cui, în plumbul cu care vagonul era pecetluit, scoteau sfoara din plumb și după ce sustrăgeau lucrurile din pa­chete, introduceau sfoara la loc în plumb. Cu chipul acesta se furau o sumă de lucruri, fără ca cineva să-i poată bănui. Odată obiectele furate, ei le arun­cau din tren la vre­unul din cantoa­­nele din apropierea stațiilor mai mari, unde aveau complici pe canto­­niști chiar di în urmă împărțeau între ei lucrurile furate. Inculpații au declarat că au furat ast­fel suluri întregi de stofe și mă­tăsuri, și diferite alte obiecte de valoare. Operațiunile aceste­a se făceau în­tre Ploești și Mărășaști, dar, în spe­cial, între R.­Sărat și Focșani, hoții principali avându-și domiciliile pe a­­ceastă linie puteau, deci, să fure în mai multă siguranță. Complicii De­o­cam­dată 7 din autorii prin­­pali ai acestor furturi au fost ares­tați și vinovăția lor a fost complect stabilită prin însă­și declarațiunile lor. Din toate cercetările, însă, rezultă, că în această afacere mai sunt și alți complici. Probabil că ei vor fi în curând cunoscuți și arestați. Cu trenul de 5 seara, inculpații au fost trimiși ieri sub escortă parche­tului de Buzău. Cercetările vor continua acolo și se speră, că se vor descoperi lucruri sensaționale în această afacere, i­ato. Furturile dela C.F. R. din R.-Sărat (Noi amănunte dela coresp. nostru) R.-Sărat, 28 Februarie.—După cum am promis in numărul de ieri, reve­nim astăzi cu amănunte importante asupra îndrăzneților jafuri, comise de către mai mulți impiegați de la C. F. R., cari sustrăgeau diferite obiecte de valoare de prin trenurile de marfă. Această senzațională afacere a fost descoperită de către un domn con­trolor, care, bănuind operațiunele, a pus numai­decât autoritățile în cu­rent. Jandarmii locali, fiind sezisați, au luat imediat afacerea în cercetare și descoperirele făcute sunt surprinză­toare. Ele au fost încoronate de suc­ces, căci autorii principali ai furtu­rilor comise au fost descoperiți. Bazarul de la Cotești Am spus că multe din lucrurile, sustrase de prin vagoane au fost gă­site. Adăugăm azi că ele au fost gă­site la locuințele a doi dintre com­plici, cari domiciliau în comuna Co­tești. Jandarmii au dat acolo peste un adevărat bazar de lucruri furate. S’au găsit rochii scumpe, ghete noi, stofe, stămburi, mătăsuri de preț și nume­roase alte obiecte. La început culpabilii au urmat să tăgăduiască. Față, însă, cu probele existente ei au mărturisit, că lucru­rile găsite la dânșiii, provin din fur­turile de prin vagoanele de marfă. Obiectele găsite la percheziție, au fost aduse la parchet, dimpreună cu indivizii arestați. Artiștii noștri D. M. Liviu Prim-tenor al operei române D. M. Liviu, primul tenor al ope­rei române de sub conducerea d-lui Grigoriu, a debutat Duminică seara în Turiddu din Cavaleria rusticana, obținând un frumos și legitim succes. D. Liviu are o voce frumoasă și clară, egală în toate registrele și știe s-o mânuiască cu dibăcie, ceia­ ce do­vedește un studiu profund și amă­nunțit. D. Liviu a studiat în Italia, cu renumitul profesor Vidal din Milano și a debutat tot în Italia, cântând pe Alfredo din Traviata. Contrar unor versiuni tendențioase ce s’au răspândit și continuă să se răspân­dească cu­ privire la retragerea d-lui Const. C. Zamfirel din capul adminis­­trațiunei ziarului «Viitorul», și pentru a stabili adevărul, anunțăm pe toți cei induși în eroare că d-sa s’a retras în mod demn și că a fost descărcat în regulă de gestiunea sa neaducând nici un prejudiciu ziarului atât din punct de vedere moral cât și material. Aceasta pentru ca să se știe. Direcțiunea. CURIERUL PETRECERILOR Balul seciet. „Eintracht“ In seara de 23 Febr. a avut loc în saloanele «Edison», balul țărănesc anual al soc. germane «Eintracht». Modul cum balul a fost organizat, intimitatea ce se impunea printre asis­­tenți în tot timpul serei și diferite alte distracțiuni foarte amuzante, au făcut să se petreacă de minune. Un numeros și distins public a luat parte la acest ultim bal din sezon. Prim re domnișoare remarc pe: Ca­melia Wachspress, Ida Dulbergher, Henriette Carmol, Stefanie Steimeld, Virginia G.Utkich, Margareta Frantz, Șinca Kohm, Otilia Mateescu, Klaptr, Louisa Kästner, Mane Havlicek, Manșa Zahandis, Elisa Kaufman, Lina Dick­­man, Vin­sen­e Golds­tein, Hera Grützl, Blonda Bernstein, Helme Eibogen, Ce­cilia Kraus, Marioara Georgescu, Mane Chimpețeanu, Victoria Schucmacher, Martinesen, Amalia Török, Elisabetha Zuik, Anicuța Triandafir și multe altele cărora le cer scuze; D-na și d. Carul Witzner, prezidentul societăței, Teodor Rogaitzky, vice-pre­­sident, Kausch, Frantz Schmudt, Fritz Baer, Albert și August Frolis, d-na și d. i. Karmol, etc., etc. Printre tinerii dansatori remarc pe: Vicu Kuler, frații Zen­covici, Junele lancu, Mitică Gorobeanu, Sigmund Co­hen, Henrich lancovici Galați, M. Ru­bin, I. Blum (foarte hazliu in costum de mitocan), I. Niculescu, Iancu Ké­er, Haber­man, Benedict Jenő, Cippeck, Dormiano, Frantz Henrich, Antonio Ia­­conesi, Johan Fenk, Iacob Cernovitz, Aurel M­icoletti, iocot, Traian Voinescu, Alex. Weiss, Alex. Dan, Conrad Ebert, E.­im­unesch, Leon Heiler, Sandu Albu, Rudolf Harücek, Albert Kästner, Sig­mund Eibogen, Moritz Goldemberg, etc. Balul a luat sfârșit la orele 6 și jum. dimineața. BULETINUL ATMOSFERIC AL INSTITUTULUI METEOROLOGIC București Joi 12 Martie 1908 st. n. 8 ore a. m. Vinerii 13 j Răsău Soare 6 h‘ 32 m Martie ț Apusul » 6 h. 18 m. înălțimea Baromet, la 60 742­8 m. Temperatura aerului +5 °. 2 m. Starea Cerului acoperit Vântul slab SW Temp. maximă de er­ +17 °. Temp. minimă de azi +3 °. Sâmbătă 1 Startle 1908. Situația la sate Știri tendențioase răspândite de ziare.—Liniște deplină în țară.— Neânțelegeri firești între proprie­tari și țărani, Cu prilejul aplică­­rei nouei legi.—Incidentul de la Războeni. Știrile ce s’au primit eri, cu privire la situația de la sate, continuă a fi sa­tisfăcătoare și deplin liniștitoare. Multe din știrile publicate de ziarele de eri erau tendențioase. Așa de pildă e inexact, că s’ar fi produs agitații pe moșia Onești a prin­cipelui Știrbei din jud. lași; de ase­menea neexacte sunt și știrile că s’ar fi produs agitație la moșia Budești-Ghica. * In jud. Neamțu, la comuna Răz­­boeni, Valea Albă, 25 țărani au intrat cu plugurile în moșia aren­dașului. Prefectura a intervenit însă numai­de­cât, luând toate măsurile necesare pentru potolirea spirite­lor, b’au arestat imediat zece ță­rani, cari au fost­­ dovedi­ți că sunt capii mișcărei. In urma acestei mă­suri, liniștea s’a restabilit. * Suntem informați că ministerul de interne este pe urma autorului ma­nifestului găsit în comuna Strehaia. * Nu se poate tăgădui că în unele lo­curi exista neînțelegeri între proprie­tari și țărani. Aceste neînțelegeri sunt însă firești în acest timp al anului. Ele se produc aproape în toți ani. Azi ele sunt însă mai explicate ca ori­când. Acuma e timpul, când se pune în apli­care principiile unei legi noi, pe cari mulți n’o cunosc în­deajuns, pe care unii nu o pricep în adevăratul ei spi­rit și pe care alții tenderfioși o inter­pretezi în mod greșit. Aceste neînțele­­legeri însă nu trebue să alarmeze pe nimeni, de­oarece ele n’au nici un ca­racter de gravitate. * Știri cu desăvârșire liniștitoare pri­mim și din comunele Sârbi și Știu­­beni. mtmioejaoatestmsatrrinMtma' ADUNAREA GENERALĂ Cercului comercianților Și PRODUCĂTORILOR de BĂUTURI In sala Eforiei a avut loc ori la ora 3 jum. după amiază, adunarea generală a Cercului comercianților și producătorilor de băuturi. D. Cernăuțeanu spune că scopul acestei adunări este de a se da o constituire reală cercului comercian­ților. Roagă pe cârciumari să ia parte la întrunirea de Duminică, care va avea loc la Craiova. D. D. Lăzărescu face cunoscut constituirile în cercuri ale comercian­ților în provincie. Spune că menirea cercului este a apăra pe viitor in­teresele comercianților de băuturi spirtoase, îndeamnă pe cei prezenți de a se duce Duminică la Craiova D: 1. Mihalcea­ Vrănceanu dă citire procesului-verbal de constituire a cer­cului, care se aprobă. Mișcarea cârciumarilor D-sa spune că a luat cuvântul pentru a da explicație asupra caracterului mișcărei cârciumarilor, de­oarece s’au lansat de către rău-voitori svonuri tendențioase. In momentele prin care trecem, când nori negri apar pe ori­zontul iubitei noastre țări, nu trebue să fim noi aceia cari să contribuim la alte tulburări și desordini. Adunarea generală de astăzi se ține pentru a arăta rostul meetingului de la 14 Martie. In acea zi se va sărbă­tori înființarea cercului de băuturi spirtoase. Asta se va face, iar nici­de cum altceva, după cum au insinuat unii. Programul zilei de 14 Martie D. Mihalcea dă citire programului zilei de 14 Martie. Dimineața la ora 10, la biserica Sf. Spiridon, serviciu divin pentru sfințirea drapelelor cer­cului ; la ora 1 d. a. consfătuirea in­timă a comitetului cercului cu dele­gații din provincie; la ora 2 jumă­tate marele meeting, unde se vor rosti diferite cuvântări; seara la ora 9, va avea loc o mare masă. D-nii C. Iancu, Em. Culoglu, V. Fi­­lotti și I. Rușavețeanu sunt procla­mați nași ai cercului.­­ Continuând, d. Mihalcea spune că trebue lăsată libertatea comerțului, și comercianții să nu fie surghiuiți de om­­și cine. Termină rugând pe toți să vie în număr cât mai mare la întrunirea de la Craiova. * D. R. Alduleanu vorbește despre cercul comercianților, care va ridica mult pe cârciumari în ochii politi­­cianilor. Cere ca toți să fie uniți. D. D. Moșoianu laudă inițiativa înființărei cercului. Spune că toți tre­bue să fie cu mare băgare de seamă și să nu asculte de intrigile pe care le-ar băga între ei unii răi­voitori ai cârciumarilor. D. Cernu­țeanu ridică adunarea la ora 5, rugând încă odată pe membri să meargă Duminică la Craiova. mold. A PARLAMENTARE ■ Ședința de tir a Senatului s’a ridi­cat în semn de doliu pentru moartea lui Al. Nicolaid, vice-prezident, — după ce d. P. S. Aurelian a adus omagii pioase memoriei distinsului fruntaș al partidului liberal, la care d. ministru Anton Carp a asociat guvernul. S’a decis trimiterea unei delegațiuni la Craiova, care să asiste la funerariile fostului vice-președinte al Senatului. D. V. Visianu a cerut să facă parte din această delegațiune. ■ Senatul a declarat er­ vacant scaunul de senator la colegiul I de Vaslui, ocupat de d. maior Văleanu, de curând numit inspector agricol. * In ședința de eri a Camerei, d. M. Pherekyde, președintele Adunărei, a relevat pierderea suferită de Senat și de țară, prin moartea lui Al. Ni­colaid, vice-președinte al Senatului, amintind marile calități ale acestui bărbat de inimă și de caracter. D. ministru de interne I.I. C. Bră­­tianu s’a asociat, în numele guver­nului, la regretele Adunării, arătând că partidul liberal și țara deplâng pierderea distinsului bărbat. * Eri s’a declarat vacant locul de deputat al colegiului al IlI-lea din Dorohoi, în urma numirei d-lui C. Romano într’o funcțiune publică sa­lariată de Stat.* Camera a votat î­n ședința de eri proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea învățământu­lui primar și normal primar din 19 August 1901. * Camera a votat ori proectul de lege pentru dotarea școalelor primare ru­rale cu pământ de cultură pentru în­vățământul practic agricol. D. N. Matei fusese de părere că venitul produs de ace­st pământ de cultură, să se împartă tuturor învă­țătorilor școalei, iar fiecare dintre a­­cești învățători să fie însărcinați cu supravegherea și conducerea lucră­rilor. D. ministru Haret n’a admis acest amendament, arătând că scopul pen­tru care vrea să acorde întreg veni­tul pământului, numai unui singur om, e pentru ca să se facă o selec­­țiune între acei învățători buni și cunoscători ai culturei pământului, și ceilalți, cari nu cunosc agricultura. In urma acestor explicațiuni, pro­ectul de lege a fost votat fără nici o modificare.* Camera a votat ori fără discuțiune: proectul de lege pentru recunoaște­rea ca persoană morală a societăței generale de patronagiu din București; proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea Cassei de credit, economie și ajutor a corpului didactic, admițându-se o modificare propusă de d. deputat Ștefan C. Ioan prin care se stabilește ca din veni­turile Cassei să se preleveze 30 la sută pentru cheltuelile de adminis­trație în loc de 15 la sută cum era prevăzut în proect. Votul asupra pro­­ectului de lege pentru autorizarea Cassei școalelor de a face un viri­­ment de fonduri din veniturile lega­telor Iorgu Anghelescu și Al. An­­dronescu pentru plata unor lucrări făcute la azilul Elena Doamna a ră­mas nul, rămânând a se repeta în șe­dința de astăzi.* Ele s’au distribuit la Cameră pro­ectul de lege, prin care se legitimează cheltuelile în sumă de 5.904.893 lei și 63 bani, făcute de Direcțiunea că­ilor ferate peste prevederile din bu­getul exercițiului 1906—1907, și pro­ectul de lege pentru recunoașterea calităței de cetățean român d-lui A­­ron Aureliu din comuna Tămădău- Darvari, județul Ilfov. ÎNARMAREA proprietarilor Conservatorul de-aseară publică a­­larmanta știre cum că proprietarii mari din mai multe județe au început să ia măsuri, ca să se apere singuri, în­potriva unor eventu­ale excese ță­rănești. Ne place să credem, în interesul marei proprietăți, că această știre e cu desăvârșire lipsită de orice temei. Știri Școlare ■ Consiliul permanent al instruc­țiunei, judecând procesul învățătoru­lui A. Gafencu, din comuna Bucecea, jud. Botoșani, l’a achitat de ori­ce penalitate întru­cât s’a constatat că acuzațiunile ce’i s’au adus erau neîn­­temeate. ■ Mâine Sâmbătă, la orele 5 seara, consiliul permanent al instrucțiuni se va întruni din nou, sub președinția d-lui Sp. Haret, ministrul instrucțiu­nei, pentru a continua cu discuția re­gulamentului școalelor de belle-arte. ■ D. Th. Alexiu, profesor de isto­rie și limba franceză de la liceul Sf. Sava, a fost numit membru în comi­sia pedagogică a ministerului instruc­­țiunei, în locul d-lui profesor A. Ia­­cobeanu. ■ D. Leon Grigorescu, profesor la liceul din Craiova, a fost transferat la gimnaziul din Caracal, iar în lo­cul său a fost mutat d. profesor N. Pandele, de la gimnaziul din Caracal. cestor inspecțiuni, atât în Capitală cât și în județ, câte­va neregulari­­tăți, nu prea mari, săvârșite în mare parte de copiștii arhivari, în unire cu practicanții. S’au luat măsuri ca asemenea fapte sâ nu se mai repete în viitor. ȘTIRI MĂRUNTE D. Grigore Cantacuzino, fiul fostu­lui președinte al consiliului de mini­ștri, șeful conservatorilor din județul Olt, a suferit o supărătoare neplă­cere. Curtea de Casație, judecând în ultima instanță, l-a șters alaltăeri din listele electorale ale județului Olt. Așa­dar prințul Griguță care este șeful conservatorilor din acest județ, n’are dreptul să fie nici alegător. A­­ceastă situațiune este desigur ridi­colă. Ceea­ ce e mai nostim în ac­eastă afacere este că tot Casația a menți­nut în listele electorale pe adversarul acestuia, d. Paul Negulesco, takist. ■ In orașul Tulcea, un câine turbat a mușcat pe o copilă, care a fost tri­misă în cura institutului antirabic, iar câinele turbat împreună cu alții mușcați de acesta, au fost omorâți. Gaze­ta tribunalelor Scandalul din calea Griviței In apropierea gărei de Nord se află situate un mare număr de stabili­mente fără caracter definit, căci în față sunt cârciumi sau restaurante, iar în dos sunt, un fel de hoteluri, unde trag peste noapte țărani, sau oameni mai nevoiași în­deobște, plă­tind o mică sumă pentru un pat. Unii antreprenori de asemenea sta­bilimente, au drept ajutoare niște in­divizi, cari buzunăresc, în timpul som­nului, pe osteniții drumeți, iar când aceștia, a doua zi încercau să reclame ceia­ ce ’i s’a furat, antreprenorul și creaturile lui luau la bătae pe vic­timă și aceasta intimidată, renunța și pleca. Un caz de această natură s’a în­tâmplat acum trei zile. Antrepreno­rul se numește Sava Penculescu; lo­calul este tocmai în fața gărei, iar victima o biată femeie, care, după ce fu jefuită și bătută, alergă la secție să se plângă. Comisarul trimise un agent și doi gardiști care să aducă pe Penculescu la comisariat, dar și aceștia fură bă­tuți și izgoniți de zurbagiul antre­prenor și de slugile lui. Atunci pur­cese însăși comisarul, la fața locului; el avu însă aceiași soartă ca și sub­alternii cari l’au precedat. In cele din urmă fu sesizat par­chetul, care ordonă arestarea imediată a răzvrătitului. Reprezentanții forței publice reușiră, abia după o zi de sforțări, să pună mâna pe el, căci a­­cesta se opunea, înarmat fiind cu to­poare, el și slugile lui. Dânsul a fost adus ori la parchet, care l-a depus la Văcărești, însărci­nând pe d. judecător Popovici cu in­struirea acestui caz de temeritete neo­bicinuită. Inspecția judecătoriilor de ocoale D. prim-președinte al tribunalului Ilfov, Th. Cudalbu, a făcut inspec­­țiunea unora din judecătoriile de o­­coale din circumscripția acestui tri­bunal. D-sa a constatat, cu ocazia a­ Cu începere dela 1 Martie, ori­ce nou abonament se va socoti dela 1 sau 15 ale fiecărei luni. Repetam în această ocazie ru­gămintea, ca adresele și semnă­turile să fie cât se poate de com­plecte și de lizibile. ADMINISTRAȚIA întrunirea de la școala Golescu Consfătuirea cu delegații su­burbiilor Capitalei Cuvântarea d-lui Vi­ntilă Brătianu. — Programul lucrărilor de edili­tate ale comunei. D. Vintilă Brătianu, primarul Ca­pitalei a convocat aseară, în localul școalei Golescu din str. Antim, pe delegații suburbiilor, pentru ca îm­preună cu consiliul comunal, să se consfătuiască asupra diverselor lu­crări de edilitate și higienă ce ur­mează a se face orașului. Au răs­puns la invitație vre­ o 300 de dele­gați. D. Primar a sosit la ora 8 ju­mătate și a fost primit cu calde o­­vațiuni de către delegați. D-sa s’a în­treținut cu fiecare din ei până la deschiderea întrunirei. Cuvântarea d-lui V. Brătianu La ora 9, d. Vintilă Brătianu, des­chizând întrunirea, spune că ultimul consiliu comunal s’a ocupat cu pro­gramul îmbunătățirilor ce urmează a aduce orașului. Și s’a hotărât atunci ca programul să nu fie pus în apli­care, până când delegații nu vor fi consultați. Aceasta din cauză că au­toritatea executivă­ comunală, repre­zentată prin 3 oameni, nu este în posibilitatea de a ști nevoile unui o­­raș atât de mare ca Bucureștii. Și fiind­că nu se va putea întocmi în­tr’o singură adunare programul, se va mai ține câteva atari adunări, în care să se dea cuvănt tuturor repre­zentanților autorităței comunale. As­tăzi își va expune părerile autorita­tea executivă, întruniri pe culori D. primar crede, că pentru a se duce la bun sfârșit ideia propusă, ar fi bine ca să se țină pe suburbii și culori, mai multe întruniri, în cari să se arate nevoile localităței. Pavajul străzilor In primul loc, spune oratorul, tre­bue să ne ocupăm cu pavajul străzi­lor dela margine. Face cunoscut, că în urma convenției cu societatea de bazalt, se va putea face până la 20 km. de trotuar. Roagă delegații ca să aibă în vedere la facerea trotua­relor străzile cu circulație mai mare. Chestiunea apei.­Canalele In ce privește apa, spune că a luat măsuri ca să se facă noi rețele pe o lungime de 10 km. Se face însă o mare risipă cu consumația apei. O să fie nevoie să facem contoare de apă Nu putem da apă de­cât 18 ore în timp de 24 și aceasta acuma iarna, când nu se întrebuințează apa la stropitul străzilor, o cantitate de 75.000 metri cubi de apă zilnic și totuși nu ne ajunge. Legată de ches­tiunea apelor continuă de primar, este și chestiunea canalelor. Căci, după cum se știe, toate canalele Capitalei, se scurg in Dâmboviță, infectează această apă și astfel duc infe­cția departe in atâtea localități. Trebue să studiem o nouă modificare a ca­nalelor. Iluminatul Iluminatul cu gaz aerian se va în­tinde până în ocolul al 111-lea. Au venit cereri ca să se întindă ilumi­natul dincolo de acest ocol, însă a­­ceasta nu se poate face, din cauza actualei convențiuni cu «Societatea de gaz». In ocolului al 4-lea se va aduce iluminatul cu petrol pe o în­tindere mai mare. Liniile de tra­mvai Ni s’au mai cerut prelungirea unor linii de tramvai. Și aceasta în pre­zent nu se poate face din cauza con­tractului cu societatea tramvaiurilor. Peste 10 ani, când vom intra în po­sesia liniilor de tramvai, se va pu­tea face ceva. Totuși căutăm un mij­loc de a putea face acuma câte­va linii pe seama comunei. Rampele de gunoaie Am fost de asemenea rugați ca să desființăm unele rampe de gunoaie, cum este aceea de la Tunari. Noi studiem aceasta și la timp vom lua măsurile ce le vom crede folositoare cetățenilor din partea locului. Repe­tăm însă că noi nu am găsit la Pri­mărie studii asupra chestiunilor de mai sus și pe care noi trebue să le facem. Noi piețe la margine Fiindcă orașul nostru are o rază destul de întinsă, ar fi foarte nimerit să se înființeze numeroase piețe îh diferite cuartiere — aceasta pentru binele locuitorilor de la margine. * Spune că abatorul trebuie, în pri­mul loc, construit și pe lângă el și o instalație frigoriferă. Crede că peste an î n noul abator va fi gata. * Intru­cât privește gara Obor, a intervenit la ministerul lucrărilor pu­blice, ca să-i mărească activitatea, înființarea de școli Trecând apoi la chestiunea școa­lelor, arată de ce importanță sunt ele pentru populația de la margine. Pen­tru aceasta se vor construi mai multe localuri de școală, mărindu-se numă­rul lor în cari se vor face biblio­teci și săli de lectură. De asemenea, a dispus, în urma sfatului d-lui dr. Botescu, ajutor de primar, ca să în­ființeze băi pe lângă cantinele școlare, ca elevii să se deprindă de mici cu curățenia corpului. Tot datorită d-lui dr. Botescu, se va mări numărul dispensărilor co­munale. Cam acestea sunt punctele princi­pale din programul ce voim să-l adu­cem la îndeplinire. Mulți m’au între­bat, care-i rostul de a fi consultați delegații. Noi am crezut că d-voastră fiind direct interesați în cauză, ne veți da cu multă pricepere concursul d-voastră, care ne va fi de bun augur, în aducerea la îndeplinire a progra­mului. Credem că alcătuirea acestui pro­gram cu toți cetățenii, va avea ca efect, că nu va fi preschimbat de cei ce vor veni în capul administrației comunale. D. primar mulțumește delegaților pentru că au venit în număr atât de mare la convocarea făcută, înainte de a termina dă citire consilierilor comunali repartizați ast­fel pe culori, cari vor lua parte la consfătuirile cu delegații. Culoarea de roșu : Stancu Becheanu, C. Cristescu, Gr. Melic, Ion Nau­­mescu, S. Panaitescu, Anton Vanic, C. Nicolescu ; Culoarea de Albastru Botez Michail, P. Tărușanu, V. Ulri­­canu, Culoarea de Galben C. Cos­­tescu-Comăneanu, dr. I. Costinescu, I. Pr. Dumitrescu, Al. D. Florescu, Olmazu Zahariade, maior C. Slăti­­neanu , Culoarea de Verde, dr. H. Bo­tescu, Em. Culoglu, G. Ioanin, I. G. Saita, Culoarea de Negru, N. Ceză­­rescu, Al. Donescu, C. F. Robescu, C. Hagi Tudorache, Vieceacu Don­cu. * Expunerile de mai sus au fost sub­limiate cu numeroase și zgomotoase aplauze. După ce s’a mai întreținut cu de­legații d. Vintilă Brătianu, a părăsit sala întrunirei la ora 10, în mijlocul ovațiunilor delegaților. Mold. ADM­INI­­STRA TIME ■ Direcțiunea generală a serviciul­ui sanitar a hotărât trimiterea a noi agenți sanitari în județul Argeș, pen­tru combaterea epidemiei de scărl­a­­tină. O groaznică sinucidere de la hotel Grivița Amărât de boală și mizerie, un om Încearcă a-și curma zilele prin­tâindu-și gâtului Eri dimineață la orele 9, o groaz­nică sinucidere s’a petrecut la hote­lul Grivița, din calea Griviței. Un anume Vartan, originar din Bacău, a voit să se omoare, tăindu-și gâtul cu un brici. Societatea de salvare fiind anunțată de acest caz, o ambulanță a sosit în grabă și a transportat pe sinucis la spitalul Filantropia.­­ La orele 9 jumătate, un servitor al hotelului, intrând în camera lui Var­tan, l-a găsit trântit pe parchet în­­tr’un sac de sânge. Sub bărbie avea o tăetură adâncă, din care sângele eșea în abundență. Apropiindu-se de el, a văzut că mai trăește­ îngrozit, servitorul s’a retras, încunoștiințând pe stăpânul său de cele descope­ite. Acesta anunță imediat societatea de salvare și circ. 13. D-l Negulescu, co­­misarul-șef, veni imediat la fața lo­cului și dispuse transportarea la spital. După puțin sosi și procurorul de serviciu d. 2 Tegulescu, care făcu an­cheta cuvenită. Din ancheta autorită­ților rezultă că Vasile Vartan, venise de curând la hotel, unde se înscrise sub numele de Vasile Iosifescu, și că are părinți la Băcău. Din două scrisori lăsate de sinucis, dintre care una adresată părintelui său, reese că, cauza disperatului act ar fi mizeria unită cu boala. * Interesându-ne pe seară la spital, ni s’a spus că starea lui Vartan este gravă, de­oarece a avut o mare pier­dere de sânge. —m— DIFERITE ȘTIRI ■ Societatea «Leonida & C-mne» a furnizat D-lui H. Moser, industriaș din București un automobil «Darraco» de 12 cai putere. ■ Cuponul de dividență No. 3 al Acțiunilor Băncei Marmorosch. Blank &j Co. societatea anonimă, se plătește cu câte lei 50 fie­care, la Casieria acestei Bănci în București, precum și la toate Sucursalele și Agențiile ei din provincie. ■ Domnul D. Burileanu, mare pro­prietar din T.­Severin, a comandat Societăței Leonida & C­ie un automo­bil «Fiat» 35­45 cai putere, cu 6 cilin­dri, care îi va sosi în curând. ■ D. General Al. Averescu, minis­tru de războia, a fost dri dimineață la palatul princiar de la Cotroceni. ■ Vineri seara la ora 9, d. dr. U­­rechiă, va ține la Ateneu o confe­rință cu proecțiuni, vorbind despre : O excursie in munții Bucegi. Intrarea în sală 1 leu. ■ Consiliul permanent al instruc­­țiunei, a judecat aseară procesul în­vățătorului A. Gafencu, din comuna Bucecea jud. Botoșani. ■ D. N. Iorga, profesor universitar, va ține Sâmbătă 1 Martie la ora 9 seara, a șeaptea conferință asupra «Istoriei armatei Române», în localul Ligei Culturale din Calea Victoriei No. 113.

Next