Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)

1908-06-10 / nr. 210

ECONOMICE SI FINANCIARE Cota valorilor la Bursa din București 8 iunie 1908. Renta amortibilă seria A și B și renta convertită din 1905 , precum și scrisurile fondate 5 la sută au făcut efectul celor mai numeroase cereri în bursă. ținuta efectelor de Star e bună împrumuturile de județe și orașe se mențin ferme la cursurile de alaltăeri. O slabă scădere de 0.25 bani la bucată a lovit scrisurile fondare urbane Iași. In compartimentul acțiunilor însă s’au observat senzibile scăderi în­cepând cu Ha nca J­ațională care a pierdut o b­i ae bucată. In devise cehul Londra, Paris, Viena și Belgia. Cursurile s’au fixat astfel : împrumuturile de Stat române: Renta am­urtibila 5 ia suta iei iu* in variatul; Îm­prumutul de 185 milioane 5 ia suta lei lu*,*6 staționar ; împrumutul de 8* mili­oane s­i jumătate, lei 9i.*5 staționar ; Îm­prumutul de 6p milioane, lei —.9* stațio­nar ; împrumutul de *74 milioane lei 96 staționar . Împrumutul de ie lei —­92 91 l*u milioane lei 9<.*5 staționar împru­mutul de 9u milioane lei yo.ou staționar impr. de 186 milioane lei 90.5u renta a­­mortm­ist sena A și b lei 90.50 lncheat, renta convertita din 1905,1. 9u.6. Inch­cat. Împrumutul de județe și orașe.—Obli­gațiunile Creditului județean și comunal 5 la suta lei 10087 ; obligațiunile cre­ditului județean și comunal 4 jum. la suta lei 91.50 staționar; obligațiunile cre­ditului viticol lei —.—­ obi­gațiunile co­munei București 4 la suta lei 86.37 sta­ționar obligațiunile lu­i 92. Suprumuturi de societăți. — Scrisori funciare rurale 5 la suta lei 99,95 încheat scrisuri funciare rurale 4 la suta lei 88.45 staționar, scrisuri funciare urbane, București lei 9e gl in urcare scrisori fun­ciare urbane lau­ lei 95,75 in scădere obli­gațiunile societatei Letea lei — .— Acțiuni.—Banca N­aționala a României lei 4.115 scadere, banca Agricola lei 437 scădere, Blank ot R­nia Li­tel lei 234.— scădere banca de scont din București lei 1*8 staționare, banca Marmorosche Blank et U­nie lei 875 scădere, provizorii lei 257 scădere banca populara din Pi­tești lei —­—­ banca Generala Româna lei 1695 scădere; societatea de asigurare Naționala lei 68* In scădere: societatea de asigurare Dacia Romania lei 850 stați­onar. In devise.—Cek.Londra lei 25.55 în ur­care; Cek Paris lei­ 101.68 în urcare Cek Berlin lei 125.30 Cek Viena lei 106.50 Cek Belgia lei lui.43. IN STRĂINĂTATE 8 Iunie, 1908. Valorile române au cotat astfel pe pie­țele strainei__________________________ La Berlin.— Renta română din 1903 5 la sută ne­convertită lei 101.— renta română din 1889 4 la sută lei 89.80 renta româna din 1890 4 la sută lei 93.10 renta română din 1891 4 la sută lei —­—­ renta româna din 1895 4 la sută lei 83.30, renta româna din 1896 4 la sută lei 88.90 renta româna din 1898 4 la sută lei — — renta româna din 1905 4 la suta convertit 89.50. renta română din 1905 4 la suta lei 88.80. împrumutul comunal București din 1888 4 la sută lei 96.25 împrumutul din 1895 4 jum. 2 la sută lei 94.50 împrumut din 1898 4 jum. la suta lei 96.40. La Paris.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 5 la sută lei 96.50 Renta românâ 4 la sută lei —.— Renta româna convertită lei 91.10 Noul împru­mut român lei 91.80. La Francfurt.—Renta romănă 5 la suta lei —.— Renta româna 4 la suta lei 93.10 Noul împrumut român lei 100.—­ La T iest. — Dacia română ca lei 675 Naționala lei 835.Generala lei 635. La bruxelles.—Acțiuni capital 965. Ac­țiuni ordinare 477, tramva, București 775 CEREALE București, 8 iunie 1918 Cota cerealelor în străinătate (Ultimele depeși) Pe piețele americane grâul este în scădere ușoară. Porumbul sta­ționar. Piața este fermă la Paris iar la Berlin în scădere. La Brăila grâul calm și impor­tatorii rezervați . Porumbul este cu tendința neregulată. La Constanța grâul cu tendința mai fermă , porumbul este cu ten­dința neregulată. Cursurile sau stabilit astfel pe diferitele piețe. La Budapesta. Grâul pro. Octomvrie— 11.58. Secara pro. Octomvrie 9.53— Ovă­zul pro. Octomvrie 8.44. porumbul pro. Iulie 7— pro. August 7.05. La Paris. Grâul pro Iulie 21.85, pro. Sept.—Dec. 22.05, Iarna Iulie—Aug. 28.55, Sept.—Dec. 28.95. La Berlin. Grâul pro Iulie 21.17— pro. Sept. 196.—Secară pro. Iulie 18. 25—pro. Sept. 176.—­ Porumbul pro. Iulie 144, pro. Sept. 143. La New-York Grâul disponibil 93 37 pro. Iulie 15 pro. Sept. 96 Porumbul disponibil 95.24, pro. Iulie 92.50 pro. Sept. La chicago. Deschiderea pro. Septem­­bre 86 Iulie 88.37 pro. Sept. 87.24. Dec. 85.24. Porumbul deschiderea 69.—, pro iulie 69.75 pro. Sept. 68.12, pro. De­cembrie 58.62. La m­aila. Grâul greutate 78.79 20.25 76.77 19.40 72.73 18.50. Porumbul 13. La Constanța. Grâul greutate 78.79 20.50 77.75 19.45 76.71 18.80. Porubul ferm L.90. pus-o toți în d-sa, la numirea în această funcțiune , a fost Înșelata. O interesanta circulara a trimes d-sa către toți primarii din plașile Soveja Vrancea și Zahala, ca sa însemne pe ța­­ran­a se angaja la munci pe moduile din apropierea Marășeștiior și Sascutului, unde se cultivă cu deosebire sfecla pen­­tru zahar. Regretând că n’o putem reproduce în Intregime extragem câteva pasagii inte­resante. «De când cu înființarea fabricelor de zahar de la Sascut și Mârășești, cultura sfeclei de zahar a luat o mare dezvoltare în județul nostru. Se ocupa cu cultura acestei plante și țăranii din comunele si­­tuate în apropierea fabricelor, dar toa­­mai întinse suprafețe se cultiva pe seama mamor atenuați și proprietari. „Aceștia pentru a?i avea muncile asi­gurate, aduc de obiceiu din cagan­a ți Bucovina, muncitorii straini, cari rămân aci cat­aureaza rarinul,și praștia slec­elor apoi pleaca și se intorc la scosul lor, in starțit acești străini sunt ocupați în mij­lociu cam trei luni pe an. „Daca facem­ socoteala că proprietarii și arendașii deja noi aduc intre 110.­­*100 muncitori străini, uneori numamul lor a trecut și de 30­0, rezulta că acești străini duc cu ei din județul ilustru, in fiecare an, sute de mii de lei. Nu s’ar putea oare sa ramană acești bani, daca nu în totul deocau­da.a, cel puțin în buna parte aici chiar in județ la noi? Eu cred ca nu,caci se galeesc la noi multe brațe, care nu se întrebuințează cu buna chibzuiala și de aceia se perd un mare număr de zile și cu consecința și valoarea acelor zile. La munte, mai ales, unde locurile de munca sunt foarte restrânse, un număr însem­nat de br­ațe, nu găsesc întrebuințare parte din an, sau și unca găsesc, intre­buințarea este vremelnică, cu întrerupe­re de zile întregi din săptamana, când cel care n’are alta ocupație decât mun­ca cu brațele, trecue sa cheltuiască aceia ce a câștigat în unele în cari a avut de munci și de actia mulți nu pot economi nimic și duc ,a viața plină de lipsuri și neajunsuri. „Numai cei cari sunt stăpâniți de lene­și care nu știu prețul vremea—pot spune că se duc la depastări prea mari—ci daca sunt de aceștia, avem datoria de a-i neș­­tepta și ínaernna spre munca ,ec.și mun­ca cinstește pe om și-i aduce sporire în­tru toate". „Escursiune de e­­­levi bulgari. — la­ T.­Măgurele.­specție. — Astăzi au sosit în oraș 50 de elevi bulgari de la școala din Dolni-Dâbnic, din jurul Plevnei, sub conducerea a 4 institutori. Ei au sosit cu trenul pana la Samovit, de unde s-au îmbarcat pe va­por. Sosind la Nicopoli, oraș bulgar pe Dunăre, vis-a-vis de T.­Magurele. Din Nicopoli s’au mai atașat la escursie încă 26 de eleve ale școalei secundare de acolo și cu toții au trecut în T.-Măgurele,unde au vizita­t orașul și câteva clădiri publice mai frumoase. Escursioniștii vor părăsi asta seară ora­șul, în­apoindu-se la Nicopoli și Dolni- Dubnic.­­ D. prim-procuror Grigore Ștefă­­nescu, din București, a sosit în județul nostru pentru inspectări a judecătoriilor noui din județ. D-sa este însoțit de că­tre d. George Roșeanu, procurorul de Teleorman. Buzău. Crima din Pănattu.- E­­xam­nul de notari.-Așa — in ziua de 4 cor. a fost adus înct­ra spitalului județean de aci locuitorul State Caloian borescu din com. Panatau. Sus zisul avea o fractura adânca la craniu, și azi și-a dat sfarțitul. Mame se va face autopsia în prezența substitutului Tr. Orleanu. Existând ba­­nieli de crimă, parchetul a deschis o anchetă. — in zilele de 24 , 25, 26 și 27 cor. se va ține în localul prefecturei locale txam­e­nul de notari. — Din comuna Breaza se comunică par­chetului ca In ziua de 6 cor. a Încetat din viața locuitorul Ion Mardan. Sunt banui­­eli ca și.I­rilul a fost bătut de către Nae Dorobanțu.­­ Azi după amiază a plouat timp de aproape o oră. Corabia. __ Pâine confiscată. __ Ploaie. Poliția constatând că se înșeală publi­cul la cântar de către brutari, poliția a operat confiscan­ța mai mulți brutari din localitate. Ața de la brutăria Papateodoru s-au confiscat 50 pâini, găsite lipsă câte 150 gr. la kgr. — Azi pe la orele 4.45 p­­m. a căzut o ploaie torențiala asupra orașului nostru, însoțită de grindină. Procesul Dristorian-Uhriiswski Un proces de presă transformat în proces criminal. — Lupta se da in sânul familiei conservatoare. Istoricul crimei din Argeș.— D. Comâneanu martorul d-lui Dris­­torian.— Mai tor­ii și dosarul in­strucției Mâine se judecă la Ploești proce­sul de calomnie prin presă inten­tat de d. Decebal Dristorian d-ler Petre Uhrinowski și M. Constan­­tinescu. Din simplu proces de ca­lomnie, insă, acest proces se tran­sformă pentru moment într’un a­­devarat proces criminal, de­oarece, după cum am aratat, in numărul nostru de alalt­eri, apărarea a pro­dus un mare număr de mărturii spre a dovedi că d. Decebal Cas­­tonan este ucigașul fratelui sau Ambal, găsit asasinat acum un an in pădurea Bârlogul din județul Argeș. Lupta se dă în sânul familiei con­servatoare Acest proces are două părți cu deosebire interesante. Prima parte interesantă este po­sibilitatea ca în cursul instrucției orale să se descopere ucigașul lui Ambral Cristonan, ucigaș nedesco­­perit până acum de justiție, deși a trecut un an de la comiterea crimei. A doua parte interesantă este fap­tul că acest proces se da în sânul familiei conservatoare, adversarii aparținând celor doua grupuri be­ligerante, junimiștii și takiștii. Ținem sa comunicăm acest amă­nunt cititorilor noștri, fiindcă nu știm ce surprize poate să aducă a­­cest proces. Iată într’adevăr cine sunt păr­țile incăerate. Deoparte, ca reclamant, figurează d. Decebal Dristorian, fiul d-lui Al. Dristorian, un takist de marcă, mare proprietar in com. Teiu, jud. Ar­geș, fost magistrat, fost prefect de Buzău, fost deputat. De altă parte sunt doi acuzați. Unul, d. M. Constantinescu, fost comisar de siguranță, este cunoscut ca om de încredere al d-lui îs. Fi­­lipescu. Al doilea, d. Uhrinowski, ziarist, este membrul unei cunos­cute familii junimiste din nordul Moldovei. Având în vedere această situa­ție, și fiindcă d-nii­­ Constantinescu și Uhrynowski au citat în favoarea lor vre-o 40 de martori, d. Dasto­­rian a citat și d-șa un singur mar­tor, pe d. Comâneanu, șeful takiș­­tilor din Argeș. D. Comâneanu nu e întru nimic amestecat în asasinatul din com. Teiu (Argeș), proprietatea d-lui Dristorian. E vorba numai ca d. Comâneanu să dea prin mărturia sa un brevet de moralitate d-lui Dristorian, care este acuzat că și-ar fi ucis fratele. Suntem informați pozitiv că alte influențe, junimiste, vor căuta să combată influența ce ar putea-o e­­xercita mărturia d-lui Comâneanu. Istoricul crimei din Bârlogu Se înțelege că pentru poporul român nu este interesant că con­servatorii își dau ghionturi ori pe unde se întâlnesc, cât este intere­sant a se ști care e situația asupra căreia justiția trebue să se pro­nunțe. Pentru aceea, și pentru a nu lungi darea de seamă a desbateri­­lor, credem necesar să facem aci istoricul crimei din Argeș, în jurul căreia se învârtește întreaga afa­cere. In noaptea de 4 spre 5 Iunie s’a împlinit un an de când a’a desco­ perit, de către niște țărani, în pă­durea Bârlogu din jud. Argeș, ca­davrul tânărului Amiral Dristorian, care prezenta la subțioară o rană adâncă, produsă printr’un foc de armă de vânătoare. Un țăran cocoșat, servitorul cre­dincios, care dormea în aceeași ca­meră cu dl. Decebal Dristorian, fra­tele ucisului, a făcut la instrucție o declarație senzațională. El a spus că plecase la pădure să însoțească pe Amiral Cristorian, care voia să se întâlnească cu amanta sa Floa­rea Bârlogeanu, o fată de țăran în pădure s’au întâlnit cu fratele și cumnatul Floarei, care, profitânc­ele un moment când Anibal stetea culcat pe iarbă, cu mâinele duse de­asupra capului, l-a împușcat la subțioară. In urma acestei declarațiuni, Floarea și rudele ei au fost ares­tați. Mai târziu însă, fiindcă actul m­e­dical-legal, dresat după examinarea cadavrului, arată ca acesta avea testiculele enorm tumefiate, cum și urme adânci de violență la gât, instrucția a recunoscut că cocoșatul nu mărturisise întregul adevăr, și a supus pe cocoșat la un nou inte­rogatoriu. La acest “al șidouilea interogatoriu, cocoșatul a declarat că a mințit și că nu știe nimic despre crimă. In urma acestei declarațiuni, Floarea și rudele ei au fost puși în liber­tate, iar instrucția­­ a înaintat de loc și ucigașul a rămas nedesco­perit. Martorii și dosarul instrucției Numeroși martori, produși de d-nii M. Constantinescu și Petre Uhrynowski, au făcut declarațiuni, unii la instrucție, alții la poliția din Pitești, că ucigașul lui Anibal Dristorian este fratele său De­cebal. La dosarul instrucției de pe lângă tribunalul de Argeș, se află stabilite următoarele puncte: 1) In noaptea crimei s’a auzit o detunătură de pușcă la conac, nu în pădure, unde a fost găsit ca­davrul. 2) Un martor spune cum și de către care țăran a fost transportat cadavrul de la conac la pădure. Acest țăran este dispărut din ziua crimei. 3) Chimirul ucisului, de care acesta nu se despărțea d­ci­un moment pe când era în viață, și care ar fi trebuit să se găsească asupra cadavrului, a fost dăruit a 4-a zi după Scrima cocoșatului, de către Decebal Dristorian. In acest chimir s’a găsit un colț dintr’o bancnotă ruptă,­­ semn că au fost în chimir bancnote cari au fost smulse la iuțeală. 4) Scrisori de-ale mortului, către o cocotă din Pitești, atestă că Anibal Dristorian avea convin­gerea că fratele său îl va ucide. Justiția va decide Noi am enumerat actele de la dosar și am dat cititorilor noștri toate amănuntele, așa cum le-am putut culege din dosarul afacerei. Se poate ca în instrucția orală și în desbateri să apară lucruri noi. Despre acestea vom vorbi făcând darea de seamă asupra procesului. Coresp. Legea Comunală Rurală La 1 iulie viitor urmează a se pune în aplicare modificările aduse legei pentru organizarea comune­lor rurale. Cu aceste modificări s’a complec­tat lipsurile ce s’au constatat timp de 4 ani de practică și s’au așezat pe o bază mai solidă treburile co­munale. Astfel în organizațiunea comu­nelor s’a menținut aceiași normă ca până acum, ele neputându-se constitui fără a avea numărul de 200 contribuabili și numai prin lege, afară de cătune, care se vor putea constitui prin decisiunea consiliului de miniștri, după cere­rea ministrului de interne. In cazuri de alipiri și deslipiri de comune pe lângă avizul consi­liului județean se va lua și avizul consiliului administrativ permanent înființat pe lângă ministerul de interne. De unde până în prezent alipi­rile și dislipirile de comune, sate sau cătune se puneau in aplicare imediat ce se aprobau, acum ele nu se vor pune în aplicare decât la 1 Aprilie următor, odată cu în­ceperea anului financiar, când con­suml comunal este disolvat și nu­mărul consilierilor se va determina de consiliul județean. S’a dat consiliului comunal, drep­tul de a-și verifica singur alege­rea, în caz când n’a fost contes­tată, și, de a judeca, cu drept de apel, cazurile de incompatibilitate și incapacitate ale consilierilor co­munali. S’a pus obligațiune consilierilor comunali de a fi prezenți la șe­dințe, amendându-se de câte ori vor lipsi. Cei amendați de trei ori vor fi considerați ca demisionați, precum și aceia cari după două chemări nu se vor prezenta ca să depună jurământul. Pe lângă atribuțiunile actuale ale consiliului comunal i s’a mai dat și dreptul de a fixa prin re­gulament, prețul substanțelor ali­mentare de prima necesitate; de regulamenta asupra maturatului și bunei stări a drumurilor din interiorul comunei ; a determina drumurile din satele și cătunele comunei ; a regulamenta alinierea clădirilor în fața drumurilor și asu­pra stabilimentelor publice în ceea ce privește buna ordine. La desbaterile consiliului comu­nal sunt datori să asiste Adminis­tratorul plășei, medicul plășei, a­­jutorul sanitar și veterinar, preotul și învățătorul comunei, ori de câte ori va fi epidemie sau epizootie sau de câte ori consiliul comunal are în dezbaterile sale chestiuni privitoare la școală și biserică. Prin derogare de la art. 22 din legea drumurilor, Consiliul comu­nal poate cere și prefectul județu­lui are dreptul să oblige pe ingi­nerul județului să înscrie în ta­bloul de repartiție ’/s din numărul total al zilelor de prestație din comună, pentru secare de bălți, împrejmuirea vetrei satului, plan­­ tarti IO sunta­ tațiuni, consolidări de pământuri etc. Disolvarea consiliului comunal nu se mai poate făce, decât în ur­ma unui raport motivat al Minis­trului de interne, bazat pe cerce­tarea făcută în localitate de pre­fectul județului și cu avizul conform al Consiliului administrativ per­manent. Tot astfel se va dizolva și sfatul sătesc, însă prin deciziune motivată a Ministerului de interne După dizolvarea consiliului Co­­munal se va instala o comisiune interimară, ca și acum, însă această comisiune nu va mai avea dreptul să prepare budgetul comunei, mâr­­ginindu-se chificile sale la acte de pură administrațiune. «• Pe lângă actualele comune, legea modificatoare a creat o nouă cate­gorie de comune: comunale sub­urbane. Sunt considerate ca comune sub­urbane toate comunele rurale care cad în raza de 3 kilometri de la marginea orașelor reședințe de ju­deț , iar pentru orașul București, se vor considera ca suburbane toate comunele rurale situate în interi­orul liniei de fortificație. Comunele suburbane au aceiași organizațiune ca și comunele rurale Consiliul lor comunal aceleași a­­tribuțiuni, afară de regulamentele speciale de igienă, edilitate și de poliție rurală, cari nu vor putea fi întocmite decât luându-se avizul primăriei urbane limitrofe și al prefectului județului; iar dacă co­munele suburbane nu vor face a­­ceste regulamente, ele se vor în­tocmi de Ministerul de interne în înțelegere cu primarul orașului de reședință limitrof. Primarul.­­ Fiecare comună are un primar ales. Primarul nu mai este reprezen­tat al autorității centrale, auxiliar al parchetului și ofițer de poliție, ci rămâne a se ocupa numai de in­teresele comunei. Din însărcinările ce-i erau dele­gate de puterea executivă, s-au menținut numai întocmirea împre­ună cu consiliul comunal a liste­lor electorale, formarea și înregis­trarea actelor de stare civilă, exe­cutarea măsurilor de siguranță lo­cală, ce i-ar fi special delegate de autoritatea superioară, precum și îndeplinirea însărcinărilor ce-i sunt date prin legea învielilor agricole, legea judecătoriilor de ocoale, le­gea pentru monopolul vânzării bău­turilor spirtoase în comunele ru­rale și legea drumurilor. Numai în caz de flagrant delict și în lipsa orcarui agent al poli­ției judiciare sau administrative, primarul are încă obligațiunea să ia măsuri pentru a ține la dispo­­zițiunea autorităților pe făptuitori și corpurile delictului, anunțând imediat pe administratorul plășei și pe procuror. Toate măsurile ordonate de pri­mar în materie de poliție comu­nală se vor îndeplini de notar, geandarm sau orice alți agenți ai poliției administrative. Ca și până acum, primarul poate fi revocat, însă, numai cu avizul consiliului administrativ perma­nent. Dacă revocarea se face pen­tru abaterile prevăzute de legea învoelilor agricole, primarul și a­­jutorul nu mai pot fi realeși pe tot timpul cât va dura mandatul consiliului comunal , iar dacă au fost condamnați definitiv de ins­tanțele judecătorești, pierd manda­tul de consilier comunal și înce­tează de a fi eligibili în viitor.­­ Notarul.­­ Secretarul comunal a fost înlocuit prin Notar, care pe lângă atribuțiunile pur comunale, este Însărcinat sub privigherea au­torității superioare cu publicarea legilor și regulamentelor de admi­nistrație publică, cu culegerea da­telor statistice, cu executarea mă­surilor de siguranță generală, ce i-ar fi special delegate de adminis­tratorul de plată cu aprobarea pre­fectului , cu executarea măsurilor ordonate de primar în materie de poliție comunală; cu executarea măsurilor prescrise de personalul sanitar sau veterinar­e relative la combaterea epidemiilor și epizooti­ilor și cu îndeplinirea atribuțiuni­­lor date secretarilor comunali prin legea învielilor agricole și legea judecătoriilor de ocoale. Notarul, nemai­având caracterul de funcționar comunal, este numit de prefect, în baza unui examen. Aceasta, până când școlile de no­tari, ce se vor înființa, vor da ab­solvenți. Atunci notarii vor fi nu­miți pe baza diplomei de absolvent în ordinea clasificare­. Notarii vor fi de trei clase. Re­­tribuțiunea lor s-a prevăzut prin lege și vor fi plătiți de ministerul de interne. Notarii, cari după un serviciu de cinci ani se vor distinge, au drept la trei gradații, cari se dau din 5 în 5 ani. De asemenea, acolo unde mijloacele vor permite, comuna va da notarului indemnizație de lo­cuință de cel mult 20 lei lunar. Notarii noi numiți vor fi de clasa III-a. După o vechime de doi ani, avându-se in vedere și apti­­tudinele lor, vor fi avansați la clasa imediat superioară , iar aceia ce au absolvit școala și vor avea patru ani ca notari cl. I pot fi nu­miți administratori de plasă cl. II-a, după ce vor trece examenul de capacitate. Notarii, deși au devenit func­ționari ai Statului, nu primesc pensiuni, ci, pentru ei s’a înființat de lângă ministerul de interne o casă de ajutor și pensiuni de re­tragere, ale cărei fonduri se vor se alimenta din reținerile de 10 la sută făcute asupra lefei notarilor și alte rețineri și amenzi. Deși sunt stabili, totuși notarii vor fi supuși la măsuri disciplinare cari se vor pronunța de adminis­tratorul de plasă, de prefect și de consiliul administrativ permanent, transformat în autoritate disci­plinară. Paza în comună.­Paza de zi și noapte a comunei, precum și paza holdelor se va face sub priveghe­rea și conducerea gendarmeriei rurale. Toate atribuțiunile date șefului de garnizoană prin legea poliției rurale și alte legi speciale trec asupra gendarmului sergent, șef de post în comuna rurală. O nouă și importantă dispozi­­țiune introdusă acum în lege este că s’a făcut comuna responsabilă bănește de toate stricăciunile și pagubele ce ar rezulta din crime sau delicte săvârșite prin silnic­ie pe teritoriul ei de către cete sau adunări armate sau nea­mare, fie asupra persoanelor, fie asupra pro­prietăților publice sau private. Daunele de care comuna se face responsabilă se vor repartiza între toți locuitorii domiciliați în comună proporțional cu contribuțiunile di­recte ce ei plătesc Statului. De asemenea s’au prevăzut felul cum se va face repartizarea dau­nelor, în cazul când cetele s’au alcătuit din locuitorii mai multor comune, precum și cazurile când comunele nu sunt responsabile de relele de mai sus. Apoi, pentru cazurile când se vor descoperi autorii, legea dă drept comunelor sau locuitorilor, constituiți în obște, să introducă acțiune recursorie contra autorilor, pentru despăgubire. Finanțele comunei. — In ce pri­vește finanțele comunale, s’au mă­rit veniturile atât cele ordinare cât și cele extraordinare, prin în­scrieri de noi taxe. La cheltueli s’a prevăzut printre altele și obligațiunea ca comuna să dea Statului subvențiuni până la 60 la sută. S’a prevăzut de asemenea ca su­mele afectate de comunele rurale pentru plata asigurărei clădirilor, proprietăți ale comunei, să for­­meze un fond special pus sub ad­ministrarea Ministerului de interne și care fond va servi pentru reclă­diri sau restaurări de edificii co­munale incendiate și pentru avan­suri fără dobânzi, făcute comune­lor rurale pentru a-și clădi loca­luri de primărie și școală. („C. jud.“) C. Tănăsescu de vinovăție în contra lui Polak, decât asemănarea impregnărilor dactiloscopice, că sistemul dacti­­loscopic există abia de 10 ani și se practică în Viena și de mai puțin timp. Tribunalul constată vinovăția in­culpatului, condamnându-l la 6 luni recluziunea). Președintele pune în evidență diferite fapte care îm­preună cu impregnările dactilosco­pice confirmă vinovăția lui Polak. Din toată lumea Rolul dactiloscopiei Într’un proces din Austria care s’a judecat, de curând, dactilosco­­pia a jucat un rol important întru­cât erau foarte puține alte probe de vinovăție în contra acuzatului. La 24 Noembrie 1907, s’a făcut o spargere la magazinul de pene al d-nei R. Harmer, firma „J. W. Ulman“. Doi indivizi s’au introdus în casă pătrunzând în timpul nop­ții în magazin. Casa de fier fusese perforată de ei de 5 ori, însă fără succes. Asemenea nu reușiră să a­­jungă la conținutul unei casete. Ei găsiră totuși într un sertar 50 coroane și un inel pe care și le însușiră. Indivizii au stat în local tot timpul acelei nopți, făcându-și un așternut din niște lambrogame, înainte de a adormi ei goliră o sticlă cu vin care se afla pe masă. Liniile a două degete imprimate pe acea sticlă au adus astăzi des­coperirea vinovăției inculpatului Johan Polak. Liniile unui deget imprimate pe caseta mai sus men­ționată au dovedit că complicele numitului este individul Gyurco­­vitz, aflat actualmente la Buda­pesta. Johan Polak, care a mai fost condamnat pentru furt la 15 și la 6 luni închisoare, și de 7 ori pen­tru reversiune, a fost acuzat act de furt în complicitate cu Gyur­­covitz acum 7 ani. Gyucovitz, fu condamnat pe mai mulți ani la re­cluziune, iar Polak fu achitat. După săvârșirea pedepsei sale, Gyurco­­vitz­ intră iar în relațiuni cu com­plicele său, mai târziu se iviră ne­înțelegeri între ei. Poliția orașu­lui Viena, primi acum câtva timp o scrisoare cu iscălitură falsă, pro­venind de la Gyurcovitz, în care era indicat că Polak, ar fi autorul spargerei dela d-na Harmer. Vinovăția indivizilor s’a stabilit p­e baza cercetărilor dactilosco­­pice. După arătarea d-lui inspec­tor de Poliție Rupp, acest mijloc de recunoaștere este bazat pe fap­tul că liniile dactiloscopice ale unui individ nu pot fi similare cu ale altui individ. Biuroul de dactiloscopie, repro­duce liniile dactiloscopice ale fie­cărui individ atestat, posedând ast­fel circa 70.000 asemenea re­­producțiuni. Aceste sunt clasificate după caracterul liniilor și trecute într’un index alfabetic. Dacă se în­tâmplă vre’o spargere ai cărei au­tori sunt necunoscuți, Siguranța trimite biuroului dactiloscopie lista spărgătorilor în acel timp în li­­bertate; pisul birou face cercetări la locul unde s’a săvârșit furtul, spre a găsi împreunări de degete, și la caz eventual, recunoașterea autorului are loc după acest indi­­ciu. Impregnarea apoi se fotogra­fiază și se mărește. Impregnările imprimate pe sti­clă, erau acelea ale lui Johan Po­lak, care erau pâstrate la Arh­ivă. Inculpatul Polak, este foarte in­dignat de acest motiv de acuzare. El spune că există pe lume 15.000 milioane de oameni și, că e impo­sibil ca degetele fiecăruia să se distingă absolut unele de altele. Specialistul răspunde: Nu d­v., veți reuși a desminți acest princi­piu, care a fost admis nu de Po­liție, ci de savanți. Dacă’mi puteți dovedi că detaliile impregnărilor dactiloscopice nu sunt absolut e­­xacte, sunt dispus a ceda. Apărătorul, d. Geza Moderni . Degetele cu timpul și sub diferite influențe, sp. ex., răniri, pot lua un alt caracter. Specialistul : Desigur prin ră­nire liniile pot fi întretăiate, însă atunci rămâne cicatricea. Apărătorul mai întreabă dacă nu e posibil ca necurățenia sau alte cauze să aducă cu timpul al­terare liniilor dactiloscopice. Specialistul : Desigur că da, însă atunci ar rezulta un conglomerat de linii, ceea ce aci nu e cazul. Specialistul mai afirmă că până acum in practică, Poliția nu a des­coperit încă nici­odată doi indivizi cu aceleași linii dactiloscopice. Președintele. Se pot distinge ultimele impregnări de cele impri­mate de mai mult timp ? Specialistul. Ultimele sunt tot­­dauna mai pronunțate. Se mai constată că Polak, este in relațiuni intime cu sora lui Ble­­chas. După terminarea instrucțiunei, apărătorul d-i Moderni, expune faptul că nu e nici o altă probă ÎNTRUNIRILE DE ERI întrunirea proprietarilor din jud. Ilfov. — întrunirea funcționarilor comerciali.—întrunirea funcționa­rilor fără slujbă. întrunirea proprietarilor. — Eri la orele 11 a. m. a avut loc în sala cea mare a restaurantului Carpați, a doua întrunire de pro­testare a proprietarilor din județul Ilfov. Au luat parte, la această întru­nire între alții, d-nii dr. Râmni­­ceanu, Vlahuți-Slătineanu inginer, Petre Mille, G. Deșliu fost sena­tor, M. Plenoiu, Const. Stoicescu, H. Asslan, Bușilă N. Lahovari, Petrini-Galați, Garacaș, Mironescu, Mavrodin, Toma Dobrescu, etc. întrunirea este presidată de d. Petre Millo. D. Mironescu directorul școalei de poduri și șosele ia cel dintâi cuvântul, arătând că prețurile sta­bilite de consiliul superior sunt niște prețuri fictive, cari nu co­respund realității lucrurilor întru­cât ele au fost stabilite după hartă. Și dovedește cum în multe părți din județul Ilfov care sunt traver­sate de linii ferate sunt taxate în regiunea I cu prețuri exagerat de mari și locurile bune sunt taxate cu prețuri ridicole. Spune că singurul motiv invocat de consiliul superior pentru a-și scuza greșala, este timpul prea scurt la întocmirea tabelelor pen­tru fixarea prețurilor. Și ori de câte ori a găsit câte o întâmpinare dreaptă din partea proprietarilor a făcut apel la patriotismul lor. D. dr. Râmniceanu, luând cu­vântul protestează contra acestei porniri dușmănoase a Consiliului Superior contra proprietarilor și a proprietăței mari. Consiliul Su­perior așa cum lucrează voește dis­trugerea proprietăței. Spune că moșia în condițiile acestea a ajuns astazi o pacoste, un bucluc. Arată că Consiliul superior fixează pre­țuri fără a ști insă că pe o moșie sunt parcele de teren de mai multe calități. Prețurile sunt fixate în mod voluntar și dacă proprieta­rul protestează i se răspunde că să-și vândă moșia Cassei Rurale. Deci conchide d. dr. Râmniceanu, Consiliul Superior urmărește dis­trugerea proprietăței și termină spunând că această tendință nu face decât să vâre și mai mult vrajba între propietari și țărani. D. C. Stoicescu declară că îi place că se discută fără patimă politică. Protestează contra sistemei Consi­liului Superior și arată că nu nu­­mai în județul Ilfov Consiliul a lucrat după hartă, dar în toate celealte județe ale țărei. Regretă că nu a putut participa la prima în­trunire și se solidarizează cu totul la acțiune proprietarilor din jude­țul Ilfov. D. Mavrodin ia cuvântul și cere darea în judecată a Consiliului. D. Sava Romanescu avea la propune­rea d-lui Mavrodin. D-nii Stoicescu și N. Lahovari, combat aceasta propunere. întrunirea se termină la orele 12 când se alege aceiași comisiune de la prima ședință, care să mear­gă la Ministerul de Domenț și să ceară a denunța proprietarilor cu trei săptămâni mai -nainte data a­­legerilor comisiunei regionale. Proprietarii își propun a realege aceeași comisiune. * întrunirea funcționarilor co­merciali. — Eri la orele 3 p. m. s’au întrunit la Băile Eforiei func­ționarii comerciali. Au vorbit d-nii Miron Pandrea, Vasile Georgescu, Roșescu și alții. Oratorii arată că legea repausu­lui duminical nu este respectată, și că existența unei asemenea legi nici nu există în provincie, întru­nirea se termină fâcându-se un a­­pel către toți funcționarii pentru formarea unei legi și se votează o moțiune care să se prezinte minis­terului din partea unei comisiuni aleasă de adunare. Moțiunea cuprinde puncte prin care se cere respectarea repausului duminical, magazine higienice și ojele care să fixeze orele de munca. Comisiun­a se compune din d-nii Grigore Manea, Ghițu Anastasiu, V. S. Gostescu și I. Avacovici. X-întrunirea funcționarilor fără slujbă. — Sri s’au întrunit la cor­porația funționarilor fără slujbe. Fi­indcă mare parte din membrii lip­seau întrunirea s’a amânat pentru altădată, fără însă a se­ fixa ziua întrunirei. Faliero SGH5ARGA ȘCOLARA DE GIMNATICA Eri după amează la orele 5, a avut loc la Arenele Romane ser­barea școlară de gimnastică. Au luat parte toate școalele secundare de băeți din capitală și Azilul Elena Doamna, precum și elevele școalei secundare Gr. II internat. Școalele au plecat la orele 4 jum. p. m. din Cișmigiu, fiecare cu dra­pelul său și având în frunte mu­zica regimentului 6 Mihai­ Viteazu. Elevii au ajuns la orete 5 la A­­tene unde au defilat în fața d-lui Sp. Haret, ministrul instrucțiunei și a autorităților școlare supe­rioare. S-a distins în primul rând școala secundară de fete, gr. II, elevii li­ceului Mihai Viteazu, Seminarul Central și școala normală. Serbarea s-a terminat la orele 7 jum. *) închisoare corecțională. INFORMATIUN­ . Primul congres internațional despre drumuri va avea loc, de­­ 11—18 Octombrie a. c. la Paris, sub protectoratul președintelui re­­publicei franceze, d. Armanel Fal­­lières. Congresul va fi împărțit în două secțiuni, una se va ocupa cu con­­strucțiunea și întreținerea străzii, a doua cu circulațiunea și supra­vegherea ei. Informațiunile se pot obține de la M­ r Heute, secrétaire général du 1­er congrès internațio­nal de la Route, 241 B-d Saint- Germain, Paris.­­ Contrar celor afirmate de unele gazete, Constantin Iordănescu, a­­restat pentru că ar fi furat niște biciclete, nu este elev în nici una din clasele „Conservatorului de muzică și artă dramatică“. «5 Ministerul de interne a acor­dat d-lui D. Ionescu primarul ora­șului Brăila, un concediu de 40 zile, în care timp locul d-sale va fi ținut de ajutorul de primar. O Ministerul de lucrări publice va construi pe linia Pitești-Vâr­­vorova, intre stațiile Răcani-Fi­­liași, un podeț cu tablier­ metalic, care va costa 14.250 lei, în locul actualului podeț, care, din cauza greutății prea mari a locomotive­lor, s’a deteriorat. 5 De la corespondentul nostru din Craiova am primit, cu data de ieri următoarea depeșă : „Astăzi a sosit în orașul nostru d. maior Sturdza. Martorii săi, d-nii maior Petala și colonel Ili­escu,­uau putut cădea de acord cu martorii căpitanului Cătuneanu a­­nume d-nii maior Antonescu și că­pitan Piper­escu. Probabil că va fi duel. O Direcțiunea generală a servi­ciului sanitar a trimis medicilor de orașe și de spitale din întreaga țară o­ circulară, prin care se repetă instrucțiunile cu privire la apro­vizionarea serviciului respectiv cu medicamente până la punerea în funcțiune a depozitului central, prin care s’ar alimenta pe viitor, toate serviciile statului.­­ Domnii farmaciști Ține Con­stantin și dr. Racoviță friculae, au fost numiți membri ai comisiunei farmaceutice, de pe lângă consiliul sanitar superior. II In Monitorul Oficial de ert, s’a publicat noul regulament pen­tru administrarea interioară a școa­­lelor primare urbane. 3 In ziua de 15 Iunie, la orele 9 dimineața, se va deschide expozi­ția școalelor profesionale din țară, care este instalată în muzeul de artă națională de la șosea. La solemnitatea desch­iderei va asista și d. ministru Haret.­­ D. V. G. Morțun, ministrul lucrărilor publice, care a inspectat lucrările tunelului dela Berești, s’a înapoiat ori dimineață în Ca­pitală.­­ In luna Octombrie, se vor re­lua tratativele pentru încheierea convenției comerciale dintre Ro­mânia și Austro-Ungaria. «3 D. Sp. Haret, ministrul in­strucțiunei, care a fost la Valea Călugărească, s’a înapoiat ori di­mineață în Capitală. 3 Solemnitatea încheierei anului școlar, la școala externă de menaj, din Capitală, se va face Sâmbătă 14 Iunie. Cu această ocazie se va organiza și o expoziție a lucrărilor elevelor acelei școli. 3 S’a acordat decorația Crucea Serviciului Credincios d-lui I. Rîu­­reanu, arhivar al mareșalatului Curței Regale și d-lui C. Vasilescu, ajutor comptabil în administrația Curței Regale. Medalia Serviciul Credincios cl. II a fost acordată d-lor I. Gheor­­ghinescu și Th. Gheorghiu, servi­tori la Palatul Regal. N­ Au mai fost aleși în comitetul societăței pentru protecțiunea ani­malelor, pe un nou period de 4 ani, d-nele Ana Săvescu și Maria Urlățeanu,și d-nii Virgiliu N. Dă­­răscu, Aristide Blank, Emil Socec, Marin Dumitrescu, dir. l­e. Lazăr, dr. H. Botescu, ajutor de primar. I­ S. P. A. face o întinsă propa­gandă pentru întrebuințarea pălă­riilor pentru cai. Este bine știut cât rău­ poate să pricinuiască in­­solația animalelor care muncesc pe arșița arzătoare a soarelui, și ne bucură când vedem că oamenii încep să aibă grijă de ele. Socie­tatea a reușit anul acesta să pue în circulațiune până acum peste 500 pălării și capișoane pentru cai, pe când anul trecut în toată vara distribuise abia 50. S. P. A. vinde pălăriile pentru cai cu prețul fa­­bricei și se expediază în toată țara fără nici o plată. 3 Serviciul industriei va pro­pune d-lui ministru de resort regle­mentarea muncei în fabrici și mi­cile ateliere, precum și a condițiu­­nilor de muncă. Se știe că sunt unele ateliere unde lucrătorii muncesc până la 14 și 16 ore pe zi. .11 La Ministerul industriei se pre­pară o lege privitoare la asigura­rea muncitorilor contra accidentelor muncei, asigurarea bătrâneței lu­crătorilor și crearea unei case de pensiuni și economie pentru mun­citori. Tot la serviciul industrial este vorba de a se obliga fabricanții să aibă infermerii și medici atașați pe lângă fabricele lor. 3 La serviciul industriei din mi­nisterul comerțului și industriei s-a început o vastă anchetă, în vederea modificării legei pentru încuraja­rea industriei naționale. Toate ra­poartele inspectorilor industriali și constatările făcute pe la diferite ramure de industrii vor fi supuse cât de curând comisiunei indus­triale. 3 Domnii acționari ai societăței anonime „Baia Centrală“ au fost convocați pentru ziua de 26 Iunie, când vor avea să discute asupra unei noui emisiuni de obligațiuni 7 la sută, pentru suma de 100.000 lei. 3 Verificatorul clasa I din Foc­șani, Panaitescu Petre, este înlocuit pe ziua de 1 Iunie cu verificatorul clasa I Ciocan Nicolae. Verificatorul cl. II Casapu I de la Caracal este trecut în comuna rurală Enoșești din jud. Romanați. ■ La Berlin s’a constituit soci«'»

Next