Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)
1908-06-10 / nr. 210
ANtiL'lî. No. 210. — ..................... I Un număr v e c h i u 30 bani ABONAMENTE UN AN SASE LUNI tn ț..«..............................................18 lei 9 lei fn ßtrftinfttate...............................80 lei 16 lei V'nimeritele încep Ia I fi 18 ale fiecărei luni. l^fînru preo)i fi Ir. «ăjitorl pr.țul abonam, pe jumăt. iF.DACȚIA: 88, Calea Viei ariei, 66, — București. TELEFON I3|47 - Ursa Cum se iubesc Talk iștii Mai mult decât cu orice, d. ‘lake Ionescu se lauda cu atmosfera de dragoste ce ar fi domnind în partidul său. — La mine în partid, zice ilsa, nu este nici ură, nici invidie, nici supărare. Toți mă iubesc pe mine, eu ’i iubesc pe toți, și toți se iubesc între dînșii. De intrigi nu se pomenește, suntem toți un suflet și o inimă, fie la mic până la mare, de sus până jos... Și dacă este ceva de care se bucură d. Take Ionescu, este acest imens simț de fraternitate, sau acest simț de imensă fraternitate. Și cu drept cuvânt. Cel mai fericit șef este acela în partidul căruia nu încap certuri, neînțelegeri, rivalități. O asemenea armonie absolută pe care Isus Hristos abia dacă a putut’o realiza in mica sa comunitate, ce se compunea doară dintr’o biată duzină de oameni simpli și supuși, dă șefului acea seninătate, acea libertate de gîndire și de mișcare, acea înălțare sufletească, pe care nimic n’o poate egala în urmări fecunde și binecuvântate. Ne dăm seama prea bine de această mare tărie cu care se fălește d. Take Ionescu. Dar, pare așa de sigur este n. Take Ionescu că partidul d-sale e o mare familie unită prin dragoste și cordialitate, și că în rândurile partizanilor săi înflorește invidia, ura și intriga ? Ni se pare că și în privința asta se înșală sau vrea să ne înșele. Partidul conservator-democrat e foarte departe de a fi acea comunitate apostolică și evanghelică, drept care vrea să nu’l înfățișeze d. Take Ionescu. O fi adevărat că d-sa personal e iubit și admirat de toți, și că spre a-l apăra pe d-sa ei se ridică de a valma tocmai cum adversarii săi conservatori se unesc să-l combată, mânați toți de aceiași ură .Dealtmintrelea, ar trebui cercetată mai de aproape această iubire, care se manifestă în mod prea zgomotos și se exteriorizează prea ușor, pentru ca să denote un simțământ adânc și trainic... Este însă francamente fals a pretinde că și takiștii între ei se iubesc la nemurire și că viața internă a partidului lor e ferită de conflicte, rivalități și intrigi. Cine nu știe ce casă fac: la Craiova, d-nii Nicu Economu și N. Guran; la Severin, d-nii Costescu și Gr. Constantinescu ; la Brăila, d-nii Chr. Suliotti și Al. Rășcanu; la Olt, d-nii Munteanu și Ioanid, și așa mai departe ? Dar chiar aici în Capitală, unde acțiunea împăciuitoare și plină de resurse a șefului se poate exercita în fiece moment, netezind mereu asperitățile și atenuând ciocnirile, oare aici nu sunt neînțelegeri destule și din cele mai vii ? E destul să privim ce se petrece în partidul takist din Capitală în vederea fixărei candidaturilor pentru vacanțele dela col. II de Ilfov. Câte sfori, câte cabale, câte planuri de eliminare reciprocă ! Adică crede d. Take Ionescu că nu se știe, între altele, ce lupte se dau în culise între diferiții săi șefi de culori, care de care mai ambițios și mai pretențios, spre a fi puși pe lista candidaților, și cum toți acești politiciani de mâna a cincea, de cari a avut păcatul să se înconjoare, se coalizează și fac cauză comună ca nu cumva să se impună printre candidați unul măcar dintre acei foarte puțini takiști, cari nu și-au făcut o meserie din politică cari se bucură de o stimă reală, și cari îl urmează pe d-sa nu cu speranțe de procopseală. Lucrul acesta, nu ne îndoim că finalmente va rămâne așa cum va voi și hotărâ d-sa—șeful ! Dar nu de asta e vorba. Chestiunea este că mult-lăudata armonie takistă se dovedește a fi un basm, și că în partidul conservator-democrat continuă a domni sistemul bizantin, care se caracterizează prin adularea șefului, înlăturarea oamenilor de caracter și prin oculte lupte de influență. Asta e realitatea. In curând va avea și partidul conservatordemocrat nemulțumiții săi, desgustații săi. Și se va întâmpla că acești nemulțumiți, acești desgustați, vor fi cei mai buni și vrednici de stimă din rândurile sale. ZIAR DE DIMINEAȚA mai cu seamă noul ministru al Comerciului Î șif al Industriei. Aclegiuitorul și-ar păstra caracterul propriu de legiuitor și ar judeca cu desinteresare fără preocuparea unui interes propriu. Fiindcă această cestiune trece astăzi, în primul rând, vom aduce —aoi — în discuțiune publică, elementele pe care trebuie să se rezime legiuitorul. In urmarea acestui articol, vom cerceta evoluțiunea legislațiunei muncei, timpul de lucru, timpul de odihnă, siguranța muncitorului, măsuri contra lipsei de lucru, conflictele muncei, greva, arbitrajul casele de retragere și pensiuni și legislațiunea munci în genere. Sir H. Legislațiunea muncei Desvoltarea industrială a țărei noastre a produs nevoia unei leislațiuni a muncei, ce se simte in ce în ce mai mult. Cu puțin în urmă, întocmirea organizărilor de muncitori, — corporațiile de meseriași,— nu numai că n’aveau nici o existență legală ci de-abia de atrăgeau luarea aminte a câtorva persoane, mai pregătite—sub raportul culturei și deci mai prevăzătoare. Rostul breslelor vechi se perduse, iar legiuitorul nostru, nedumerit asupra acestui rost, nu se mai preocupa de organizarea muncitorilor—și a feluritelor lor raporturi — datorii și drepturi — tocmai de teamă da a nu reînvia breslele. Mersul, însă, al unei societăți are resorturi mai adânci și mai puternice decât să poate crede, sau decât se poate vedea dintr'o repede ochire. Ca să prinzi înțelesul și direcțiunea acestui mers, trebuie o pregătire serioasă, o muncă harnică, o deprindere de a înțelege generalitatea, o obișnuință logică și pe de-asupra, și mai ales, o chemare proprie pentru binele și problemele obștești. Oameni de bine, în acest înțeles, am avut întârzierea unei organizări serioase a muncii a venit și din multiplicitatea problemelor de rezolvat și din faptul că începutu industriei noastre era slab. S’ar putea zice că munca agricolă ar fi trebuit să atragă luarea aminte a legiuitorului cu atât mai mult, cu cât era, până foarte de curând, principalul și singurul izvor de producție al nostru. Traiul nostru redus, nevoile foarte puține ale individului, rezultat al lipsei de ori-ce cultură, și atâtea alte împrejurări, au făcut ca viața să fie dusă cum a fost și în privința munci agricole să nu se simtă, până foarte de curând, nevoia unei întocmiri de legii, mai speciale. Poate că în această ar sta și o parte a explicațiunii mișcărilor agrare, prin care am trecut. Legiuitorul nostru a privit, până acum, cestiunea munci agricole mai mult din preocuparea de-a face din muncitor—țăranul—un proprietar, în loc de a se ocupa să-i sprijine munca să înlesnească economia și deci siguranța existenței și a bătrâneților. Această nevoie se vede mai lesne la lucrătorul industrial. Și de aceea, în toate țările, până acum, începutul protecțiunei muncei s’a făcut pentru muncitorii industriali. Folosul acestor întocmiri devine mai evident, pe zi ce merge, și nu este departe timpul când organizarea ei va îmbrățișa tot rostul muncei omenești, cel agricol ca și cel industrial și poate ca și ce intelectual. Legislațiunea noastră are câteva începuturi: protecțiunea sau regulamentarea muncei femei și a copiilor, în ateliere și fabrici. Bun început, dar slab începutentru întreaga activitate a noastră, Ministerul Comerciului și al Industrii—așa de bine și la vreme creat acum — are în această privință o mare menire. Să sperăm că-și va începe activitatea sa, cu studiarea acestei mari cestiuni: protecțiunea muncei. Aceasta singură este o problemă, ce poate explica aproape tot restul noului Minister. O organizare de mare industrie și de un comerț, extrem de complicat— I C. F. R.,—au o întocmire de protecțiune a munci, sub forma unei case de pensiuni și retragere dar este așa de neîndestulător făcută, că zilnic asistăm la procese înaintea justiției, între funcționarii inferiori—muncitorii — și C. F. R. Iar hotărârile judecătorești, întăresc tot mai mult dreptatea muncitorilor. Să zice, că acum Ministerul Lucrărilor Publice se ocupă cu facerea unei legi mai bune, mai drepte. Dorința sinceră a tuturor este să reușească — Ne este teamă însă să nu fie prea stăpânit de spiritul industrial al Direcțiunei C. F. R. și să nu se resimtă obezitare în măsurile ce le-ar propune, și care ar periclita orice bune intențiuni. Rostul adevărat, al întocmirii generale—a acestei legi— l’ar avea UN NOU BUST al M. S. REGELUI Puține adevărate opere de artă avem în țară, care să reprezinte chipurile Suveranilor noștri. Este drept că pe calea Victoriei ca și pe aiurea, zilnic și mai ales cu ocazia sărbătorilor naționale, vedem expuse portretele Suveranilor aproape la toate vitrinele. De mare deosebire însă, între aceste imagini de ocazie și între cele menite să rămână și să perpetueze în mintea generațiilor viitoare, chipul luminat al celor pe cari noi am avut fericirea să-i vedem aievea. Dacă nu ne-ar fi rămas sculpturile antice, ce idee precisă ne-am fi putut noi face despre aceia pe cari istoria ne învață că au fost mari ? * Portretele și bronzurile Suveranilor cu cât vor fi mai numeroase și mai artistice, cu atât vor fi mai de folos atât contimporanilor cât și viitorimei, care în modul acesta, va putea păstra în mod viu nu numai imaginea celor de altădată, dar și gradul la care arta ajunsese sub înalta lor protecție. Ele fac parte din averea națiunilor, și oricărei alte persoane ar aparține, în primul rând ele nu pot aparține decât țârei. Ziceam că în țara noastră puține opere de artă avem în felul acestora. De data asta însă, un nou bust al M. S. Regelui, ultima lucrare a cunoscutului nostru sculptor Oscar Späthe, va îmbogăți numărul restrâns al acestor adevărate podoabe naționale. Printr o pardonabilă indiscreție profesională, am reușit să ne procurăm fotografia noului bust și suntem fericiți că noi cei dintâi o putem comunica marelui public. Expresia figurei M. S. Regelui, după cum se poate vedea, este admirabilă. De altfel, Majestatea Sa a binevoit să pozeze șapte ședințe artistului, care a modelat augusta figură așa cum se găsește astăzi, cu fruntea înaltă și privirea pătrunzătoare ca a vulturului de pe câmpiile Bulgariei. De prisos însă să mai lăudăm calitățile pe cari le prezintă noua operă a unui sculptor ale cărui lucrări anterioare au făcut totdeauna admirația cunoscătorilor, cari au fregventat expozițiile anuale ale Tinerimii Artistice. In curând bustul va fi turnat în bronz spre a lega astfel în mod reperitor în sufletele de mai târziu atmosfera adevărată care înconjoară această înaltă figură. I. M. Bustul M. S. Regelui. Sculptorul Oscar Späthe. vizita. De Sălagiu ne leagă nu numai amintirea timpurilor vechi, ci memoria marelui nostru bărbat Simeon Bărnuțiu. Și s’ar cuveni ca cel puțin acuma, când se împlinesc o sută de ani de la nașterea lui, să se organizeze un pelerinagiu la acest scump și sfânt mormânt. Mormântul lui Bărnuțiu se află la Bocșa română, unde membrii adunărei Asociației de asemenea vor face o escursiune. Acest ținut al Salagiului este plin de urme de-ale strămoșilor noștri. „Desleagă-ți încălțămintele, strănepot al lui Traian, când te vei abate pe aici și pășește cu evlavie pe aceste ruine risipite pe Măgura Mezeșului, căci aici este sfânt locul pentru arce Român dintre Nistru și Carpați, Tisa și Dunăre“, scrie un autor. In muzeul comitetului, între alte multe lucruri de valoare, se află i memorabila inscripțiune de perontispiciul unui amfiteatru al lui Hadrian, un epitaf roman, etc. etc. Precum vedem nu se putea alege un loc mai potrivit pentru adunarea generală a celei mai mari societăți de cultură a Românilor de peste Munți. ________fe Dela Românii de peste Vlinți Asociațiunea pentru cultura poporului român. —Adunarea dela Șimleu Marea societate culturală a Românilor din Transilvania și Ungaria, Asociațiunea pentru cultura poporului român, își va ține anul acesta adunarea generală la Șimleul Silvaniei, în Sălagiu. Această alegere este dintre cele mai potrivite. Sălagiul este una dintre părțile mărginașe cele mai espuse ale românizmului, reclamă deci un deosebit interes din partea tuturor Românilor cari se interesează de soarta neamului nostru. Dar numai prin faptul că Sălagiul este foarte amenințat cu desnaționalizarea și deci sentimentul național trebue susținut și întărit în aceste părți prin toate mijloacele posibile — este interesant pentru noi acest ținut. In Sălagiul de astăzi se află ruinele unei cetăți romane, Porolissum, ruine, pe cari acei cari vor lua parte la adunarea din anul acesta a Asociatiunei le vor putea Camera comunelor (din Londra) a adoptat după a doua lectură, proectul de lege privitor la pensiuni pentru bătrâni D.J Pell, deputat conservator a cerut ministrului de finanțe numărul persoanelor în drept să se folosească de această lege. Ministrul a dat cifra de 500000, iar suma anuală care se va distribui bătrânilor acestora, trecuți de vârsta de 70 de ani, va fi 1.500.000 lei. * Ministrul de finanțe al Rusiei a prezintat Dumei un proect de emisiune a unui împrumut interior de 200 milioane de ruble.• Principele Napoleon Murat, căpitan în regimentul de gardă călare a țarului, a fost pus în retragere în urma duelurilor avute cuffrații Pielive. • «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român», publică concurs pentru «premiul Andrei Murășanu de 300 coroane. La concurs se admite orice lucrare originală de cuprins literar, tipărită în Ungaria în cursul anului 1907. Concurenții vor avea sa înainteze pînă la 1 iulie a. c. st. n., la biroul «Asociațiunii» în Sibiu, cinci exemplarei ale lucrărilor. Decernerea premiului se va face în ședința plenară a secțiunilor științifice-literare, iar premiarea în adunarea generală din acest an. * Românii din Brașov și împrejurimi vor aranja astă-seară o frumoasă serbare în onoarea «Gazetei Transivaniei». După un impozant conduct cu torțe, Românii se vor întruni la un banchet, unde vor sărbători Gazeta și pe actualii ei redactori și director. Se vestește din Zagreb că împăratul Frantz Iosef va acorda în curând banului Croației, baronului Rauch, titlul de consilier intim. Opinia publică din Croația e foarte nemulțumită de această veste neștiind cari sunt meritele baronului Rauch, spre a primi această distincțiune eow. Orașul misterios este titlul noului roman opera cunoscutului scriitor francez Charles Foley, pe care starul „Viitorul“ va începe curând al publica in foiletonul său. Cei republicani sunt în lume 24 de State republicane cu 177 de milioane de locuitori Ultimul voiaj al președintelui republicei franceze în Anglia, a făcut pe mulți inși să se întrebe cum câți republicani ar exista în lume. Un jurnal englez a și întreprins o statistică, care a dat următorul rezultat : Există 24 de state republicane, dintre care două în Europa și anume Franța și Elveția, fără a pune la socoteală mica republică San Marino. Restul de 22 se găsesc în America și anume : Statele Unite, Mexico, Brazilia, Argentina, Co lumbia, Venezuela, Bolivia, Peru, Chili, Paraguay, Uraguay, Guatemala, Cuba, Costa-Rica, Ecuador, Liberia, Haiti, Panama, Nicaragua, San Domingo, Salvador și Honduras. Populațiunea acestor state este de 177 de milioane de suflete, din care 38 de milioane în Franța și 3 milioane jum. în Elveția. Restul populațiunei republicane se găsește în America. Ilustrația noastră reprezintă pe președinții și mărcile celor mai principale republici din cele două Americi. In primul rând, de sus, avem pe generalul Dias președintele Mexicului, Theodor Roosevelt președintele Statelor Unite și pe Penna presed. Braziliei. Iar în rândul de jos pe: Castro președ. Venezuelei, Reyes președ. Columbiei, Alfaro presed. Ecuadorului, Montes președ. Aloliviei și Alcosta președ. Argentinei. Marti 10 (23) Iunie 1908. ANU NOIURI Linia de petit pe o coloană în pag. III'. 30 Bani Idem „ „ „ „ „ „ „ IV . 20 Bani inseriuni ți reclame linia........................ 3 Lei Anunciurile și inseratiunile se primesc numai la Administrație ADMINISTRAȚIA: Calea Victoriei, 66, București. ■ [UNK] ■ ------ TELEFON 13|37 ===-------- IN JURE APLICAREI NOUILOR Lfni — Părerile d-lui Eduard Ghica prefectul jud. Vaslui ■— Simpatic, comunicații și popuar, bun și gentil cu toată lumea, iată în trăsături generale, profilul d-lui Ed. Ghica, prefectul județuui Vaslui, întrebat asupra modului aplicării nouilor legi și rezultatelor ce se așteaptă de la aplicarea lor — întrebări puse în treacăt și cam în iripă, d. prefect cu multă bunăvoință, vervă și preciziune, mi-a comunicat câteva păreri originale și importante, cari, desigur, vor interesa pe cititori. De aceea se reproduc. — In ce constă, după dv., greutatea aplicării legii învielilor agricole, îl întreb. Găsiți îndreptățită acuzația ce se aduce de unii marilor proprietari, că se opun bunei aplicări a legii? — Nu marii proprietari, ci proprietarii mijlocii sunt cu adevărat reacționari și constituesc încă cea mai mare pacoste pentru țăran. Noi, autoritățile, cu mijloacele ce ne dau nouile legi, împiedecăm practica speculațiunilor nevoilor țăranului, ce, curând sper, va dispare. Dar ignoranța țăranului, la care se mai adaogă și puterea obiceiului, o fac ca țăranii înșiși să se învoiască cu speculatorii lui pentru a ocoli legea. Marele proprietar având nevoe, mai ales în actuala organizație a muncii agricole, de brațele de muncă ale țăranului, oricât, e interesat ca el, țăranul, să producă cât mai mult și mai bine, spre a avea cu ce plăti ceea ce datorește arendașului, știut fiind că după noua lege toate învoelile se fac în bani. Proprietarul mijlociu, nefiind în această comunitate de interese cu țăranii, lăcomia sa nu mai cunoaște margini. Funcționarii creați prin legile cele noui au datoria de a pune stavilă acestei lăcomii , inspectorii agricoli, cu deosebire, au ca primă datorie să îndulcească raporturile între proprietarii mari și mici și muncitorii de pământ. Dar o complectă îndreptare nu se poate obține decât cu multă muncă și bunăvoință, treptat și într’un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. Relativ la inspectorii agricoli, ie găsiți necesari, cu alte cuvinte corespund misiunei pentru care au fost creați, sau sunteți și dv. de părerea unui alt domn prefect, că fac rea puțin, relativ cu ce se aștețe la dânșii, și că prefecții de județ ar putea îndeplini mai cu succes și cu mult mai puține cheltueli sarcina actualilor inspectori agricoli ? — Răul e, că nu toți inspectorii agricoli și-au înțeles rolul, unii n’au nici pregătirea necesară pentru îndeplinirea grelei lor misiuni. Cei cu inimă, însă, cu conștiință și cu oarecare pregătire, aduc mari servicii interesului care a dat naștere legii în chestiune și contribue cu folos la aplicarea ei. Atribuțiunea de căpetenie a inspectorilor agricoli, după mine, este să se afle cât mai mult în mijlocul sătenilor, și să se intereseze de nevoile lor, fără a aștepta să fie solicitați. De asemenea ei trebue să fie cei mai desăvârșiți conferențiari rurali, căci sfaturile înțelepte, în graiul și pe înțelesul poporului, constitue unul din cele mai puternice mijloace de îmbunătățire a stărei țăranilor. — Relativ la legea cârciumelor, cum vă explicați d-v. faptul că, după cât sunt informat, aci ca în multe alte județe, amatorii cari trebuiau să ia cu arendă nouile cârciumi comunale, au fost așa de puțini, că cea mai mare parte din acestea au rămas nearendate, deși numărul lor după noua lege se reduce enorm? — Această abținere de la licitații se explică prin aceia că noua lege a monopolului cârciumelor dispune a se permite actualilor cârciumari, și desfacă marfa în actualele localuri până la 1 Septembrie, și până atunci, actualii cârciumari, cari în orice caz constitue majoritatea amatorilor pentru nouile cârciumi comunale, n’au interes să oferteze și să plătească arenda relativ urcată, pentru acest interval. După 1 Septembrie ofertele se vor înmulți simțitor. De altfel la licitațiile ținute, am obținut prețuri mari, cari vor augmenta simțitor veniturile comunale. In comuna Pungești am obținut pentru 2 cârciume câte 20005 lei, arendă anuală. In Rafailă am obținut 1560 și am dat preferință românilor, căci imediat după licitație am fost solicitat d de un evreu care oferea mai mult, dar n’am mai admis supralicitație. — Cum găsiți dispozițiunea înmulțirea numărului administratorilor de plăși din noua lege comunală ? — Am fost cel dintâi de această părere. Viitorii administratori de plăși, pe lângă o circumscripție cu mult mai mică și mai ușor de inspectat, vor avea și răspunderea adtivă a plășilor lor, ceea ce ne îndreptățește a crede că în viitor comunele vor fi cu mult mai bine administrate. Succesul depinde de modul de recrutare al viitorilor actori de plăși. — In apropiata recrutare—pentru că veni vorba de asta—a viitorilor actori de plăși, ce credeți dv.că ar trebui preferat la viitorii candidați: rutina,experiența atât de prețioasă a vechilor slujbași, sau diplomele de capacitate ale titraților, indicate prin noua lege? — La legi noui, prefer oameni noui. — In privința sfaturilor sătești, ce părere aveți, sunt ele de vreun ,folos? In urma experienței celor 4 ani de funcționare a acestor instituțiuni, dovedindu-se cu prisosință inutilitatea lor, n’ar fi fost mai practic să se desființeze prin noua lege? — E bine că nu s’au desființat, căci dacă până acum încă nu s’au putut aplica dispozițiunile legii în această privință, sunt sate în cari se vor aplica, și aplicându-se, vor da rezultate mulțumitoare . fideia de a introduce o viață publică și a se înzestra cu un organ de autoritate cele mai mici și depărtate centre, este din cele mai bune. — Am primit la redacție o broșură, cuprinzând un substanțial raport ce ați înaintat d-lui ministru al lucrărilor publice, relativ la drumurile din județul Vaslui, însoțit de un tablou, ingenios alcătuit, din care se vede clar, felul și întinderea șoselelor județene, vecinale și comunale din tot județul. Cereau prin acel raport, după cât îmi amintesc, contractarea unui împrumut și subvenționarea județului de către stat până la nouă zecimi adiționale, pentru construirea școalelelor necesare județului ; ați obținut vre un rezultat ? — Rezultatul raportului în chestiune este, că d. ministru al lucrărilor publice a venit în persoană și în 4 zile cât a stat în județul nostru, am parcurs cu d-sa tot județul, în toate direcțiile, de la o extremitate la alta. Astfel că, d. ministru având ocazia a vedea starea deplorabilă a drumurilor din județul nostru, am convingerea că în curând va veni cu un proect de lege, prin care statul să ia asupra sa cel puțin 100 kilometri de șosele și să admită împrumutul de 1.500.000 și subvențiunea de către Stat a județului cu 40.000 lei anual, până la stingerea împrumutului, cum și impunerea unei a treia zecimi adiționale, asupra impozitelor pentru drumuri, cum am cerut prin acel raport. Cât pentru complimentele ce-mi faci, relativ la raportul în chestiune și tabloul ce-l însoțește, țin să se știe, că meritele — dacă ele sunt în adevăr — revin în mare parte d-lui inginer al județului și d-lui Aurel Ghinea, secretarul consiliului județean, auxiliar prețios în buna administrație a județului, de la care vei mai putea lua multe informațiuni interesante relativ la modul cum e administrat județul. _________________ I. C. fy x D. Eduard Ghica. Interzicerea exportului DE NUTREȚ Din cauza secetei, care persistă a se menține, aproape în toată țara, lipsa de nutreț pentru vite a început să fie foarte mult simțită. Mai aproape în toate localitățile din țară, izlazurile sânt lipsite de fânețe, astfel că locuitorii sânt nevoiți a-și aduce vitele la mari depărtări și prin păduri, unde se mai găsește câte puțină iarbă. Pentru a se preîntâmpina o lipsă totală de nutreț pentru vite, guvernul a luat dispozițiuni de a interzice cu desăvârșire exportul de fân, pai, lucernă, trifoi și mei. Iată și comunicatul dat de către ministerul de finanțe, în această privință și publicat în Monitorul Oficial de ost. Se aduce la cunoștința publică că, cu începere de la 7 iunie 1904, se interzice exportul nutrețului de orice fel, precum: fân, paie, lucernă, trifoi, mei. CE SI PETRECE IN.TARA 'oc '»ini Gum e administrat Judetul Se știe că unul dintre cele mai bine administrate județe ale țarei este și al nostru, condus în mod inteligent și neobosit de bunul prefect, d. N. N. Săveanu. La această muncă anevoioasă este ajutat și de inspectorii comunali, cari își dau toată solicitudinea pentru buna administrare a circumscripției lor, interesându-se totodată și de viața țărănească în toate manifestările ei. Pentru astăzi vom spune câteva cuvinte despre harnicul și cinstitul inspector d. Gr. Teodorescu, fost mulți ani funcționar al prefecturei de Putna, în care timp a venit în nenumărate rânduri în contact cu țăranii, așa că se cunoaște adânc toate nevoile și suferințele lor. Nădejdea ce și-au