Viitorul, iunie 1911 (Anul 5, nr. 1212-1231)

1911-06-10 / nr. 1220

VIITORUL asam siderate ca organe de apărare a In­tereselor comercianților și idustria­­șilor, iar nu gâște politice. Numai actualul ministru al co­merțului nu pricepe rolul și menirea acestor instituțiuni și de aceea caută să întroneze în ele politica de partid. «Marele bărbat de Stat» nu-și dă încă seamă de greșala sa; va vedea însă în curînd, că datorită ingerin­țelor ce face în alegerile Camerelor de comerț, comercianții vor perde încrederea în aceste­ instituțiuni, în­dată ce politica își va face apariția într’însele. O eră nouă așteaptă de acum Ca­­merile de comerț, «era Nenițesciană» a înlocuire! intereselor economice ale țărei prin interesele politice de partid. Iată deci la ce lucrează «marele bărbat de stat» în folosul indus­triei și comerțului țarei. ctiv Eim MmmnmB o scrisoare edificatoare D-l P. Chirițescu-Brăila, institutor și director al băncii populare Comoara, ne trimite următoarea scrisoare: Domnule Director Ziarul «Epoca» No. 133 din 9 iunie 1911, publică o corespondență plină de calomnii la adresa mea că în calitate de conducător al băncei populare «Comoara», al obștei «Fur­nica» și al cooperativei «Albina» ași fi făcut cămătărie percepînd dobînzi la dobînzi, că am încasat comisioane și amenzi contra statutelor etc. Pentru restabilirea adevărului și luminarea opiniei publice, voi arăta cum stau lucrurile și sub ce auspicii nenorocite se reeditează pentru a zecea oară această campanie contra mea. De 10 ani am înființat în comuna Scorțaru Vech­iu o bancă populară cu 4 membrii majori și 100 capital Astăzi are aproape 80 mii lei capital și 180 membrii și grație acestei bănci locuitori acestei comuni sunt arendași prin obște­a 1000 pogoane de la stat și 3300 pogoane de la Moșt. Gh. Berceanu. Incortabil că am căl­cat multe interese cămătărești și în primul rînd am alungat pe cel mai odios cămătar care isbutise să de­posedeze de proprietățile lor pe cea mai mare parte din săteni. Cămă­tarul nu s’a descurajat însă și astăzi, după multe încercări ne­isbutite, cu sprijinul unora dintre autorități se năpustește din nou asupra acestor instituții cari l’au făcut să bată pie­trele Brăilei, de unde înainte se re­­tăia în veniturile culese din proprie­tățile sătenilor. In ce privește acuzațiunile ce mi se aduc prin corespondența semnată de amicul sătenilor declar­a că toate dobînzile, comisioanele și amenzile, s’au încasat în conformitate cu Sta­tutele fie­cărei cooperative și sunt aprobate de consiliile de adminis­trație, adunările generale, iar bilan­țurile toate aprobate de Casa Cen­trală a băncilor populare,—lucruri constatate în 13 zile din luna Mar­tie a. c., de o delegație de doi d-ni controlori ai Casei centrale, de pre­fect și de primul-procuror de Brăila. Rezultatul anchetei negăsind nimic în sarcina conducătorilor acestor trei cooperative au exasperat pe a­­micul sătenilor Neagu Teodorescu și pe amicul său N. Vîlcu, de care îl leagă o veche prietenie profesio­nală. Și atunci au pus la cale reclama­ții contra casierului Sîmpetru, că ar fi încasat sume de la săteni și nu le-ar fi eliberat chitanțe,—toți unelte ale cămătarului Teodorescu—și nu­mai pe baza acestor declarații ca­sierul a fost depus, și nu e de mi­rare că această acțiune de distru­gere să meargă mai departe. Vom vedea. P. Chirițescu-Brăila. Mișcare In poliții Următoarea mișcare s’a făcut în poliții : Poliția Capitalei. D. Gh. Tunea, sub­comisar cl. III-a, înaintat sub­comisar cl. II a. D. D. Mavrichi, numit sub­comi­sar cl. III-a. Gara Ciulnița. D. C. Gh. Mari­­nescu, sub­comisar cl. III-a la Că­lărași, subcomisar cl. I-a, șef al po­liției. Ploești. D. R. Georgescu, subco­misar cl. III-a, înaintat subcomisar cl. II-a. D. C. D. Popescu, numit subco­misar cl. III-a. Tulcea. D. C. Brătescu, numit subcomisar cl. III-a. Iași. D. N. Macarie, subcomisar cl. III-a, înaintat subcomisar clasa II-a. D. I. Andriescu, numit subcomi­sar cl. III-a. T.­Mugurele. D. V. Constantines­­cu, subcomisar cl. III-a. Roșiori-de-vede. D. C. Gheorghiu, subcomisar cl. III-a. Oltenița. D. V. D. Coiculescu, subcomisar cl. II a, revocat din func­­țiune. GREVA ȘI SCANDALUL de la fabrica de bumbac dii dimineață lucrătorii de la fa­brica de bumbac de la Colentina reluaseră lucrul. Cum au început să lucreze însă, două fete au și fost amendate, fără nici un temei, — cum susțin lucră­torii. Imediat lucrătorii fabricei au de­clarat din nou greva și au eșit din ateliere. Peste o clipă fabrica a început să fie bombardată cu pietre. Geamurile au fost sparte, iar șe­ful atelierelor a cerut concursul po­liției. De prisos însă, căci greviștii au pornit-o îndată, în corpore, la «Romînia Muncitoare». E de remar­cat faptul că acești lucrători nu erau sindicalizați și, cu prilejul acesta, au intrat în sindicate, plătind taxele necesare. Pescăriile Statului din Tulcea Răspuns la răspunsul d-lui Antipa XVII După cele spuse pînă acum, pu­tem să ne dăm seamă cît de îndrăz­neț sună fraza d-lui Antipa din Ra­portul său — răspuns mie : «.încă de la 1892, de cînd am în­ceput a mă ocupa de chestiunea pes­căriilor, am arătat că datoria noastră nu este numai de a rezolvi o ches­tiune economică, ci și una socială și națională...». Ia să vedem acum și mai bine cum a rezolvat d. Antipa chestiunile so­ciale și naționale în Delta Dunărei. Statul Român văzînd că Delta este populată aproape exclusiv de locui­tori de origină străină— Ruși și Li­poveni — a încercat o colonizare cu elemente romînești. Se intenționa chiar ca acești Romîni să se îndelet­­nicească cu pescăria și să se for­meze, cu timpul, o populațiune pes­cărească romînească. Pe timpuri, fostul prefect de Tul­­cea I. Nenițescu, a adus un număr de Romîni și a format cu ei, pe bra­țele Dunărei, cîteva sate : Carmen- Sylva, Floriile, Regele Carol, etc. Oamenii, aduși cu făgăduiala de a li se da locuri pentru case și locuri de cultură, au venit și au clădit oase și s’au așezat temeinic aici. Se face d. Antipa cu aceste colonii de Ro­mîni­a Mai întîiu le ia terenurile de cul­tură și li-l dă apoi în arendă, cu contracte reziliabile după gustul său. Apoi, mai tîrziu, le a luat din stăpînire și terenurile de sub ca­sele construite deja, obligîndu-i să facă contracte de arendarea lor precum și a caselor ce erau cons­truite pe acele terenuri — pretinse ale Ministerului de Domenii — impu­nîndu-i și la taxe de arendare, taxe fixate de Administrația pescăriilor. Bieții oameni, cari se credeau stă­­pîni absoluți pe locurile de cultură și de case, s’au pomenit și fără cele dint­iu și fără cele din urmă. Atunci s-a început o adevărată­ pri­gedie: nenumărați locuitori au fost deposedați de casele construite de ei și isgoniți din ele prin hotărîri judecătorești iar apoi acele case erau d­ate, de Administrația Pescăriilor, pe la diferiți slujbași de ai ei : revizori, agenți sau gardieni. O mare vîlvă a stîrnit între locui­tori această purtare necinstită a Sta­tului față de ei. Nenumărate plîngeri mi au fost adresate, iar eu am făcut un raport Ministerelor de interne și domenii, arătînd nedreptatea ce să săvîrșea prin călcarea Legilor de organizare a Dobrogei și de organizare a comu­nelor rurale. Dau loc în copie raportului meu No. 7339 din 23 Septembrie 1909. Din el cetitorii vor pricepe și mai bine starea acestei chestiuni și cum și-a îndeplinit d-l Antipa datoria sa socială și națională în Delta Du­nărei : «In Deltă, în satele ce s’au întemeiat mai în urmă și cărora încă nu li s’a de­limitat vatra, Ministerul Domeniilor — crezîndu-se încă stăpîn pe locul pe care aceste sate au luat ființă.— exercită asu­­pra lor, prin Administrația Pescăriilor, atît dreptul de proprietar făcînd în ace­­laș timp și acte de ordin pur adminis­trativ. »Ast­fel, impune l­a plata de chirie pe locuitorii cari au locuri de casă, alungă din casele lor pe cei ce și-au construit case sub pretext că aceste case sunt clă­dite pe locul Statului și supun la tot fe­lul de vexațiuni pe acei locuitori cari au îndrăznit ca, în conformitate cu regula­mentul pentru alinierea satelor, să se a­­dreseze primăriei și nu administrației pescăriilor pentru autorizația de cons­truire sau repararea locuințelor lor. «Intre altele se pot cita : Localul de școală din satul Domnița Maria proprie­tatea comunei, după ce timp îndelungat a fost ocupat de școală, în 1908 admi­nistrația pescăriilor dînd afară băncile din școală, a instalat în el, pe un agent al pescăriilor. «Un locuitor voind să construiască o moară, de altfel destul de necesară în Carmen Silva, a fost împedecat de ad­ministrația pescăriilor. «Această stare de lucruri, natural, e­­ste dăunătoare atît locuitorilor din acele sate, dar este mai ales dăunătoare unei bune și grabnice colonizări a Deltei cu elemente romînești, căci locuitorii, pe de o parte văzîndu-se impuși la astfel de taxe și supuși la astfel de vexațiuni care în altă parte nu există, iar pe de alta neștiindu-se siguri pe locurile pe cari își clădesc casele — căci sunt obligați a face contracte de închiriere cu adminis­trația pescăriilor—nu-și ridică nici bise­rică, nici școală, nici nu-și înființează bancă populară și, nevoind a-și lua o sta­bilire definitivă în o ast­fel de localitate, nu-și formează deci nici o gospodărie temeinică. «Acest amestec al Administrației do­­meniale în existența unui sat, pe lingă că este nedrept, păgubitor și dă loc la conflicte de atribuțiuni între a autorități, dar este și ilegal. «In adevăr : Unele din aceste sate, cum spre exemplu Carmen Silva, Floriile, Principele Carol, au fost înființate de prefectul de atunci I. Nenițescu cu o deosebită solemnitate. La serbările ce s'au dat cu această ocazie, au asistat toate autoritățile civile și militare din județ, s’au espediat telegrame Ministe­rului de interne, Majestăței Sale Regelui și Majestăței Sale Reginei. «Ministerul de domenii, prin ordinul No. 25844 din 31 Martie 1900, permite locuitorilor din satul nou înființat Car­men Silva a-și lua din pădurele sale ma­terialul lemnos pentru facerea locuințelor, iar pentru fie­care sat atunci înființat, s’a întocmit, de serviciul teh­nic al ju­dețului, planuri în regulă, care poartă semnătura prefectului și inginerului, planuri care nici pînă astăzi n au apro­barea Ministerului de domenii. «Existența acestor sate este deci netă­găduită. «Dar afară de aceasta, satele au fost recunoscute prin diferite legi ca atare,­ ultima recunoaștere fiind făcută prin le­gea sancționată și promulgată prin în­­naltul Decret Regal No. 1138 din 27 Martie 1909 și publicată în «Monitorul Oficial» No. 290 din 1909. Art. 1 din legea pentru organizarea comunelor rurale, arată că comuna ru­rală este persoană morală, iar art. 4 din aceeași lege, arată categoric că fie­care sat și cătun va avea vatra sa: «Afară de aceasta, art. 20 din legea pentru regularea proprietăței imobiliare în Dobrogea, spune destul de limpede că, în satele ce se înființează de stat pe pămîntul său, se va lăsa o porțiune su­ficientă de teren pentru vatra satului. «Dacă existența acestor sate nu se poate tăgădui și dacă citatul articol din lege pune obligație Statului, prin minis­terul de domenii, a înzestra aceste sate cu vatră, rezultă că odată satele și că­tunele înființate în puterea unei legi, devin stăpîne pe vatra lor și Statul respectiv ministerul domeniilor nu mai poate avea nici vre-un drept de proprietate asupra terenului ocupat de vatră și nici alt soi de amestec în admi­nistrația acestor sate. «Prin urmare, toate actele care le sa­­vîrșește administrația pescăriilor în nu­mele ministerului de domenii asupra lo­curilor ocupate de vetrele satelor n au nici un temei legal și sunt acte pur ar­bitrarii. ..Pentru a se curma pe­­ viitor astfel de conflicte între autorități și pentru ca locuitorii să-și recapete liniștea și sigu­ranța avutului lor, vă rog a interveni ca pe de o parte să procedeze prin a­­genții Ministerul de Domenii, la de­limitarea satelor și cătunelor înființate, iar pînă atunci să se dea ordin agenților domeniali a­ nu mai avea nici un soi de­ amestec în cea ce privește con­strucțiile de locuințe în vetrele satelor, această fiind de competință autorităților comunale locale. „Tot odată vă rog să se îndeplinească cît mai neîntîrziat și dispozițiile art 20 și 28 din legea pentru regularea proprie­tăței imobilare din Dobrogea, cedînd în mod gratuit cile 10 H. A. pămînt pen­tru întreținerea școalelor și bisericilor precum și izlazul necesar locuitorilor*. Dată pe mîna d-lui Antipa, se știa mai dinainte soarta ce ar fi avut întervențiunea mea. Din fericire, la ministerul de do­menii a venit fostul ministru d. Al- Constantinescu. D-sa, dîndu-și samă de însemnătatea chestiune­ din punct de vedere social și național — iar nu numai fiscal cum o privea d. Antipa — i-a dat soluțiunea cea justă. Iată un estras din ordinul No. 84940 din 23 Noembre 1909, semnat personal de d. Al. Constantinescu* .,Recunosc necesitatea de a se deter­mina vetrele satelor și cătunelor , acea­sta nu numai din punctul de vedere ca autoritatea comunală să știe în ce limite să-și exercite integritatea atribuțiu­­nilor sale legale, dar și din acela ca cătunele să fie formate cu ordinea ce­rută de o bună gospodărie și cu înles­nire pentru supravegherea pe care au­toritatea comunală trebue să o exercite. „Am delegat pe d. Inginer Cociu, ca in fie­care sat sau cătun care nu are vatra determinată, să o determine prin ridicarea unui plan in dublu exemplar. D-sa va avea ca normă de a atribui pe de o parte fie­cărui locuitor cu clădiri existente, cîte 2000 m. p. în vatra satu­lui. Și cum nu înțeleg de a porni de la o idee strictă, căc­i trebue să ținem sea­mă și de desvoltarea lor viitoare, și a­­ceasta pentru un viitor destul de depăr­tat, înțeleg ca să se atribue vetrei satului și cătunului, pe lângă­­ locurile ocupate azi, și un număr suficient de locuri pen­tru cei ce ar­­ veni să se stabilească în viitor, precum și locuri pentru școală și biserica. «După cum vedeți, Domnule Prefect, nimic nu ne desparte nici în principiile de care trebue să fim conduși, nici de dorința ce avem ca scopul urmărit să fie cît mai drept și mai sigur atins. «Executînduse măsura ce am luat, nu vomu întîrzia a lăsa în stăpînirea Comu­nei, vatra ce se va alege pentru sate și cătune, avînd convingerea că și D-voas­­tră veți veghia personal, ca la reparti­zarea viitoare a locurilor din vatra sa­telor și cătunelor, să se așeze elementele de care ne vorbiți; că se vor evita mul­te rele din trecut căci numai astfel ne putem considera că ne-am făcut datoria. «Lucrarea de mai sus se va începe cît mai neîntîrziat iar pînă la­ efectuarea ei, am dispus ca să nu se mai perceapă nici o chirie, acolo unde s’a perce­put pina azi, ca fiecare locuitor din sat sau cătun să se folosească liber și fără nici o dare, de casă și de 2000 m. p. în jurul ei, plătind chiria numai pentru pămîntul de cultură ce fiecare ar stăpîni, conform trebuințelor sale și pre­țurile fixate de Minister, închiriere care se va stabili prin învieli în regulă, care se vor încheia între agenții noștri și în­tre locuitori. „Am căutat după cum vedeți, Dom­nule Prefect, să conciliez în măsurile pe care le-am luat, legea și equitatea atît cu interesele Locuitorilor, cit și cu pres­tigiul autorităței». Din acest ordin reese clar că Mi­nisterul de Domenii a recunoscut că cele spuse de mine— prin raportul mai sus arătat — erau riguros e­­xacte, că acțiunea ce săvîrșia d-l Antipa era și sumavolnică și anti­socială și anti­națională și i-a pus capăt. Vomu continua. I. C. Atanasiu fost Prefect de Tulcea De la Societatea Filologică In comunicarea dezvoltată în șe­dința de ieri a societăței filologice d. Ovid Densușianu s’a ocupat de cîte­­va probleme de semantică latină. D-sa a arătat că în cercetările de na­tura aceasta, asupra înțelesului cu­vintelor, nu este destul să constatăm schimbările cari s’au produs, ci tre­­bue să căutăm și explicarea lor în legătură cu vieața poporului a cărui limbă o studiem. Ast­fel, servindu-se de formele pe­regrinus «strein» și peragrare «a ră­tăci, a cutreiera», d. Densușianu a­­rată ca semnificațiunea lor nu poate fi înțeleasă de­cît dacă o punem în legătură cu imigrațiunile păstorilor romani; amîndouă aceste forme sînt înrudite cu peregre ce in­seamnă «în alte locuri, în țări streine» ; peregre, resultat din per­­­eger, a fost apli­cat întîi la păstorii cari plecînd din munți se îndreptau cu turmele lor spre pășunele din cîmpii, așa că pe­regre profirises sau abire a devenit sinonim cu «a se îndrepta spre locuri streine» și de aici înțelesul lui pe­regrinus. Tot spre mediul păstoresc al Romanilor — spune d. Densușia­nu — se duc înțelesurile mai vechi ale cuvintelor callis «călare prin munți», bimul «miel de două ierni, de doi ani», și probabil tot așa tre­­bue interpretate,cuvinte ca vedere care la origine a trebuit să însem­neze «a trece vadurile rîurilor din munți» și mai tîrziu «a merge», etc. Asemenea evoluțiuni semantice pun și ele în lumină însemnătatea pe care a avut’o păstoritul la vechii Ro­mani. « • In urmă Societatea s’a ocupat cu ideea înființării Revistei filologice. MUNCILE AGRICOLE ȘI SOLDAȚII Reproducem în întregime ordinul ministerului de războiu, cu privire la angajarea oamenilor de trupă pen­tru muncile agricole . Pentru a lămuri chestiunea acordării concediilor de vară, ce sunt prevăzute de serviciul interior a se da oamenilor în scop de a contribui la munca agri­colă, ministerul atrage băgarea de sea­mă a corpurilor de trupă: 4. Că afară de oamenii ce se trimit pentru aprovizionarea paelor, conform art. 506 din serviciul interior, corpurile nu mai pot trimite, ca în trecut, din o­­ficiu, oameni ca să lucreze silit la par­ticulari . 2. Comandanții de corpuri sunt însă autorizați de a întocmi liste de oameni cari de buna lor voe ar dori să se an­gajeze a lucra cu plată la particulari. Acești oameni vor fi lăsați un conce­diu conform deciziei ministeriale No. 348 din 6 Iunie, înserată în «Monitorul Oastei» partea regulamentară No. 24. Agricultorii (proprietarii sau arenda­șii), se pot adresa cu oferte comandan­ților de corp, cari vor pune aceste o­­ferte în vederea celor ce-au exprimat dorința de a se angaja la lucru și dacă ofertele convin oamenilor, comandanții de corpuri pot trata cu agricultorii pen­tru angajarea lor. Plata oferită pentru ziua de lucru se va da toată oamenilor. Corpurile vor cere de la apÎcUltori ofertă deosebită pentru plata reparației îmbrăcămintei. Comandanții de corp vor lua toate măsurile pentru ca trupa să fie bine în­grijită și bine hrănită, inspirindu-se de ordinele date, în această privință, pen­tru oamenii ce se trimit la aprovizio­narea pielor. Comisiunea din cercetarea cărților didactice de curs primar Marți 6 Iunie, la ora 3 p. m. s’au întrunit în sala consiliului perm­a­­nent din localul Ministerului Instruc­­țiunei, membri cari compun comi­siunea pentru cercetarea cărților di­dactice de curs primar. Comisiunea se compune din urmă­torii 26 de membri, cari vor lucra pe specialități, sub președinția d-lui C. Dumitrescu-Iași. Pentru cercetarea abecedarelor, d-nii: C. Tomulescu profesor în Bu­zău ; Niculae Ștefănescu directorul școalei de băeți No. 4 din București; I. Tăbăcaru institutor și d-nal Maria Vernescu directoarea școalei de fete de la Clemența. (Un Buzoian, un membru al cer­cului de studii sociale de pe lîngă clubul conservator și doui directori căpătuiți pe ziua de 23 Aprilie c.) Pentru cercetarea manuscriselor de citire și gramatică, d-na Miller Ver­­ghi directoarea școalei normale Elena Doamna ; I. Al. Basarabescu, ins­pectorul artelor; Nae Ionescu, pro­fesor în București și fost director al învățămîntului secundar; Nae Pe­­trescu directorul școalei primare de la șosea ; Niculae Saxu institutor în București și C. Marinescu din Cîm­­pulung. Pentru cercetarea aritmeticilor d-nii C. Șonțu, T. Crivăț, și Ghibănescu, profesori secundari; d-na Dorotea Protopopescu institutoare la Buzău, care de multă vreme nu mai e în curent cu școala ; și I. Moareanu învățător (neînaintat și eșit din școală la 1906) de la Fîntînelele-Prahova, moșia C. C. Arion. Pentru cercetarea geografiilor d-nii G. Gorciu profesor de geografie în București ; d-na Augusta Tăbuș pro­fesoară de pedagogie în București; d-nii Anastase Georgescu, profesor la școala normală din Craiova; d-nii Iuliu Vîlcănescu institutor în Bucu­rești; d nul Niculae Dinescu institu­tor și sub-revizor școlar la Tîrgo­­viște și d-nul D tru Vulcan învăță­tor înaintat pe loc, la Rădulești-Ar­­mășești-Ialomița. Pentru cercetarea caligrafiilor d-l D. Stoicescu, maestru de caligrafie în București, G. D. Zaharescu, N. Burghele maestru la Iași și un ofi­țer de la institutul geografic al ar­matei, al cărui nume ne scapă. Avem de observat de­o­cam­dată următoarele: 1) Buzăul de la o vre­me a devenit pepinieră de inspectori și alte capacități. 2) unii d­in mem­bri sunt prea tineri și n’au avut timpul material ca să poată experi­menta cele învățate de către d-lor la școală și al 3) unii d-nn membri sunt oameni bine cunoscuți ca de­votați ai regimului. Cu toate acestea, sperăm că vorbele d-lui președinte C. Dimitrescu Iași, care dorește ca cercetarea să fie conștiincioasă, iar părerile obiective, se vor transforma și în fapte. Comisiunea a hotărît ca toate căr­țile de acelaș fel, să se împartă în părți egale printre membrii comisiu­­nei respective, să le cerceteze fie­care pe acasă și la 17 Iunie să se adune din nou cu toții la Minister, pentru a lua în primire seria urmă­toare. Va să zică, toți membrii vor citi toate cărțile și fie­care va face cîte un raport. Frumoasă hotărîre dar greu de pus în practică. Intr’adevăr, după informațiile noastre s’au prezentat la acest concurs 41 de abecedare, 34 de citiri, 61 de aritmetici, 138 de geografii și nu știm cîte gramatici și caligrafii. In comisia de geografie de pildă, cei 6 membrii au 23 de zile de lu­cru. Fiind 138 de manuscrise, le vine de citit cîte 6 cărți pe zi. E posibil ? !... Și daca s’o face în termen, seri­oasă va fi această cercetare ?! Dar e numai citirea? Dar notele, dar ob­servațiile, dar raportul, dar delibe­rarea în comun cînd au să se facă? Suntem convinși că lucrarea nu va fi gata la data de 1 iulie și deci au început să se întrevadă de acum efectele unei măsuri pripite... Dar... vom mai vedea și de va fi nevoe vom mai reveni. Rip. D-nele Lucreția Brezeanu, Ricoboni, Marioara Fărcașeanu, Stoenescu și d-nii Ion Brezeanu, Vasile Toneanu, Ion Ni­­culescu, N. Grigorescu, Barbelian, Mi­­halescu, G. Constantinescu, Vîrgolici, Const. Toneanu, Neamțu, etc., etc., re­petă comedia «Fusta Pantaloni» (Un rege Lear al Mahalalei) care se va juca in curînd la grădina Blanduziei. Cu prilejul premierei «Fostei Panta­loni» numărul locurilor din grădină va fi considerabil mărit. Ariitis-ul Presei «Seara» și clerul Cu ce își hrănește cititorii ziarul oficios «Seara» . Nici­odată nu a fost mai de actuali­tate proverbul romînesc : „Să nu faci ce face popa ci să faci ce zice popa“ ca în aceste vremuri de pugilat bisericesc. Cum să faci ce face popa, cînd în Sfîntul Sinod, Prea Sfinții se acuză că fac lucruri oribile, că se dedau la bles­temății mai dihar ca cei mai berbanți craidoni de profesie ! E de ajuns să faci o singură năzdră­vănie, din cele cu care se acuză Prea Sfințiile lor , pentru ca să fii scos pen­tru totdeauna din categoria oamenilor onorabili. Lucrurile au ajuns în așa hal în mij­locul mielușeilor Domnului, în­cît, as­tăzi, dacă ai zice, , măcar ce zice popa, și tot ai perde dreptul la stima și con­siderația publică. Urbanitate — cum spunea «Conser­vatorul». Un bărbat Toate numerile din «Epoca» de eli au fost aduse de vînzători nevîn­­dute. Cei cu «registrele» erau disperați. Pricina ? Primul articol din acel număr era iscălit de eminentele bărbat de stat, de Utere și de provincie Const. C. Brăescu. John «Evenimentul de eli ne spune : Pe atunci, am fi putut număra pe de­gete pe capitaliștii liberali, — ba chiar abia să zăreau unde și unde unul cîte unul. Un Cîmpineanu, Golescu, John Ghica, și încă vre-o doi erau aproape singurii citați ca oameni bogați. Bietul Ofiiia­l II făcu și John d. sub-comisar Stroia de la Iași! Hilda Wangel Comisiunile examinatoare de curs primar Ministerul instrucțiunei a fixat ur­mătoarele comisiuni pentru exame­­menele elevilor pregătiți în parti­cular, anul 1911. București Băeți Comisiunea I (școala No. 9 de băeți Clemența) d-nii V. Teodorescu, preșe­dinte ; D. Ionescu, Florică Antonescu, Zoe N. Moisescu. Comisiunea 11 (școala No. 41 de băeți Silivestru)d-nii Horea Dumitrescu, pre­ședinte ; Juarez Movilă, Paulina Deleanu, Ștefania Balcescu. Comisiunea III (școala No. 1 de băeți Adrian) d-nii D. I. Pomponiu, preșe­dinte ; C. Enăceanu, Paulina Elinescu, Maria Alexandrescu. Comisiunea IV (școala No. 30 de băeți Sf. Voivozi) d-nii Marin Marinescu, pre­ședinte ; N. Grigoriu, Lucia Luchianu, Eliza T. Constantinescu. Comisiunea V-a (școala No. 4 de băeți Cuibu cu barză) d-nii Teodor Iliescu, președinte; Ion Vulcănescu, Emilia Con­ta, Maria G. Atanasiu. Fete Comisiunea I (școala No. 42 de fete Clemența) d-nele Elena Petrescu, preșe­dintă ; Henrieta Zaharia, Victoria I. Teo­­doru, Emilia C. Ion. Comisiunea II (școala No. 7 de fete Silivestru) d-nele Ana Manoil, preșe­dintă ; Elena Ionescu, Rădescu Victoria Levinia Burma. Comisiunea III (școala No. 9 de fete Adrian) d-nele Zoe Repozeanu, preșe­dinte , Lavinia Doncescu, Maria Milian, Victoria Brătășanu. Comisiunea Ill­ a (școala No. 8 de fete Polizu) d-rele Maria Ionescu președintă, Maria Arsenie, Ecaterina Iliescu și Ma­­ria Baldescu. Comisiunea V-a, (școala No. 11 de fete Cuibu cu barză) , șoarele Eliza G. Stoe­nescu președintă, Maria Savopol, Emilia Petrescu (Gavrilescu), Sofia I. Stoenescu. Comisiunea VI-a (școala No. 14 de fete Foișor), d-șoarele Eufrosina Țanțareanu președintă, Irina Constantinescu, Aristia Lupescu, Ecaterina Mănescu. Comisiunile în institute Băeți Comunitatatea Evanghelică (strada Lu­terana) d-nui Ion I. Onu președinte, d-șoarele Eugenia Carolian, Lucia V. Mircea, preotul N. Avramescu, Cleopa­tra Enăchescu. Școala italiană, d. M. Mumuianu, pre­ședinte, d-rele Maria Verescu, Eliza Per­­ticari, Lucreția Statescu. Institutul Schwartz Thierrin, d. Ște­fan Negulescu, președinte, d-na Elena Adan. Fete Comunitatea evanghelică (strada Dia­­coneselor) d-rele Elena Rădulescu, preșe­dinta, Olga Lepădatu, Eleonora Timo­­teu, Ecaterina Zoicaru. Institutul Moteanu d-rele Maria Da­­nielopol președintă și Maria Grigorescu. Institutul „Pompilian“ d-șoarele Eliza Ponici președinta, Aristia C. Niculescu și Eliza Popor. „Răscoala“ din Dolj Ministerul de interne a comuni­cat ziarelor următoarele : Unele ziare au publicat că în co­muna Locusteni, județul Dolj, s’ar fi petrecut o răscoală printre ță­­rani. Iată cum stau lucrurile: Secția de jandarmi Rojiștea, avînd ordin în scris al judecătorului de ocol rural respectiv de a menține în posesie pe vechii mandatari ai obștei Locuitorilor cumpărători ai moșiei Fărcășani, din com. Locusteni, a episcopiei de Rimnic, anume Gheor­ghe Ștefan Cherțoiu, Mihaiu Ma­zilu și Ion Dumitru Anghel în ziua de 5 Iunie orele 2 și jum. p. m. a­­ceștia s’au prezentat la secție recla­mînd că mai mulți indivizi au in­trat pe moșie furînd final. Șeful secției, transportîndu­se la fața locului,a prins pe indivizii Iancu I. Popa, Ștefan Iacov Popa și Tu­­dorache Iacov Popa din Locusteni, cu două care cu fîn furat de pe moșie. La oficiul postului de jandarmi, s’au dresat acte de darea în judecată a acestor indivizi, acte cari au fost înaintate parchetului. In timpul cercetărilor­ un număr de peste 80 locuitori, în frunte cu Gh. Marin Ior­dache, Tănase P. Va­sile, Gh. I. Dumitru și Gh. Ivă­­nescu,jiouți mandatari, au venit și au declarat ca au să meargă să ia cu forța productele de pe moșie. Fiind somați de șeful secției să se împrăștie, aceștia s-au retras în liniște pe la casele lor. La aceasta se reduce pretinsa răs­coală din jud. Dolj, Informațiunii . Un schimb de telegrame foarte calde a avut loc între împăratul Rușilor și M. S. Re­gele. Țarul Nicolae a mulțumit, cu căldură, Regelui nostru pentru recepția măgulitoare făcută în Romînia misiunei militare, ve­nită pentru monumentul lui Su­var­off, iar M. S. Regele a răs­puns în termeni de vice afec­țiune și de confraternitate de arme primei telegrame de mul­țumire, zf. D. N. Filip­escu, ministru de război, de comun acord cu d. gene­ral Zottu, șeful marelui stat major al armatei, găsind că este nedreaptă dispozițiunea ca toți dispensații pînă la etatea de 28 de ani să se prezinte în fiecare an cu certificatul vizat de primărie, înaintea consiliului de re­vizie al recrutării, spre a­și susține dreptul la dispensă ce i s’a acordat, a supus semnăturei M. S. Regelui, decretul prin care se dispune ca dis­pensați să se prezinte la viză numai timp de 2 ani de la data certificatu­lui, adică atîta timp cît contingen­tul clasei lor se va afla încorporat. •¥ [UNK] Guvernul se’ncăpuținează a nu lăsa în pace legea tocme­­lelor agricole. A hotărît schim­barea ei. Un ziar publică ști­rea că doi miniștri plănuesc cum să săvîrșească neomenia și nătîngia asta. Nu încape îndoeală câ d­l P. P. Carp vrea să desfiin­țeze așa zisele maxim de aren­dă și minim de salar. Aceste măsuri de ocrotire a muncei țăranului le stau spin în ochi. Reacționarii nu și dau seamă că umblă cu tăciuni aprinși în pulberărie. * Comitetul cercului de studii al partidului național-liberal s’a întru­nit ori după amiază, la orele 3, la club Membrii comitetului au fost repar­tizați în ș­ase subcomisiuni și a­­nume : economică, sanitară, politică, culturală, financiară și administra­tivă. Fie­care sub­comisiune se va ocupa în special de chestiunile privitoare la fie­care categorie. zi. In sfîrșit, în numărul din ur­mă din «Neamul romînesc», d-l A. C. Cuza a dovedit că rău ca învi­nuit d l Socor c’a «plagiat» lucra­rea «Despre Poporație». Dovada e hotăritoare, ne place să mărturisim adevărul. In deosebi sînt convingătoare întrebările ce jurații au pus expertului. Nici d-l Gh­erea n’ar putea să nu dea dreptate d-lui Cuza s Poftească deci cei de la «Fa­cla» și ceară-i părerea. Cum rămîne deci cu premiul? zi. Arătările noastre, față cu faptele nechibzuite și ne­legale ale d-lui Nenițescu, au început să-și producă efectul. D-l Nenițescu, după ce s’a con­vins de incapacitatea d-lui Pop. Inlocuindu-l din postul de direc­tor al comerțului, acum a dat afară pe d. Lazarovici din func­ția de casier - administrator al băilor Lacul­ Sărat. In privința d-lui Lazarovi­c, numit de d. Ne­nițescu, am arătat că el fusese dat afară sub liberali, pentru incorectitudini. Cînd se va convinge și d. Carp despre inutilitatea d-lui Neni­țescu la ministerul industriei și comerțului ? zi Iată un lucru în care d-l N. Iorga are dreptate. Arată cum la Sibiu, făcîndu-se să­pături pentru nevoile orașului, au însărcinat un specialist să adune toate remășițele arheologice și geo­logice. N’a dat peste ruine romane , dar a întîlnit într’o pătură veche osăminte de boi de rasa celor pe cari îi creșteau mai înainte Romînii, de asemenea alte dobitoace și paseri romînești. La noi se fac săpături însemnate, dar nu se adună remășițele de la strămoși. Ba și cele ce se găsesc emigrează. * In județul Muscel, plasa Pod­goria, a căzut Joia trecută o ploie torențială, însoțită de grindină, care a cauzat mari stricăciuni viilor și porumbului, în regiunea Goleștilor. * Examenul de capacitate spe­cialitatea rufăria și croitoria, va a­­vea loc la 1 Octombre a. o. Condițiunile de admitere se vor publica în «Monitorul Oficial», în cursul acestei luni.­­k Absolvenții școalelor militare de infanterie, cavalerie și artilerie, vor fi înnaintați la gradul de sub­locotenent pe ziua de 1 Octombre 1911, după terminarea manevrelor.­­ Primăria Capitalei a început să instaleze în oraș guri de apă pentru incendiu, acolo unde ele sunt prea depărtate unele de altele. Lipsa acestor guri de apă a fost constatată în multe dățî, și mai a­­les cu ocazia marelui incendiu de la magazinul «Luvru». * Duminică, 12 Iunie a. o., va a­­vea loc, la grădina de copii a so­­cietăței ortodoxe a femeilor române Floreasca, o serbare școlară de sfîr­șit de an. Vor lua parte toate doamnele din comitet, aflătoare în Capitală. zf Astă-seară pleacă la Paris d. Nicolae Pop, inspectorul șef al sigu­ranței Capitalei. Cu începere de mîine locul de șef al siguranței va fi ținut de V. Andreescu, inspectorul de la cabi­netul d-lui prefect. + D­l Bogdan Duică, profesor și director la liceul Mihai Bravul, o­­ferind primăriei concursul său în folosul coloniilor școlare, va ține în sala Atheneului Român, Sîmbătă 18 Iunie, orele 9 seara o conferință pu­blică avînd ca obiect «Copiii noștri». Cu tot scopul filantropic prețurile de intrare sunt foarte reduse astfel: Loja lui 6, fotoliul lei 1. Primăria face apel la toți oamenii­­­­ de bine și speră că vor asista în " 1 număr cît de mare la această con­­­­ferință.­­ Biletele de intrare se găsesc la­­ primărie (Serviciul Administrativ)­­ și la Casa Atheneului în seara con­­­­ferinței. . 5 . Ex La marchizul Beccaria D’In­­cisa ministrul plenipotențiar al Ita­­­liei, va părăsi țara noastră fiind nu­mit senator pe viață în Italia. In privința succesorului său nu se știe însă pînă în prezent nimic precis, așa că știrile date de unele­­ ziare sînt premature. i­ In urma nenumăratelor scan­daluri petrecute între d-nii Emil Vulpe, prefectul județului Dorohoi, și Iorga la prefectul poliției din Ga­­­­lați, acesta din urmă și-a dat de­­misia. * Direcțiunea generală a servi­ciului sanitar a trimis o circulară prefecturilor de județe prin care se pune în vedere că acum fiind epoca emigrațiunii oilor pentru pășunat și deci timpul cînd se poate ivi prin­tre ele vărsatul pentru a îm­piedica aceasta, este indispensabil să nu se permită deplasarea turme­lor infectate de această boală. Primarii comunelor rurale trebuie să nu mai libereze certificate pentru oi, de­cît numai celor din localitățile unde nu există boala și după preala­­bilul examen individual al tuturor­­ oilor, dacă le vor găsi sănătoase. Pentru a se putea observa mai de­parte oile plecate, primarii trebue să anunțe serviciile veterinare respec­tive despre liberarea certificatelor,­­ pentru fiecare grup de oi, cu arăta­­­­rea destinațiunei lor. DIN TOATA LUMEA Ninon de Leu- Despre iubire, c­os, s­u­p­r­a­n­u­­femei și galanterie mită, «la grande amoreuse» al se­colului al XVII-lea, a presărat co­respondența ei cu diferite cugetări foarte interesante, fie din cauza sor­­ginții, fie din cauza conținutului lor. E într’adevăr surprinzător că o fe­­mee de moravuri foarte libere (fără a putea fi numită însă curtezană), să ne destăinuiască unele cute ale sufletului femeesc cu o candoare care ajunge une­ori pînă la inocență. A­­ceste cugetări au fost acum de cu­rînd culese și date în forma unui volum de «aforisme». Iată unele b din aceste cugetări: Dorința unui barbat care iubește se reduce dacă o cercetezi cu de a­­mănuntul la curiozitate. Curiozitatea este resortul inimei. * Iubirea nu moare nici­odată din­­ lipsă de hrană dar cu siguranță din suprasaturație.* Inima este ca o cetate. E mai u­­șor s’o cucerești de­cît să-ți menții stăpînirea asupra ei. * Femeea se convinge mult mai bine din cele ce ghicește de­cît din cele ce tu, barbat, îi destăinuești. X * Să credeți, bărbați, că noi nu vă iubim în hatirul vostru ci în hatî­­rul fericirii noastre proprii. * Nu există o singură femee care n’ar preferi să fie bruscată mai cu­rînd de­cît să fie tratată prea cu menajare ; iată de ce stîngăcia băr­baților scapă mai multe inimi de fe­­mee de­cît ar putea salva virtutea femenină.9­e­e Die Jugend pu Rețeta iubire­­blică următoarea rețetă pe care a găsit-o în o carte de bucate a unei fete . Se ia două chile de iubire , se a­­mestecă aceasta cu 500 gr. sărutări, cu 20 gr. de oftături. Se ia apoi a­­ceasta amestecătură și se încălzește pe baze arzătoare, sub presiunea u­­nei îmbrățișări cît se poate de pu­ternice. La cele ce obținem să a­­dăugăm privirile reci și pizmașe a unei prietene invidioase. Totul se fierbe pînă la miezul nopții într-o grădină luminată de lună. Atentatul din strada Gogoși Desigur că disperarea nenorocitei femei, care a îndreptat revolverul asupra concubinului ei a fost dusă la extrem atunci cînd a săvîrșit a­­­­cest act nesocotit. Eroina acestui atentat este o tî­­nără femeie anume Constanța Io­nescu, domiciliată în str. Gogoși No. 14 iar acel ce era să cadă vic­timă este amantul ei un anume Fa­­ni Georgescu. Dragostea femeei era fără mar­gini pentru acela care îi promisese într’un timp o viață din cele mai fericite și care,­acum, după un răs­timp de cîți­va ani, voia să o pă­răsească pentru a face o nouă vic­­timă care este tot atît de naivă cum fusese și Constanța Ionescu atunci cînd cunoscuse pe Georgescu. Dar Constanța Ionescu s’a opus din răsputeri spre a putea să îm­­pedice pe concubinul ei și văzînd că ori­ce încercare e zadarnică s’a în­armat și a tras cu revolverul trei gloanțe asupra înșelătorului. Din fericire însă nici unul din gloanțe nu a înemerit ținta ast­fel că atentatoarea nu și-a ajuns scopul. Eroina a fost arestată la circum­scripția 24, unde d. comisar Tre­­stianu continuă cercetările. BULETIN METEOROLOGIC Iată buletinul atmosferic pe ziua de azi 8 Iunie 2011 CASA MEN­ & G­te Temperatura în centigrade l­a miezul nopții ...............+ 23a ? ore dimineața.............. — 25 ° -4 Miezul zilei............. 31* înălțarea barometrică 758 mm. Starea cerului ploios. Barometrul în scădere. X

Next