Viitorul, septembrie 1914 (Anul 8, nr. 2356-2385)

1914-09-15 / nr. 2370

W «saw SITUAȚIA După 14 zile de luptă neîntreruptă, se pare că cei două adversari fac ultimele sforțări; numai ast­fel se explică vio­lența luptelor de astă­zi, al căror rezultat Însemnat este pă­trunderea germanilor pînă aproape de cetatea Michel, cuce­rind fortul Camp des Romains și reocuparea orașului Varenne de către francezi. Perderea localității Varenne e foarte Însemnată pentru germani, de­oare­ce ea asigura retragerea trupelor spre Belgia. Francezii îndreaptă continuu atacurile lor împotriva a­­ripei drepte germane și au Înregistrat succese la Roye și Pe­­ronne la Nord de Noyon. La Aisne insă, trupele lor au schim­­b­at ofensiva in defensivă. In Galiția și la granița Prusiei orientale ostilitățile au reîn­ceput mai vii. O telegramă din Petrograd anunță retragerea armatei austro-ungare în jurul Cracoviei și succese ale ar­­matei rusești la Przemysl, care—după știrile rusești-a fost aproape învestită. Pe frontul germano-rus, telegramele din sursă rusă spun că avant-gardele germane se retrag urmărite de cavaleria ru­să. Armata lui Hindenburg se retrage grăbit de pe teritoriul rusesc, pentru a nu i se tăia comunicația prin Prusia orien­tali, dat fiind că Rușii Încearcă o nouă invaziune pe la Soldau, fleta Niș se anunță noul succese: armata de invaziune austro-un­­gară, formată de tinerii recrutați la Începutul războiului ar fi su­ferit o înfringe­re, retrăgându-se în grabă spre Drina, pe care o trec în dreptul localității Lojnița. r Dupe manifestația É alaltă - seară CITS-VA JUVINTEST PENTRU D. MINISTRU AL INSTRUCT, PUBLICE Manifestațiunile de stradă se mențin în seria începută cu trei săptămîni în urma­. Sentimentele romînești ale tinerimei, — de a căror sinceritate nu vrem să ne îndoim, — slujesc de unealtă a­­genților provocatori, cari pun astfel entuziasmul studențimei u­­niversitare în serviciul unei cau­ze cu totul alta, decît cea fățiș mărturisită. Tinerimea universitară, sinceră și curată în manif­estațiunile­­ ei patriotice, minată numai de gîn­­duri și simțiminte romînești, slu­jește însă fără să vrea o cauză care nu-i aparține și care ascun­de măruntele interese ale unui politicianism nepotrivit cu marile preocupări și cu grelele răspun­deri ale zilei de azi. Dacă agenții provocatori și a­­matorii de eftină popularitate ar lipsi din mijlocul studențimei, manifestațiunile ei chiar dacă s’ar face, ci­ avea fără îndoială acel caracter demn și numai național, pe care sîntem în drept să-l pre­tindem tinerimei noastre univer­sitare, îndemnurile la scandal, însă, provocările la dezordini și rezis­tență împotriva masurilor de or­dine ale administrației, sunt emi­namente opera trimișilor speciali ai unor politiciani, cari în aceste împrejurări pun mai pre­sus de interesele vitale ale țarei, ambi­țiile personale ori mnicele interese de politică internă. Vinci este a­ acestora și­­ ,nu a studențimei. Vorbind de tineri­mea universitară, nu înțelegem să înglobăm în rîndurile ei și licianii cari, purtând uniforma școlară, fac cauză comună alături de ma­nifestanți, pretinzând să rezolve în stradă politica externă a Ro­mân­iei, împotriva Moranilor acestora, cari au început să uite drumul șc­oalei ca să facă politică externă la Dacia sau în piața Teatrului, ar trebui ca ministerul instrucți­­unei să ia măsuri imediate. Nu se poate îngădui spectacolul ace­sta scandalos al elevilor de liceu , urlând masalale la manifestații­, strigînd ,,jos guvernul“ și ame­nințând armata în mijlocul aplau­zelor unor politiciani, cari îm­ping tinerimea la o acțiune neno­rocită. Să se scutească școlarii­ cel pu­țin de contactul agenților provo­catori, fiindcă prin­ coloane de el­imine ziare se aplaudă îndeajuns excitările la dezordine. E locul să relevăm, cu prilejul acestei ob­serv­ațiuni, atitudinea u­­nui ziar conservator, care în nu­mărul de ori dimineață, în loc să protesteze împotriva provocato­rilor la dezordini, învinovățește administrația că a luat măsuri ca să împiedece consecințele mai­­ grave ale manifestațiunei de alal­tă seară. Pară să facem altă legă­tu­ră în­tre această atitudine, și propagan­da act­eu filo­r /irovorniner, ne mul­țumim să con ■ [UNK]­ atrib­i­umiii ni.a.­­ , stă ciudată cninciu­na \ atacal Mmßlui întrerupt Roma, 13 Septembrie. — Ziarul ,,Giornale d’Italia“ primește din Paris știrea că atacurile germane la­ Verdun, care continuă de patru zile, par a se fi întrerupt eri. — (A. T. L). AMBASADORUL TURCIEI VA PARAȘI WASHINGTON Wash­inton 13 Sept. Rustem bey, ambasadorul Turciei, a încu­­noștiințat pe d. Wilson că va pă­răsi America peste două săptă­mâni. Rustem bey ar fi blamat Protestarea americanilor contra desființărei capitula­țiuni­lor in Turcia. Germanii ar avea succese parțiale Roma, 13 Septembrie. — Din sursă germană se afirmă că lup­tele parțiale date în sectorul occi­dental au fost favorabile germani­lor.­­ (A. T. 1.). IN RAZBOIU TUNARI FRANCEZI, AȘEZÂND O PIESA DE ARTILERIE 75 (mm.) DE câmp împotriva tranșeelor germane Germanii înaintează spre cetatea St­­ichel Ofensiva armatelor aliate în franța Roma 13 Septembrie.­­ După știrile primite din­ Paris despre o­­perațiuinile de la Aisne, francezii ar fi ocupat linia în Nord de Ribe­­court pînă la Peronne și trupele engleze au atacat armata genera­lului von Kluck în direcțiunea La­on; lupta ar continua încă. ________ (A. T. I.) Fiul generalului Moltke mort în luptă Roma 13 Sept.— Ziarul „Petit Parisien“ anunță că fiul Feld­ma­­reșalului Moltke, șeful marelui Stat major german, a murit în lupta de la Grand Morin.­­A.T. 1.1. RESTRICȚII UM­PUSE AVIA­ȚIEI IN ITALIA Roma. 13 Sept.— Guvernul Ita­lian a publicat un decret prin ca­re oprește starurile deasupra teri­toriului italian fără autorizațiune din partea autorităților militare. Nici o autorizațiune nu va fi a­­cordată străinilor^— (A. T. I.). flota franco-englesă debarcă trupe la Essa Roma. 13 Spot. — Ziarele primesc din Fiume știrea, că după o lungă bombardare a portului Lissa, flota franco-engleză a debarcat trupe pí­mnul, a înfipt drapele franceze și engleze în mai multe locuri în port și a­ declarat prizonieri de războiu pe toate autoritățile maritime. (A­T. I.) TURCIA RECHIZIȚIONEAZĂ LOCALUL UNUI AZIL GRE­CESC Constantinopol, 13 Sept. — Guver­nul otoman a rechiziționat localul azilului de bătrîni și infirmi gre­cesc din insula Princhip, pentru a-l transforma în spital militar. Patriarh­iei a­ cărei proprietate e azilul în chestiune, a protestat con­tra rechiziționărei lui, dar nu za­dar. Mântul prizonierilor de războiu în Unvaria — CONSIDERABLE CONTELUI ALBERT APQSY — Viena. 13 Sept. — Se telegraf­ia­ză din Budapesta că Contele Al­bert Appony, președintele secțiu­­nei „Binelui Public“ care face parte din emisiunea scopurilor umani­tare militare, a răspuns în modul următor la rescriptul ministerului de interne, D. Sándor, în privința tratamentului uman care trebue să fie rezervat prizonierilor de războiu. După ce a declarat că­ e perfect de acord cu principiile stabilite de ministrul, D. Albert Apponyi a­­daugă: Dator­ia umanităței și bu­nului renume patriei noastre ca prizonierii de războiu care nu au călcat în picioare principiile răz­boiului, desăvîrșind datoria lor către propria ]mi patrie cum. tre­ime să facă un adevărat soldat, tre­bue să aibă asigurare, nu numai ocrotirea dreptului ginților dar și îngrijirea și mila noastră, precum și persoanele care, fără ca să fie vinovate ,m au putut fi lăsate, în­ mo­propriul­ lor domiciliu pentru live de siguranță națională. Dacă unele State dușmane nu răspund, mereu, în toate privințile, la cerințele civilizațiunei înalte de care se fălesc, acest fapt­ nu ne poa­te împiedica de a ne purta conform cu datoriile pe care ni le impune concepția noastră morală, onoarea noastră și inima noastră. (KK. Ko­rr­espon­denz Bureau). Propunerea făcută Belgiei de germani Roma 13 Septembrie.­­ Ziarele primesc din Londra știrea că din Anvers se afirmă că Germania ar fi propus Belgienilor retragerea trupelor de ocupațiune din Belgia, cu condițiunea ca să li se lase libe­ră comunicațiunea cu armata ger­mană din Franța. Propunerea a fost respinsă de guvernul Belgian. (A. T. I.) Prințul Albert Ghika și tronul Albaniei Roma, 13 Sept. — Ziarele mese din Brindissi știrea că­ a­ so­sit acolo Prințul Albert Ghika și a avut convorbiri cu mai mulți șef­i albanezi pentru a susține can­didatura lui Victor Napoleon la tronul Albaniei. Prințul Ghika spe­ră să debarce tarazza­ in cn­e­va zile. (A. T. IA ) • Armata germana A CUCERIT LÎNGA ST.­­ FORT MICHEL .Hern in. 13 Septem­brie Armata germa­nă a început să culea­­gă rezultatele bombar­ei­or­ei forturilor care închid trecătoarele. Azi dimineață primul fort „Camp des Horn a» ins» de lângă St Mi­chel a căzut în stăpî­­nirea germanilor. Germanii AU CUCERIT FORTUL DAM­­P DES ROMAINS Berlin 13 Sept.— Marele stat ma­jor dă următorul comunicat cu data de 25 seara. Continuarea ope­rațiunilor de războiu a adus pe aripa noastră dreaptă noi lupte cari n’au fost până acum hotărî­­toare. Pe la mijlocul frontului nostru de bătălie nimic nou nu s’a produs dacă exceptăm câteva încercări de înaintare din ambele părți. Ca și primul fort la sud de Ver­m­nn a căzut și fortul Camp des Romains lângă Saint Michel. Re­gimentul bavarez Von der Tann a înălțat pe fort drapelul german. Trupele noastre au trecut Meusa în acel loc, încolo nici în vest nici la răsărit n’a fost nici o schimbare. (Wolfs­­bureau). Situația pe frontul franco-german Roma, 13 Septembrie. — Se tele­graf­iază din Paris că un­­ detașa­ment francez a ocupat Perone la nord de (A. T. I). Soyou și St. Quentin. Roma, 13 Septembrie. ... In lup­ta dela Aisne francezii au renun­țat la ofensivă; în Alsacia păs­trează pozițiunile la­ Altkireh și Pfirt pregătindu-se de apărare. (A. T. I­.) Roma. 13 Septembrie. — Ziarele cred că lupta pe Aisne va continua încă pentru mai multe­­ țări. Pînă acum mi s’a angajat încă nici o acțiune decisivă, situația militară este neschimbată. Sforțarea mai mare a francezilor a fost pe aripa stingă, în direcțiunea Roye. (A. T. 1). . —■ [UNK] [UNK] -0X0 —------------­ statenegrenii aproape DE SERAJEVO s Roma, 13 Septembrie. — D­upă știrile oficioase din Cettinge mun­tenegreni ar fi ajuns pînă la 15 km. de oraș. (A. T. I). Situația luptelor austro-sîrbe Idiș 13 Sept.— Iată care a fost si­tuația pe câmpul de luptă în zilele de 23 și 24(9). Pe frontul Zvornik- Loznița și pe frontul Mitrovița- Sabar, ziua de 23(9) s’a petrecut fără nici un incident însemnat. Pe frontul Loznița-Rarșa, tru­pele noastre, în noaptea de la 23, 24(9) au respins pe dușmanul care încercase să pătrundă în Serbia pe la Kutu­șka Ada gonitulu­i spre Par­a­șn­ița. Spre Belgrad. In noaptea de la 23, 24 torele noastre au respins pe inamicul de la Ada Tigank­a, pricinuidu-i pierderi mari. In ace­iași noapte, dușmanul a bombar­dat Belgradul dar cu intermi­tentă. Nu se semnalează nimic impor­tant pe restul frontului. In genere, pe toate fronturile, și pe toate punctele, situația tru­pelor noastre e foarte satisfăcă­toare. (Biroul Presei). vm QEmmmn bombardează Madras Roma, 13 Septembrie.­­ Se te­­legrafiază din Calcula că crucișă­torul german „Emden“ a bombar­dat Madras (India) timp de 15 minute. Docurile și depozitele de uleiuri minerale au fost incendiate. (A. T. I). Cîte­va fortărețe la Cattaro sunt nevătămate Roma, 13 Septembrie. — Ziarul „Tribuna“ afirmă că fortărețele noi dela intrarea portului Cattaro sunt neatinse în plină putere de rezistență. Știrea se confirmă și din sursă m­untenegreană. (A. T. I) desmințirea scufundărei unui crucișător german Roma 13 Sept. — Nu s-a primit nici o confirmare despre scufun­darea unui crucișător și două tor­piloare germane în Marea Balti­că de către crucișătorul rus Baian, ba chiar desminte știrea de­ către Ambasada germană. (A. T. I.) O rivalitate economico Cine sânt mai bogați? Francezii sui Germanii ? O GHESTIUNE DE APRECIERE, DISCUTATĂ DE­ UN FRANCEZ Este­ o problemă iritantă pentru Francezi, ca și pentru Germani, chestiunea de a se ști care dintre cele două mari state, Franța sau Germania, e mai bogat. Judecind după cantitatea depozitelor ia bănci, după puterea de expansiu­ne a numerarului, — căci ori­cimi o subscripție publică găsește pungi capabile de­ a­ o satisface — Franța ar fi cea mai bogată în numerar. Dar Germanii socotesc că bogă­ția această se face printre econo­mie, care în fond se traduce prin­­tr-o permanentă jenă. Germanii nu au atîta numerar disponibil, pen­­tru­ că sunt mai puțin economi, mai cheltuitori decît Francezii. Pentru­ că această problemă econo­mică a devenit de-o palpitantă ac­tualitate în momentele acestea, cind­ rivalitatea a luat formele vrăj­mășiei armate, vor fi, credem la timp unele constatări economico­­financiare ale publicistului Jules Huret . Iată un fragment de conversație: „— In Franța sunteți bogați, Germania e săracă... Și mereu revin aceste două a­­duceri aminte atît de vii înfricoșa­­­­tului Războiu de 30 ani, în ur­a căruia populația se redusese la ju­­­b­ataie, în toate orașele distruse ; apoi războaiele lui Napoleon, cari îndatorară orașele pe­ un secol, rui­­­­nară mii din cele mai mari fami­lii. Aud încă pe prințul de B­u­­low,­ povestindu-mi următorul fapt: " După Jena, logodnicii nu­­ pur­tau verighete de aur, dar verighe­te de fier pe care erau săpate a­­ceastă frază : „Am dat aurul pen­tru a avea fier.” — Franța, din potrivă, are cinci­­sute de ani de economie „în cio­rapi”, în urma ei, îmi spunea doc­torul Rathenau. Trebue încă cinci­zeci de ani de prosperitate în Ger­mania pentru a se echilibra. Da, Franța e bogată, dar bogăția ei nu se vede. Banii dorm în casele de fier. Nu se cheltnește nici pen­tru a sta în casa confortabilă, nici pentru a se îmbrăca cu haine noi, nici pentru a, bea, nici pentru a fi bine administrați, pentru a avea orașe curate, preumblări îngrijită și înflorate, stabilimente de cai lu­xoase, nici pentru a avea ospicii de bătrîni, nici pentru a încuraja agricultura... Germanul, din contră, trăește pe­ un picior mare, mănâncă mult, locuește bine, lucrătorul se îmbra­că mai bu­­n decît un rentier fran­cez, la băi în fie­care săptămână; orașele dau magistraților munici­pali apartamente de miniștri, și pretutindeni se găsesc case de e­­conomie pentru bolnavi, infirmi bătrîni, aziluri de convalescență, etc. Nu se găsesc cerșetori pe stra­dă”. Francezii, însă, găsesc alte de­fecte paralele cu aceste calități, și voesc să vadă că e reversul meda­liei frumoase de-o parte. Ei spun : „Oamenii în Germania cumpără a­desea pe credit; multe­­ căsnicii au mobile neplătite,­ și­ orașele se îm­prumută cu milioane pentru a-și construi teatre superbe. Am obser­vat astfel la Leipzig două fapte ca­racteristice. S’a ridicat un monu­ment colosal pentru­ a comemora bătălia Națiunilor și înfrîngerea lui Napoleon. Dar nu se mai gă­sește un ban pentru a o termina, atît de colosal a fost plănuită. Mu­­zeul din același oraș a cumpărat o frumoasă statuie a lui Beethoven de Klinger, în marmoră colorată, ornată cu bronzuri aurite. Ea a costat 125.000 fr. Publicul trebue să plătească însă­ o suprataxă pen­tru a o vedea.” Cum vedem există o polemică vie între Francezi și Germani, unii susținând că au­­ bani și alții că au și ei, dar îi cheltuesc în bun traiu. Polemica e interesantă, prin sen­timentalitatea ce-o slatine. Pen­­tru­ un străin indiferent, e clar că bogățiile Franței și Germaniei sunt vrednice­­ de a inspira invidia celor­lalte state mai mici și mai puțin fericite de­cit aceste două popoare în permanentă rivalitate intelec­tuală și economică.­­oxo- Lupte germano-ruse nedecise Roma. 13 Septembrie. — Asupra înfrîngerei Germane la Soldau lip­­sește ori­ce confirmare. Ziarele cred că o acțiune a fost angajată la Plock­ (Polonia rusă) fără a se cunoaște rezultatul și­­ adaogă că știrea lansată de ziarul „Matin“ asupra unei victorie ruse este pre­matură, (A. T. Í). Nou atee Împotriva Belfortului Roma, 13 Sept. — Ziarul Messa­­gero află din Basel că noul atac împotriva Belfort-ului, încercat de germani ar fi avut scopul de a obliga pe generalisimul Joffre a lua trupe din aripa stingă pentru a le trimite în ajutorul aripei drep­te .(A. T. I.) Dacă Turcia m Intra în acțiune Roma, 13 Septembrie. — Ziarul „Stampa“ publică un articol asu­pra unei eventuale intrări în acți­une­a Turciei și spune : Franța și Anglia sunt stăpîne pe mare, pot prin urmare să dea lovituri foarte grave coastelor Tur­ciei Asiatice, ce sunt lipsite de ori­ce apărare, nu zic la. Smyrna mure sunt actualmente multe interese franceze vitale, dar la Mersina și la Alexand­retta care sunt, centre importante ale intereselor germa­ne și capete de căi ferate germane în Anatolia. Ceva mai­­ mult, Fran­ța­­ crede că va putea provoca, o insurecțiune în Liban,, unde are oare­care influență, pe când Anglia ar putea stărui în Hegias și în Ye­men chestiunea acută a caafatului arab în opozițiune cu calfatul turc. Turcia la rînd­ul său. crede că are în mină o­­ carte bună de tavai în rivalitatea de interese dintre­ Anglia și Germania în Asia, și mai­ ales în Pales­tul. Cu­ privește o acțiune turcească în India, ea nu ar putea de­cât să ridice chestiunea intrării Japoniei în conflict. Cu alte cuvinte Franța, Rusia și Anglia cred, că o intervenție a Tua­ciei în actualul conflict european nu ar face de­cât să expună impe­riul otoman la un grav pericol pen­tru existența, sa. — (A. T. /.). Aviatori englezi incendiază un aerodrom geri­m. Roma, 13 Sept. — Se telegraf­ia­za din Londra că știrile primite din Anvers af­irmă că o escadră fie cinci aviatori englezi au lom­bardul și incediat câmpul de avia­ție german la Düsseldorf. Un avia­tor a fost nevoit să aterizeze în Belgia. (A. T. L). Chestiunea aprovizionărei ermiîsi germane in Franz Roma, 13 Septembrie, — Zian „Messaggero“ primește din Parc știrea că apro­vizionarea armai ger­mane dela Oise ar fi devenit di­ficilă, — (A, T. L). HOTE VIAȚA CEA ADEVĂRATA Citind caritea de „studii și ob­servații“ a d-l­ii I. Botez asupra civilizației, culturei, organizare­i de Stat, și feluritelor aspecte cu­rioase ale vietei engleze, lectorul român rămâne cu o impresiune de neașteptat și de ceva nou. E o atâta de mare deosebire între noi și ei, între concepția noastră latină despre viată, în care individul râv­nește d-a fi un copil pus sub tu­tela statului, și concepția lor, în care individul are nestrămutată, tendință, de-a fi cât mai liber, în­cât pentru o minte de funcționar român această viață englezească ne pare ceva straniu. Marii învă­țați, cari nu sunt nici b­iăcar pro­fesori, iluștri inventatori cari tră­­din comerț, poeți cari sunt­­bancheri, toate aceste exemple cur­­ioase sunt atît de inc-europene, atît la neromânești mai ales, încât un cultor al Daciei­ Romane ar’t de e să fie mirat. Pentru un englez, viata liberă trezuește mai m­ult de­cât orice îi nu e nevoe, iarăși după mintea­ngleză, ca un om să fie însori în bugetul statului, pentru ca < •i fie învătat și artist. Ba tocm in potrivă, cxx cât va fi mai d­oorit de stat și va fi liber col; •ivit, industriaș, ori financiar iata el va putea să cultive vie știința și frumosul. De ei mai mari învățați și arm­ "iezi, n’au fost nici­ifuncți­fici stipendiați de r­iipVjgj‘ oieri .ai Bygaen­zfc/

Next