Viitorul, iunie 1914 (Anul 8, nr. 2264-2293)

1914-06-11 / nr. 2274

entuziaști manifestiüi o­t trei pentru reforme Telegramele trimise d-lui președinte al consiliului In­ ziua deschiderei Adunărilor Constituante d-nul Ion I. C. Brătia­­nu a primit din toate unghiurile t­­rei telegrame prin care cetățenii își manifestă entuziasmul lor pentru reformele liberale. Dăm mai­­ jos aceste telegrame: D-lui loan I. C. Brătianu Primi Ministru București. Tot­deauna cu deplina credință, că numai Domnia­ Voastră sînteți cîr­­maciul sigur al salvgardărei și, apă­ratei intereselor scumpe tarei și neamului, — astăzi mai mult ca ori­cînd, vă rămînem adine recunoscă­tori că ați deschis Constituanta, ca­re are de neapărată îndatorire a să­­vîrși cele două mari reforme: agra­ră și electorală. Fiți încredințați că toată suflarea românească și patriotică, vă în­deamnă și vă sprijină în înfăptui­rea lor. Amenințările și agitațiunile con­servatorilor să nu vă sperie; — ele sînt neputincioase, căci sînt lipsite de patriotism. Cli­maciul singur nu se înfrico­șează de valurile mari. — Cu atît meritul lui îi med mare, cu cit va străbate prin ele, înainte dar și nimic să nu vă o­­prească în drum. — pînă ce nu veți desăvîrși reformele, atît de scumpe nouă și atît de vitale țarei,. Huși 8 iunie 1914 Alexandru Rășeanu fost deputat, avocat G. Vintu fost senator, profe­sor Dobre Dobreanu fost deputat, fost primar, mare proprietar, Ion Dobreanu fost deputat, mare pro­prietar, Gheorghe A. Constantin mare proprietar, Anton L. Constan­tin mare proprietar, Gheorghe An­­dreescu mare proprietar, Gheroghe Petrovanu avocat, alegător col. I, Dr. T. Gîdei­mane, proprietar, A­­lexandru Bbldescu medic veterinar, Neculai Tiron alegător col. I, Gh. I. Radu famacist, alegător col. I, C. G. Damaschin avocat, alegător col. I, Mih­ai Chirițoi avocat alegător col. I, Const. A. Holbescu, profesor alegător col. I, Gheorghe T. Teodo­ra avocat, alegător col. I, Alecu I­­driceanu comerciant, alegător col. I, Perieu­ Antoniu, industriaș alegător col. I, Mihai Vasiliu alegător col. I. Bănuite Bogdan institutor, alegă­tor col. I, Const. V. Popov avocat alegător col. I, Y. P. Budacea, co­merciant, alegător col. I, V. Romaș­­cu pensionar, alegător col. II, Doc­tor Radu Chernbach, alegător col. I, Preot Al. Ghiga, licențiat în teo­logie, alegător col. I, Ion Salcie, a­­legător col. I, Vasile Hagiu indus­triaș, alegător col. I, Alex. Ionescu, comerciant, alegător col. II, Vasile Ciudui, proprietar alegător col. I, Dumitru­ Simionescu, profesor ale­gător col. II, Petru Gîdei, avocat, licențiat în drept, alegător col. II, Dimitrie Fenice­rin, comerciant, a­­legător col. II, Alex. Porumbeanu, învățător, alegător col III, Ion Po­­rumbeanuu pensionar, alegător col. II, C. Pantazi, alegător col. II, An­gh­el Manea proprietar, alegător col. I, Gr. Văscu, proprietar, alegă­tor col. I, Vasile Văscu, comerciant alegător col. II, Toader Negrea, proprietar, alegător col. I, Alexan­dru Negrea, proprietar, alegător col. I, Ion Ignat, pensionar, alegător col. II, D. C. Donea, proprietar, ale­­tor col. I, Const. Anastasiu, pensio­nar, alegător col II, Gh. Alexan­­drescu pension^1, alegător col. II, E­conom G. Codreanu, alegător col. II, G­h. Cireș proprietar, alegător col. I, Gh. V Cireș proprietar, alegător col. I, V. Cireș, proprietar, ale­gă­tor col. I, Gh. Ștefănescu, comer­ciant, alegător col. I, Gh. Iliescu, proprietar, alegător col. II, Giusepe Varozi, antreprenor, alegător col. I, Dim. Conea, comerciant, alegător col. I, Zaharia Atanasiu, proprietar,­­ alegător col. II, Toader Vasuta, pro­prietar, alegător col. I, Căpitan C. Petrescu, pensionar, alegător col. II, Neagra Colceag, comerciant, alegă­tor col. I, Ștefan Cornea alegător col. II, Gheorghe Ivanovici, caretaș, alegător col. I, Ion P. Botez, pensio­nar, alegător col. II, Simion Boghi­­cean­u, comerciant, alegător col. I, Ignat Stegariu, comerciant, alegă­tor col. I, Const. Antonescu, institu­tor, alegător col. II, Panaite Stan, institutor, alegător col. II, Const. Moisina, meseriaș, alegător II, Cost. T. Profir, pensionar, alegător col. II, Ionel I. Dobreanu licențiat în drept, Marin C. Jecu, comercianți a­legător col. I, Dim. Dimitriu, profe­sor, alegător col. II, Vasile Bal­ti­nonu, avocat, alegător col. I, Preot Grigore Ionescu, alegător col. I. Cost. Ionescu și Ion Ionescu învăță­tori, Mihai Popa proprietar, alegă­tor col. I, Ion Ursulescu, proprietar alegător col. I, Ion Melinte, alegă­tor col. I, Gr. Rășeanu, proprietar alegător col. II Senat, Ion Luca, co­merciant, alegător col. I, Gr. Grigo­­riu, comerciant, alegător col. I, Preot I. Filip, alegător col. I, Petru Tulbure, proprietar, alegător col. I, Ion Zaharia, alegător col. I, Ion Po­­pescu, alegător col. I, Preot Vasile Coja, alegător col. II Senat, Preot Gavril Racoviță, alegător col. I, Va­sile Iliescu, alegător col. II Senat, Gh. Poroșnicu alegător col. I, Gh. G. Poroșnicu învățător, Iosef Flar avocat, alegător col. I, Gh. Bălan a­­legător col. I, Gheorghe Ghilan, a­­legător col. I, Dr. Dragoș, alegător col. I, Ioachim Profir pensionar, a­­legător col. II Senat, Neculai Carai­­van proprietar, alegător col. I. -----------------XX----------------­Accident de aviație UN AEROPLAN TbRISTOL, DISTRUS DE FLĂCĂRI In ultimul moment ni se comu­nică că un grav accident de aviație s’a petrecut azi d. a., la Craiova. Sub­ locotenentul Cantacuzino- Pașcanu, care plecase ieri di­mineață din București a sosit la ora 3 p. m. la Craiova, și a voit să ate­­riseze pe cîmpia de la hipodromul din parcul Bibescu. La aterisare motorul aeroplanu­lui a făcut explozie. Aeroplanul a­ fost cuprins de flă­cări. Sub­locotenen­tul Cantacuzino- Pașcanu a putut sari la timp din aeroplan, astfel că a rămas nea­tins. Aeroplanul a fost complect dis­­trus. -------------------0X0-----------------­ Doua încercări de sinustrie. Leon Swartz, de 22 ani, funcțio­nar comercial din str. Spaniolă No. 11, s’a împușcat în urmărul drept. El a fost transportat la spi­talul Brincovenesc. Cauza, e dragostea.. Margareta Molnár, de 17 ani, din str. inginer Eremia No. 34, du­­cîndu-se sa scoată apă din str. Au­relian, de la un puț, a căzut înăun­tru și s’a înecat. Societatea de salvare a dus-o la Spitalul Filantropia în stare gravă. Comisarul Popescu, de la circa 3 de periferie, bănuește că ar fi la mijloc o încercare de sinucidere. — C. iTiin Tîîn'a I~IMi [UNK] I [UNK] ■Ilin in Tineri cari au mai servit în ad­­ministrațiuni de ziare găsesc loc la ziarul „ROMANUL“. S­CANDALUL de Duminică SCRISORILE D-LOR DAN ȘI ŰLVINEANU — Ziarele de eri au vorbit despre un scandal petrecut Duminică di­mineața, în împrejurimile sălei „A­­micitia“, pretînzînd că s’a organi­zat­­ deja clubul liberal. Ca de obicei și cu acest prilej se ține intenționat și cu rea credin­ță înainte numele d-lor Vintilă Brătianu, Ulvineanu și Dan. Scandalul de care e vorba noi știm că este urmarea certurilor și animozităților dintre diferitele ra­muri de meseriași și în care clu­bul liberal nu are nici un fel de a­­mestec. Dacă nu putem aproba aseme­nea procedeu­rî, — și le desap­ro­bam, — rămîne însă de văzut da­că cu ocazia scandalului de Du­minică măsurile polițienești au fost suficient luate ca să împiedice tulburarea ordinei publice. In ce privește amestecul d-lui Vintilă Brătianu, e o afirmație ne­­roadă mai mult, de altfel d. Vin­tilă Brătianu i și lipstt Duminică din București­ — iar d-nii Dan și Ul­­vineanu ne trimit următorele scri­sori de categorică de smintire: Domnule Director. In ziarul „Adevărul“ de aseară, am văzut publicată informația cum că ași fi fost, amestecat în scanda­lul ce a avut loc în dimineața zilei de Duminică la sala „Amici­ția“. Vă rog să bine voiți a­ da cea mai formală, desmințire acestei a­­serțiuni. Vom avut nici o cunoș­tință despre această întrunire și absolut nici un amestec in acest, scandal pe care îl desaprob din toate puterile mele. Adaog că în tot timpul zilei de Duminică n am­ ieșit din casă și nici n’am­ primit pe nimeni pînă la ora 5 după amiază. Primiri, etc. EM. DAN Domnule Director. De cît­va, timp citesc în articolele de reportaj ale ziarelor ,„Adevărul“ și „Epoca" numele meu amestecat printre tulburătorii din fața Sena­tului, cum și în scandalul de la în­trunirea publică din sala Amiciția, presentîndu-mă chiar ca unul din­tre provocatori. Dau cea mai categorică desminți­re acestor știri, care sfruntează ade­vărul și realitatea faptelor. In ziua­­ tulburărilor din foia Se­natului mă găseam la Giurgiu. — In ceea ce privește scandalul,­ petre­cut in sala Amiciția, am luat cunoș­tință și eu de aceste fapte, odată, cu marele public, adunat în Bulevardul în fața Eforiei, unde întim­plător mă­ găseam de vorbă cu d. Popescu- Duțu, redactor, la ziarul ,pidevă,ruV, a cărui bună credință îl obligă să mărturisească. Nu pot interpreta falsitatea, aces­tor știri de cit prin p rea intențiune, de a mi se micșora simpatiile conce­tățenilor mei alegători, cari cunos­­cîndu-mi, insă, caracterul și educa­­țiunea mea n’au putut cu siguranță, de­cit, să respingă cu indignare ase­menea tendințe. Primiți, vă rog, d-le Director, a­­sigurarea deosebitei mele conside­raț­iu­ni. VIRGILIU ALVINEANU fost deputat­ ­ trei DESm­mns?! _ D-nii N. N. Stoica, Christache Du­­mitrescu, și loan S. Călin, ne trimit scrisori prin cari desmint că ar fi luat parte la scandalul de Duminică,­ângă sala Amiciția. D-nii N. N. Stoian și Chr. Dum­i­­trescu, spune că voiau tocmai să ia parte la­ întrunire, unde erau, să ia cuvântul, dar la sosirea d-lor acolo. Scandalul se terminase și întrunirea, era risipită. Ziarele „Epoca“ „Minerva“ și „A­­devărul“ — mai ales acest ziar și-a făcut o tristă specialitate din a in­duce în eroare cititorii săi — spun minciuni și exagerează scandalul care a fost pur și simplu provocat de meseriașii din cele două tabere vrăjmașe, ai lui Stănescu și ai lui Take George­scu. Ca să, se vadă cum inventează, i­­nexactitățile, e destul să spunem că, meseriașul loan I. Călin, pus în „A­­devărul în fruntea, bătăușilor dela Amiciție”, se a­fla. Duminică în mo­mentul scandalului tocmai la doui k­ilometri departe, pe calea Moși­lor. Minciunile „ nu 9 iunie 1914. -------------------0X0------------------­ Mișcare la poliții Um­ătoarea mișcare s’a făcut în polițiile din țară: BOTOȘANI. *­ D. Cristescu Gh., subcomisar cl. IlI-a. HERȚA. — D. Ilie C. Dum­itriu, subcomisar cl. IlI-a, în locul d-lui Gd. Bobu. GALAȚI­ — D. Gheorghiu N. Du­­miitriu. Subcomisar clasa IlI-a. ZIMNICEA. — D. Enache Dumăi­­trescu, subcomisar cl. ÎH-a în locul d-lui St. Stâncii. BACAU. —_D. Gh. Fălticeanu, co­­misar cl. I-a în poliția Baziargic, în aceeași calitate. BAZARGIC: D. Al. Iomescu ț po­­l­ițiai clasa I aii­­ orașului Ca­varna î­n același calitate. CA­VARNA.­­ D. D. Zahiu, poli­­țaiu cl. I-a ial orașului Bazargic, în aceeași calitate, D. V. P. Buzatu, subcomisar cl. II-a, în locul d-lui D. Lupu. E­conomiei si financiare Agricultură — Corner! — Industrie Situația economica a Serile! In urma încheierei con­ven­siu­nei poștale cu Serbia a apropiatei construiri a unui pod pe Dunăre, este evident că relațiunile noastre economice cu regatul vecin vor lua, în viitor o apreciabilă, extensiu­ne. Credem, deci interesant a ne o­­cupat de activitatea economică a Serbiei după ultima statistică o­­ficială pe anul 1912, — care an mai ales că n’a fost normal din cauza răsboiului cu Turcia — este cu a­­tît mai edificator. Exportul a atins în 1912 cifra­­ de kgr. 315,221.001, m. c. 63.725 și bucăți 72.986, în valoare de dinari 84.2 milioane, față de kgr. 437, mii. 873.081, m. c. 65788 și bucăți 110.283 în valoare de dinari 116.9 mii. în 1911. Reducerea se explică sufici­ent, prim starea de răsboi în a doua jumătate a anului, de pe urma că­reia a suferit î­n special exportul de cereale și de vite vii. Se mai a­­daogă, că din cauza unei recolte slabe, a suferit mai mult. In special comerțul de fructe, comerțul de prune a scăzut mult. Cel mai însemnat, rol la export îl au produsele agricole, ale indus­triilor afiliate, care s'au cifrat cu dinari 72,296.156 față de dinari 103,776.352 în anul precedent. Din cifra, de mai sus a omului 1912, revin asupra cerealelor dina­ri 28 milioane — cu dinari 7 mili­oane, mai puțin de­cât în 1911 —­ asupra fructelor dinari 1.9 mii. — cu dinari 16.6 mii, mai puțin; asu­pra, vitelor vii dinari 5.9 mii. — cu dinari 4.8 mii, mai puțin asupra cărnei proaspete și prelucrate di­nari 17.7 mii. Restul revine asupra pieilor, produselor forestiere, și in­dustriilor agricole, în special: fai­produselor lăptăriei, linei, că­­sișktărîței. Stârf^­iân­ile­i de Export, pri­mul loc îl ocupă Austro-Ungar­ m și urmează apoi Germania, cu di­nari 18.2 mii față de dinari 28.9 mii., față, de anul precedent. Minu­sul revine, numai în parte prin re­ducerea, exportului de prue, și mai mult din a­ celui de orz și porumb. Turcia, figurează cu dinari 7.2 mii. față cu dinari 12 mii. din a­­nul precedent, întreruperea comerțului prin Salonic, a pricinuit reducerea co­merțului cu imperiul Turciei. In Romînia s'au exportat măr­furi în valoare de dinari 5 413.509 față cu dinari 6,140.596 din anul p­recedent. Minusul rezultă din re­ducerea exportului de cereale și de lemne. Este probabil, că în ci­frele de mai sus se cuprind și măr­furi de tranzit, ca și la Tu­rcia, și Austro-U­n.S­garia. România a­ exportat in Serbia de­osebi, orez indian, la curățătoria din Brăila, precum țiței și benzină •75% din totalul importului Ser­bici al acestor produse. Exportul pentru Belgia se­ ci­frează cu dinari 4.178.094 față cu dinari 6.142.214 în anul precedent. Minusul rezultă din reducerea ex­portului de cereale. Partea Italiei a­ fost de dinari 3.8 mii. față cu dinari 4.4 mii. în anul precedent. Minusul provine din deducerea exportului de vite vii și carne. Bulgaria a importat din Serbia mărfuri în valoare de dinari 1.6 mii, față de dinari 2.8 mii. în 1911. America în valoare de dinari 30 mii, față de dinari 3.6 mii. în anul precedent. Exportul pentru Fran­ța a fost de dinari 2.9 mii, față de dinari 3.8 mii. în 111, pentru El­veția de dinari 448.140 față de di­nari 258.276 în 1911, pentru An­glia de dinari 1600 față de dinari 86.798 în 1911. Exportul pentru Rusia, Oland­a, Muntenegru, Gre­cia și Egipt a fost de mică impor­tanță. OvătA», spede din pifrele de mai­ sus exportul Serbiei în 1912, din cauza răsboiului a fost redus pen­tru toate țările, în comparație cu­­ anul precedent, cu excepție pentru Anglia, Elveția și Bulgaria, ale că­ror import din Serbia a crescut în 1912, comparativ cu anul prece­dent. Efectul răsboiului se evidenția­za, și în cifrele importului. Importul Serbiei pe anul 1912, se cifrează la, kgr. 265.551.482, m c. 58.713 și bucăți 241.775 , valoa­re de dinari 106.089.782 față cu kgr 275,302.807, m, c. 112.503 și bucăți 354.871 în valoare de dinari 115 mii 429.873 în anul 1911. SITUAȚIA AGRICOLA.­­ După ultimele date comunicate Institu­tului international de agricultură din Roma de către direcția stati­cei din ministerul de domenii, se­mănăturile noastre se prezintă astfel: Griul în urma ploilor și a tem­­peraturei scăzute se prezintă în condiții inferioare producției anu­lui trecut. Cantitativ, se speră în­tr-o producție de 1 kilă de pogon, calitativ; greutatea hectolitrică va fi probabil de 74—75 kgr. față de 78—79 în anul trecut. In schimb prețurile se speră că vor fi mult mai bune anul acesta, de­oarece recolta e compromisă în Ungaria și mult inferioară în u­­nele state din Europa. Porumbul se prezintă mai bine ca î­n anul trecut. Ploile au împie­decat prăși­tul, care a început de abia de curînnd. Producția va fi aproximativ de 110% față de cea obicinuită. Semănăturile de primăvară, în special orzul și ovăzul, care nu au fost atinse de ploile din ultimul timp sunt foarte bune. Viile au suferit de pe urma bru­mei din­ prima săptămînă a lunii Main și înflorirea a fost întîrzia­­tă la temperatura rece din ulti­mul timp. |--------------0X0-----------------­ Mișcarea artistică­ literară — La noi și un stB*einaiat © — Testul antic la mumești — Arenele romane «De la Parcul Carol vor servi pe viitor pentru repre­zentații teatrale sub ce­rul liber — Primele începuturi de reprezen­tații teatrale sub cerul liber, s’au făcut la Sinaia, în doi ani conse­cutivi de către mai mulți artiști de la Teatrul National, în fruntea cărora, se afla d­ VM Ortansa Bră­­neanu-Achau­m­e. Succesul obținut la Sinaia, de către aceste reprezentațiuni, se va repeta, sperăm, de data asta la București și anume in Parcul Cav­ral, unde d-na. Brăneanu a căpă­tat autorizația să întrebuințeze A­­renele romane în acest­ scop. Ini­țiativa acestor reprezentații sub cerul liber și mai ales la Bucu­rești unde avem un admirabil joc pentru așa, ceva, vine la timp pen­tru a împlini una din cele mai vi­zibile lacune în arta noastră tea­trală. Aceste reprezentațiuni se dau astăzi aproape în toate țările. Franța­ a dat semnalul și de a­­tunci, Germania, Italia, Anglia, Suedia, etc. și au construit rînd pe rîr­­i, scene sub cerul liber în care s’au reprezentat capo­de ope­­rile antice, precum și anume adap­tări moderne. Teatrul sub cerul liber tinde as­tăzi să ia tot mai mult locul, așa­ zisului teatru modern. O reprezentație sub cerul liber oferă spectatorului și piesei repre­zinta­te avantagvi pe care K­ufy le poate da o scenă închisă. Teatrul acesta se apropie mai mult de na­tură adică de însăși rațiunea pri­mordială a artei teatrale. El este mai apt a reprezenta •grandiozia­­tea unor nume scene car­e pierd­e chiar pe cele mai mari scene din lume și pe lângă toate acestea nu­mărul înzecit de spectatori face ca o scenă sub cerul liber să pre­zinte ochiului un aspect cu totul altul de­câ­ o scenă, închisă. Prima reprezentație va avea, loc Joi seara, cînd sperăm că publi­cul Bucureștilor va ști să răspun­dă în număr cât se poate m­ai mare. V­om vedea, cu această ocazie A­­renele romane complect transfor­mate și adaptate acestor reprezen­tații cari vor deveni cu timpul, cre­dem, cele mai de seamă atracții ar­tistice ale publicului nostru. Capitala FURTUL DE LA MITROPOLIE îndrăzneți făcători de rele s’au introdus în curtea mitropoliei, și au intrat pe fereastra de la etaj în odaia unui Călugăr căruia i-a furat toți banii ce i-a găsit acolo, un li­bret a­l casei de e­conom­ie de 300 lei și haine. Inștiințindu-se serviciul sigu­ranței a fost însărcinat cu cerce­tările comisarul Hociung. ______ Poliția este pe unii a făptuito­rului. ALT FURT Un al­ doilea furt, acesta prin spargere, s’a făptuit în piața mare, la prăvălia negustorului Ionescu. Cercetările le face serviciu­l si­guranței. NENOROCIRE Sergentul Gheorghe Petre, din serviciul școalei militare de arti­lerie și geniu, a căzut de pe fe­reastră de la etaj și și-a fracturat piciorul drept. In stare desperată a fost trans­portat la spitalul militar. —---------------0XC-----------------­ O expozițiiune școlară Odată cu sfîrșitul anului școlar, direcțiunea externatului gradul I de fete din strada Gloriei, a organi­zat o expozițiune în care se pot ve­dea produsele activitătei de un an de zile, ale elevelor acestei școli. Direcțiunea­ școalei, conștientă că într’o adevărată educațiune trebue să se aibă în vedere și de semnul și lucrul manual, a inserat în progra­mul său didactic aceste două ele­mente indispensabile și cu aceasta a dat privilegiul să se întrevadă pro­gresul în cultura estetică și econo­mică caznică. D-na A. E. Sfințescu, expune lu­crări în ulei și pastel care pe lingă calitățile tehnice ale d-sale ■ €­­videnția­ză o m­are dragoste pentru peisaj. Are colorit bogat, și puternic un suflet deosebit, care sta să­ aș­tearnă pe pînza simțăminte izvorî­­te din eternul frumos menit la rin­dul lor să se comunice și spectato­rului. In aceeași sală, elevele d-sale ex­pun lucrări în pastel, desemnări, cari, patru noi, dau dovada unei rîvni conștiincioase și a unei note sufletești deosebite. • Maestra elevelor nu poate fi deci mulțumită de lucrările elevelor sale, înzestrate cu foarte mult simț artis­tic. Meritul d-nei Sfințescu este îndoit că are lucrări frumoase și a dat îndrumări fericite. at Intr’o altă sală a școalei s'a­ orga­nizat o altă expozițiune de lucru manual, din care se desprinde mare însemnătate, ce se dă acestei ramuri de activitate didactică. Fără a­ se interpreta ca o laudă,, a­­ceastă­ expozițiune școlară ne-a dat prilejul să vedem lucruri cu adevă­rat frumoase, care sunt expresiunea unei tendințe spre frumos și a unei munci încordate. A. Săndulescu — ------0X0—-—-—-— Puternicul incendiu din strada Șelari Mai multe magazine, o cafenea și un h­otel, distruse de flăcări­­— PAGUBE DE PESTE 200 MII LEI — Astă noapte pe la orele 12 și ju­mătate un puternic incendiu s’a de­clarat în centrul Capitalei, pe stra­da Șelari, la proprietatea d-lui Teo­dor Eliad, avocat. Casa incendiată e o clădire veche cu două etaje, situată la stradă, și înconjurată de toate părțile de ma­gazine. In­cest corp de case se află­­ maga­zinul de hăinărie „Centrala“ al d-lui Iancovici et Companie, alături în­spre cafeneaua „Victoria" se află magazinul d­e manufactură al d-lui Mișu Landman și magazinul de coi­­•sete și umbrele al d-lii Steiner. In etajul de sus se află hotelul Victoria, UNDE S’A DECLARAT IN­­CENDIU La ora arătată mai su­s, pe cînd sergentul de poliție Poștat pe str. Șelari, trecea în revizia, postului său, a fost atras de flăcările puter­nice cari se zăreau prin ferestrele magazinului de hăinărie al d-lui Iancovici. Polițistul a avizat imediat cir­cumscripția respectivă și pe supe­riorii lui. In acest timp flăcările se propa­gau cu o repeziciune uimitoare și cum clădirea era o construcție ve­che, deodată ea a fost coprinsă din toate părțile. Trecătorii și lumea alarmată se strînși"«e în jurul clădirei incen­­dîp»" Toate ajutoarele date la timp de către pompieri au fost fără de nici un folos, de­oarece întreaga clădi­re, a fost cu desăvîrșire distrusă. Incendiul a fost atît de puternic incit din cauza flăcărilor, geamu­rile deja, magazinul „Trei Stele Al­bastre“ care se află peste drum, s-au spart din cauza căldurei. Marfa din toate magazinele cari se aflau în clădirea incendiată a fost cu­ totul distrusă, așa că pagubele se evalu­­iază la suma de peste 200.000 lei. Din ancheta făcută în cursul nop­­tei, nu s’a putut afla în mod precis cauza acestui puternic incendiu. S’a stabilit însă că focul a luat naștere în magazinul de hăinărie „Centrala“ al d-lui Iancovici. S’au luat declarațiunile proprie­tarilor magazinelor incendiate și a mai multor oameni din serviciul ca­fenelei și hotelul „Victoria“. Ancheta se va continua astăzi. Focul a fost complect stins la o­rele 3 noaptea, 0X0' SOSIREA AUTORITĂȚILOR ȘI A POMPIERILOR După puțin timp de la declararea focului au sosit la foc d. Geor­ge Corbescu, prefectul poliției Capita­lei, d. procuror Cerkez, inspectorul și comisarul de serviciu. Nu după mult timp a venit și postul Central de pompieri, mai multe pichete de incendiu și jan­darmi pedeștri. S’au luat grabnice măsuri pentru izolarea magazinelor și clădirilor alăturate. Pasagerii d­in­ hotel .A­idom­a“, cari au fost sir­ieni și în semn au putut scăpa numai­ mulțumită in­tervenției auto­rit.1 taior. Ü­lfirii afiUal * D-nii alegători atît ai județu­lui cit și ai Capitalei cari plătesc patente de cl._ I, II, III și IV _sînt convocați ca în ziua de 22 Iunie a. c., ora 9 dimineața să se întrunească în localul Camerei de comerț din București, str. Paris No. 9 pentru a alege 28 de membri la Camera de comerț din Capitală. Prințul Ch. Ad. Cantacuzino, pri­mul secretar al legațiunei Romîniei la Haga a fost­ autorizat pirita/ firman de către M. S. Sultanul, să poarte decorațiunea turcească ,care nu se mai dă acum­ în grad unic și ker­e­­ditară „Iftikar de Turcia“ care a fost purtată de către bunicul prințu­lui fost Domnitor în 1848. Nu mai sunt decit șapte persoane cari port această decorați­une, foar­te rară, și care valorează 30.000 lei. * D. locotenent Topor R. Ion din regimentul 10 călărași, a fost tre­cut în jandarmeria rurală la com­pania mobilă, în locul d-lui loco­tenent Negrescu Aurel, care trece la compania Gorj. * D. N. Ioneseu subcomisar cl. IlI-a la Tîrgoviște și d. N. Ser­­ghie, subcomisar la Tg.­Neamț, au fost revocați din funcțiune. * D. Dumitrescu, polițai cl. III, a fost înaintat polițai cl. II-a în orașul Calafat. * Ministerul de interne a acor­dat un concediu de o lună de zile d-lui I. Mihailov, administratorul plășei Copou, județul Iași. * D. M. I. Popescu a fost înain­tat arhivar în cancelaria prefec­turei de Prahova. * D. căpitan Gh­. Popescu admi­nistratorul plășei Filiași, județul Dolj și d. Paul Dumitrescu, admi­nistratorul plășii Băilești, acelaș județ au fost transferați unul în locul celuilalt. * D. Barbu Rombreanu a fost numit copist arhivar în cancela­ria prefecturei Durostor.­­» Se aduce la cuno­­­tinții tuturor, că doamna Maria P. Marinesc­i, fos­ta directoare a Institutului Model de fete din Turnu-Severin, va redeschi­de, cu începutul anului școlar 1914 1915, in București, sub acelaș nume, un institut de fete. Amănuntele des­chiderii se vor publica la timp. Infor­matiuni­ și prospecte se pot cere de l­a Doamna Maria P. Marinescu, Str. Gutenberg, 6 (Casa Profesorilor se­cundari). * I­. loan Trufin, fost deputat a fost reintegrat ca învățător în comu­na Vlăsinești (Dor­ohoi). L. Evu­lescu a fost­ reintegrat ca în­vățător în satul Bumbești de Jii (Gorj). * D. Jean Megapanos a fost nu­mit consul al Greciei la Sulina. * In seara de Sîmbătă 17 Iunie, fruntașii comerțului și industriei, împreună cu marile bănci din țară și din Capitală vor da la Teatrul Național un mare banchet în onoa­rea acelor personalități, cari au apă­rat Banca Națională împotriva ata­curilor calomnioase, ce i s’au adus în ultimul timp. După toate probabilitățile, va fi o impunătoare manifestațiune a co­merțului, finantei și industriei, pen­tru primul nostru așezămînt de cre­dit. * Joi 12 Iunie orele 2 jum. p. m. va avea loc în sala Teatrului National a doua producție muzi­cala. Vor cînta: D-rele A. Priboi, Beatrice Chitzu M. Capșa și M. Demetrescu, pian; d-ra B. Sassover d-nii A. Sarvași și Em Gheorghiu-vioară; d-rele E. Bănescu, M. Georgescu și M. Ni­­colescu, Gr. Magiari și Gh. Pauli­­an-can­to. Biletele seria 83 la agenția Jean Feder. * D-ra Chi­rculesmi Eliza, a fost ■numită secreiiairă și maestră, de gos­podărie la școala profesională de fe­te, din D­ob­ohoi, post «reiat anul a­­­cesta. In conformit­­ate cu dispozitiunile art. 25, din legea asupra învățămân­tului secundar, la 1 Octombrie 1914, i se va țu­pe sesiunea ordinară a exa­menelor de capacitate­­pemtru profe­sorii și­ maeștri învățământului se­cundar. * D. Alfred Găiseanu Tonnaide, a fost numit secretar all revizora­tului Brăila. Următorii Învățători au fo­st tran­s­ferați, in urma cererilor adresate mi­­nisterului de cu­lte: C. Popescu, de la, Joseni-Pâcileile (Buzău), la Car­a­ama­ni (Dur­ostor); St. Săndulescu, de la Topaici, la Fi­­lipești (Brăila); G. Stoica, de­­ la Căr­buri­­­ști (Prahova), ila Caravan­ani (Durostor­); G. Bujoreanu, de la Ca­­racimari (Tulce­a),­­la Samova, (Ful­cza); I. Mihălescu, de la Boisoan, la Unlești Argeș) G. D. Roșu, de la Bune­ști,­­la Valea Danului (Argeș), la Albești Pământeni (Argeși) și Ion Aurelian­ Popescu, de la Cer­bulești. I. Alexan­drașcu, de la Pisica I. C­­Brătianu, (Tulcea), la Ezibey (GaB­­aera. ) FLACARA care a apărut Sim­­bătă 7 Iunie are un sumar excep­țional de bogat. In acest număr se publică bucăți în versuri și proză de Barbu Delavrancea, Mih­ai Sado­­veanu, M. Codreanu, Cronicarul Dîmbovitii, C. Sp. Hasnaș, P. Lo­­custeanu, V. Militaru, Al. Serban, etc. GARNITURI DE TREERAT I Singurele premiate îd 11181 111 Ja MMa aUSSUl wssâ» Singurele premiate România cu 0­ C2 H E plus cu cea mai MEDALIA DE AUR IP» 1 H PI WM WM ET Mare MSJINCTIB­M la concursul de treeră­ If*j ® »S « §Sέ^ iar acordată de Minut,­tori de la Herăstrău JM ® IVWl­­WI I-----------Agriculturei------------1 . IO D. 1814 PATENTATE îb Romînia, cu Triplă cerăjitoare avind Macina în Interiorul mașinei B ----- RECUNOSCUTE CA CELE MAI PERFECTE ==— Treară malt, curat, fără risipă, nu spar pe boabele, nu înegrește griul In cas de mătură ■ Societate Anonimă pentru Comercial de Mașini și Întreprinderi Tehmice, fost •: EUGENII­ BEHLESI* I . 1 BUCUREȘTI: SWikta­M Ho. 1-3; SUCURSALE: Brăila, Craiova, Constanța, Varna­j

Next