Viitorul, ianuarie 1913 (Anul 7, nr. 1762-1788)
1913-01-14 / nr. 1771
* 1 r Ultimele evenimente dein Constantinopol ia produs pretutindeni o emoție legitim t. Eu de tmnodhU uzi de a determina eu reribeU C sehimbmrea se ele pot aduce aiU în »o aid Ic dintre hilitjcrauîi, eh și în silii&liriem feneralu a Europei, Iubiți eil privește sfatul nostru, ace le evenimente ne da un prilej nou de a ne manii* festa voteturi «St» finitul siG^țvtati cu toate hotrîrem necesar, pentru ca salturi uiti te crizei balcanice si ssu se poate cm im afara de noi și pentru eu nubim sSt sei« se^mM »•i*i ©»»2i de drepturile și revendicările noastre. C. ILlotz Pinan Jr 2. 1.—ii's Barthou, ■tes'-ti1. 8. Aean&rt; Ex*®-?!'*'® . 4. Ht* eu«. Kăyu mi ‘ S. P. Du ia, Marisa 8. Guir.'hau, e^sau țui . ft. P*-#i*«»d David Agricultura; IP. J. Mm«*, C.>kn?il« ; 11. Besaunt, mii istra! Mantei 1. A. B*!«ei, wimp'iSat» in consilia S.Spaut' il-i/a^Rub^&atev^U Interne ; 13. Oh&n*i*t, «»b»«f#feu 1« Po$t» fi rial a* rat ; 14. Btrard. tub-tertiar la Anele Transas« ; 15. 1) -artly, **íi*s**fc»í Is H- snf! ; Pi. Join Du»ut, Lucrării» p»Wi< •. Serchenial m mill üBi ROLUL 1! mS?BURTAT £ A LUI ECQHOSti&A — — Ciftara» EI 1 fc 5. UMi Mi n«țfc tu ÎBÎSsțiKB#* ffBTifttaîffi d* I í'(»á>:*é*i9»a *e?ui«5il *4**1 *’•* r® ®ia, u >.».«! aoela iți »* éfé>»5». ßiotexil s'oHcRA«® ® #wi*î" bir« «saj»?® »festői n!iö»littBÎ da ®«*.t**!!t*te, Ä I«1 dr. G. D. ÁresíJgí, dteriíisal »«>*&?a «*'«*#»fert. v1u fusVi«? raa’-tk stsisbiUte-i«, i sä s ffesgaas íataebirilo? n**str«: — C« ersfi^i despre *K>’t«»italaa ebastinn«! sftrmiulai manti* t» situația **tu*îi‘? am i*«e*ut convertiji as eu d 1 ár. Cr*«»5&-- În momentele actuale cină minitervi Lucrărilor Publice triba e si dezv IU in toată țara o ac Hvita febrilă pentu facerea și repararea de poduri pentru facerea sonetelor și pentru pregătirea căilor ferate cu toate cele necesare, spre a fi gatat pentru orice eventualitate externă, nu știu ce ar fi putut, hotărî pe acest minister să se oupe cu o chestiune—cum e servicil maritim român— a cărui dezlegare «e poate faca în condițiuni ’nme pentru țară, numai în timpuri liniștite și normale. _ S* p.h* el cei de la arisistemri lucrărilor public» nu fi dau ssaua da _ „if*. 1 a** _a- -SIÎIUA AAJS. vicu unrit inațional.. _Serviciul maritim nu trebue privit numai ca o instituțiee transport, cum sunt căile ferate. Serviciul maritim odată cu transporturile ce face, prin anchetele și informațiunile sale este și trebue să fie în acelș timp pionierul expansiunei noastre economice în aură. Un serviciu maritim român bine organizat, unde face un transport, trbue să împlînte în acelaș timp drapelul economic al Romîniei, prin legarea de relațiuni comerciale. In Argentina 00 la sută din exportul terei se face cu vapoare naționale, în România abia la sută Cât avem deci de muncit pe acest teren ! Serviciul maritim român nu trebui privit numai ca un simplu mijloc bănesc pentru stat, ca ceva care trebue să dea numai recedente căci astfel va fi desființat, ci ca un scop, ca ceva care are de îndeplinit o atribuție de stat: dezvoltarea economică a României. Oare Ministerul Războiului și Instrucției aduc venituri, și totuși se fac chelturi enorme pentru apărarea țarei și pentru instrucția poporului. Serviciului maritim român pe lângă partea lui economică, trebui să i se dea un caracter național tocmai în urma marei misiuni și a rolului ce'l poate avea în desvoltarea țarei." — Ca credeți asupra coristaalizărei scestui servici« *? — Pentru ca serviciul maritim român nă-și poată îndeplini cu succes misiunea lui, are nevoe pe de o parte de o conducere comercială —pe a beneficia de toate avantregile ce le oferă caracterul comercial al unei întreprinderi, pe de altă parte de o autoritate put lrică, și fiinna publică nu se pot dobîndi însă de ex priiț ia cointeresată, prin acel ’mist sistem, «săruta «v»n»n»en- Nile îi vor transforma tot mai mul pe măsura des voitura poa^tre «porecla ki renume». Ch.d zic Regie conteresaW nu mai poate fi vorba de asocierea Statului român cu capital strein, ci înțeleg stat român, capital român și caracter național. — S* elk nrț ei gtivarnnl «re fn t«Bțtes*» da a eon* salo ra S. li. Ft. os®i se kt® fi a treia*. Ga ar«dä|t «bsprs a«»*ta ‘I — Am convingerea a«să vîrșită ea cesiunea serviiului maritim român unei societăți streine sub o formă sau alta trebue absolut esetese. Ne-am fi putut aștepta la surprize dcă cesiunea s’ar putea face prin un simplu act administrativ. Intrucit este nevoe insă de o lege, cesiunea va fi imposibila. Nu a putut o face d. Carp în 1900 dadata voastră trecea prin una din cele mai grele crize financiare, necum acum cină situația e cu totul alta și ciaduc deasupra evenimentele externe ne-au mai dezamortat puțin sentimentele atrofiate. Ii orice caz d. Ministru al lucrărilor publice face un rău serviciu țârei, cină cere sau primește oferte de la societățile străine pentru cesiunea serviciului maritim romîn, tăci prin aceasta deschide fără nevoie numai poftele străinilor; tot astfel și cină le, dă, voe să studieze registrele serviiului vrkt ril.im romîn, spre a vedea cu ce arme și mijloace luptăm pe apă, pentru ca mai tirziu să le fie cu atîi mai ușor a ne concura. Am liiațumit d-lui dr. Creangă pentru interesantele lămuriri pe cari le-a dat cititorilor «Viitor«lui». ». MMrpstraît SE FAC CHETE PENTRU ARMATĂ. IN TIMP CE STATUL RISIPEȘTE BANII Internet a fi pe excedentele bugetare strobise de unii de belșug, guvernul actual a angajat o sumă enorm de mare de fonduri in diverse clădiri și mărețe edificii, cari in aceste momente nu pot f decit periculoase. Unie din aceste clădiri monumentale se pot opri, altele, insă, este imposibil a se întrerupe deoarece ar însemna o pagubă și mai mare. Dar s’ar putea spune că aceste cheltueli in care statul s'a ang jat s'au făcut în timpuri cind nu se putea prevede evenimentele. Scuza, însă, nu e a și de puternică, deoarece slatul niciodată nu trebue să se aventureze în cheltuili excesive, tocmai pentru că nu poate precedes, toate greutățile, și pericolele viitoare. Dar ce scuză s’ar putea găsi pentru acele cheltuiți, cari se fac în chiar momentele acestea? Ore era momentul a se acorda gratificații la unele ministere, acuui cind particularii, de la miie la mare, contribue de la mină la mină, pentru mărirea flotei aeriene sau maritime ? I LITE«:-ARTE KTA’O ZI - SCHIȚA - • d© Intim Siroc In ziua aceia mă simțiam misiőit, așa eusra te simți uneori de pl moartea unui bun prieten, sau după o înfeimuiere ce-ți fringe sufletul. Nu voiam minte și cantai sa fiu singur. Mă ki liisei dar în iatacul meu intim, și dosele mi o carte dragi. Nu putui citi o sVâ; v<«aa« da două ceasuri rămăsei doar cu orbii în gol. Prin cuget, zeii nrmez-n icoana vechi... Afară, in caisul întretenit de floare, ce-mi umbrește fereastra,—ciripea ® pasărate. Șoaptele lor sunt înduioși soil kiî. Din depărtări senine, soarele strălucia blind;ragele lui aurii, în dimineața de primăvară, aatagîia crîngurile temogurii«, florile frageda din grădină... In affinen! văzdubure!, un »nghiu de cocori... Uneori, s’auzeau și chirăiri de rîndanele. ! Cobarîi te gradină, și multă vre- i m<i masurai din ochi zările largi, albăstrii. Și nu știa cum, armecul lor ooi porni pa străzi. Treceam pe sub castanii îmburgiți de pe șosete, cu pieptul încălzit de frumusețea melancolică a cerului, de lumina aceia blajină, rubinie și dulce a soarelui de primăvară... Mihnirea îmi pierise; cftei sfii de mult mă înviorase viața aceia nouă, puternică și înbelșugată care ilmenea, tainic, din ori-ce firicel [de iarbă, din ori-ce floare! Curios, viața nai părea scumpă și nespus de duioasă găseam alcătuirea, țesătura aceia fină și meșteră a ființei omenești. I * Cineva mă bătu pe umeri. Tresării și mă întorsei. Era un vechi prieten. Nu văzusem de zece ani. Era schimbat cu mult, căci din tineretul slăbuț și visător de altă dată, acum aveam înainte și un om înalt, gras, cu frațe vinjoase, cu pieptul eștt în afară, cu un aer nepăsător și fericit... Ne-am sărutat și ne-am privit lung,—era atta vreme de drul ne despărțisem! Ne părea bine că ne intimisem, că ne vorbeam acum și ne întrebam de sănătate, de multe lucruri mărunte și dragi ce ne preocupă viata de toate zilele... Veni vorbt de afaceri. Ingrinfat, prietenul îmi lămuri ocupația lui (în citeva vorbe tari, adinei: — K"i,] „gă, m’am Întors d la a Monte-Girio». Acolo cîștig bani—averi nespuse. Joc cărți, *a~,tai tot ce fie și sunt fericit,* mulțumit. Am venit în ură să-mi vînd averea părintească, ca apoi să ple~ . Ce să fie aci ? Pentru sufletul școriie mele, toate sunt pro strivite, poți fără rost și înțeles. Țara noastră-i încă o șandrama ce era să se prăvaie. Zadarnic am încercat arătindu-i că se înșeală, că sunt multe de făcut aci, și cu o viață așa, ca a lui, e o durere, o boală ce-i roade zi cu zi. Zadarnic a fost să-l înduplec spre a nu-și înstrăina ogoarele strămoșești, a căror glie este înbil-tă de sudoarea bunicilor ce-și udau cu tărie, cu simțire, neamul și țara. Zadarnic mi-a fost să întăresc cu ceva pe omul ăsta. Ne-am despărțit curînd. Mă durea capul și sufletul. Visele u de de odinioară, se spulberase ca prin farmec. Mergeam în neștire, cu limba’n pămînt, ca un osîndit și gîndem la multe. Prășinul similara robit de tristețe. Și pășind grăbit- mă trezii la cîmp, afară n n oraș. Pe-o costișe un țăran voinic ara, cînta și ara. Bui mergeau ’n plug încet, printre brazde umede, iar omuî îi în lemni blaji cînd și cînd. Soarele era sus, în podul cerului, și din înălțimile viorii, el risipea pe ogoare dulcea văpie a zilei. Intr’un tîrziu, boii sa opriră, iar plugarul își lungi privirea de zare, spre sat. Departe, pe linia șoselei se ivi o femee,—era nevasta plugarului, care venea k viulpen azimă calîă, cu ochii plini de dragoste, ca vorbă măsurată și dulce. Mau cuprins fiori de duieșie, și nu ști nici azi cine atunci îmi simții pleoapele um»®« . . . lotr’un timp, mă aproprii da ei. Cu forme ©, eM pniforc di cumpătare și iertai în gesturile, în vorbele lor.. Aș fi voit să stau cu ei o veșnicia și să le subáți dorurilor lor.* «6 foi cunosc viața aceea mgramadita de durerea nevoilor și a grijilor... Dar mă întorsei repids în oraș, căci nou pisa cobarlis ... I«*b Sire» FAPTE $! OA.HE&H mim Bui Sinffliiiiiii Ua *r«n, între «tipa !*ți. Sat'krn P*=a c nu rar exempla, ear« amintește ejipca strălucitoarea« gîoie a Tareiîer. Csi toate vii;apo«*el« atacu i ave BîilgafiîoTestatea puternică a AiriaM pe Sahii rămîne așa cum a fost înainte da răstboiu. Coaiandaptai »i pisi odaia nu o va preda ; mai bine o «a arunca la aer. A.TSC7iiii-ț*!’<■.* îo „ Ai a, fti vocal-o Stirkri Pașa gttvrFHKÎu» Joi Kiy.ibri Pj»a, atunci cînd aaasti căc»i ce eu aia st.ai fapte «or să vîndă pe cei ea au stat să apere mormintele «trămoșilor ți cetatea care pîzește. Cokfia Sultanilor. Su*feri Pașa va rmîne în istorie ca și Hevn lli*a B y, comandantul Sentarior.: «lui doi nmi patrioți, cari n’au disprat, de soarta popuxn'Att tura a*tU vre’na cît si dmî put ă ține armei*» în pjiini. r«TPS » Bfsl „Siailtin“ Prin’r o io. iu ți« cara Lee cinste chipului cum știm *ă iaitam pe Pranecsiî, c***-ce ți expin ventiment ie do *mici;ie ca n'.-au arătat bunii noștri prieteni de pe maluri.. Senii, lutr'un* din sălile de mai galofile »’a -at „b lui an .»lelor*. Fl oare g‘.-nu! participanta— așa e tradiția în baiu' „anualelor* — trebuia să fie costumată întrun iod care să evoace titlul unei cărți «au eroica unui roman, ori piese, de ‘teatru... Ș’ iat ă cum și de ce, ai defilat în aceată frumois» salut-aiș frumusețile fenenine costumate iu mdrtii și colori și arnamente ce au deșteptat în mintea privitorilor obișnuiți de altfel cu lătrătură fanezâ. întreagă acastă literatură Ni închipuiri ce frumos efect educativ mai ales în Franța, trebue să aibă această plastici«»re a cărței iubite, a tăței ce ne-a desc nt, o frumusețe vie întrupează pe «Prine soloiBtaino“, o alta ne aduce aminte pe „Mini», o alta pe eroine spind:de ale teatrului lui Corneille și Racine, și în această ,i un o sferă de ană de lumină, de viață, btul devine un joc de spirit, costumul o notă literară, și gătea la o anexă a «tituirii... Desigur e pă*at, dacă fu mica noastră literatură au stins destule figuri cari să fi ajuns la o sufi -ieită glorie pentru a fi evocată. Dar sperăm că cu vremea „Balul «maîstor“ va fi din ce în ce mai imîorie, și că literatura noastră se va îmbogăți îndeajuns, pentru a merita să inspir arta modistelor și a croitoreselor... Petronius Polities A*ir*sjsi « ari « ««sunta ea îeh-11« ®»«5k»»sí*s<*. gave va S repar«en»hate* STtwrn»«*fo>!.3r im «Mtufisto! msmmv* MtAietiWj baksfii? <ă»re va G *the«î«ea i sori» sa» «Siflis din S*riîc Pateri ! Ce im faee Sîstel» feai«is*ie> ? Kr«»*sseatele sixt sa afli, dar Caster ses »ihtersi cărora »rastasă a S ifuttlv»t* ecEițis.iava« ți dia fle«*«n««. P« *«r*Piateaness as E«r«paî feecp ass dass auz« e.satsrsrn cari aas»ță h-jtsrik scrisa»«. €•!• dead prspdrittr»sem, «*rt de la !«c-pat*l riz»afeSai babca«fe as-pîâSit ia see as asest și stea pipăit teiste«*, «a si sa s# rator•&&&■; fair*« B#l»rei*g*re fatali, au *țit is druvasri ls«is«iesi ss găsit tv:«r* eiares — și aceste răriri 0a mari mărar paralel. Ia 1 anga! răstimp «1 eeafiictakd beela d-mi si spiri sa urmării interese deosebite și protiysice, partind sumar masca Himisverd socotit ca cel mai bun expedite!. Bar îs călise!« diptematice s»* dat o luptă «S* cărei trissisiii scap arși la ivesli. La adăpost»! erori utal «si«p*as, Pateri!« Triplei I*»î»ireri: Franț*» Anglia și Sosit *« pas la «ste viitoare« C4sm««S?srs s T*rei*i Assasice Iter U««mania are ister«»« era*mies «e*»id*fabile ia Anim Hindam ți mari interess politic* fa K«?«pa, sad* eu peste «e !•’• > Aegus și Basis să psc ă t**te la esla Amentețată în prev tig.»l «1 și îl isterese!« ®‘i area «ia i», tierusina ie «o din rezerva ei. A srmeat Nota l’aisriisr prin care se rsre Tardlai să «»baze Adrias spoîuî, dar si s’a rsiist te id ais »sei preeitMi a apr« Parféi. Nota Puterilor are dar numai caracterul unui sfat, fără saBefitse. Scimbarea de regim din fnreia, rare »’« făcut la temisa politicai germane zădărne*«*« și rGiicat Natri Paîsiior. öerminalitatea Aaste«Ilighin și lalia—sa vor impure și pretind» T*roilor saprisiai «*erofieda Orice intervenție * Triplei Ințelegeri, care ar fi o eălcare % neaur aii țâței, va stîmprea vre opoziție a Trijdei Ananț«. Rusin, care vrea să ia Initiativ* deei eseuiesta î*18PTfiall, aule la Startin un pas fB ® a?» En i’a mnU de hihH. i s« cere si se «știai î»ota, e»ei alt fi Ambris» mni Tui respecta cuceririle Ser&tid, iar Itala ns va părăsi in#ski« mtgm8 pa «avile »«apă de pe trumm rals stalas Tripet&bt«*B, strda, «s.va e za vită *& fSnA ta api«atP8 »a plaa latre*? al Triplei Isp-Sigsin, vs S ținută în șife. Cobinetul fe*isssie a fost transpus pe sârma mai în?gă a laptei dintre Tripla Alianță și lapta Ințeregar». Lapta e, «te data asta, fățișă. Cei ³&rî au cîștigat totul pot pierde: «*i cari au pierdut total, pot eîșîi«a Rivăt ?TATE cum două oi >pA » tifctupuse Pâstrînd toate formele diplomalice, nemifeetînd etil ar drumța unde«eleperi, cele dottâ g~mân europene ifi dane luptă surdă. E.e nu urmăresc mimat interese economice și politice, ei se și Lupi pentru prestigiul moral. Tripla Alianță a sbțimtat swb G01, tpedecînd pe Sirbi să se așeze terminali ca. Tripla înțelegere vrea acum o revanșă, esignand fiul gather un triumf. Dar triumful Bulgarilor air însemna îngenuncherea Turei&i h care Tripla «Un»și nu poate consimți. Germania, Austro- Ungaria ține di*ișa iau seama că un triumf al Edtasurilor, oJițînut cu ejuarul Triplei ingteșeri, ar asigura acesteia o kegirevisinie neștirbită in Baletini Un asemenea triumf ar slabi totalmente Tarei», in dauna intereselor și prestigiului Triplei alianțe. De aceea această din urmă grupare vrea să-și asigure «str.Unmers diplomatic. Ea are asupra triplei înțelegeri superioritatea mVitarâ. Pe cind Puterile Triplei alianțe au foate urmate minunat organizate, în tabăra Triplei înțelegeri, vedem : Anglia, ca simplă putere navală, Franța cu flota lipsită de pulbere, iar Rma, sub armată desorganizată, fără intendență și ea amenințarea valurilor Mării, gebene. VOTUL UNIVERSAL IN UNGARIA ProecH f&mîxm PROESTUL PREZENTAT DIE PARTIDUL NAȚIONAL ROMIN P ontul de reformă electorală, elaborat de paridul național român din Ungaria, și depus p.. broul Camerei de d. St. Pop, reprezintă uneorisibil, pe lingă o egislă îndreptăție a naționalităților fi un puternic curent democratic. După cum «un nun jos și telegramele,— produs rominesc e cit și poate de larg. El acordă dreptul de vot fie eârai edățean, fră d osebire de sex, care a i lipst nit 24 de ani. N t se cere n ci cens material, nici diplome de invățiîmînt. E deci vot unicerat, cg d, întru cit. fiecare c Uîtean nu are drept de cit la un singur vot. Votul mai e secret, per - ■.stimat și obigatoriu. .* ■Eu exită alte restricțiuni la dreptul de vit decit nafta cari decu g din e-maimuri ,penale, curatele, etc. Intri o țară in care iritate alta naționalități, una din cele mai însemnate idi »tiuni esc desigur a intoctivirei cercurilor electorale și a cercurilor de votare. Ei această privință procesul partidului ufional român are dispozițiuni echitabile, menite să înlăture nedreptățirea vrtuunia din naționaliăți. Astfel mimării cercurilor electoralii se determină in raport cu numărul patruleției, așa incit cd micii nOVOO locuitori aleg un chtp,, tot. Imp >rarea cercurilor electorale se v a face pe naționalitut, iar pentru mnirmarea alegîtorilor v.tarea se va face pa comune. Si ce privește procedura, dispozițiile pro atului sunt în așa fel luate ca să se garanteze secretul votului și opinia. Proectul tesla a «urnit mut interes in toată. Ungaria. Ziarele din Duda Pesta dau in rezumat părți din procet. Ele sunt silite să n cunoască bazele largi democratice pe cari e el add acest proc, a cărui depune în Cameră e un moment de însănătate istorică pentru Romii, și din Ungarii. mmmm Paradox «Partidului liberal îi sânt antipatici funcționarii*—form Epoca:. Și in acela« număr acelaș ziar adaogă : «înmulțirea funcționarismului ca datorețte guvernelor liberale*. Va să zică : Liberalii urăsc pa funcționari dar... îi crează ! Ar fi timpul <-.a Eoa aă nod-sli.ș-. șă: Dacă liberalii unse pe funcționari de ce ii creaza ! Sau dacă-i creiască de ea îi urăsc? O întrebare Tot în Epoca firesc: Dar, im« odată, recunoștința cuiva nu se solicită. Aș vrea să știu dacă de aceiaș părere este și d-l Mișu Cantacuzino și tami ales dacă de aceiaș părere este Lânii se află la Călărași, in timp de alegeri! Aghiulă PHESlTîfiEA SUFLETELOR RăzMui ca fenomen sedai INTR’UN INTERESANT STUDIU, TRADUS DIN PITEȘTE PI LOCOT.E. ADAMOVÎCI, SOCIOLOGUL RUS VASSILEV DEMONSTREIAZA NECESITATEA RAZBOIULUI. După înfrîngerea uriașului imperiu rus, deciara necunoscuții— piini atunci — japonezi, pentru a explica dezastre și a stabili responsabilitățile, a apărut în Rusia o întreagă literatură. Ca întotdeauna părerile s-au împărțit după principiile politice ale autorilor. Toate partidele democratice au dat vina întringeri pe dezorganizarea armatei, reaua ei aprovizionare și comandare, opera regimului reacționar, iar partidele reacționar au învinuit pad mocrați de slăbirea spiritului războinic al armatei. Printre autorii — cu această din urmă părere — sociologul E. Vassiliev a știut să ridice discuțiunea locală, la una crenerală și a "atacat deadreptul importanta problemă dacă războiul e necesar sau nu. In limpedea traducere a d-lui Adamovici, unul din ofițerii culți ai armatei noastre, studiul scriitorului Vasiliev apare în toată însemnătatea sa. «Vina de căpetenie a înfrîngerei, spune Vassilliev, cada asupra societăței întregi, deoarece nepregătirea pentru război a izvorit în mod firec și fatal din împrejurarea că Rușii nu doreau în general nici un război ; ceva mai mult, ei nu credau nici inposibilitatea lui și războiul le apărea ca o fantomă grozavă de care fugeau crucificiu-se». Cauza ? întinsa propagandă antirăzboinică și antimilitaristă'pe care a făcut o în mod susținut literatura rusă de la 1890 încoace, și care a făcut să intre în sufletul tuturor ideea că războiul e o acțiune sălbatică, nedemnă de timpurile in cari trăim. «Pace, pace universală, strigau cu toții și erau convinși că vor cuceri și apăra întreaga lume prin pace și nobleță de sentimente și aspirații». Contra ecestor păreri E. Vassilliev se ridică cu putere și după ce dovedește cît da insuficiente sunt cele trei mijloace pentru stabilira pacei: Constituirea de monarhii universale, propagarea ideei de pace și înlocuirea războiului printr-un tribunal suprem, arată in sensul documentat că războiul e o stare mai naturală pentru omenire, decit pacea, pentru că «lupta în suf la g, este baza existenței noastre». Dacă, totuși, războiul are atîtea adveari, aceasta se datorește, zice Vasiliev, faptului că relele lui sa văd imediat, pe cînd li»efecu rile lui apar mult mai tîrziu, și poate chiar numai pentru generațiile ce n’au luat parte la dirisul. Din acest punct de vrîtem răzbiiul are și o Înaltă valoare morală, find cea mai domitilișită aplicare a ideei de Citind apoi pe Li Kler și Draper, cunoscuții autori germani «azi s-au ocupat în mod special cu războiul, arată influența culturală a »arilor războaie antice. Dar înainte de toate teate violentă dintre popoare IdaM, pentru că, atunci cînd e un interes vital pentru o națiune, nici un considerent umanitarist nu poate opri satisfacerea lui. Și apoi războiul devine di« «a face mai puțin crud, pierderile la luptă, sunt mai mici decit I» geeoul trecut. Și nu e adevărat că vitejia nu mai e posibilă. «Vitjiaaersală este puterea convingerei la necesitatea sfială pentru a ți sacrifca viața pentru binele general». Pentru a învinge în rnJabel, e nevoe azi numai de dorința pentru luptă. Să ne pregătim deci «udatele.* Unul din primii noștri ofițeri aviatori, d. E. Adamovici, merită toate laudele pentru buna acțiune ce a făcut, tralucind opera lui Vassiliev. Cind toți ofițerii și soldații o vor fi citit și cînd convingerea lor pentru necesitatea războiului se va fi întărit, forța lor va crește. Și-mi pare rău că nu pot spune ceva și despre frumoasa prefață a d-lui Popescu Tudor, avasai. E. Ejl ® ol. Al.QuioV%C% mmm HitlER fiiLOR GUVERNUL EZBINAT PE CH SHA MODÎFH ÄRES REFORMELOR DOMNULUI KEMTfESCU Am raprodus din Epoca sa articol în care ziarul guvernamental f «s astîre imputări d-lui Xenopol. nim stru! industriei și consorțului, că incuraja/ă e campr.Bio ..e meseriași împortriva rourselor d-lui Menițescu, o companie condusă de mai mulți membrii militanți ai partidului conservator-democrat. Nu știm ca va răspunde presa conservator-democrată articolului din Mo*ea. Înă astăzi ziarele conservator-dmocrate par a nu fi luat cunoștință de tasuri aera al Epocei la adresa d-lui Xiaepe!. Dar din articolul Epocei reese și altceva : că nuanța pur conservatoare din guvern e hotărîtă să mențină neatinsa reformele d-lui Nenițescu, ea toata ca s’au învederat lipsurile și lasanele refomei. In această, privință ofissa! conservat pe lămuri": cel puțin o junătate din guvern, zice Epoca, sa-a opune cu hotârire ia „mutarea” legei meseriilor, a cărei modifiare a fost anunțată, în numele d-lui Xenopol, de tari mulți membrii ai partidului conservator-imoerat. Pe de altă parte însă d. Xenopol nu a desavuat pe acei amici politici ai săi, cari au anunțat la înruniri publice, în numele d-sale, modificarea ligii mesenior. E clar de crezut că ministrul industriei are în adevîr tot nuuma ce iao atribuil, și că numai situația externă, — ea?© exclude cu desăvîrșira ori ca alte princupuri, îl împiedică.