Viitorul, iunie 1914 (Anul 8, nr. 2264-2293)
1914-06-10 / nr. 2273
ilß Clul Spiriill flPtlilic „Cetatenii“—vorba „ Epopei“—staționează în fața senatului aștept sma «o huiduiască pe membrii majorităței. „Cetățenii“ de mai sus sunt—după cum se vede, în cap cu d. dr. Mendonide— vajnici agenți conservatori, bine „aranjați“ gata pe scandal Și „Epoca“ cu ziarele Alăutei Israelite scrie cu litere negre că indivizii de mai sus reprezintă opinia publică Bili TEBEBfÎL. Șefia d-lui Marghiloman MLĂMURI ȘI NIMEIHE SITUAȚIA 18- TERRA DIH_PARTIDUL "coÍOVATOR I Șefia d-lui Marghiloman e un prilej de interesante discuțiuni, fiindcă înlesnește clarificarea unor anume situații de pian afcumi. Fără îndoială că din punctul de vedere al politicei generale șefia fericită sau nu a d-lui Marghiloman a dat partidului un șef răspunzător și, în tot cazul, unef care nu se va pune în grevă, făcînd pe „porumbelul“ voiajor în amintirea vremurilor frumoase ale junimismului de odinioară ; — nu e o aluzie la d. Maiorescu. „ Bun sau rău, — nici n’a avut o vreme să se manifeste în noua d-sale calitate. — d. Marghiloman va avea în partidul d-sale cel puțin rolul de factor răspunzător al acțiunei generale a partidului, indiferent dacă această acțiune va porni din altă inițiativă deril a d-sale. Va avea astfel și d. Marghiloman, ca și d. Titu Maiorescu, rolul de ispășitor al păcatelor altora, situație care l-a hotărît desigur pe fostul șef al conservatorilor să se demită din conducerea partidului și să se mulțumească pentru viitor cu rolul de spectator ironic al babiloniei conservatoare. Dar șefia d-lui Marghiloman e mai interesantă din punctul de vedere al lămurirei situației interne din partidul conservator. Noi credem că șefia d-lui Marghiloman va fi prilejul să se clarifice încă odată că cearta pentru șefie a intrat de abia acum ,n faza cea mai interesantă și cea mai primejdioasă, fiind-că ceilalți candidați își dau seama că nu se mai găsesc în fața unui interimat la conducerea partidului. Mai ambițios ca d. Maiorescu își cu mai puține calități intelectuale, d. Marghiloman nu se va lăsa niciodată convins că treime să cedeze locul altuia ;— din potrivă, se va crampona de șefie cu aceiași încăpățînare, pe care a pus-o ca să se vadă d-sa, fără blazon și fără să reprezinte din trecut vre-o tradiție alta decât a ceia pe care i-a atribuit-o d. Filipescu prin ,,Facla“, instalat în scaunul boeresc al șefiei conservatoare. D. Marghiloman își făcuse un ideal din acapararea șefiei, pe care spiritul de castă o destinase «d-lui Filipescu sau, în cazul cel mai prost, d-lui Mișu Cantacuzino ; — punînd în funcție de convingere și șiretenia și falsitatea, d. Marghiloman a avut satisfacția să primească șefia din mîinele unui boer de viță, d-sa „mitocanul a ajuns, despre care nu de mult același boer vorbea cu disprețul superiorităței blazonului. De aceia, la această șefie așa de mult rîvnită d-sa nu va renunța, chiar dacă va trebui să se preteze, — și lucrul nu e greu, la un compromis și mai puțin elegant decit acela, care a servit d-lui Filipescu voluptatea decaipilărei d-lui Maiorescu. Abia de aci înainte vor începe iși mai indivnte asalturile în jurul șefiei conservatoare; abia de aci înainte d. Mișu Cantacuzino își va pune serios în valoare și drepturile și blazonul, iar d. Nicu Filipescu tot de aci înainte va da lupta cea mai violentă pentru răsturnarea unui șef al conservatorilor, tocmai fiindcă va avea să lupte cu mai multe dificultăți. Iată de ce spuneam că șefia d-lui Marghiloman clarifică și mai bine situația din partidul conservator, lămurind unele sentimente pînă acum nemărturisite. Dacă pînă azi lupta se dusese ca să se cruțe șefia unui partid boeresc de sacrilegiul ridicărei pînă la ea a unui „mitocan“ , de azi încolo lupta se va duce ca să se gonească dela șefie un „mitocan“ ajuns, cum ar spune indignat, într-un moment de rară sinceritate, d. Nicu -Filipescu. -oxo- NOTE Florile dalbe, florile cu plata. Cînd ploaia dă răgaz și cînd morii uită pentru un moment plicticoasa lor misiune pe acest pământ, grupuri de tineri și tinere, mai ales tinere doamne, cu costume ce atrag, cu parfumuri ce amețesc, cu surâsuri ce robesc, trec printre curajoșii pietoni de pe calea Victoriei sau Lipscani, oferindu-le fiori de mătase, animale de tinichea, frunze de carton, fructe de ipsos, și toate acestea pentru a alina o suferință! Suferința, cea mai cutremurătoare dintre feete ce conduc lumea, e pavăza tuturor plictiselilor ce se fac în mumeile ei și pentru ea ! Și cine poate ghici — pieton grăbit sau simplu „flancur“ obișnuit de pe Calea Victoriei — cine poate ghici Pentru ce înalte scopuri se vînd fructele de ipsos, animalele de tinichea, frunzele de carton și florile de mătase ? Cine știe ce scopuri tainice și odioase Conduc pașii mătur+i și prinși între rodhea strimtă, atunci cînd ochii o atrag și manele oferă, mnicele simboluri plătite „eu cu bine voiți“ ? Iar dintre impositele contra cărora nimeni nu are curajul să protesteze impositul floarei de tinichea e acelaare trece aproape neobservat. Totuși pentru buna comptabilitate pe care orice om treibue să o aibă, e bine ca de aci încolo să se înscrie în bugetul, individual un capitol: 100 ori 200 lei de an, plata florilor de tinichea, pentru scopuri mari filantropice sau S. P. Atice! Leibnitz care deși matematician și filosof, era un optimist convins, susținea că „Lumea e cel mai bun lucru din toate lucrurile bune ce pot fi. Conform acestei cugetări am putea și noi susține că ,florile dalbe, florile cu plată!“, sunt cele mai bune lucruri posibile din univers, cărei ele urmăresc o alinare a suferințeilor terestre prin crearea meșteșugită a altor suferințeUn imposit nou stabilit prin tirania frumusei ei si coceză'',vi 1 Petronius ------- --nxo------------ Zile de sînge „pórg“ ANUL TRAGIC ȘI INFLUENȚA LUI ASUPRA POESIEI Ar fi să se nege adevărul evident și adevărul necontestat al influenței evenimentelor sociale asupra literaturei, dacă n'am recunoaște că anul 1907, cu revolta lui sinistră, cu sîngele ce a curs, cu tevnica lui putere i de răscolire a nedreptăților, a exercitat asupra literaților noștri o influență remarcabilă. Desigur e altceva studiul lui Caragiale — un cîntec de lebădă, scos de un suflet ce se simțea chemat dincolo — și nenumăratele schițe cu subiect identic, dar in multe din aceste manifestări literare de la 1907 încoace se vede repercusiunea ce a avut-o în suflete viziunea dantescă a conacurilor ce ardeau, a femeilor ce mureau luptînd, a clampărei ce se ridica din barele pământului de către obijduiți spre cei puternici. Ultimul ecou al zilelor de jale, a zilelor de trezire a leului ce sta culcat pe labe, dar cu ochii setoși de luptă, îl întîlnim în volumul d-lui V. Podeanu care poartă chiar titlul „907“ și e dedicat memoriei acelui suflet înțelegător, și înalt, blajin și totuși plin de bărbătești energii, memoriei lui Ioan Radovici. Versurile d-lui Podeanu scrise într’un ton de narațiune epică, cu nuanțe de ironie și cu acele clipiri de viață sglobie ce caracteriza muza acestui poet, sunt documente vii a felului cum s’au repercutat într’un inimă de poet, amănuntele răscoalelor țărănești. Iată un fragment, sub titlul de exemplu : Cu ochii speriați, și galben Se-opri în prag argatul „Boerule, în curte A ’măpădit tot satul !“ ■ Sărirăm la ferestră Să ne uităm afară : Un cap și un trup se mișei, Din poartă pîh’la scară. Jur împrejur pe gardul Ce-ameniință să cadă Stau ale lor neveste Ca păsările de pradă. Dar inima-mi tresare Si’nsuflețește-n vântul Văzând cu ei steag roșu Cum îl agită vîntul. Redeșteptând în pieptu-mi Tot visul tinereții. Și apoi cinismul celor ce se simt tari prin solidaritatea mulțimei : — „Nu vrem nimic, vrem numai Să te vedem și noi, care-ți vorbi ’i stegarul Cu steagul de-a spinare, ■ Căciula ’și poartă ’n ceafă Si ’n gură o țigare, Și-așa cum el se simte, Trufaș da și un leu Se sprijină în bîta-i.. Cu cârja de-ardereu Și alții au ciomege Cuțite la chimir Dar bîta și cuțiut Duc drept la piept .>•» mir. De aceia fiecare Aprinși de-aceleași ghid Gemîndelor pătule Se dete foc pe rînd: Trosnesc ca. oase crude’n , Enorme fălci de fier, Și limbile de flăcări Se ’inalță pin’la cer. Iar pântecul cel lacom Si veșnic nesătul, înghite într’o clipă Bucate și putul... Desigur o astfel de literatură, are lacunele ei. Ea trebuie sa fie primită cu o rezonanță sufletească și cu conștiința durerilor naționale care i-au dat naștere, și cu idealiu •:© Q -«DU NUXO“ Gr. T. FURIA CIOCOILOR SPECTACOLUL DAT DE CONSERVATORI IN SENAT Scenele ‘nesăbuite, violente și barbare, provocate de conservatori în Senat, sînt cceea mai bună dovadă de sentimentelle lor față de propullațiunea rurală, de acei robi ai pămîntului, istoviți de muncă și morți de foame. •Spectacolul pe care îl dau boerii în Senat nu are ca motiv, în nici un caz, pretinsele ingerințe în alegeeri. Coservatorii ,știu prea bine că asemenea ingerințe din partea administrației n’au existat de loc. Ei mai i știu că sunt foarte nepopulari in țară, așa că nu era nevoe decit de o mică presiune asupra alegătorilor pentru ca să nu se aleagă nici un conservator. Așadar nu chestia „ingerințelor1“ i-a înfuriat pe conservatori. Turbarea lor provine cu totul din alte cauze. Ciocoii nu pot înțelege să se facă cea mai mică legiferare în folosul sătenilor. Ciocoii nu acceptă în ruptul capului îmbunătățirea stărei mizerabile de azi a țărani mei. Ei mici nu vor să audă măcar de dezrobirea acelora cari muncesc ca niște ocnași pentru ghiftuirea bourilor și ciocoilor conservatori. Bourii conservatori s’au obișnuit de secole cu trândăvia și risipa. Ei au apucat din tată în fiu, ca unii să muncească din zori în noapte iar alții ,să risipească produsul acelei munci în desfătări și orgii. Iată co-i doare pe ciocoii noștri. Ei prevăd că odată cu înfăptuirea reformelor liberale nu vor mai putea hrăni pe țăran, pentru munca sa de rob, cu mămăligă mucegăită, cu înjurături și cu bătae. Ciocoii văd că se apropie ziua cînd și nenorociții țărani vor fi considerați ca oameni ,și asta îi turbează. Acestea sunt cauzele furiei conservatorilor din Senat, nu pretinsele ingerințe electorale care au fost scoase ca pretext, spre a ascunde adevăratele motive. OXO Entusiasm și disciplină CU PRILEJUL ALEGEREI BIROULUI CAMEREI, MAJORITATEA LIBERALĂ A DAT DOVADĂ DE COESIUNE ȘI UNITATE . Pe lângă scandaluri neîntrerupte, provocate de atitudinea turbulentă ia opoziției conservatoare, spectatorul nespărtinitor a putut vedea lin ședința de Simbătă a Camerei un spectacol cu adevărat înălțător. Este vorba de modul cum s’a efectuat alegerea birourilor Camerei. Alegerea d-lui M. Pherekyde, respectatul fruntaș al partidului liberal, la demnitatea de președinte al Adunărei deputaților s’a făcut în condițiuni cari ies din comun. Și nu vorbim aci numai de unanimitatea impresionantă a sufragiilor cu cari membrii majorităției liberale, într’un cuget și o simțire, au ridicat la scaunul presidential pe d. Pherekyde. Ceea ce a fost cu deosebire impresionant, a fost manifestatiunea spontană de simpatie, încredere și respect, pe care aceași majoritate a făcu-o președintelui Adunărei după proclamarea rezultatului scrutinului. In cuvântarea sa, în care într’o clipă d. Pherekyde a înălțat dezbaterile atât de coborîte de atitudinea incalificabilă a opoziției conservatoare, dr sau învederat însemnătatea operei, de reforme pe care o va înfăptui partidul liberal. La fraza în care se cristaliza această idee, majoritatea a izbucnit într’o entusiasia și prelungită salvă de aplause. Ovățiunile nu mai conteneiau. Pentru cine știe să citească în adjuncul acestor manifestațiuni cari, așa cum s’au făcut, nu sunt simple formalități,ci dau pe față o întreagă «tare,sufletească a unui partid întreg — ceea ce s’a petrecut Sîmbăua la Cameră dovedește nu numai dim plin" o«cesiunea, unitatea morală a y uu-fiduliri liberal,ci ți entusiasmul lui pentru reforme. Iar adversarii să ia aminte.... -------------oxá------------ In urma unor dese și repetate reclamațiuni, adresate serviciului sanitar al Capitalei, contra proastei calități a laptelui ce se debitează în București, d. dr. Scupievschi, ajutor de primar însărcinat cu partea sanitară a orașului, s-a hotărât să întreprindă o minuțioasă anchetă cu privire la această chestiune. Ancheta orânduită a descoperit lucruri extrem de îngrijitoare și care pun în pericol sănătatea cetățenilor. S-a constatat că aproape tot faptele care se debitează în Capitală este falsificat. Faptul prezintă cu atitc mai multă gravitate cu cit se știe, că laptele constitue aproape singurul aliment de hrană al copiilor și al bolnavilor, așa că nu cu multă greutate își poate da seama oricine ce influențe nefaste poate avea laptele falsificat ,pentru organizmele debile și mai cu seamă ținînd socoteală de chipul cum s’a dovedit că se falsifică faptele. * Căutând să avem informațiuni precise asupra acestei chestiuni, neam adresat pentru lămuriri drlui dr. Scupievski ajutor de primar al Capitalei, în sarcina căruia cade răspunderea ssănătăței cetățenilor D-sa ne-a dat următoarele prețioase lămuriri pe care le împărtășim cititorilor noștri. ■— încă de muci, — începu d. dr. Scupievski—mă preocupă chestiunea laptelui ce se debitează în Capitală. Eu însumi am avut ocazia să mă conving de proasta calitate a acestui aliment și de impuritățile cu care îl amestecă lăptarii, pentru a-i spori cantitatea. De îndată ce am venit, la primăria Capitalei, cea dinții grije Ce am avut a fost să mă ocup de chestia laptelui. Da. nici nu vă puteți da seama ce rezidate funeste poate avea faptul dacă îl vom lăsa să se perpetueze. Noi medicii, în cele mai dese cazuri, prescript, bolnavilor ca singur aliment numai laptele. In afecțiunile de rinichi, în boalele aparatului digestiv și alte maladii, laptele constitue alimentul de căpetenie. Vă închipuiți ce dezastru este pentru bieții bolnavi cînd în loc de lapte, li se dă apă amestecată cu seu, cu scrobeală sau cu alte combinațiuni chimice. Am avut singur ocazia, să văd bolnavi cari, după un tratament, as trei patru zile cu laptele, care se debitează în Capitală, în loc să simplă vre-o ameliorare, s’au îmbolnăvit mai rău. Pentru copii însă, mai cu seamă pentru cei intre unul și trei ani, faptul constitue un adevărat dezastru și fără exagerare pot să-ți afirm că consumul unui astfel de aliment falsificat, contribue într’o largă măsură la marea mortalitate a copiilor. In cercetările pe care le-am făcut în calitate de ajutor de primar, cu privire la debitul laptelui în Capitală, am constatat lapte uimitoare. Peste două sute de lăptari din cei cad vînd lapte pe stradele capitalei s-am dovedit să vând lapte falsificat, și ceea ce este și mai trist e că pînă acum am descoperit și doi mari comercianți, cari având fiecare cite o fermă și distribuind laptele la domieilu rînd și ei tot lapte falsificat. Bineînțeles că pe toți acești falsificatorii i-am dat în judecată. Aceasta însă nu este suficient, fiindcă din practica lucrului, am constatat că unii dintre lăptari, preferă să fie dați în judecată, preferă să fie condamnați la amenzi, decât să nu mai continue să falsifice faptele. Cîștigurile ce le realizează de pe urma acestor falsificări sânt mult mai mari decit cuantumul amenzilor ce li se aplică de instanțele judecătorești. Pentru a remedia însă răul, împreună cu serviciul sanitar al comunei, facem studii serioase pentru a găsi mijloacele cele mai eficace spre a stăvili acest abuz. * Este însă interesant de știut—continuă d. -lr. Scupievski,—felul cum se rașifică laptele de către lăptari. Pînă acum câțiva ani, lăptarii pentru a spori cantitatea laptelui ce-l debitează, se mulțumeau să pună apă în lapte, ceea ce nu era atât de periculos. Deoarece însă agenții sanitari ai comunei, însărcinați cu controlul laptelui, erau armați cu niște instrumente numite „lactometru“ instrumente care constată densitatea laptelui, ușor se putea, dovedi laptele care avea apă de cel care nu avea. ■ • Lăptarii atunci, s’au gîndit la un alt procedeu care să sporească camutarea laptelui păstrîndu-i însă în acelaș timp densitatea. Procedeul constă în acela de a amesteca laptele cu o combinație de seu, zer și scrobeală care sporește cantitatea păstrând în acelaș timp densitatea pe care o are laptele natural. Acest u mod de falsificare, întrebuințat de lăptarii mici mai cu seamă, nu se poate constata pe loc așa după cum se poate constata laptele caree amesteci cu apă, ci trebue o analiză chimică, așa că înțelegeți ușor cit de lesne s’a putut și se poate da în consum lapte falsificat. * — S’a insinuat însă — am spus d-lui dr. Scupievski—că ancheta ce o întreprindeți ar fi mai mult o armă de răzbunare politică. —• E o copilărie. Cei ce fac asemenea insinuări n’au decît să cerceteze lista lăptarilor dați în judecată și atunci au să se convingă că în acea listă, sunt mulți cari sunt recunoscuți ca făcând politică liberală. Ofern mai mult, umul dintre cei doi mari fabricanți de lapte despre care ți-am vorbit, pe cari i-am prins că vând lapte falsificat și necam Lapidat în judecată unul dintre ei- -este destul de bine cunoscut ca partizan al aradului liberal. In această chestiune, — conduse ajutorul de primar al Capitalei,—mi m’am condus de nici o considerațiune politică ci, numai de considerațiuni de sănătate a cetățenilor. Intr’o astfel de afacere mi-ar fi rușine dacă, eu ca medic care îmi dau seama de gravitatea lucrului, m-ași conduce după alte considerațiuni decît acelea de sănătate publică. Cu aceasta am terminat interesanta convorbire ce am avut cu d. dr. Scupievski pe care ne-am hotărît a o reproduce pentru ca publicul să fie avertizat de pericolul ce-l amenință. C. ST. FEST O primejdiE LAPTE CONSUMAM APROAPE TOT LAPTELE CE SE DEBITEAZĂ IN CAPITALA ESTE FALSIFICAT — Spune d-1 dr. Sceplewsels:, I * Rusia pe Knh km SPORIREA FLOTEI RUSEȘTI PE MAREA NEAGRĂ Duma din Petersburg a votat de cirând o sută de milioane ruble pentru sporirea flotei de războiu a Rusiei pe Marea Neagră. In expunerea de motive, care a însoțit cererea de credit, ministrul de marină a arătat că Rusia nu are pe Marea Neagră o flotă suficientă. Trebue să avem în vedere, a zis ministrul rus, sporirea continuă a flotei turcești. De la terminarea războaielor balcanice atenția guvernului otoman a fost mereu îndreptată spre sporirea flotei turcești. Numai în cursul acestui an, Poarta a achiziționat trei dreadnoughiuri pe cari le-a cumpărat de la Brazilia și Chile. Pentru asemenea operațiuni Poarta va găsi totdeauna bani și cum ea are posibilitatea de a-și trece vasele de războiu prin Dardanele, ea poate avea oricînd superioritatea asupra Mărei Negre. Prin urmare e trebuință ca și Rusia să fie pusă în posibilitate de a-și apăra coastele de pe Marea Neagră. La acest argument invocat de ministrul marinei, unele ziare rusești mai adaogă și altul. Cînd va fi vorba de apărat Dardanelele, zic ele, Anglia va „vinele“ Turciei i cîteva din vasele sale de războiu, ba va duce amabilitatea de a furniza Turciei și comandanți. In vederea acestor argumente Duma a votat creditul de 100 milioane ruble pentru flota de războiu pe Marea Neagră. ------------ox-------------SCOȚIENE Anti rabice Studenții în medicină au luat inițiativa unui banchet în onoarea d-lui dr. Babeș, eminentul dușman col. turbanei. Iată un banchet la care d, Nicu Filipescu n.c.r avea curajul să asiste ! Succesele ..Epocei“ ,Epoca“ trece din succes în succes. După ce, ea a descoperit o afacere de, trei milioane... comisă de conservatori, ea anunță trecerea unui takist la conservatori, care se grăbește a deșnhvii, D-le Filipescu închide ziarul, ori nu non face politică! . ---------- ScoY La noi sunt prea puțini aceia cari cunosc cum se face o i școală ,romînească peste Carpați. Nimeni dela noi — afară de acei cari au venit de dincolo — nu-iși poate da seama cite greutăți au de întimpinat Românii și peste,cite obstacole trebue să treacă până să vadă funcționand în satul lor școala clădită și înzestrată de dânșii. Cită dragoste au de școală frații de dincolo și de ce simțțimunt curat românesc sunt însuflețiți, ne-o dovedesc jertfele nenumărate și adesea peste puterile lor pe cari le fac, de clte ori se prezintă nevoia. Fără îndoială că Românii de peste Carpați merită toată admirația temei civilizate pentru jertfele pe care le fac spre a-și păstra neatins graiul lor strămoșesc. Și acum să vedem cum procedează frații de dincolo la facerea unei școale și ce greutăți au de înlăturat pîniă «’o vadă funcțianiîbd. Faptele sunt culese la fața locului și relatate în Liga Deșteptarea de d. I. Ciorănescu. Noi le mai complectăm cu cunoștinți personale.* Foarte adesea se întîmplă în Ardeal ca un revizor școlar regesc să se ducă la o școală românească și să nie dam următorul limbaj: —Școala nu-i bună, copii se îmbolnăvesc aci din cauza lipsei de igienă. De azi înainte școala este închisă. — Apoi ce-i de făcut, domnule revizor, se roagă dascălul, preotul și sătenii. — fCe să fie, va face statul școală bună, frumoasă, mare și igienică, vă trimite Și dascăl învățat din Budapesta. Pentru toate astea Statul pune o singură condiție : copiii să învețe ungurește. Revizorul școlar pleacă iar școala rămâne închisă până se vor hotărî Roiuluii îyitr’un chip. Ce să facă însă ,Românii ? Să primeascâ școală de la Stat? Atenei s’a dus dulcele lor grain ! Și să pun.vmeiii pe lucru, adică să adune sparaie pentru facerea unui alt local nou de școală mare, framoasă și sănătoasă, după cum a spus revizorul regesc. Se hotărește să contribuie fiecare după putere: locuitorii săraci cite 20 coroane, locuitorii mijlocii câte 50 coroane iar locutorii cu stare mai bună cîte 100 coroane. Cu modul acesta se strâng între 8—10.000 de coroane. Dacă pînă la urmă, suma vu ajunge, locuitorii se pune dim nou pe adunat pînă se sfârșește i școala definitiv. In afară de banii dați, Românii mai muncesc unii ca zidari sau dulgheri, alții ca salahori sau cărăuși — asumai să-și vadă isprăvită școala mult dorită, isvorul iar de lumină. După toată aceasta cheltuială și trudă, cînd școala e gata să se deschidă își să intre copii în ea la învățătură Tot mîneiască, vine inspectorul, idlișpamul,solgbirăul și tot tacâmul iar ca să dea cuvenita autorizație. Cînd colo, ce se întîmplă! ? După ce inspectează localul în toate părțile, își dau sentința. ..Școala nu-i făcută după planul ministerului regesc. Ferestrele nu trebuiau în partea asta. Intrarea trebuia pe dincolo. Prin urmare școala nu-i bună și se închide“! Dresează, apoi un proces-verbal în acest sens, pun peceți pe toate ușile și pleacă. Altă trudă și muncă, alta ,cheltuială pe bieții Români. Se pun și adună din nou bani pentru facerea unui alt local de școală, de astă dată după planurile ministerului instrucțivi de la Budapesta. Planurile însă1 îM vin pînă nu se duce cineva mai de seamă la Budapesta să stăruiască. După multă tărășămeală și cheltuială,locuitorii ridică o școală de toată frumusețea, încît bate pe cea mai strașnică școală de Stat. Ba, în cele mai multe cazuri școalele de Stat ungurești stau în câte o diimineață și nimeni nu face cea mai mică observație că nu sunt sănătoase sau că se ibolnăvesc copii. Așa pățesc, de multe ori finanțîî de dincolo pină își văd, funcționînd școala lor romineasca. _ 4 Gh. Bț/| Winn! culturale invățămlntul I. Arieni CU CE f GREUTATE SE POATE FACE O SCOALA ROMÎNEASCA