Viitorul, iunie 1914 (Anul 8, nr. 2264-2293)

1914-06-11 / nr. 2274

Vizita Tarului la Constanta Foto. I. VOINESCU itimili © 90 CONSERVATORII DIN PARLAMENT, DUPA CE OPRESC ÎN LOC LUCRĂRILE PRIN SCAN­DALURI FARA PRECEDENT, SE PLÎNG TOT EI DE ABUZ DE PUTERE! " La întrunirea pe care conservato­rii au tinut’o Duminică în localul clubului, d-nul Al. Marghiloman, în­tre alte frumuseți, a crezut că poate strecura și afirmarea următoare, pe care o dăm textual, după „epoca , pentru ca să nu ni se spună că i-am denaturat sensul: ,Jn parlament s’a rostit asupra noastră toată urgia abuzului de pu­­tere“ Așa­dar lucrurile s’au întors pe­­ dos! Spectacolul înjositor pentru demnitatea parlamentarismului ro­mân, la care opinia publică asistă de cîteva zile, nu este nici mai mult nici mai puțin, — după părerea nou­lui șef al partidului conservator, — decit „urgia abuzului de putere“. E pur și simplu extraordinară a­­ceastă încercare de a interverti ro­lurile, și a se tăgădui cu atîta ele­gantă sfruntare adevărul și faptele. Dar bine, cine dacă in­amicii d-lui Marghiloman, d-nii Filipescu et Comp. au organizat și săvîrșit scan­dalul parlamentar din ziua deschi­­derei Senatului, care va rătmîne o rușine pentru luptele noastre poli­tice­? Atît de impresionat a fost în sud­ia­nul Marghiloman de urmările pe cari le-ar avea pentru viitorul par­tidului conservator o asemenea ati­tudine, incit chiar d-sa, a doua zi, vorbind de astă dată în calitate de șef al partidului conservator, a fost nevoit să blameze aceste violente, și să preconizeze pentru membrii par­tidului său o atitudine mai demnă, din care să fie excluse violențele și personalitățile... Aluzia la atitudi­nea d-lor Filipescu - Comp. era evi­­tată și desavuarea categorică. A doua zi chiar, după această de­­savuare, grupul Filipescu - Comp. a răspuns cum se știe, prin noi scan­daluri, tot așa de triviale, la sfatul d-lui Marghiloman, arătîndu-i ast­fel că nu el-sa, deși șef al partidului, va avea să dea directiva atitudinea Parlamentare. Și scandalurile s’au ținut lanț, atît la Cameră cit și la Senat,­­ iar, ca o culme, după ce a fost astfel neso­cotit, d-nul Marghiloman vine acum și vorbește despre „urgia abuzului de putere“ în parlament!... Dar care a­ fost în acest timp ati­tudinea majori­tatei, atît la Cameră cit și la Senat? Toată lumea o recu­noaște, de o toleranță fără de mar­gini. Majoritățile parlamentare au tolerat ca miniștrii să fie insultați, fără să reacționeze cum ar fi tre­buit, majoritățile au suferit adevă­rate tentative de obstrucționism la discuția asupra validărilor, cari nu aveau alt scop decit de a opri în loc lucrările parlamentara Libertatea absolută a cuvîntului, a fost respectată în tot cursul aces­tor scandaluri cari­ nu pot fi numite „dezbateri“; — s’a căutat să se sal­veze măcar o parte din prestigiul și demnitatea unui Parlament, pe care adversarii noștri căutau să le nimicească cu desăvîrșire. N’a fost validare la care să nu ia cuvîntul mai mulți oratori ai opoziției, iar șeful partidului conservator a fost tolerat­­ să vorbească chiar în contra dispozițiilor precise ale regulamen­tului Senatului. Mai mult decit atît. Deși, atît la Cameră cit și la Senat, s’au consta­tat în dosarele alegerilor de la Huși, Constanța, Tutova, etc., grave nere­­gularitați, majoritățile, dintr’un larg spirit de toleranță, de adevă­rată mărinimie, au validat toate a­ceste alegeri, tocmai pentru că la ele reușiseră candidați ai opoziției... Aceasta e „urgia abuzului de pu­tere“? Necontenit, dar în zadar, membrii guvernului, președintele și vice-pre­­ședinții mai­ aleși de la Cameră au făcut apel la moderațiunea membri­lor opoziției, la demnitatea și ordi­nea în discuție. Toate au fost în zadar. Stăpîniți de un spirit anarhic, de o brutalitate și o violentă trivială pe care n’au cunoscut-o pînă acum luptele noas­tre parlamentare, membrii opozi­ției au continuat așa cum au înce­put, scandalurile. Pînă și formalita­tea aprobărei sumarului, la Cameră, a dat naștere unui scandal penibil, provocat de un domn Antonescu de la Buzău!... O „urgie a abuzului“ a existat, da, recunoaștem. Dar rolurile nu pot fi intervertite. N’a fost abuz de putere — căci puterea e a majorităților, — ci abuz împotriva bunei cuviințe parlamentare, a demnitate­ în dis­cuție, a prestigiului și ordinei, cari pînă acum au fost mîndria parla­mentarismului român. Acest fapt brutal nu-1 pot modi­fica afirmatiunile intenționat false ale d-lui Marghiloman, chiar cînd vorbește în calitate din șef al parti­dului conservator... .——----------0XC-----------------­ Mir. Transportul ps c. F. R. SPORIREA PARCULUI DE VA­GOANE ȘI LOCOMOTIVE Sezonul marelui trafic pe căile noastre ferate se apropie. Dela sfîr­­șitul lunei Iunie încolo, încep la noi, în fiecare an, măriile transpor­turi de cereale pe toată rețeaua li­niilor ferate, dela un capăt la celăl­alt al tarei. Traficul acesta intens durează a­­proape încontinuu pînă Ia Noembrie după care începe să mai slăbească puțin cite puțin. In lunile Iulie, August, Septem­brie si Octombrie toate gările din localitățile principale de producție a cerealelor sunt supraîncărcate de mărfuri. Pentru ca pe viitor producătorii să fie scutiți de pagubele din trecut și să li se poată face toate înlesniri­le posibile pentru transportul cerea­lelor, se vor lua cele mai întinse mă­suri în vederea înlesnirei acestui transport pe căile ferate. Suntem informați că d. doctor Angelescu, ministrul lucrărilor pu­blice, a dat ordin să se lucreze cu cea mai mare febrilitate la repara­­rea tu­tu­ror vagoanelor și loc­omo­­tivelor defecte, deteriorate sau stri­cate. In acest scop, pe deoparte se va mări capacitatea de reparație si reconstrucție a atelierelor princi­pale din țară, iar pe de alta se vor mai­ trimite unele vagoane și loco­motive a fi reparate în străinătate. Cu modul aceasta­, par­ciul­­ m­o­stru de vagoane de marfă și locomoti­ve va fi foarte curînd sporit în mod considerabil. Dacă adaugă TM roman­dele de va­­goane și mașini noul, precum și li­niile de acces și de garaj, în curs de executare, în­ scurtă vreme căile noastre ferate vor fi capabile de a face față aproape rutelor ne­­voilor traficului. -------------0X0-------------­ Lăutarul conservatorilor FALSIFICA CU INTENȚIE IS­TORIA POLITICĂ CEA MAI RECENTĂ Alegerea d-lui Marghiloman la șe­fia conservatoare a fost un fericit prilej pentru d. Delavrancea ca să-și pună iarăși în valoare calitățile de lăutar al tuturor șefilor conserva­tori. La întrunirea de a patra seară de la clubul conservator, după ce a găsit că d. Marghiloman e un șef „bun“, blind“ și „dulce” — mai ales dulce, — un șef „rezumativ“ și „re­prezentativ” mai cu seamă, d. Dela­vrancea a sfîrșit ca toți lăutarii ba­nali „trăiască boerul!“ Nu e o nou­tate; — trăiască boerul a mai stri­gat d. Delavrancea și la șefia lui Petre Carp și la aceia a lui Iorgu Cantacuzino, pe care l’a compromis cu prefața dela discursuri, cum l’a compromis alaltă seară pe d. Mar­ghiloman cu zaharicoa­sele califica­tive, de cari însăși șeful conservato­rilor trebue să fi roșit de... modes­tie. Dar d. Delavrancea a mai spus deja la clubul conservelor, ca să lungească cîntecul: „că șefii conser­vatorilor s’au demis de bună voe, dela conducerea partidului fiindcă soldații au fost credincioși cuvîntu­­lui dat“. Să ne er­te d. Delavrancea! Dacă uitîndu-și rolul de lăutar al parti­dului d-sa poate găsi pe d. Marghi­loman „blind“ și „dulce“, — la urma urmei o chestie de gust, — și e stă­­pîn pe gusturile d-sale, nu-i este în­să­ îngăduit să facă afirmațiuni mincinoase în materie de istorie po­litică, așa de recentă. Oare la 1907, după ce d. Take Io­­nescu a fost exclus prin surprindere din partidul conservator, d. Iorgu Cantacuzino s’a retras de bună voe din șefie? Dar la 1912 d. Petre Carp tot de bună voe s’a retras din șefie sau în urma complotului din casa lui Iorgu Cantacuzino? Și retrage­rea d-lui Maiorescu iarăși de bună voe s’a făcut sau în urma complo­tului cu d. N. Filipescu? Dar încer­cările de readucere la șefie a d-lui Carp­, cînd partidul avea un șef, ce înțeles au? Tot înțeles de respec­tare a cuvîntului dat? Și totuși nici­­unul din șefii demiși nu era bol­nav. Decit să falsifice istoria politică numai ca să pună ceva sare în cîn­­tecele d-sale d. Barbu Delavrancea s’ar putea menține în simplul rol de lăutar banal al boerilor conserva­tori. ------------exo------------­ SCOȚIENE Don­ Quijotte și Ionaș D. Ionaș Grădișteanu a vorbit de tipurile lui Sardou, voind să arate cît e de citit. Oare n’ar fi fost mai bine să se gîndească la tipul lui­ Cervantes, ilustrul bărbat de stat conservator? Răgușeală politică D. Filipescu și-a perdut vocea în parlament. E singura schimbare a d-lui Filipescu care va trece neob­servată d-lui Maiorescu. Speranțe deșarte Conservatori sunt veseli că sub cravașa noului șef vor deveni pu­ternici. Ei uită că ori­cît de bun ar fi jockeyul, din gloabe nu se pot face pur-sînge! Chestie de gust D. Delavrancea a numit pe d. Al. Marghiloman ..elüste“. Chestie de gust bine­­înțeles! Scoți. .------------nxo------------­ Intentai i-lși loroa O ÎNTREBARE PENTRU ȘE­FUL UNUI PARTID PRETINS NAȚIONAL DEMOCRAT Un ziar de dimineață a solicitat un interview d-ln­ N. lar­ga asu­pra situației politice Firește că d. lorga s’a grăbit să respundă la toate întrebările ziaristului, mai ales că i s’a dat prilejul unei noui contradicții. D. Iorga se ridică împotriva co­legiului unic, plasîndu-și cu acea­stă ocazie obicinuitele d-sale mici răutăți. Declarațiunilor d-lui N. Iorga, se cuvine un singur răspuns scurt, dar foarte luminos prin simpla contrazicere în care se pune cel ce le-a făcut. D. N. Iorga propune prin progra­mul partidului d-sale o reformă e­­lectorală cu introducerea sufragi­­ului universal, cu alte cuvinte cu mai mult de­cât colegiul unic. Atunci cum găsește d. Iorga pri­mejdios colegiul unic și nu are a­­ceiași judecată și pentru aceleași motive cu privire la sufragiul uni­versal? Ne mulțumim cu această între­bare, deși ar mai fi multe între­bări de pus șefului unui partid care se pretinde național-democrat și care nu-și dă seama că colegiul unic reprezintă asigurarea soli­­darităței naționale. Atît! -XX­ Flia Britanica și petrolul FLOTA BRITANICA ISI ASI­GURA COMBUSTIBILUL LI­­CHID Whiston Churchill, lordul amira­­litătei britanice, a depus pe biuroul Camerei Comunelor un proect de lege prin care guvernul englez e au­torizat să răscumpere, pînă la con­curența­­ sumei de 55 milioane lei, ac­țiunile întreprinderei „Anglo-Per­­­sian Oil­iay“ care exploatează vas­te regiuni petrolifere în raza Golfu­lui Persic. In expunerea de motive care înso­țește acest proect de lege, ministrul Churchill arată că e de un interes primordial pentru flota engleză ca ea să dispună de cet mai mari canti­tăți de petrol, fiind­că combustibi­lul lichid urmează să fie introdus pe o scară mare în flota britanică. „Nu vom renunța“, adaugă Chur­chill­, la întrebuințarea cărbunilor, dar necesitățile crescînde ale flotei noastre, ne impun de pe acum dato­ria să ne asigurăm bogate și nedis­­pu­tate debușeuri de petrol. Anglo- Persian Oil­iay are concesiuni asu­pra unei regiuni petrolifere mai ma­re decit Franța și Germania la un loc și asigurîndu-ne monopolul ac­țiunilor acestei întreprinderi, ne a­­sigură­m totodată și monopolul pro­duselor ei“. Proectul de lege în chestiune a fost votat de, aproape unanimitatea Camerei Comunelor, însemnătatea lui economică și mi­litară nu are nevoie să fie învede­rată. Urmînd seria anchetelor pe care ne-am propus să le facem prin car­tierele de la periferia Capitalei, cu scopul ca arătînd necontenit lipsu­rile și neajunsurile de care su­feră să îndreptăm asupra a­­c­esto­ra atențiunea acelora în mi­na editura este incredib­itata edi­litatea Capitalei, am vizitat Car­tierul Teiul Doamnei“ și ne-am con­vins că, față cu starea actuală de lucruri din punct de vedere edilitar și de salubritate se impun­­ neapă­rate măsuri­­ de îmbunătățire. Avem încredere în­­ solicitudinea celor din fruntea­­ actualei adminis­­trațiuni comunale și­­ nu punem la îndoială că programul de activitate al d-lui Primar al Capitalei se va realiza și va transforma Bucureș­­tiul­­­ în­tr’un oraș frumos și care să n­u ducă lipsă de nimic, nedând uitării nici acest oropsit cartier. * Am stat de vorbă cu d. Mihail Po­­pescu proprietar în strada Maica Domnului din cartierul Tei. D-sa auzind scopul anchetei noastre s’a grăbi să ne mulțumească și ne-a dat apoi cîteva lămuriri relative la starea acestui cartier, avînd grije să ne spună prealabil că locuitorii cartierului au făcut nenumărate pe­­tițiuni către primărie, toate însă fără nici un rezultat. Prima chestiune a fost referitoare la pavaj.Pe străzile Sf. Nicolae, Sf. Vasile, Maica Domnului, Sf. Spi­ridon a rămas vechiul caldarîm pe care vehiculele mai încărcate nu poate să răzbată, iar în timpuri ploioase oamenii le ocolesc fiindcă sunt cu desăvîrșire impracticabile. Străzile sînt presărate pe alocuri cu gropi și șanțuri, care rămîn în permanență pline cu apă depozitată de ploi, și care au tendința, mai ales vara­, să se transforme în focare de infecțiune primejdioase sănătăței po­pulațiunei acestui cartier. In fața cimitirului „Reînvierea“ există o groapă mare plină cu apă, care ar putea fi întrebuințată ca bazin de narațiune. jur împrejur, pe o mare porțiune stă împrăștiat noroiul și mlăștinile făcînd circula­­țiunea imposibilă, și amenințînd să­nătatea. In timpul verei noroiul se usucă și, la cea mai mică adiere de vînt se ridică în nori de pr­af asfixiînd po­­pulațiunea.­­ La lipsa unui pavaj bun în acest cartier se mai adaogă și lipsa unui canal din care decurg atîtea neajun­suri. Murdăriile sunt aruncate în­­ stradă și rămîn acolo p­entr­u totdeauna,­­așa în­cît, în permanență, domnește un aspect respingător și un miros insu­portabil. Ploile abundente căzute în ulti­mul timp a inundat aproape tot car­tierul, și îl va inunda ori de cite ori va ploua ceva mai mult. Dacă s’ar face un canal, ar dispă­rea și teama de care sunt cuprinși locuitorii acestui cartier ori de cîte ori se abate Un nor mai gros pe cer. Locuințele în majoritatea lor fi­ind scunde,—căci popul­ațiunea es­te în m­are parte nevoiașe, — sunt umede, insalubre și mare parte ga­ta să se prăbușească din cauza tere­nului desfundat și a apei care ne-a­­vînd vre-o scurgere i se infiltrează în pământ. Pe cit­­le abundentă este apa depozitată de ploi prin nenumărate­le gropi, cu care este înzetrat carti­erul, pe atîta se simte nevoia apei de băut. Oamenii își procură apa extrăgîn­­d-o din pămînt cu pompe; se știe cit de nesănătoasă este acest fel de apă lipsită de aer și de elementele unei ape potabile, întregul cartier își procură apă cu adevărat bună de băut dintr’o­­ singu­ră cișmea ce se află instalată în str. Maica Domnnuiuii cotit cu str. Tei, căci, deși exista conducte de apă, totuși instalațiu­nile fiind prea costisitoa­re, iar populațiunea în majoritatea ei fiind lipsită de mijloace, nu poate cheltui atîtia bani pentru a avea fie­care câte o cișmea lingă locuința sa. Ar fi o măsură fericită, dacă s’ar mai instala vre-o doua trei cișmele, cari ar aduce folo­ase reale popula­­tiuniiisi, cruțînd-o de atîtea drumuri pe cari trebue să le facă pentru a-și procura apa necesară pentru băut. In ceea ce privește luminatul, se poate remarca iarăși multe neajun­suri. Felinarele cu lămpi cu potecii luminează rău, și ne închipuim era trebue să fie noaptea, după ploaie, pe niște străzi nepavate, presărate cu gropi și șanțuri. * In rezumat vom spune că pentru a remedia lipsurile acestui cartier trebuesc: pavaj, canal, apă și lu­mină. Nădăjduim și odată cu noi nădaj­­duește o întreagă populațiune că față cu această stare de lucruri se impun măsuri de îmbunătățire și sîntem convinși că speranțele nu sînt zadarnice. AL San Anchete edilitare Săi u „m MAI FI DE CÎTE LIPSURI SU­PERA ACEST CARTIER: LIPSA MB3 DE PAY AJ, CANAL ȘI APA DE BAUT HOTE Cum se cresc fetele? lntr’un­­ obișnuit prospect de pen­sionat găsim cite fra­­kistruicti-uri.i cu adevărat suggestive. Prospectul e all noului „Pensionat-mio-deT“ -pe ca­re doi soți, iind mioși iubitori­i de școa­lă din care untul e -eminentul direc­tor al unui gimnaziu din Capitală d. Petre Martinie­scu,—­îl înființează ila teamina, — Pensionat ce avem con­vingerea că va fi cu adevărat „mo­del“. Găsim în acest anunț instrucțiuni­­ de amănunt cu privire la educația fetelor; aflăm cum, școala va fi în­zestrată cu un bo­gat material artis­tic, care va forma intuiția frum­­osul Jiul în tinerele el­leve, aflăm că insti­tuitul va fi astfel condus în­cît pa­triotismul și credința religioasă să­­ fie sădite de timpuriu fin mint­ela co­pilelor; dar mai aflăm un ittoru in­­teresiator. Elevele vor fi învățatei a tine gos­podăria și vor fi oprite d­e­­ a între­buința pentru­­ toaleta lor, ce trebue să fie numai simplu igienică, arti­cole de lux,—parfumuri de exemplu. Iată o măsu­ră care ne desvele­ște cu adevărat o lacună a educației fe­telor de la noi. In bună parte cile sunt educate­­ nu în sensul de a de­veni bune gospodine, de a­­ duce o viata simplă și fără multe rafina­mente inutile­­ de lux.­­Se crede de că­tre cei mai m­u­lti părinți că fetele lor vor fi cu atît mai ușoare „piietinie d­e casă“,­­eram se spunea pe vrem­eia lui Alexandri, cu cit vor fi mai lu­xoase, mai in curent -cu „le dernier­eir“­­de Paris, cu-cit vor fi mai asidu e­lectrice a romanelor franceze, a pie­selor franceze, a poesiei f­ranceize, a ziarelor franceze.... Lie face un „bon ton“ din molromia­­nism • și se creiază în suflet © cea m­a­i­­ridicuilă -și m­ai absurdă -dintr-o idei,­­că valoarea p­ersona­lă stă în imiaimu­­tări a modelor străine, ș­i că scopul vi­etei unei femei­­ nu poate fi decât sulpier fi eibilităț­ite luxullui costumu­lui,­­­pălăriei, pantofilor și a­șa mai departe".... Faptul ca o direcțiune­­ nouă de in­stitut își pune ca normă purificarea sufletelor tinerești prin eliminarea absurdelor mâinii ale­ luxului, și a­­ pornirilor superficiale, ce încolțesc î­ r» TM>ult­e­­ din fe­meile michelime, este fin­ea o nouă dovadă -că­­începem să in­trăm­­ pe calea cea bună în­­ toate di­recțiile vieței­­ public ©.... Petr­onius d - TQ-— I­­ ... , A Chestia combustibilului lichid,­­du­pă scum -se știe, preocupă astăzi pe to­ată lumea,­­pentru că com­isumatia sa este universa­lă. In­trebuim­­tăriile perico­lullui se măresc chiar repede cu­­ d­esvoltarea aeronau­ticei și automobilismului, fără a mai vorbi de iluminat. Afară­­ de asta, hoade_ marinele de războiu se preic­cuipă azi d­e întrebu­­ințar­ea acestui combustibil, care e­s­­tie mult mai avantajos de­cit cărbu­nele, în­să mai­­ toate sunt reținute­­de greutatea ap­roviziionărea­, a­d­ică mai mult de i lipsa a­cestui articol -de­cit d­e­spret­ul cu care ar putea­­ fi cum­părat. In adevăr, dacă cercetăm­­ datele sta­tistice pro­vizorii ale prod­ucțiuinii monn­­diale -pe 1913, căci cel­e definitive -î­ncă n’-au apărut, vedem că nu­mai S­ta­­tele-Uni­te notează un­­ spor­t imipocrr­­ta­nt,­­p­e cînd p­ro du­cțim­ea euro­pea­­mă Considerată­­ in general este in stagnare, dacă nu chi­ar in d­ecilim după cum nie arată cifrele de mai jo­s: 1913 1912 S­i acum, dacă, pe deoparte, av­em în vedere că product­iunea america­nă n’a­­ putut fi obținută de­­cit nu­­mia­i prin formarea d­e noui -puțuri și­­ prin extragerea petrolului de la cele mai mari­­ adâncimi, iar pe­­ d­e a­ltă parte, dacă av­em în vedere consta­tarea făcută -că,­­din marea­­ ei p­r­oduc­tie- de p­e­ste 242 milioane te­ zile, _A­­m­e­rica nu ex­po­rtă de­cî­t abia -a ci­n­­ncea parte, — restul fiin­d absorbit de -a cinsumația imtierină -care e ,î­n conti­nuă creștere, n­u­mai, astfel ne putem -dia m­­a­i bine sea­mă d­e amenințarea e­chilibru­lui dintre producția­­ și­­ cln­­surmația petro­ kiümi. Iar această rupere de echilibru es­te cu a­tî­t m­ai po­sibilă, cu cî­t în mul­te părți s’a c­on­statla­t că puțurile pe­trolifere­­ sunt or­ai -epuizabile -die ci­ m­iin­elle de cărbuni,­­mai ales lî­m­­ p­ri­­miele substraturi, iar spadagiil­e -la aldiiniermi miari p­e lî­ngă că sun­t foar­te­­ oistisito­are, dar mai au inconve­­nție intu] -de a da peste inundați­uni subterane­­ de iapă, -ce­e­a -ce scumpește foarte mult lucrul și­­ deci și valoa­rea -devenind p­e fie­care zi -tot mai parte în­să, după­­ cu­m am s­pus,­­cere­rea devenind ,pe fie­­care zi tot mai mare, ea va fi considerabilă din zi­ua, mai ales, cînd toate marinare vor­­ adopte combustibilul lichid. In asemenea­­onditiuni se înțelege­­ de ce Germania, Rusia, Anglia și a­i­­țiS­ statt­e -sunt a­tît de prejoculp­ate de chestia aprovizi­o­nării petrolului p­e­n­tru mlașrina de războiu și pentru di­ferite , a­lte servicii importante ale s­ta­tute­i. In asemenea împrejurării, este ia­răși ușor de înțeles dece ■ industria priviată din diferite tăîi­m­i' la noi -a înțelesptat sS hhx-șî măî ig­­te­­ancă­isocot­eală fată de ureturile us­cate ale­ combustibilului lichid, pre­țuri .cari îmi să neîind va ilioareia eo»tiDril)i fabricatelor, nu pot fi de­­cît f­orărte­­ greu suportate, -dată fiind lupta de­­ co­n­cu­re­ntă din ce îin ce mai lin­ v­ersa­­tiaă­ -carne se dă pe terenul econoam­ic. Din această i­aniză o firesc ca in­dustriașii să fie inferniul-tumi­ti mai a­­les când se văd nevoiți ca să renun­țe la­­ o parte din cî­știg sau ,să-și ma­i­­ disu­de vietia latim­iöie pe car­e le au a­­dap­tat pe cî­n­d petroluill­­ era mai ef­­tin și n’ave­a întrebuințările pe­­ cana­le are azi. D ©­­cit­u pintru ac­easta­­ nu p­oate fi nimenii învinovățit, de oare­c­e­­ e vor­ba d­e un fenom­em l­­­atu­ral care nu va­­ dispare de cît inumai atunci, cînd noui și mari zăcăminte d­e­­ p­etroil vor fi desco­p­erite, își eî­ nnd ,producția va i pu­t­ea acoperi cu anse­anăre trebuin­țele consumației. -Și lucrul ac­e­sta inu-i improbabil,­­de­oar­e­­ce­­ sunt de­ja tinuturi im­poirtante atît­­ în Asia ■cît își în Am­erica care își crezdie că ar comn­ține izvoare mari­­ de pe­tsoil­-Cu toată­­ criza pet­ciliferă către­ sa resimte pe­­ piața europeană -și care nu s­e putea ca să nu aibă r­ap-e ircursi­­un­i -și­­ la nobeumi se întâmplă și cu alte produse, în ce privește indus­tria­­ noa­stră s’a putut vedea­­ că gu­vernul n’a rămas depăn­ător la plân­geri]© care i s’au adresat. D. ministru Al. Ra­dovici ținînla seama de situația preciaică a micilor industriași, le-a apărat interesele cu acea­și -căldură și bună voință cu ca­re a apărat și interes­el­e diferiteiloir servicii ale statului, reu­și­nd­­ ea să determine siciciatățile­­ p­etrolifeire -ca ,să -polavie la­­ preturi mai­­ convenabi­le sponitiru re-sidurile și­­ benzina com­is­uman­e în țară. Gratie delei maini ai acestei iniitervent­ii­ i s’a putut stabilii acea­­ soluție e­­­chi­tabilă,­­care a atenuat mult efecte­le drezi com­bustibilul lui,,­­criză ca­re de altfel se resimte și­­ în alte tari producătoare fără a mai­­ vorbii de cele­­ care importă acest­­ produs. To­tuși, vedem că­­ o p­arte din cei intere­­­sati fie -din cauza necun­oaștarei mai de­­ a­proa­p­e a -situației, fie din alte motive străine poate de nevoite in­dustriei, continuă să se agite pe te­ma se­ umpired . pro­du­seloir­­ petroli­fere. Pe­­ cei­i de bună credință noi ,ne-­ami făcut da­to­ria­­ de a-i lumina, spunnân­­d­u-le, totdeodată, că d­oai ce s’a putut fa­ce -s’ia făcut. Criza petroliferă -care se resimte­­ Pe întreaga piață­­ antropeană fii­n­d da­­tora­tă,­mai mult, unor f­enomeinre na­tu­ral­e, nu va înc­erta și nu va disipare de­cit numai o ioartă cu cauza care a produs-o » • G. U. B. -exor­­NA Chestii econom­ici !M CHESTIA Combustibilul!» Lichid AMENINȚAREA ECHILIBRULUI DINTRE PRODUCȚIE ȘI CONSUMAȚIE. — URMĂRILE LEGEI FATALE ALE OFERTEI ȘI CEREREI. — NEMULȚUMIREA CONSU­MATORILOR.—O SOLUȚIE ECHITABILA PENTRU IN­DUSTRIA NOASTRA In milioane tone Statel­e-­Unite 32 29.5 Rusia 9 9-5 Mexique 2 2.3 România 1-9 1.8 Indoile 1.7 1-7 Gal,1 tip, 1 1-7

Next