Viitorul, iunie 1911 (Anul 5, nr. 1212-1231)
1911-06-10 / nr. 1220
VIITORUL asam siderate ca organe de apărare a Intereselor comercianților și idustriașilor, iar nu gâște politice. Numai actualul ministru al comerțului nu pricepe rolul și menirea acestor instituțiuni și de aceea caută să întroneze în ele politica de partid. «Marele bărbat de Stat» nu-și dă încă seamă de greșala sa; va vedea însă în curînd, că datorită ingerințelor ce face în alegerile Camerelor de comerț, comercianții vor perde încrederea în aceste instituțiuni, îndată ce politica își va face apariția într’însele. O eră nouă așteaptă de acum Camerile de comerț, «era Nenițesciană» a înlocuire! intereselor economice ale țărei prin interesele politice de partid. Iată deci la ce lucrează «marele bărbat de stat» în folosul industriei și comerțului țarei. ctiv Eim MmmnmB o scrisoare edificatoare D-l P. Chirițescu-Brăila, institutor și director al băncii populare Comoara, ne trimite următoarea scrisoare: Domnule Director Ziarul «Epoca» No. 133 din 9 iunie 1911, publică o corespondență plină de calomnii la adresa mea că în calitate de conducător al băncei populare «Comoara», al obștei «Furnica» și al cooperativei «Albina» ași fi făcut cămătărie percepînd dobînzi la dobînzi, că am încasat comisioane și amenzi contra statutelor etc. Pentru restabilirea adevărului și luminarea opiniei publice, voi arăta cum stau lucrurile și sub ce auspicii nenorocite se reeditează pentru a zecea oară această campanie contra mea. De 10 ani am înființat în comuna Scorțaru Vechiu o bancă populară cu 4 membrii majori și 100 capital Astăzi are aproape 80 mii lei capital și 180 membrii și grație acestei bănci locuitori acestei comuni sunt arendași prin obștea 1000 pogoane de la stat și 3300 pogoane de la Moșt. Gh. Berceanu. Incortabil că am călcat multe interese cămătărești și în primul rînd am alungat pe cel mai odios cămătar care isbutise să deposedeze de proprietățile lor pe cea mai mare parte din săteni. Cămătarul nu s’a descurajat însă și astăzi, după multe încercări neisbutite, cu sprijinul unora dintre autorități se năpustește din nou asupra acestor instituții cari l’au făcut să bată pietrele Brăilei, de unde înainte se retăia în veniturile culese din proprietățile sătenilor. In ce privește acuzațiunile ce mi se aduc prin corespondența semnată de amicul sătenilor declara că toate dobînzile, comisioanele și amenzile, s’au încasat în conformitate cu Statutele fiecărei cooperative și sunt aprobate de consiliile de administrație, adunările generale, iar bilanțurile toate aprobate de Casa Centrală a băncilor populare,—lucruri constatate în 13 zile din luna Martie a. c., de o delegație de doi d-ni controlori ai Casei centrale, de prefect și de primul-procuror de Brăila. Rezultatul anchetei negăsind nimic în sarcina conducătorilor acestor trei cooperative au exasperat pe amicul sătenilor Neagu Teodorescu și pe amicul său N. Vîlcu, de care îl leagă o veche prietenie profesională. Și atunci au pus la cale reclamații contra casierului Sîmpetru, că ar fi încasat sume de la săteni și nu le-ar fi eliberat chitanțe,—toți unelte ale cămătarului Teodorescu—și numai pe baza acestor declarații casierul a fost depus, și nu e de mirare că această acțiune de distrugere să meargă mai departe. Vom vedea. P. Chirițescu-Brăila. Mișcare In poliții Următoarea mișcare s’a făcut în poliții : Poliția Capitalei. D. Gh. Tunea, subcomisar cl. III-a, înaintat subcomisar cl. II a. D. D. Mavrichi, numit subcomisar cl. III-a. Gara Ciulnița. D. C. Gh. Marinescu, subcomisar cl. III-a la Călărași, subcomisar cl. I-a, șef al poliției. Ploești. D. R. Georgescu, subcomisar cl. III-a, înaintat subcomisar cl. II-a. D. C. D. Popescu, numit subcomisar cl. III-a. Tulcea. D. C. Brătescu, numit subcomisar cl. III-a. Iași. D. N. Macarie, subcomisar cl. III-a, înaintat subcomisar clasa II-a. D. I. Andriescu, numit subcomisar cl. III-a. T.Mugurele. D. V. Constantinescu, subcomisar cl. III-a. Roșiori-de-vede. D. C. Gheorghiu, subcomisar cl. III-a. Oltenița. D. V. D. Coiculescu, subcomisar cl. II a, revocat din funcțiune. GREVA ȘI SCANDALUL de la fabrica de bumbac dii dimineață lucrătorii de la fabrica de bumbac de la Colentina reluaseră lucrul. Cum au început să lucreze însă, două fete au și fost amendate, fără nici un temei, — cum susțin lucrătorii. Imediat lucrătorii fabricei au declarat din nou greva și au eșit din ateliere. Peste o clipă fabrica a început să fie bombardată cu pietre. Geamurile au fost sparte, iar șeful atelierelor a cerut concursul poliției. De prisos însă, căci greviștii au pornit-o îndată, în corpore, la «Romînia Muncitoare». E de remarcat faptul că acești lucrători nu erau sindicalizați și, cu prilejul acesta, au intrat în sindicate, plătind taxele necesare. Pescăriile Statului din Tulcea Răspuns la răspunsul d-lui Antipa XVII După cele spuse pînă acum, putem să ne dăm seamă cît de îndrăzneț sună fraza d-lui Antipa din Raportul său — răspuns mie : «.încă de la 1892, de cînd am început a mă ocupa de chestiunea pescăriilor, am arătat că datoria noastră nu este numai de a rezolvi o chestiune economică, ci și una socială și națională...». Ia să vedem acum și mai bine cum a rezolvat d. Antipa chestiunile sociale și naționale în Delta Dunărei. Statul Român văzînd că Delta este populată aproape exclusiv de locuitori de origină străină— Ruși și Lipoveni — a încercat o colonizare cu elemente romînești. Se intenționa chiar ca acești Romîni să se îndeletnicească cu pescăria și să se formeze, cu timpul, o populațiune pescărească romînească. Pe timpuri, fostul prefect de Tulcea I. Nenițescu, a adus un număr de Romîni și a format cu ei, pe brațele Dunărei, cîteva sate : Carmen- Sylva, Floriile, Regele Carol, etc. Oamenii, aduși cu făgăduiala de a li se da locuri pentru case și locuri de cultură, au venit și au clădit oase și s’au așezat temeinic aici. Se face d. Antipa cu aceste colonii de Romînia Mai întîiu le ia terenurile de cultură și li-l dă apoi în arendă, cu contracte reziliabile după gustul său. Apoi, mai tîrziu, le a luat din stăpînire și terenurile de sub casele construite deja, obligîndu-i să facă contracte de arendarea lor precum și a caselor ce erau construite pe acele terenuri — pretinse ale Ministerului de Domenii — impunîndu-i și la taxe de arendare, taxe fixate de Administrația pescăriilor. Bieții oameni, cari se credeau stăpîni absoluți pe locurile de cultură și de case, s’au pomenit și fără cele dintiu și fără cele din urmă. Atunci s-a început o adevărată prigedie: nenumărați locuitori au fost deposedați de casele construite de ei și isgoniți din ele prin hotărîri judecătorești iar apoi acele case erau date, de Administrația Pescăriilor, pe la diferiți slujbași de ai ei : revizori, agenți sau gardieni. O mare vîlvă a stîrnit între locuitori această purtare necinstită a Statului față de ei. Nenumărate plîngeri mi au fost adresate, iar eu am făcut un raport Ministerelor de interne și domenii, arătînd nedreptatea ce să săvîrșea prin călcarea Legilor de organizare a Dobrogei și de organizare a comunelor rurale. Dau loc în copie raportului meu No. 7339 din 23 Septembrie 1909. Din el cetitorii vor pricepe și mai bine starea acestei chestiuni și cum și-a îndeplinit d-l Antipa datoria sa socială și națională în Delta Dunărei : «In Deltă, în satele ce s’au întemeiat mai în urmă și cărora încă nu li s’a delimitat vatra, Ministerul Domeniilor — crezîndu-se încă stăpîn pe locul pe care aceste sate au luat ființă.— exercită asupra lor, prin Administrația Pescăriilor, atît dreptul de proprietar făcînd în acelaș timp și acte de ordin pur administrativ. »Astfel, impune la plata de chirie pe locuitorii cari au locuri de casă, alungă din casele lor pe cei ce și-au construit case sub pretext că aceste case sunt clădite pe locul Statului și supun la tot felul de vexațiuni pe acei locuitori cari au îndrăznit ca, în conformitate cu regulamentul pentru alinierea satelor, să se adreseze primăriei și nu administrației pescăriilor pentru autorizația de construire sau repararea locuințelor lor. «Intre altele se pot cita : Localul de școală din satul Domnița Maria proprietatea comunei, după ce timp îndelungat a fost ocupat de școală, în 1908 administrația pescăriilor dînd afară băncile din școală, a instalat în el, pe un agent al pescăriilor. «Un locuitor voind să construiască o moară, de altfel destul de necesară în Carmen Silva, a fost împedecat de administrația pescăriilor. «Această stare de lucruri, natural, este dăunătoare atît locuitorilor din acele sate, dar este mai ales dăunătoare unei bune și grabnice colonizări a Deltei cu elemente romînești, căci locuitorii, pe de o parte văzîndu-se impuși la astfel de taxe și supuși la astfel de vexațiuni care în altă parte nu există, iar pe de alta neștiindu-se siguri pe locurile pe cari își clădesc casele — căci sunt obligați a face contracte de închiriere cu administrația pescăriilor—nu-și ridică nici biserică, nici școală, nici nu-și înființează bancă populară și, nevoind a-și lua o stabilire definitivă în o astfel de localitate, nu-și formează deci nici o gospodărie temeinică. «Acest amestec al Administrației domeniale în existența unui sat, pe lingă că este nedrept, păgubitor și dă loc la conflicte de atribuțiuni între a autorități, dar este și ilegal. «In adevăr : Unele din aceste sate, cum spre exemplu Carmen Silva, Floriile, Principele Carol, au fost înființate de prefectul de atunci I. Nenițescu cu o deosebită solemnitate. La serbările ce s'au dat cu această ocazie, au asistat toate autoritățile civile și militare din județ, s’au espediat telegrame Ministerului de interne, Majestăței Sale Regelui și Majestăței Sale Reginei. «Ministerul de domenii, prin ordinul No. 25844 din 31 Martie 1900, permite locuitorilor din satul nou înființat Carmen Silva a-și lua din pădurele sale materialul lemnos pentru facerea locuințelor, iar pentru fiecare sat atunci înființat, s’a întocmit, de serviciul tehnic al județului, planuri în regulă, care poartă semnătura prefectului și inginerului, planuri care nici pînă astăzi n au aprobarea Ministerului de domenii. «Existența acestor sate este deci netăgăduită. «Dar afară de aceasta, satele au fost recunoscute prin diferite legi ca atare, ultima recunoaștere fiind făcută prin legea sancționată și promulgată prin înnaltul Decret Regal No. 1138 din 27 Martie 1909 și publicată în «Monitorul Oficial» No. 290 din 1909. Art. 1 din legea pentru organizarea comunelor rurale, arată că comuna rurală este persoană morală, iar art. 4 din aceeași lege, arată categoric că fiecare sat și cătun va avea vatra sa: «Afară de aceasta, art. 20 din legea pentru regularea proprietăței imobiliare în Dobrogea, spune destul de limpede că, în satele ce se înființează de stat pe pămîntul său, se va lăsa o porțiune suficientă de teren pentru vatra satului. «Dacă existența acestor sate nu se poate tăgădui și dacă citatul articol din lege pune obligație Statului, prin ministerul de domenii, a înzestra aceste sate cu vatră, rezultă că odată satele și cătunele înființate în puterea unei legi, devin stăpîne pe vatra lor și Statul respectiv ministerul domeniilor nu mai poate avea nici vre-un drept de proprietate asupra terenului ocupat de vatră și nici alt soi de amestec în administrația acestor sate. «Prin urmare, toate actele care le savîrșește administrația pescăriilor în numele ministerului de domenii asupra locurilor ocupate de vetrele satelor n au nici un temei legal și sunt acte pur arbitrarii. ..Pentru a se curma pe viitor astfel de conflicte între autorități și pentru ca locuitorii să-și recapete liniștea și siguranța avutului lor, vă rog a interveni ca pe de o parte să procedeze prin agenții Ministerul de Domenii, la delimitarea satelor și cătunelor înființate, iar pînă atunci să se dea ordin agenților domeniali a nu mai avea nici un soi de amestec în cea ce privește construcțiile de locuințe în vetrele satelor, această fiind de competință autorităților comunale locale. „Tot odată vă rog să se îndeplinească cît mai neîntîrziat și dispozițiile art 20 și 28 din legea pentru regularea proprietăței imobilare din Dobrogea, cedînd în mod gratuit cile 10 H. A. pămînt pentru întreținerea școalelor și bisericilor precum și izlazul necesar locuitorilor*. Dată pe mîna d-lui Antipa, se știa mai dinainte soarta ce ar fi avut întervențiunea mea. Din fericire, la ministerul de domenii a venit fostul ministru d. Al- Constantinescu. D-sa, dîndu-și samă de însemnătatea chestiune din punct de vedere social și național — iar nu numai fiscal cum o privea d. Antipa — i-a dat soluțiunea cea justă. Iată un estras din ordinul No. 84940 din 23 Noembre 1909, semnat personal de d. Al. Constantinescu* .,Recunosc necesitatea de a se determina vetrele satelor și cătunelor , aceasta nu numai din punctul de vedere ca autoritatea comunală să știe în ce limite să-și exercite integritatea atribuțiunilor sale legale, dar și din acela ca cătunele să fie formate cu ordinea cerută de o bună gospodărie și cu înlesnire pentru supravegherea pe care autoritatea comunală trebue să o exercite. „Am delegat pe d. Inginer Cociu, ca in fiecare sat sau cătun care nu are vatra determinată, să o determine prin ridicarea unui plan in dublu exemplar. D-sa va avea ca normă de a atribui pe de o parte fiecărui locuitor cu clădiri existente, cîte 2000 m. p. în vatra satului. Și cum nu înțeleg de a porni de la o idee strictă, căci trebue să ținem seamă și de desvoltarea lor viitoare, și aceasta pentru un viitor destul de depărtat, înțeleg ca să se atribue vetrei satului și cătunului, pe lângă locurile ocupate azi, și un număr suficient de locuri pentru cei ce ar veni să se stabilească în viitor, precum și locuri pentru școală și biserica. «După cum vedeți, Domnule Prefect, nimic nu ne desparte nici în principiile de care trebue să fim conduși, nici de dorința ce avem ca scopul urmărit să fie cît mai drept și mai sigur atins. «Executînduse măsura ce am luat, nu vomu întîrzia a lăsa în stăpînirea Comunei, vatra ce se va alege pentru sate și cătune, avînd convingerea că și D-voastră veți veghia personal, ca la repartizarea viitoare a locurilor din vatra satelor și cătunelor, să se așeze elementele de care ne vorbiți; că se vor evita multe rele din trecut căci numai astfel ne putem considera că ne-am făcut datoria. «Lucrarea de mai sus se va începe cît mai neîntîrziat iar pînă la efectuarea ei, am dispus ca să nu se mai perceapă nici o chirie, acolo unde s’a perceput pina azi, ca fiecare locuitor din sat sau cătun să se folosească liber și fără nici o dare, de casă și de 2000 m. p. în jurul ei, plătind chiria numai pentru pămîntul de cultură ce fiecare ar stăpîni, conform trebuințelor sale și prețurile fixate de Minister, închiriere care se va stabili prin învieli în regulă, care se vor încheia între agenții noștri și între locuitori. „Am căutat după cum vedeți, Domnule Prefect, să conciliez în măsurile pe care le-am luat, legea și equitatea atît cu interesele Locuitorilor, cit și cu prestigiul autorităței». Din acest ordin reese clar că Ministerul de Domenii a recunoscut că cele spuse de mine— prin raportul mai sus arătat — erau riguros exacte, că acțiunea ce săvîrșia d-l Antipa era și sumavolnică și antisocială și antinațională și i-a pus capăt. Vomu continua. I. C. Atanasiu fost Prefect de Tulcea De la Societatea Filologică In comunicarea dezvoltată în ședința de ieri a societăței filologice d. Ovid Densușianu s’a ocupat de cîteva probleme de semantică latină. D-sa a arătat că în cercetările de natura aceasta, asupra înțelesului cuvintelor, nu este destul să constatăm schimbările cari s’au produs, ci trebue să căutăm și explicarea lor în legătură cu vieața poporului a cărui limbă o studiem. Astfel, servindu-se de formele peregrinus «strein» și peragrare «a rătăci, a cutreiera», d. Densușianu arată ca semnificațiunea lor nu poate fi înțeleasă decît dacă o punem în legătură cu imigrațiunile păstorilor romani; amîndouă aceste forme sînt înrudite cu peregre ce inseamnă «în alte locuri, în țări streine» ; peregre, resultat din pereger, a fost aplicat întîi la păstorii cari plecînd din munți se îndreptau cu turmele lor spre pășunele din cîmpii, așa că peregre profirises sau abire a devenit sinonim cu «a se îndrepta spre locuri streine» și de aici înțelesul lui peregrinus. Tot spre mediul păstoresc al Romanilor — spune d. Densușianu — se duc înțelesurile mai vechi ale cuvintelor callis «călare prin munți», bimul «miel de două ierni, de doi ani», și probabil tot așa trebue interpretate,cuvinte ca vedere care la origine a trebuit să însemneze «a trece vadurile rîurilor din munți» și mai tîrziu «a merge», etc. Asemenea evoluțiuni semantice pun și ele în lumină însemnătatea pe care a avut’o păstoritul la vechii Romani. « • In urmă Societatea s’a ocupat cu ideea înființării Revistei filologice. MUNCILE AGRICOLE ȘI SOLDAȚII Reproducem în întregime ordinul ministerului de războiu, cu privire la angajarea oamenilor de trupă pentru muncile agricole . Pentru a lămuri chestiunea acordării concediilor de vară, ce sunt prevăzute de serviciul interior a se da oamenilor în scop de a contribui la munca agricolă, ministerul atrage băgarea de seamă a corpurilor de trupă: 4. Că afară de oamenii ce se trimit pentru aprovizionarea paelor, conform art. 506 din serviciul interior, corpurile nu mai pot trimite, ca în trecut, din oficiu, oameni ca să lucreze silit la particulari . 2. Comandanții de corpuri sunt însă autorizați de a întocmi liste de oameni cari de buna lor voe ar dori să se angajeze a lucra cu plată la particulari. Acești oameni vor fi lăsați un concediu conform deciziei ministeriale No. 348 din 6 Iunie, înserată în «Monitorul Oastei» partea regulamentară No. 24. Agricultorii (proprietarii sau arendașii), se pot adresa cu oferte comandanților de corp, cari vor pune aceste oferte în vederea celor ce-au exprimat dorința de a se angaja la lucru și dacă ofertele convin oamenilor, comandanții de corpuri pot trata cu agricultorii pentru angajarea lor. Plata oferită pentru ziua de lucru se va da toată oamenilor. Corpurile vor cere de la apÎcUltori ofertă deosebită pentru plata reparației îmbrăcămintei. Comandanții de corp vor lua toate măsurile pentru ca trupa să fie bine îngrijită și bine hrănită, inspirindu-se de ordinele date, în această privință, pentru oamenii ce se trimit la aprovizionarea pielor. Comisiunea din cercetarea cărților didactice de curs primar Marți 6 Iunie, la ora 3 p. m. s’au întrunit în sala consiliului permanent din localul Ministerului Instrucțiunei, membri cari compun comisiunea pentru cercetarea cărților didactice de curs primar. Comisiunea se compune din următorii 26 de membri, cari vor lucra pe specialități, sub președinția d-lui C. Dumitrescu-Iași. Pentru cercetarea abecedarelor, d-nii: C. Tomulescu profesor în Buzău ; Niculae Ștefănescu directorul școalei de băeți No. 4 din București; I. Tăbăcaru institutor și d-nal Maria Vernescu directoarea școalei de fete de la Clemența. (Un Buzoian, un membru al cercului de studii sociale de pe lîngă clubul conservator și doui directori căpătuiți pe ziua de 23 Aprilie c.) Pentru cercetarea manuscriselor de citire și gramatică, d-na Miller Verghi directoarea școalei normale Elena Doamna ; I. Al. Basarabescu, inspectorul artelor; Nae Ionescu, profesor în București și fost director al învățămîntului secundar; Nae Petrescu directorul școalei primare de la șosea ; Niculae Saxu institutor în București și C. Marinescu din Cîmpulung. Pentru cercetarea aritmeticilor d-nii C. Șonțu, T. Crivăț, și Ghibănescu, profesori secundari; d-na Dorotea Protopopescu institutoare la Buzău, care de multă vreme nu mai e în curent cu școala ; și I. Moareanu învățător (neînaintat și eșit din școală la 1906) de la Fîntînelele-Prahova, moșia C. C. Arion. Pentru cercetarea geografiilor d-nii G. Gorciu profesor de geografie în București ; d-na Augusta Tăbuș profesoară de pedagogie în București; d-nii Anastase Georgescu, profesor la școala normală din Craiova; d-nii Iuliu Vîlcănescu institutor în București; d nul Niculae Dinescu institutor și sub-revizor școlar la Tîrgoviște și d-nul D tru Vulcan învățător înaintat pe loc, la Rădulești-Armășești-Ialomița. Pentru cercetarea caligrafiilor d-l D. Stoicescu, maestru de caligrafie în București, G. D. Zaharescu, N. Burghele maestru la Iași și un ofițer de la institutul geografic al armatei, al cărui nume ne scapă. Avem de observat deocamdată următoarele: 1) Buzăul de la o vreme a devenit pepinieră de inspectori și alte capacități. 2) unii din membri sunt prea tineri și n’au avut timpul material ca să poată experimenta cele învățate de către d-lor la școală și al 3) unii d-nn membri sunt oameni bine cunoscuți ca devotați ai regimului. Cu toate acestea, sperăm că vorbele d-lui președinte C. Dimitrescu Iași, care dorește ca cercetarea să fie conștiincioasă, iar părerile obiective, se vor transforma și în fapte. Comisiunea a hotărît ca toate cărțile de acelaș fel, să se împartă în părți egale printre membrii comisiunei respective, să le cerceteze fiecare pe acasă și la 17 Iunie să se adune din nou cu toții la Minister, pentru a lua în primire seria următoare. Va să zică, toți membrii vor citi toate cărțile și fiecare va face cîte un raport. Frumoasă hotărîre dar greu de pus în practică. Intr’adevăr, după informațiile noastre s’au prezentat la acest concurs 41 de abecedare, 34 de citiri, 61 de aritmetici, 138 de geografii și nu știm cîte gramatici și caligrafii. In comisia de geografie de pildă, cei 6 membrii au 23 de zile de lucru. Fiind 138 de manuscrise, le vine de citit cîte 6 cărți pe zi. E posibil ? !... Și daca s’o face în termen, serioasă va fi această cercetare ?! Dar e numai citirea? Dar notele, dar observațiile, dar raportul, dar deliberarea în comun cînd au să se facă? Suntem convinși că lucrarea nu va fi gata la data de 1 iulie și deci au început să se întrevadă de acum efectele unei măsuri pripite... Dar... vom mai vedea și de va fi nevoe vom mai reveni. Rip. D-nele Lucreția Brezeanu, Ricoboni, Marioara Fărcașeanu, Stoenescu și d-nii Ion Brezeanu, Vasile Toneanu, Ion Niculescu, N. Grigorescu, Barbelian, Mihalescu, G. Constantinescu, Vîrgolici, Const. Toneanu, Neamțu, etc., etc., repetă comedia «Fusta Pantaloni» (Un rege Lear al Mahalalei) care se va juca in curînd la grădina Blanduziei. Cu prilejul premierei «Fostei Pantaloni» numărul locurilor din grădină va fi considerabil mărit. Ariitis-ul Presei «Seara» și clerul Cu ce își hrănește cititorii ziarul oficios «Seara» . Niciodată nu a fost mai de actualitate proverbul romînesc : „Să nu faci ce face popa ci să faci ce zice popa“ ca în aceste vremuri de pugilat bisericesc. Cum să faci ce face popa, cînd în Sfîntul Sinod, Prea Sfinții se acuză că fac lucruri oribile, că se dedau la blestemății mai dihar ca cei mai berbanți craidoni de profesie ! E de ajuns să faci o singură năzdrăvănie, din cele cu care se acuză Prea Sfințiile lor , pentru ca să fii scos pentru totdeauna din categoria oamenilor onorabili. Lucrurile au ajuns în așa hal în mijlocul mielușeilor Domnului, încît, astăzi, dacă ai zice, , măcar ce zice popa, și tot ai perde dreptul la stima și considerația publică. Urbanitate — cum spunea «Conservatorul». Un bărbat Toate numerile din «Epoca» de eli au fost aduse de vînzători nevîndute. Cei cu «registrele» erau disperați. Pricina ? Primul articol din acel număr era iscălit de eminentele bărbat de stat, de Utere și de provincie Const. C. Brăescu. John «Evenimentul de eli ne spune : Pe atunci, am fi putut număra pe degete pe capitaliștii liberali, — ba chiar abia să zăreau unde și unde unul cîte unul. Un Cîmpineanu, Golescu, John Ghica, și încă vre-o doi erau aproape singurii citați ca oameni bogați. Bietul Ofiiial II făcu și John d. sub-comisar Stroia de la Iași! Hilda Wangel Comisiunile examinatoare de curs primar Ministerul instrucțiunei a fixat următoarele comisiuni pentru examemenele elevilor pregătiți în particular, anul 1911. București Băeți Comisiunea I (școala No. 9 de băeți Clemența) d-nii V. Teodorescu, președinte ; D. Ionescu, Florică Antonescu, Zoe N. Moisescu. Comisiunea 11 (școala No. 41 de băeți Silivestru)d-nii Horea Dumitrescu, președinte ; Juarez Movilă, Paulina Deleanu, Ștefania Balcescu. Comisiunea III (școala No. 1 de băeți Adrian) d-nii D. I. Pomponiu, președinte ; C. Enăceanu, Paulina Elinescu, Maria Alexandrescu. Comisiunea IV (școala No. 30 de băeți Sf. Voivozi) d-nii Marin Marinescu, președinte ; N. Grigoriu, Lucia Luchianu, Eliza T. Constantinescu. Comisiunea V-a (școala No. 4 de băeți Cuibu cu barză) d-nii Teodor Iliescu, președinte; Ion Vulcănescu, Emilia Conta, Maria G. Atanasiu. Fete Comisiunea I (școala No. 42 de fete Clemența) d-nele Elena Petrescu, președintă ; Henrieta Zaharia, Victoria I. Teodoru, Emilia C. Ion. Comisiunea II (școala No. 7 de fete Silivestru) d-nele Ana Manoil, președintă ; Elena Ionescu, Rădescu Victoria Levinia Burma. Comisiunea III (școala No. 9 de fete Adrian) d-nele Zoe Repozeanu, președinte , Lavinia Doncescu, Maria Milian, Victoria Brătășanu. Comisiunea Ill a (școala No. 8 de fete Polizu) d-rele Maria Ionescu președintă, Maria Arsenie, Ecaterina Iliescu și Maria Baldescu. Comisiunea V-a, (școala No. 11 de fete Cuibu cu barză) , șoarele Eliza G. Stoenescu președintă, Maria Savopol, Emilia Petrescu (Gavrilescu), Sofia I. Stoenescu. Comisiunea VI-a (școala No. 14 de fete Foișor), d-șoarele Eufrosina Țanțareanu președintă, Irina Constantinescu, Aristia Lupescu, Ecaterina Mănescu. Comisiunile în institute Băeți Comunitatatea Evanghelică (strada Luterana) d-nui Ion I. Onu președinte, d-șoarele Eugenia Carolian, Lucia V. Mircea, preotul N. Avramescu, Cleopatra Enăchescu. Școala italiană, d. M. Mumuianu, președinte, d-rele Maria Verescu, Eliza Perticari, Lucreția Statescu. Institutul Schwartz Thierrin, d. Ștefan Negulescu, președinte, d-na Elena Adan. Fete Comunitatea evanghelică (strada Diaconeselor) d-rele Elena Rădulescu, președinta, Olga Lepădatu, Eleonora Timoteu, Ecaterina Zoicaru. Institutul Moteanu d-rele Maria Danielopol președintă și Maria Grigorescu. Institutul „Pompilian“ d-șoarele Eliza Ponici președinta, Aristia C. Niculescu și Eliza Popor. „Răscoala“ din Dolj Ministerul de interne a comunicat ziarelor următoarele : Unele ziare au publicat că în comuna Locusteni, județul Dolj, s’ar fi petrecut o răscoală printre țărani. Iată cum stau lucrurile: Secția de jandarmi Rojiștea, avînd ordin în scris al judecătorului de ocol rural respectiv de a menține în posesie pe vechii mandatari ai obștei Locuitorilor cumpărători ai moșiei Fărcășani, din com. Locusteni, a episcopiei de Rimnic, anume Gheorghe Ștefan Cherțoiu, Mihaiu Mazilu și Ion Dumitru Anghel în ziua de 5 Iunie orele 2 și jum. p. m. aceștia s’au prezentat la secție reclamînd că mai mulți indivizi au intrat pe moșie furînd final. Șeful secției, transportînduse la fața locului,a prins pe indivizii Iancu I. Popa, Ștefan Iacov Popa și Tudorache Iacov Popa din Locusteni, cu două care cu fîn furat de pe moșie. La oficiul postului de jandarmi, s’au dresat acte de darea în judecată a acestor indivizi, acte cari au fost înaintate parchetului. In timpul cercetărilor un număr de peste 80 locuitori, în frunte cu Gh. Marin Iordache, Tănase P. Vasile, Gh. I. Dumitru și Gh. Ivănescu,jiouți mandatari, au venit și au declarat ca au să meargă să ia cu forța productele de pe moșie. Fiind somați de șeful secției să se împrăștie, aceștia s-au retras în liniște pe la casele lor. La aceasta se reduce pretinsa răscoală din jud. Dolj, Informațiunii . Un schimb de telegrame foarte calde a avut loc între împăratul Rușilor și M. S. Regele. Țarul Nicolae a mulțumit, cu căldură, Regelui nostru pentru recepția măgulitoare făcută în Romînia misiunei militare, venită pentru monumentul lui Suvaroff, iar M. S. Regele a răspuns în termeni de vice afecțiune și de confraternitate de arme primei telegrame de mulțumire, zf. D. N. Filipescu, ministru de război, de comun acord cu d. general Zottu, șeful marelui stat major al armatei, găsind că este nedreaptă dispozițiunea ca toți dispensații pînă la etatea de 28 de ani să se prezinte în fiecare an cu certificatul vizat de primărie, înaintea consiliului de revizie al recrutării, spre ași susține dreptul la dispensă ce i s’a acordat, a supus semnăturei M. S. Regelui, decretul prin care se dispune ca dispensați să se prezinte la viză numai timp de 2 ani de la data certificatului, adică atîta timp cît contingentul clasei lor se va afla încorporat. •¥ [UNK] Guvernul se’ncăpuținează a nu lăsa în pace legea tocmelelor agricole. A hotărît schimbarea ei. Un ziar publică știrea că doi miniștri plănuesc cum să săvîrșească neomenia și nătîngia asta. Nu încape îndoeală câ dl P. P. Carp vrea să desființeze așa zisele maxim de arendă și minim de salar. Aceste măsuri de ocrotire a muncei țăranului le stau spin în ochi. Reacționarii nu și dau seamă că umblă cu tăciuni aprinși în pulberărie. * Comitetul cercului de studii al partidului național-liberal s’a întrunit ori după amiază, la orele 3, la club Membrii comitetului au fost repartizați în șase subcomisiuni și anume : economică, sanitară, politică, culturală, financiară și administrativă. Fiecare subcomisiune se va ocupa în special de chestiunile privitoare la fiecare categorie. zi. In sfîrșit, în numărul din urmă din «Neamul romînesc», d-l A. C. Cuza a dovedit că rău ca învinuit d l Socor c’a «plagiat» lucrarea «Despre Poporație». Dovada e hotăritoare, ne place să mărturisim adevărul. In deosebi sînt convingătoare întrebările ce jurații au pus expertului. Nici d-l Gherea n’ar putea să nu dea dreptate d-lui Cuza s Poftească deci cei de la «Facla» și ceară-i părerea. Cum rămîne deci cu premiul? zi. Arătările noastre, față cu faptele nechibzuite și nelegale ale d-lui Nenițescu, au început să-și producă efectul. D-l Nenițescu, după ce s’a convins de incapacitatea d-lui Pop. Inlocuindu-l din postul de director al comerțului, acum a dat afară pe d. Lazarovici din funcția de casier - administrator al băilor Lacul Sărat. In privința d-lui Lazarovic, numit de d. Nenițescu, am arătat că el fusese dat afară sub liberali, pentru incorectitudini. Cînd se va convinge și d. Carp despre inutilitatea d-lui Nenițescu la ministerul industriei și comerțului ? zi Iată un lucru în care d-l N. Iorga are dreptate. Arată cum la Sibiu, făcîndu-se săpături pentru nevoile orașului, au însărcinat un specialist să adune toate remășițele arheologice și geologice. N’a dat peste ruine romane , dar a întîlnit într’o pătură veche osăminte de boi de rasa celor pe cari îi creșteau mai înainte Romînii, de asemenea alte dobitoace și paseri romînești. La noi se fac săpături însemnate, dar nu se adună remășițele de la strămoși. Ba și cele ce se găsesc emigrează. * In județul Muscel, plasa Podgoria, a căzut Joia trecută o ploie torențială, însoțită de grindină, care a cauzat mari stricăciuni viilor și porumbului, în regiunea Goleștilor. * Examenul de capacitate specialitatea rufăria și croitoria, va avea loc la 1 Octombre a. o. Condițiunile de admitere se vor publica în «Monitorul Oficial», în cursul acestei luni.k Absolvenții școalelor militare de infanterie, cavalerie și artilerie, vor fi înnaintați la gradul de sublocotenent pe ziua de 1 Octombre 1911, după terminarea manevrelor. Primăria Capitalei a început să instaleze în oraș guri de apă pentru incendiu, acolo unde ele sunt prea depărtate unele de altele. Lipsa acestor guri de apă a fost constatată în multe dățî, și mai ales cu ocazia marelui incendiu de la magazinul «Luvru». * Duminică, 12 Iunie a. o., va avea loc, la grădina de copii a societăței ortodoxe a femeilor române Floreasca, o serbare școlară de sfîrșit de an. Vor lua parte toate doamnele din comitet, aflătoare în Capitală. zf Astă-seară pleacă la Paris d. Nicolae Pop, inspectorul șef al siguranței Capitalei. Cu începere de mîine locul de șef al siguranței va fi ținut de V. Andreescu, inspectorul de la cabinetul d-lui prefect. + Dl Bogdan Duică, profesor și director la liceul Mihai Bravul, oferind primăriei concursul său în folosul coloniilor școlare, va ține în sala Atheneului Român, Sîmbătă 18 Iunie, orele 9 seara o conferință publică avînd ca obiect «Copiii noștri». Cu tot scopul filantropic prețurile de intrare sunt foarte reduse astfel: Loja lui 6, fotoliul lei 1. Primăria face apel la toți oamenii de bine și speră că vor asista în " 1 număr cît de mare la această conferință. Biletele de intrare se găsesc la primărie (Serviciul Administrativ) și la Casa Atheneului în seara conferinței. . 5 . Ex La marchizul Beccaria D’Incisa ministrul plenipotențiar al Italiei, va părăsi țara noastră fiind numit senator pe viață în Italia. In privința succesorului său nu se știe însă pînă în prezent nimic precis, așa că știrile date de unele ziare sînt premature. i In urma nenumăratelor scandaluri petrecute între d-nii Emil Vulpe, prefectul județului Dorohoi, și Iorga la prefectul poliției din Galați, acesta din urmă și-a dat demisia. * Direcțiunea generală a serviciului sanitar a trimis o circulară prefecturilor de județe prin care se pune în vedere că acum fiind epoca emigrațiunii oilor pentru pășunat și deci timpul cînd se poate ivi printre ele vărsatul pentru a împiedica aceasta, este indispensabil să nu se permită deplasarea turmelor infectate de această boală. Primarii comunelor rurale trebuie să nu mai libereze certificate pentru oi, decît numai celor din localitățile unde nu există boala și după prealabilul examen individual al tuturor oilor, dacă le vor găsi sănătoase. Pentru a se putea observa mai departe oile plecate, primarii trebue să anunțe serviciile veterinare respective despre liberarea certificatelor, pentru fiecare grup de oi, cu arătarea destinațiunei lor. DIN TOATA LUMEA Ninon de Leu- Despre iubire, cos, supranufemei și galanterie mită, «la grande amoreuse» al secolului al XVII-lea, a presărat corespondența ei cu diferite cugetări foarte interesante, fie din cauza sorginții, fie din cauza conținutului lor. E într’adevăr surprinzător că o femee de moravuri foarte libere (fără a putea fi numită însă curtezană), să ne destăinuiască unele cute ale sufletului femeesc cu o candoare care ajunge uneori pînă la inocență. Aceste cugetări au fost acum de curînd culese și date în forma unui volum de «aforisme». Iată unele b din aceste cugetări: Dorința unui barbat care iubește se reduce dacă o cercetezi cu de amănuntul la curiozitate. Curiozitatea este resortul inimei. * Iubirea nu moare niciodată din lipsă de hrană dar cu siguranță din suprasaturație.* Inima este ca o cetate. E mai ușor s’o cucerești decît să-ți menții stăpînirea asupra ei. * Femeea se convinge mult mai bine din cele ce ghicește decît din cele ce tu, barbat, îi destăinuești. X * Să credeți, bărbați, că noi nu vă iubim în hatirul vostru ci în hatîrul fericirii noastre proprii. * Nu există o singură femee care n’ar preferi să fie bruscată mai curînd decît să fie tratată prea cu menajare ; iată de ce stîngăcia bărbaților scapă mai multe inimi de femee decît ar putea salva virtutea femenină.9ee Die Jugend pu Rețeta iubireblică următoarea rețetă pe care a găsit-o în o carte de bucate a unei fete . Se ia două chile de iubire , se amestecă aceasta cu 500 gr. sărutări, cu 20 gr. de oftături. Se ia apoi aceasta amestecătură și se încălzește pe baze arzătoare, sub presiunea unei îmbrățișări cît se poate de puternice. La cele ce obținem să adăugăm privirile reci și pizmașe a unei prietene invidioase. Totul se fierbe pînă la miezul nopții într-o grădină luminată de lună. Atentatul din strada Gogoși Desigur că disperarea nenorocitei femei, care a îndreptat revolverul asupra concubinului ei a fost dusă la extrem atunci cînd a săvîrșit acest act nesocotit. Eroina acestui atentat este o tînără femeie anume Constanța Ionescu, domiciliată în str. Gogoși No. 14 iar acel ce era să cadă victimă este amantul ei un anume Fani Georgescu. Dragostea femeei era fără margini pentru acela care îi promisese într’un timp o viață din cele mai fericite și care,acum, după un răstimp de cîțiva ani, voia să o părăsească pentru a face o nouă victimă care este tot atît de naivă cum fusese și Constanța Ionescu atunci cînd cunoscuse pe Georgescu. Dar Constanța Ionescu s’a opus din răsputeri spre a putea să împedice pe concubinul ei și văzînd că orice încercare e zadarnică s’a înarmat și a tras cu revolverul trei gloanțe asupra înșelătorului. Din fericire însă nici unul din gloanțe nu a înemerit ținta astfel că atentatoarea nu și-a ajuns scopul. Eroina a fost arestată la circumscripția 24, unde d. comisar Trestianu continuă cercetările. BULETIN METEOROLOGIC Iată buletinul atmosferic pe ziua de azi 8 Iunie 2011 CASA MEN & Gte Temperatura în centigrade la miezul nopții ...............+ 23a ? ore dimineața.............. — 25 ° -4 Miezul zilei............. 31* înălțarea barometrică 758 mm. Starea cerului ploios. Barometrul în scădere. X