Viitorul, septembrie 1914 (Anul 8, nr. 2356-2385)

1914-09-15 / nr. 2370

2 « Shakespeare a fost negustor și bancher, Darwin n’a avut nici o meserie, Lubbok naturalistul a fost bancher și președinte al Camerei de comerț, și lista am putea-o prelungi... Dar pentru a avea dragostea eleviată liberă, și de cultură fără remunerație bugetară, pentru a avea antipatia fundomalismului nu se cere decât... a fi englez. JB o condiție sine qua non! Petronius --------------------OXC------------------ Un seif frumos și proferărilor secundari SUPLINIREA ORELOR PROFESORILOR CONCENTRAȚI învățământul nostru secundar trece astăzi printr-o situație foarte dificilă. Majoritatea profesorilor, tineri eșiți de curtea din facultate, au fost chemați în serviciul patriei să continue printre soldați activitatea rodnică desfășurată pentru marele ideal al cultivării neamului. Natural că prezența unor oameni luminați, oameni de elita, cum sunt profesorii noștrii, con*tribue la ridicarea moralului soldaților concentrați. Numai profesorilor li se poate încredința greaua sarcină de a face pe fiecare să uite pe cei lăsați în «Urmă. Să ulde greutățile ce au de Indurat, să entuziasmeze masele mari ale soldaților făcîndu-i să nu aibă decit un singur gîur: acela al intereselor superioare ale țării, ca ui treime neapărat să primeze asupra tuturor celorlalte. Dacă prezența profesorilor printre concentrați este absolut indispensabilă, apoi și lipsa lor din școală ar fi avut urmări dezastrâase asupra învățământului, dacă cei rămași nu ar fi luat, decia ei, o măsură care denotă o abnegație, și o dragoste de munca cam rar se poate vedea in celelalte corpuri. Membrii corpului didactic, rămași neconcentrați, au hotărit să suplinească, in mod gratuit, pe colegii lor chemați la datorie, camei pentru ca învățămîntul să nu sufere. Treime să recunoască oricine că nu e ușor ca un profesor care avea între 8- 12 ore pe săptamină să facă acum 20-80 ore, o muncă intraită și foarte grea t fuind seamă că cei neconcentrați sunt profesorii bătrâni, cari au la activul lor ani întregi de activitate neobosită, grea și istovitoare. Prin această măsură lăudabilă chiar în cazul unei mobilizări, școalele secundare își vor urma în mod normal cursurile, elevii nu vor pierde un an școlar, părinții vor fi mulțumiți, iar profesorii, atît cei bătrini cit și cei tineri vor avea mîngifterea morală că au contribuit — fiecare într’o direcție la o operă patriotică, punînd la dispoziția patriei, unii brațe de fier și minți luminate, ceilalți puterea de muncă de care întregul corp didactic a dat totdeauna dovadă. ---------—ovo ~ R. Matei -— ASIGURĂRILE CONTRA LIPSEI DE LUCRU • wmmustMm - La nai și str» străistatar-- Sistemele minngus* incercsate pină acuan și In cíteva articole precedente, am arătat rolul important ce*l joacă asigurările în combaterea lipsei de lucru, cum și înrîurirea ce acestea o exercită în stabilirea upor comusiuni favorabile de muncă și de plată pentru lucrătorii salariați. Am pomenit de asemenea și despre interesul indirect pe care l-ar avea Statul în înfăptuirea asigurărilor contra lipsei de lucru. Lucrătorii salariați — vorbim numai despre cei cu pregătire de meșteșug — au simțit de mult timp încă, nevoia unei asemenea asigurări, și primele încercări în acest sens au trebuit să pornească, neapărat, de la dinșii. Astfel, în străinătate, m deosebi in Germania, primele încercări de asigurare contra lipsei de lucru, au fost făcute de către geselschafturile lucrătorilor (un fel de societăți de breaslă), insă ele s’au mărginit numai la meseriașii cari făceam parte din breaslă și numai la acei care se înscriau ln aceste societăți. Tot astfel și în țara noastră, prima încercare de asigurare în contra lipsei de lucru a inaugurat-o tot o societate de breaslă, — societatea „Gutenberg“ a lucrătorilor tipografi — încercare care a avut oarecare succes, căci dăinuiește încă și astăzi și a jucat un rol foarte important în ridicarea salariilor și condițiunilor de muncă din i teoria artelor grafice. Acum 10 ani, cînd si indicatele socialiste au început să se înjghebeze din nou, printed primele puncte cari trebuiau să constitue elementul atractiv pentru meseriași de a se înrola în ele, inițiatorii actualei mișcări a găsit de cuviință că trebue să figureze ajutorul pentru lipsă de lucru. Ceva mai mult, ca folos practic pentru meseriași, aceata este singurul punct pe care statutele sindicatelor îl prevede, căci ele nu au în dispozițiunile lor alte ajutoare (de pildă în caz de boală, etc.) ci mai mult dispozițiuni privitoare la propaganda socialistă, la lupta de clasă, și la alte crestiuni de organizațiune muncitorească, cari deși ar fi în strînsă legătură cu interesele clăci muncitoare, prin faptul că nu sunt puse in acțiune paralel cu acordarea unor ajutoare pipăite și dictate de realitatea vizibilă a nevoilor meseriașilor sa 1ariași, devin irealizibile și nu am alt efect decit acela al unor agitațiuni zadarnice, adăugind unnii decențiuni la suferințele muncitorilor. De altfel această greșită întocmire a «indicatelor noastre muncitorești, nu a reterziat de a-și arăta roadele: însăși ajutorul contra lipsei de lucru singurul! punct bun pe care îl aveau — este o ficțiune, căci n’a putut folosi niciodată în cazurile de șomaj, destul de rar petrecute. Tot din această pricină au căzut aproape toate mișcările de revendicare ale muncitorilor conduse de sindicate, căci în loc să se recurgă la moderațiune și cucipăneală în fixarea pretențiunilor și să se ducă o luptă cuminte și disciplinată față de patroni, s-au adoptat pretenții excesive și imposibile de acceptat și s-a dat luptelor un caracter agresiv și revoluționar. Cu toate acestea, treime să o recunoaștem, singurele organizațiun i cari au introdus ajutorul de lipsă de lucru în statutele lor, sunt numai sindicatele și citeva societăți de breaslă de tipul soc. „Gutenberg“. Lipsa de lucru însă a luat forma unei probleme sferele în străinătate și nu va trece misii și această chestiune o va putr sub aceeași formă și în țara noastră. Ori în asemenea caz, rezolvarea acestei probleme nu trebuia să fie lăsată în seama numai a lucratorilor, ci Statul însăși a trebuit să se amestece, hitec în mina această chestiune și avizând iu măsurile ce se pot lua pentru combaterea ei. Odată ce Statul a intervenit, în această privință, a trebuit neapărat să aibă revedere cea mai importantă și mai folositoare măsură pentru comibatderea lipsei de inerți: asigurarea. Inte moment ce Statul a avizat la această măsură, o nouă asigu sa«BiÄiaaBsassäiÄÄ!sw»«aSBs««&a»iÄ^^ rare contra lipsei de lucru a luat ființă, asigurarea socială de Stat, care alături de cele înfiripate de organizațiunilor munctorești contribue cu mult la atenuarea efectelor provenite de pe urma șomajului. Asigurările de Stat contra lipsei de lucru, sumt de mai multe feluri și au diferite sisteme de organizațiune. Printre cele mai importante sunt:. Sistemul contribuțiunei instuitii,fiuiilor publice cu o sumă oarecare, contribuție destinată a mări și alimenta fondurile caselor de ajutor contra lipsei de lucru deja existente; sistemul caselor benevole de Stat sau comunale, prin cari se string contribuțiiuni menite a forma un fond pentru ajutorarea lucrătorilor lipsiți de lucru; sistemul asigurării obligatorii, pentru toți lucrătorii cu pregătire de meșteșug, cari sunt mai amenințați de lipsa de lucru, organizat cu contribuția lucrătorilor, Statului și patronilor. O asemenea asigurare de Stat obligatorie contra fiilor de lucru s'a înfăptuit în Anglk prin legea votată în 1011 în prevederile acestei legi intră peste 2 milioane și jura, de lucratori, iar Statul era atribue singur cu 15 milioane lei, mutul la fondurile de ajutor. După cum se vede, asigurările contra lipsei de lucru, nu sunt încă perfect și bine întocmite nicieni, totuși ele fac parte din preocuparea oamenilor de Stat și nu va trece mult și ele vor fi pe deplin organizate. M, P. INSTITUTUL DE DOMNIȘOARE INSTITUTUL de FETE Școala Nouă Negoescu DESPÎHA ÎMI București, Str. Fântânei No. 8 De la Sf. Dumitru a. c. se va mută în STR. MIHAI VODĂ NO. l Local propriu pentru școală pre* 1 * * 1 * * văzut cu toate instalațiile moderne. Liceu complect, curs primar și select. INTONAT» EXTERNAT înscrierile se fac zilnic. Cursurile încep la 11 Septembrie. Directoarei Cleopatra Gheorshih, profesoară ia Externului Carmen Suiur Director de Studis CRISTU NEGOESCU *— Fondat în anul 1888 București, Calea Șerban-Vodă No. 22 Directoare: Ana Demetresco, și Paulina Haralambie nascute Bonnis Cur* rumpleet de educațiune pentru fete Clase primare, liceu, secțiune specială pentru limbile streine. Curs de piano, după programa conservatorului. Profesori de la Stat: institutoare franceze, germane, engleză, educațiune îngrijită, instalațiune onfortabilă, grădină vastă. Cursurile reîncep la 9 Septembrie, înscrierile au început. INTITUTUL PE FITE „SELIFSCifl“ ■ BUCUREȘTI ~~158, Cafea Moșilor, 158— BUCUREȘTI Curs primar, secundar și facultativ. Aceste cursuri sunt predate de distinși profesori titulari, iar pentru conversația în limbi streine s'a angajat tot personalul instruit în străinătate. Se c 4 o deosebita atenție educației. Înscrierile au început Cursurile încep regnat la 15 Sept. Directoare A. SESEFSCHi hiriile funcționărilor ii Iariști UN RĂSPUNS PENTRU LĂMURIREA PUBLICULUI Primim următoarea scrisoare, drept răspuns la unele afirmațiuni inexacte publicate de „Adevărul” : Domnule Director, In Adevărul No. 9877 de Miercuri 10 Septembrie la rubrica informațiuni am văzut astăzi scris : Modul cum au fost distribuite chiriile la poșta centrală pe trimestru curent (?) a provocat nemulțumiri printre funcționarii acestei instituțiuni și mare parte dintre funcționari (?) și funcționare (!) nu și-au primit chiriile pe motiv că sunt căsătoriți." (!) Acel ce a dat această, informațiune la ziarul Adevărul a înșelat buna credință, atit a ziarului, citmși a publicului. Auziți dvs. că „MARE PARTE dintre funcționari și funcționare, nu și-au primit chiria, pe motiv că sunt CĂSĂTORIȚI (!!!) Mai mare neadevăr nici că se mai poate. Să ridicăm puțin vălul ce intenționat V au așezat cei interesați asupra adevărului lucrurilor: 1) Niciodată funcționarii n'au fost mai mulțumiți, în modul de distribuire a indemnizației de chirie, ca acum; 2) Toți funcționarii, și cei căsătoriți, dar absolut toți și-au primit indemnitatea, de chirie, de la factor pînă la Sub-director general; 3) Nu au dreptul și nici nu și-au primit indemnitatea de chirie nu funcționari ci funcționarele căsătorite ci un funcționar din corpul poștal, căci acel funcționar din corpul poștal și-a primit indemnitatea de chirie și Sfatul nu poate să plătească două, chirii pentru acela,s acoperă mint, aceiași casă, — bărbatul cu soția funcționari. Astfel a hotărit: Onor, Ministerul de Interne și bine s’a făcut. Primiți, etc. Un funcționar de la poștă ECONOMICE $1 FINANCIARE Agricultură Limei economics RECE NU S’A ACORDAT MORATORIU La declarația războiului statele și chiar cele neutrale au introdus moratoriul general sau parțial, pe termen mai lung sau mai scurt. Numai Germania a înlăturat moratoriul și a luat măsuri cari să îngădue acordarea unor păsuiri și să împiedice declarările, în stare de faliment. Ea a impus această putere de a acorda întăuuiri, justiției. Tribunalele germane prelungesc de drept pe cel puțin trei luni datoriile exigibile de la 1 August încoace; tot de refuză declararea în stare, de faliment, chiar cînd, ea este făcută de către însuși debitorul insolvabil, dispunând continuarea comerțului sub controlul unui expert numit de justiție. Cînd s'a adus în discuțiune chestia necesitatea de a se acorda un moratoriu, toate, cercurile respective s’au ridicat împotriva luărei unei asemenea măsuri, pe care o considerau ca un factor dezastruos care va contribui la o catastrofă economică a imperiului german. Băncile amânând restituirea depozitelor, comercianții neachitîndu-și polițele, antreprenorii, neacoperind costul materialelor cumpărate în cont curent, chiriașii neplătind chiriile, fermierii nefiind următori la plata arenzilor, proprietarii neachitând, ratele către institutele de credit funciar, — ce devine viața economică a unui stat imens ca Germania? Industriașii și antreprenorii neputînd nimic încasa din cauza moratorului, cu ce s’ar plăti milioanele de lucrători din sutele de mii de ateliere și schele întreaga viață economică a statelor moderne, — dar mai ales a Germaniei — avînd de motor creditul, eventualitatea acordării moratoriului a fost acolo privită cu groază. Tocmai ia întinderea pînă la extrem tot a sistemului creditului s’a căutat și găsit mijlocul de reacțiune asupra crizei fără seamăn provocată de războiu atunci germanii au conceput crearea a două, mari feluri de instituțiuni de credit menite să ajute la continuarea vieței economice a imperiului: Darlehenskasse (casă, de împrumut), și Kriegskreditbank (Bacă de credit (în timp) de război). Se spune că aceste două instituțiuni reușesc în bună parte să înlăture consecințele gravei crize economice ce bîntue Germania și lumea întreagă. LICITA TIT, 14 (27) Septembrie. Școala militară, de infanterie. — Orele 9 a. m. aprovizionarea cu alimente de hrană, elevilor și trupei. Epitr. Bis. Sft. Stefan. — Orele 11 a. m., restaurarea bisericei. (Deviz 20,000 lei). Eforia Spitalelor civile.— In ziua de 8 Octombrie 1914, ora 10 luni. dim. se va tine la eforia spitalelor civile din București, bulevardul Elisabeta No. 5, licitație publică pentru vânzare spre exploatare a 7.368 arbori, din pădurea Albești, cantonul Valea Mare (Argeș), exploatabili în periodul 1914-1915, și cari se scot în vânzare în contul d-lor Preda Milcu și Ion N. Becherescu din comuna Băilești, județul Dolj. Vânzarea se face în bloc, estimația fiind de lei 23.200, bani 20. Garanția provizorie este de lei 1.500, iar cea definitivă va fi de lei 3.000. Condițiunile pentru acești arbori se pot vedea la serviciul silvic al eforiei (Bulevardul Elisabeta), în toate zilele de lucru, între orele 11—1 p. m. Scontul oficial în Europa. — Anglia 5; Austria 6; Belgia 6; Bulgaria 5 jum.; Danemarca 5; Elveția 5; Franța 5; Finlanda 5; Germania 6; Grecia 5 mm.; Italia 6; Norvegia 4; Olanda 6; Portugalia 5 și .jum.; România 6; Rusia 6; Scoția 5; Serbia 7 jura,: Spania 4 jum. uedia o jum.; Comer! — Industrie înmormintarea Poetului Mircea C. Besseiriade Eri s’a făcut înmorma întarna regretatului poet Mircea C. Demetriade. Pe o vreme mohorîtă de toamnă Mircea Demetriade care a trăit o viață atît de senină, a fost dus la locașul de veci urmat doar de cîțiva dintre vechii lui prieteni. Mircea Demetriade era o fire loială, nu lingușea pe nimeni, nu-și chema prieteni; aicei insă care se apropiau de el nu ii mai părăseau, de aceia în jurul rămășițelor lui pământești nu s’au grupat decit câțiva prieteni. Toți însă erau aceiași cari timp de 20—30 ani de zile l’au înconjurat, l’au iubit și i’au înțeles firea. Erau de față poetul Alex. Macedonschi, artistul C. Nottara, maestru scenei române, d. Take Policrat, Emil Conduratu, M. Stăncescu, scriitorul N. Ține, I. Polichroniade, ziaristul D. Karnabatt, D. Stoenescu, A. Bogdan-Pitești, M. Sipsomo, arhitectul Ciocîrlan, artistul I. Livescu, Paul Gustti, director de scenă la Teatrul Național, AL Voinescu, N. Georgescu- Sergentul, sculptorul Savagin și alți câțiva al căror nume ne scapă Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Meletie, în biserica Olari din Calea Moșilor. Au rostit cuvântări poetul Alex. Macedonski și advocatul publicist I. Polichroniade cari au relevat meritele defunctului ca literat și ca om de inimă. înmormântarea s’a făcut la cimitirul Bellu FEST —-------xx--------—> Hîîilsteraj si razboi Direcția 7-a Intendența La ministerul de războiu, s’au luat dispozițiiuni a se introduce în alimentatiunea soldatului conserve de pește și legume, cari înlocuesc în parte conservele de carne. Sol Creditului Fals. DSN BUCUREȘTI Se aduce la cunoștința generală că cu începere de Miercuri 17/30 Septembrie, a. c., orele de serviciu la această societate vor fi în fiecare zi de lucru dela 11 și jum. pină la 6 p. m. Direcțiunea insîftuîu’ apii sleirii ILice, particular Str. Armeneasca No. 1 Instalație electrică, băi. Directori: O. LUGOSIANU fost director al Internatului liceului Sf. Sato si I. BOTEN, fost deputat. Curs primar și liceal. înscrierile au început. MIȘCAREA ARTISTICA-LITERARA — La mîn în streisilsts — Litereim ieliiel „LUCRATORII“ DE CAMILLE LEMONNIER „In fața craterelor arzătoarele cuptoarelor, îți vine să te gîndești la respirațiile incendiate ale vr’unei fierării (iniile de poré însăși și la sgomotoasele tunete, cu care Vulcan și hoardele lui își ciocăneau subteranele lor nicovale. Coloanele de fum învârtite în spirale la orizont se transformă în valchirii răsboinice călărind caii negri ca Etele, în profunzimea cerului. Și enormele hale înflăcărate la ferestrele cărora, se înroșește cu fulgerie, reverberația tiparelor de metal înfierbintate — îți evoacă mitologicele palaturi de foc ale meșteșugarilor vulcanici rare pe fonduri de fulgere, se populau ca gnomi ce ațîțau flacărea eternă. Pe cînd din pintecele mașinelor, ies strigăte și plângeri, al căror ecou sdruncină departe pămîntul, pe cînd din pintecele foalelor, iese plângerea uraganelor prizoniere, mugind ca și marea pe coaste, pe cînd miriade de ființe solide, cu pectoralii goi și coama înecată de lumină, se mișcă și se agită în toate direcțiile ca un nor de spirite infernale, snopi de flăcări, coloane tremurînde, pe care stă purpura tavanelor, își leagănă spiralele oxcilatoare în spațiu; cuptoarele, scot prin deschizături, un torent de lavă curgînd de colo-colo, ca un soare în cretație, rostogolindu-și valurile grele în rezervării unde, încet se imobilizează o mare de aur și argint. Și vecinic uzina, murmură... Din clipă în clipă, căderea ciocanului răsună ca o lovitură de tun, pe cînd maestru, cu șorțul de piele, cu mânuși de piele, cu jambiere de piele, cu fața sub o mască de fier, întoarce și reîntoarce „mingea” din care la fiecare lovitură de ciocan, se risipește o ploaie de stele reverberațiile purpurii.. Aplecați pe gurile cuptoarelor, lucrătorii, în atmosfera roșie, se agită cu gesturi ce ar stinge incendii. " Fodd este pretutindeni aici, lucrătorul adevărat, agentul alchimiei, cooperatorul supus marei opere industriale.” Belgia plină de fabrici și de lucrători negri, este inspiratoarea operelor marilor ei artiști și scriitori. Camille Lemonnie, marele scriitor belgian și Constantin Meunier, statuarul celebru, au imortalizat, primul în tipar, celălalt în bronz, efigia minierilor negri și a lucrătorilor belgieni, cari au făcut din țara lor cel mai productiv și economii ținut din Europa, Ultime Infirmații. * D. Ion I. C. Brătianu, președintele consiliului și ministru de războiu, a plecat di dimineață la Sinaia. * Atragem atenția d-lui prefect George Corbescu asupra purtărei necuviincioase pe care inspectorul de politie Paul Chitescn o are față de ziariști. * D. Emil Costinescu, ministru de finanțe, a plecat aseară cu gradul de la Sinaia. * Ministerul instrucției publice a hotărât în mod definitiv ca examenul de capacitate pentru posturile de conducătoare de grădini de copii să se înceapă, în ziua de 15 Septembrie. Președinte al comisiei examinatoare a fost numit d. Pătrășcanu. * Contrariu știrilor date de unele ziare, exportul cerealelor și făinei nu fost prohibit. El e de fapt însă întrerupt, din cauza imposibilităței căilor noastre ferate de a transporta vagoanele de cereale și făină cari s’au îngrămădit pe liniile noastre de transport pentru Austro-Ungaria și Germania. Astfel, în urma întreruperei comunicațiunei prin Burdujeni și Vîrciorova, 6000 de vagoane, — din care 3800 vagoane pentru transportul griului și făinei, — sunt îngrămădite pe linia, Predeal E imposibil ca, avînd un număr restrâns de locomotive să se asigure transportul lor normal Pe de altă parte căile ferate nu pot să imobilizeze pentru cereale și făină toate vagoanele disponibile. In aceste condițiuni, direcția căilor ferate a dat de cri, ordin să nu mai accepte în gări depozite de cereale destinate exportațiunei. * La casa de Credit a corpului telegrafo-poștal, fiind vacante 2 posturi de țiitori de registre retribuite cu cite 110 lei lunar, doritorii se pot adresa imediat. Condițiunile de admitere sunt ca postulanții să fie absolvenți ai unei școli de comerț cu serviciul militar satisfăcut și cu anii de practică în biurou. * T. I. G. Duca, ministru cultelor și instrucțiunei publice a adresat dirigintelor și directorilor școlilor primare urbane și rurale din țară o circulară prin care îi îndeamnă, să depună în îndeplinirea datoriei lor toată mivna și toată stăruința. * Cu toată gravitatea evenimentelor, cari se desfășură în jurul nostru, cu toate repetatele noastre apeluri la liniște. Cu toate că am pus în atâtea rînduri în evidență răul serviciu care se face intereselor reale ale țarei prin răspândirea de svonuri necontrolate și de știri false, constatăm cu părere de rău că sistemul continuă, cu o lipsă de scrupul și de prudență îngrijitoare. Oricât de mare ar fi interesul, ce unele gazete poartă tragktlm, sunt împrejurări când și nevoile acestui tragiu ar trebui să cedeze — mai ales când știrile ce se strecoară sunt necontrolate și inexacte — înaintea altor interese de un ordin superior. Nu este îngăduit ca opiniiunea publică să fie veșnic înfierbântată cu svonuri false, mai ales în împrejurările de astăzi. Toți treime să fim pătrunși de adevărul simplu, că nu ne putem servi țara mai bine, decât punînd în toate acțiunile noastre și prudență și o perfectă corectitudine. În „Adevărul“ de eli se publică o știre, comunicată telefonic de „trimisul special“ al acestui ziar, din Sinaia în care se vorbește de o oarecare propunere făcută țarei noastre, cu privire la retrocedarea Basarabiei. Știrea inventată pe deantregul și culeasă, în conversațiile înfierbîntate, din Parcul frumos al Siriei, se telefonează de „trimisul special“ și se înserează de un ziar, care pretinde de obicei că-și controlează știrile. Mai multă scrupulositate suntem siguri că n’ar strica. * Comitetul „Sindicatului ziariștor” se va întruni Luni după amiază spre a discuta mai multe chestiuni. * Se dă ca sigur, că dar un caz de mobilizare, scutiți și dispensații al căror număr este foarte mare vor fi supuși la un nou examen medical, spre a se vedea, dacă pot fi chemați la serviciu în caz de nevoie. Autoritățile militare vor înștiința pe cei interesați scf Jimp. * Azi se va reprezenta la Teatrul Național, în matineu, „Fintina Blanduziei“ iar seara pentru a cincea oară „Slutul“ de L. Lopez și „Fluturii“ de C. Moldovanu. Luni 15 Septembrie 1914, se va relua „Curcanii“ piesă patriotică de Gr. Ventura. M. S. Regele a semnat decretul prin care se acordă mai multe brevete de invențiune și exportațiune. Printre brevetele de invențiune se găsește și acela al A. S. I. și R. Arhiducele Leopold Salvator, care a inventat un dispozitiv la automobile, pentru a împiedica scufundarea lor în terenuri moi. * Aducem la cunoștința colaboratorilor noștrii că nu vom mai publica articole cari trec de mărimea unei coloane. Din pricina abundenței telegramelor, suntem nevoiți a publica articole scurte ca să facem loc tuturor colaboratorilor noștri. * D. Filality, ministrul României la Belgrad, care se afla în coacedin, va pleca, mîine, pentru a se reîntoarce la post. D. Nic. Cantacuzio, ministrul plenipotențiar care a girat, afacerile legațiunei din Belgrad, pe timpul absenței d-lui Filality, se va întoarce la București, pentru a-și relua locul la minister. Pe seama ministerului de externe s-a deschis un credit de 200 de mii lei, dintre cari 10.000 lei pentru repatriarea și ajutorarea cetățenilor romîni săraci, iar restul pentru misiuni speciale. * A apărut, în editura X, „CUCERIREA ARDEALULUI“ de MIHAI VITEAZU, scrisă de marele prozator Nicolae Bălcescu, Copertă în culori de pictorul Sanielevici. Prețul 1 leu. ceresttalizat in folosul Uliilor is Muzenilor dee deiCsseisse In sala Cazinoului comunal a avut loc drn 11 Septemvre c., concertul organizat de comitetul pentru strîngerea fondurilor ajutorărei familiilor fără mijloace în caz de mobilizare, sub preșidenția d-lui Primar Virgil Antonescu și d-l C. S. Dimitriu consilier la Curtea de Apel din Constanța. Concertul a fost dat cu binevoitorul concurs al celebrei pianiste Adelline de Germain-Kneissel și al d-lor Căpitan Negulescu, comandantul vaporului Princiipsa Maria, Jesse Arati, prim tenor al operei din Monte-Carlo, Ion Baston, profesor de muzică la Liceul Mircea cel Bătrîn și Dirigintele corului Bisericei Catedrale C. Dimitriu, (Codru) cunoscutul artist și scriitor și al d-lui Profesor Ion Antonim Concertul s’a început cu conferința d-lui Căpitan Negulescu, despre „Scrisorile unui mobilizat.” Adelline de Germain-Kneissel despre care am mai vorbit face parte din pleiada marilor pianiste ale Europei și care a început a da concerte la vîrsta de 4 ani. Urmând apoi studiile muzicale la Conservatorul din Paris cu celebrii profesori : Pugno, Marmontel, Alfred Cortau, Pol Ternizien, Diverma, August Pierre, etc. s’a distins atît de mult în arta pianului devenind cea mai renumită pianistă universală. Aseară cu bucățile Preludiu și Fuga de Bach, Sonata 57 de Beethoven, Jarden sous la Pluet de Debussy, Etudes și Nocturne de Chopin, Adelline de Germain-Kneissel, le-a executat cu o finețe, cu o tehnică și o siguranță uimitoare, încât publicul i-a făcut o rațiuni nesfârșite. Dar impresiunea puternică lăsată asupra publicului cu aceste bucăți, a fost complectată cu celebrul „Mepfisto” al nemuritorului List, în care Adelline de Germain- Kneissel e neprețuită, căci această bucată e unica pianistă în Europa care a avut puterea și curajul să o evite cîntîndui-se numai de bărbați.) Impresiunea lăsată cu „Mepfisto” a fost puternică și publicul a fost unanim în a saluta cu ropote de aplauze pe tînăra pianistă oferindui-se și o frumoasă jerbă de flori de către d-l Dimitriu, președintele comitetului. Mult apreciatul tenor Jesse Arati despre care am mai vorbit că a cântat cu un mare succes repertoriul tenorilor operei comice în cele mai mari orașe ale Europei. Arati este un artist remarcabil cu o voce de tenor și un stil muzical de o putere incontestabilă. Arati a cîntat aseară Matinata de Leoncavallo și „E lucevan la Stelle” de Puccini precum și ariile românești „De Departe” și „La Arme“ care a fost ovațiunile publicului răsplătindu-i prin aplauze furtunoase. Cunoscutul și mult apreciatul artist și scriitor C. Dimitriu (Codru) fost artist al Teatrului Național din Iași precum și autorul unei piese în 5 acte în versuri intitulată „Șoimi Carpaților”, precum și al dramelor ,Ion Vodă“, „Vulturenii“ etc., a recitat și de astă dată cu un farmec uimitor versuri de Goga, Eminescu, Coșbuc, Vlahuță, etc. și publicul l’a primit ca întotdeauna cu aceiași simpatie de care se bucură în rândurile Constănțenilor. De asemenea d-l Antoniu în „Doina” de Eminescu a fost admirabil și publicul l-a aplaudat frenetic. Nu putem trece cu vederea și pe cunoscutul profesor de muzică Ioan Baston, fondatorul reuniunei muzicale Gavril Muzicescu, care a acompaniat la pian pe concertiști. D-lui Primar Andronescu și d-lui Dimitriu, consilier la Curte li se cuvine adevăratele merite pentru reușita și marele succes al acestui concert, organizat într-un chip atît de nobil. Eugeniu Drăgulescu-Tenor. ■ |------- Locuri in lursiiri la școala den Herăstrău La școala centrală de agriculură Herăstrău București sunt vscânte pentru toamna anului 1914 următoarele locuri: 10 bursieri ai Stătutei (bursele rămase disponibile prin absolvirea școalei de către 10 elevi bursieri); 34 bursieri ai județelor , 6 bursieri ai comunelor urbane principale și 12 solvenți. Pentru a fi înscriși la concursul de admitere, candidații trebuie să îndeplinească următoarele comelițiuni : Să fie român , să aibă 18 ani împliniți și să posede diploma de absolvire a liceului. Cererile se privesc pînă în ziua de 1 Octombrie a. e. la școala de agricultură pentru bursele de stat și solvenți ; iar cei cari concurează pentru burse de județ sau comună urbană își pot îndrepta cererile prefecturilor sau comunele respective. înainte de începerea cursului candidații vor fi supuși unnei examinări medicale. Concursul va avea loc în ziua de 3 Octombrie c, la școala centrală de agricultură pentru bursele de stat și solvenți și la prefecturi pentru bursele de județ și comune urbane. Bursele de județ și comune urbane și taxele de solvență sunt fixate la 500 lei anual și 480 lei pertru îmbrăcăminte uniformă pe tot timpul duratei învățământului. mm cocs ANTRACIT CARDIF BRIQUETTE marfă englezească la calitate FURNIZEAZĂ PROMPT din depozitele București-Briila W>Stande3fe<s*g* BUCUREȘTI— Str. SMARDAN 20 Telefon 374 unde se vor adresa comenzile