Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)
1915-06-11 / nr. 2632
Un mijloc foarte practic şi uşor 0© utilizat, a reuşit perfect de bine din convorbirea ce car© am avut-o zilele trecute cu directorul unui institut particular, din Capitală. Iată ce-mi spunea acel director: „Eu am depus, anul acesta la ministerul instrucţiunei suma de 16.000 lei, drept taxe pentru elevi din institutul meu. Bugetul profesorilor mei reprezintă o sumă de 40.000 anual. Ei bine, eu bucuros a-și adăuga cei 16.000 lei la salariile profesorilor și atunci poate ministerul, fie să-mi numească profesori și să le fixeze salariile, fie să numească cite un inspector pentru fiecare materie. Odată ce ministerul va numi profesorii, cari vor funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi cei dela stat, examenele de sfîrşit de an n-ar mai avea nici o raţiune cum nu mai au nici la şcoalele statului. Fie mijlocul acesta, însă fie altul pe care ministerul instrucţiune! l-ar găsi mai bun, autoritatea şcolară superioară însă, trebue să se îngrijească serios de reorganizarea învăţământul particular, fiindcă actuala stare de lucruri nu mai poate dăinui. Da altfel asupra acestei chestiuni vom. Rai reveni. î C. St. Fest. : jyutos* comisM! Se caută. Doritopii vor adresa cfentele administraţiei ziarului „hirtopul11 O COISTâTARS !Au constatat chiar „bon vivanţii“ Că un chef este banal Dacă nu-i cîteva sticle De nectar „Spumos Regal /... Depozit G-ral Str. Popa Tatu 28 de închiriat şi de vânzare La îlmu o vilă compusă din 3 apartamente şi atemante, la camere, pivniţă, instalaţie cu tot—la cinci, fermă electrică, apă şi baie.—Se închiriază în total sau în parte cu preţ redus.— A se adresa la Sinaia strada Nouă No. 4 (la Vilă). Listele elictorale ffln jiti. Ilfov Listele electorale ala jud. Ilfov (Cameră, Senat, judeţ şi comună Bucureşti) pe anul electoral 1915 — 1916, rămînînd definitive la 1 Main cor. şi fiind tipărite şi afişate, doritorii de a le consulta şi de a cere orice informaţiuni relativ la revizuirea lor (însemnări, ştergeri, trecerea de la un colegiu la altul, etc.) sunt rugaţi a se adresa secretariatului clubului Naţional Liberal din Bucureşti. Calea Victoriei 44, în fiecare zi de lucru, între orele 4 şi jum. d. a. sau direct organizaţiunei naţional liberală din culoarea respectivă. Pentru înscrierile în listele electorale trebue să se prezinte: 1) Dacă solicitatorul are sens: a) Chitanța de plata dâtei personale (birul) pe ultimle şease luni, sau libretul de concediat din armată, dacă solicitatorul s’a liberat din armată cu grad inferior și nu a împlinit încă vîrsta de 28 ani. c) Certificat de identitate din partea comisariatului de poliţie în circumscripţiunea căruia îşi are solicitatorul domiciliul. 2) Dacă solicitatorul este dispensat de cens : a) Diploma sau certificatul de studii care îi dă dreptul la dispensa de cens sau carnetul de pensionar, dacă solicitatorul este pensionar. b) Libretul de concediat din armată sau chitanţa de plata dărei personale (birul), cum se arată mai sus. c) Certificat de identitate, cum se arată la No. 1, litera c. Imprimatele necesare se pun la dispoziţiune, în mod gratuit, de secretariatul clubului naţional liberal. oxo-Accidentul de automobil din iKinedii! Ferdinand ___ Un accident de automobi s’a petrecut aseară pe Bulevardul Ferdinand în dreptul casai cu No. 74. Copilul Ch. Iormănescu, de 9 ani, din strada Oborul de vite a fost călcat de automobilul cu No. 406 și rănit grav la cap și mina dreaptă. In stare gravă mica victimă a fost transportată la spitalul de copil. Șoferul a fost arestat. • o o o o- 0& VjmriZMJkâ K^REjn »trieft« SE VA DESCHIDE LA 15 IUNIE a. cs. Desfacerea produselor de pe domeniile NICOLAS G. CANTACUZINO CALEA MOŞILOR 59, colţ cu Sf. Vineri I DIN VIILE DELA DEULCI MARE JUD. PRAHOVA Preţuri foarte reduse “BBS Comenzile se primesc şi prin telefon No. 751 şi se execută prompt la domiciliu. JACQUES PAUGEER — BUCUREŞTI — Str. Smârdan 51 şi 27 Telefon 3/63 şi 39/41 Sobs de băi complecte Băi de fontă emailate la rabourist inverit în toate mărimile de faianţă sau fontă Peuri Closete complecte Tuburi de fontă ţi accesorii Teşi ne fier şi accesorii Robineterie Se aduce la cunoştinţa publică că cu începere de la lunii a. c. se deschid Băile„NASTASACHI ŞI VALCICA"propriitatea comunei Tg.Ocna. Se găsesc camere şi apartamente mobilate, eftine şi higienice cu preţuri moderate, precum şi un restaurant ecomnic. Pentru ca d-nii Amatori de a vizita aceste băi să poată avea la dispoziție camere ori apartamente vor face din timp cerere Primăriei T. Ocna. No. 1548. p. primar, C. Roșianu Gus/a/i excefenta^ a$ammiji (ACRIM* mmmtmammmmmeammmmm Exportul cerealelor CUM SE POT INCARCA VAGOANELE SI IN CE DIRECTIUNE SE VOR EXPEDIA Direcţiunea generală a căilor ferate aduce la cunoştinţa generală că Ministerul Lucrărilor publice, a decis ca proprietarii şi arendaşii pot încărca cereale pentru stafiile: Vîrciprova, Burdujeni şi Iţcanî. In staţiile Burdujeni şi Iţcani, cerealele se vor transporta din vagoane c. f. r. în vagoane ce ni se pun la dispoziţie de calea ferată vecină. In staţia Vărciprova, vagoanele se vor descărca şi pune la dispoziţia destinatarului. Pentru a fi înscrişi d-nii proprietari sau arendaşi vor trebui să prezinte un certificat al Administraţiei Financiare, care să arate numărul vagoanelor de cereale şi să ateste că aceste cereale sunt produse pe moşia ce posedă, sau pe care o fin în arendă. In cazul cînd aceste certifcate se află înaintate pe lingă o cerere de înscriere anterioară, se va arăta în petiţia prin care se cere vagoane pentru una din staţiunile de mai sus data cînd s’a făcut cererea la administraţia financiară pentru obţinerea certificatului şi stafia unde s'au înscris, cu prima cerere de vagoane. Cererile pentru înscriere se vor adresa Direcţiunei serviciului mişcărei, gara de Nord, Bucureşti, cel mai tîrziu pînă la 20 Iunie (3 Iulie) ac. -----------------o o o o-----------—Mile Minerale SARATA MONTEORU (Judeţul Buzău) Poziţie splendidă ferită de curenţi Sezonul începe la 1 iunie La 3 ore de Bucureşti, la o oră de Buzăţ. Băi minerale calde şi reci, ape iolurat©, ape eloruro-sodice sulfuroase, ape iodate şi alcaline bicarbonate de băut, de nămol, hidroterapie. Conțin pe lingă o mare cantitate de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clanură de sodiu. Indicate în syphilis, scrofulotuberculoză, reumatism, boale de femei, etc. Superior apelor de la Hall, Kreutmach, Salines les Bains, etc. După analizele recente cele mai bogate surse cu radium din ţară. Două mari hoteluri cu peste 150 camere elegant mobilate de la 2 lei pe zi. Instalaţie şi confort modern. Restaurant de primul rang, pensiune complectă, preţuri foarte modeste , în Iunie şi August preţuri reduse. Distracţii numeroase special organizate. Muzica militară şi orchestra naţională. Conducerea şi administraţiunea băilor: d. dr. C. Bacaloglu, prof. universitar Iaşi, şi căpitan Emanoil Ursianu, proprietar. Pentru informaţiuni, prospecte sau reţineri de camere a se adresa la Administrația băilor Sărata- Monteoru, căpitan EMANOIL URSIANU. BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI NO. 17 (RETURI REDUSE PE TIMPUL VERE! 250 CAMERE CU TOT CONFORTUL Demisia d-lui G. Diamandy din „Acţiunea Naţională Primim următoarea scrisoare cu rugămintea de-a o publica. Domnule Director, Binevoiţi, vă rog, să publicaţi aceste rînduri. La începutul conflictuluii european cei mulţi aveau deplină încredere în izbinda germano-austriacă. Alţii proclamau necesitatea unei politici de neutralitate reală şi definitivă. Cei veniţi din Berlin fuseseră adînc impresionaţi de formidabila pregătire militară a Germaniei. Ei stăteau la îndoială. Am fost din ziua întâia a conflictului un partizan hotărît a colaborărei Romîniei alături de Tripla înţelegere. Aveam convingerea, păstrată neatinsă, că victoria va fi de partea acestei grupări. Egemonia Germaniei şi a Maghiarilor e o ameninţare pentru rasa şi poporul romînesc, ca orice egemonie. Sunt ani, de cînd în Parlament am cerut pentru ţara noastră o politică de mină liberă. Emancipată de tutela austro-ungară, România putea să se apropie de Tripla înţelegere şi să aibă cu Rusia relation cordiale. In urma anexărei Bosniei şi a Herţegovinei, am spus la Cameră că «era conflictelor era deschisă». Toate aceste păreri nu erau împărtăşite de nici unul din partidele noastre politice, cel puţin în chip oficios. Deci nu pot fi bănuit că sunt înrîurit de politica şi disciplina de partid. Am rămas şi azi credincios convingerea mele. Austro-Ungaria nu putea decît să ne fie duşmană. Cînd a îsbucnit războiul, am văzut un prilej nimerit pentru mărirea ţărei noastre. Sufleteşte am fost fericit, că, interesele Romîniei puteau fi solidarizate cu ale Triplei înţelegeri şi mai ales ale Franciei, din îndoitul punct de vedere, al simpatiilor şi al aspiraţiilor naţionale. Dovadă despre această atitudine sunt telegramele adresate Regelui Carol şi d-lul I. Brătianu, cum şi modesta activitate 1), împreună cu doc- 1 I. Cantacuzino, d-rul Istrati, d-niî T. Ionesc şi N. Filipescu, ca să nu citez decît pe cei mai însemnaţi, am alcătuit gruparea Acţiune! Naţionale. Inutil să spun, că acest act politic n’avea iarăşi nimic comun cu disciplina de partid. Era ceva mai presus decît preocupările de partid. Eram călăuzit de simţul meu patriotic. De la început am considerat Acţiunea Naţională __ ca o străjuire înpotriva celor ce voiau să ne Împingă spre o acţiune comună cu cele două Puteri Centrale. Dar am văzut în această înjghebare să nu discaip practic: organizarea economică şi sociaă a Romîniei, pregătirea ei în vederea greutăţilor materiale în caz de războiu. Am propus acest cîmp de activitate la începutul şedinţelor noastre, dar fără succes căci îi lipsea unor asemenea preocupări, lustru, fără de care nimic nu ne pasionează. Partizan hotărît al intrăreî cît mai curînd în acţiune, nu puteam să nu fiu îngrijorat de pregătirea militară şi diplomatică. Am căutat să elimin tesa celor cari voiau să intrăn în războiu la zi fixă, tesă pe care am numit-o cu călindar. Nu ziua are însemnătate, ci împrejurările.^In repetite rinduri am crezut ceasul sunat. Erau însă lipsuri militare, de cari un guvern nu poate fi învinuit dar de cari vinovate sunt toate, fiindcă nici unul nu a luat efectiv conducerea politicei noastre externe şi militare. Deci în această privinţă toţi oamenii politici suntem solidari şi răspunzători faţă de ţară, împreună şi cu ţara, cu organizaţia politică şi oligarhică răbdată de atîţia ani. Mai speram în fine ca o acţiune naţională sau o ligă aveau de prim scop susţinerea guvernului ţărei în revendicările naţionale. De fapt aceste două grupări nu sunt guvern cu răspundere, ci manifestaţii libere ale opiniei publice. Ea e în drept să formuleze revendicări chiar exagerate. Dar ca publicul să exercite presiuni asupra guvernului, ca acesta să cedeze din teritorii considerate ca româneşti, iată ce nu am crezut cu putinţă. In adevăr, împrejurările pot sili guvernele la cesiuni teritoriale. Acestea sunt însă scăderi naţionale în potriva cărora popoarele protestează. Cind Acţiunea Naţională cere intrarea imediată a Romîniei în războiu, şi vrea să impue guvernului încetarea tratativelor acuzîndu-1 că e prea exigent, atunci Acţiunea tinde să se substitue guvernului. Această tendinţă de substituire s’a manifestat prin necesitatea exprimată de majoritatea membrilor, cari au declarat că nu mai avînd încredere în tactul şi intenţiile d-lui I. Brătianu, cereau formarea unui guvern naţional. La întrebarea dacă acest nou guvern ar urma politica celui de azi, sau dacă ar renunţa la Bucovina şi la Banat, ni s’a răspuns că nu aceasta avea importanţă, ci faptul că d. I. I. Brătianu nu mai avea încrederea ţărei Asemenea răspunsuri sunt aprecieri nu argumente. Am declarat că aş vota contra unui guvern oricare ar fi el, dacă ar ceda din ce consider ca drepte revendicări ale Romîniei. Cum e posibil ca străinătatea să dea toată atenţia cererilor guvernului român cînd Acţiunea Naţională sau Liga ar hotărî că trebue să ne mulţumim cu oferta cutărei puteri sau grupări de puteri . In timpul războiului balcanic, opinia publică s’a agitat în adevăr. Dar ea împingea guvernul să ceară mal mult de cit i se acordase prin conferinţa de la Petrograd. In acest scop, ea nu exercita presiuni asupra guvernului român, ci asupra străinătăţii. Să nu mi se citeze pilda Italiei. Italia a intrat in campanie, după ce Tripla înţelegere ii dăduse deplină satisfacţia pe toată linia. Rău fac cei ce invoacă exclusiv în contra Romîniei principiul naţionalităţilor. Ruşii cer Constantinopolul unde sunt Turci, şi Italienii au obţinut Dalmaţia şi part© din Croaţia unde sunt slavi. Bucovina deasupra Cernăuţilor pînă la Prut e ţară romînească, cu tradiţii eroice, culturale, cu un masif etnic romînesc în marea lui majoritate. Banatul în mare parte e romînesc, după însăşi statisticele mărturisite de Sîrbî în memoriul lor: Ruşii 2392, Croaţii 4862, Slavii 22134, Sîrbii 283729, Ungurii 242152, Romînii 582049, Germanii 367545. Iar dacă în Torontalul de sud suntmai mulţi sîrbî, ei sunt împestriţaţi cu alte elemente în care Romînii ţin locul de frunte. Pentru bunele noastre raporturi cu Sîrbii, Dunărea trebue să fie: hotarul dintre noi şi Sîrbî. Dar nu e locul să justificăm revendicările noastre. Am atins această chestiune, întrucît ea explică desacordul fundamental dintre marea majoritate a membrilor Acţiune! Naţionale şi mine. In asemenea condiţiuni, nu mă puteam solidezi: «Romînia el conflictul european» broşură, lidariza cu cei cari voiau morţiş ca Romînia să intra in războiu, fără ca Puterile Qnadruplei înţelegeri să-i dea garanţiile cerute în ce priveşte revendicările sale. De tărăşăneli nu răspunde guvernul român, căci el tratează cu guverne, cari nu ne iau răspunsul mulţumitor. Acei cari zic că pretenţiile noastre nu au fost formulate, sunt în eroare. Pe diferite căi, prin convorbiri personale, prin interviewuri, conferinţe şi articole, ele au fost cunoscute în Capitalei© împotritei înţelegeri. In sfîrşit cred cu tărie că opinia publică poate cere guvernului să nu meargă în potriva simţământului naţional, nu insă să-i ceară abdicarea dela demnitatea şi revendicările Romînieî. Puterea noastră armată, poziţia noastră geografică, bogăţiile naturale ale acestei ţări, îi îngăduesc să vorbească astfel. Războiul va fi prelungit din pricina că Româna n’a intrat în acţiune, dar de a rămas cu arma la picior, nu e ea vinovată. In desacord asupra acestor chestiuni cu cei mai mulţi membrii ai Acţiune! Naţionale, am demisionat. Nu voi răspunde polemicilor, de se vor ivi, întrucît cu toţii sîntem de o potrivă de patrioţi şi întrucît consider ca o crimă să ne aruncăm unii asupra altora, uitînd de unitatea sufletească de care avem navoe în criza de faţă. Primiţi, vă rog. Domnule Director, expresia celor ipai vii mulţumiri cum şi distinsele mele salutări. G. DIAMANDY -----------------o o o o---------------- ŞEZĂTOAREA revistei „Şcolarii“ In ziua de Duminică 7 Iunie a avut loc la redacţia revistei „Şcolarii“ o interesantă şezătoare artistică-literară. Şezătoarea a fost deschisă de d. D. Petrescu, directorul revistei care vorbeşte de cultura ce trebue dată unui popor. Urmează apoi conferinţa d-lui Ivanovici despre Napoleon. D-sa a fost viu aplaudat. Corul societăţei „Avîntul“ intonează mai multe cintece populare romîneşti. Urmează apoi d. Semo Lazăr care declamă „Neam Rău“ de d. H. Luca. Fiind în gustul publicului d-sa e nevoit după urma aplauzelor să mai declame şi „Vis de copil“ de d. R. Lucea. D. Sandu de la Mirceşti a dat citire unor foarte interesante bucăţi ale dl-sale. Fiind viu aplaudat a mai recitat poezii tot de d-sa. A urmatapoi cîntece. D-şoara N. Ionescu citeşte o poezie patriotică de d-sa intitulată „Spre Glorie“. După aceasta urmează partea I-a. Printr’un prolog a pustat de public, d. Semo deschide partea a doua împreună cu d. P. Gheaţă. Ambii au fost viu aplaudaţi. Urmează d. Daviazolin Care recită o scenă din piesa „Scandalul“. D. Georgian a cîntat „Doina”. A fost mult aplaudat. D. Demaro R. a recitat „Furtuna“ de d. Z. Bîrsan. Şezătoarea s’a sfârşit printr’o frumoasă comedie bufă „Redacţia“ de d. Sandu de la Mirceşti, jucată de autor şi de d. Semo, în aplauzele publicului. Şezătoarea se poate socoti ca una din cele mai frumoase date de tineretul nostru pînă în prezent. In tot timpul o vie animaţie a domnit în sală. Publicul a fost pe deplin satisfăcut, promiţînd şi pentru viitoarea şezătoare concursul său. Pacs A apărut: DEMOCRAŢIA No. 5 din anul III cu data de 1 Iunie 1915, avînd cuprinsul următor: BISMARCK DESPRE ÎNDRUMAREA POLITICEI EXTERNE A GERMANIEI de I. C. Cătuneanu. CANALUL DELA DUNĂRE LA MAREA NEAGRA, de C. G. Pietraru. RĂZBOIUL ŞI AGRICULTURA de Ion Scurtaru. Note și însemnări zilnice. 30 bani exemplarul. Starea semănătorilor La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte: Covurlui. Semănăturile în general sunt frumoase. Pomii fructiferi de asemenea se prezintă bine. Imaşurile sunt bune. Se prăşeşte porumbul. Dolj. Timpul a fost variabil cu ploi şi călduri. Semănăturile, griul şi orzul se prezintă bine, fără rugină şi epicul în creştere. Orzul e bun. Viile promit o recoltă abundentă. Lucerna este aproape pentru al doilea cosit. Mehedinţi: Timpul a fost frumos şi călduros. Semănăturile de toamnă sunt bune. Viile şi pomii roditori promit o recoltă bogată. Porumbul se prăşeşte pentru întîia oară. R.-SARAT. — A plouat în tot judeţul. Griul este bun. Fîneţele, livezile şi viile sunt frumoase. Locuitorii stropesc viile şi prăşesc porumbul. ILFOV. —■ In acest judeţ a plouat pe teritoriul comunelor dinspre nord a judeţului. Mai puţin însă în spre nord. In comunele Colibaşi, Vororileşti, Vidra şi Frăsinet a picat grindină. DOROHOI. — A plouat puţin şi peste tot. Semănăturile de toamnă sunt mijlocii. Porumbul se prăşeşte pretutindeni. Semănăturile de orz şi ovăz sunt slabe din cauza lipsei de ploaie mai multă. BOTOŞANI. — A plouat foarte puţin. Semănăturile de toamnă ca şi cele de primăvară, merg slab. Se prăşeşte cartoafele şi porumbul. Parte din vii şi pomi fructiferi s’ia compromis din cauza brumelor. Imaşurile şi fîneţele sunt frumoase. ----- ---OXO...............O Ultime informaţiuni politică internă Paralel cu reluarea activităţei de la „Acţiunea Naţională“, ziarul „Epoca“ încearcă de,trei zile, — prin comunicate cari nu ştim întru cît sunt sau nu autorizate, — să creieze o atmosferă de neîncredere în jurul Minatorului de război. Se vorbeşte în aceste comunicate de „NEPASAREA CRIMINALA CE A DOMNIT LA MINISTERUL DE RĂZBOI“, tinzând să provoace astfel o polemică de presă, — pe cit de inoportună, pe atît de nedreaptă, — asupra armamentului nostru. Dacă în situaţiunea din prezent aceasta poate fi concediţia unui ziar romînesc şi a celor cari II inspiră, despre îndatoririle fiecăruia faţă de marile noastre interese naţionale, nu aceasta este şi concepţia noastră. Ispirîndu-ne din o înţelegere mai superioară a situaţîunei din prezent şi preocupîndu-ne numai de salvgardarea intereselor romîîteşti, pe cari iaceastă situation© te-a pus în discuţia, fără voia noastră, socotim inoportună şi dăunătoare polemica la care ne invită „Epoca“ cu o lipsă de conştiinţă surprinzătoare despre ceia ce azî este şi nu este îngăduit. Dar după ce vremurile de mari prefaceri vor fi trecut şi cînd clipa socotelilor va fi o datorie, în discuţiunea generală a răspunderilor tuturor, vom avea să stabilim atunci cu deplină libertate greşelile unora şi meritele altora, fără patimă şi ambiţiuni ori porniri personal©, ci în cunoştinţă exactă de cauză şi cu deo potrivă dreptate în cîntărirea acţiunea fiecăruia. Pînă atunci, pentru noi rămîne inexistentă orice provocare la o polemică în jurul activităţei Ministerului de război, fie de sub actualul ca şi de sub foştii conducători din ultimii ani ai departamentului acestuia. Tot ce avem, însă, de relevat deocamdată, o contrazicerea din acelaşi număr al ziarului „Epoca“ între afirnaţiunea că la Ministerul de război e o „NEPĂSARE CRIMINALA" şi preconizarea unei acţiuni imediate altora mici. Adevărul este că şi una şi cealaltă afirmaţiune sunt de o potrivă de nesincere, fiindcă ele sunt numai pretextul care ascunde scopul nemărturisit al campaniei acesteia: OBȚINEREA FORMAREI UNUI GUVERN NATIONAL. Politică internă măruntă de oameni mici la vremuri mari ! Iată la ce se reduce patriotismul gălăgios al unora. * Consiliul comunal al Capitalei a fost convocat pentru azi la ora 5 p. m. * D. A. Vichy, secretar de legaţie cl. III pe lingă legaţiunea Romîniei din Roma, a fost mutat în aceiaşi calitate, la Viena, în locul lui Telemae, pus în disponibilitate. Parlamentarii conservatori au fost convocaţi după cum anunţă «Spocin la o consfătuire acasă la DL Ion Lahovary pentru Vineri la ora 4* p. na. După informaţiuniie noastre obiectul consfâtuirei acestea, 11 va Lac© chestiunea fuziune! cu d-l Take lenescu, despre care noi am vorbit la vreme. * In jurul raportului anual al comitetului „Asociaţiei Latine“, unele ziare au publicat între alte semnături şi pe adela a d-lui Ion I C. Brătianu. Cel puţin în ce priveşte semnătura primului ministru, nu credem autorizaţi să afirmăm că d-sa nu a semnat şi nici n’a autorizat pe nimeni să-l semnieze. Lucrul era de altfel bine înţeles pentru oricine, în afară de acei cari au săvîrşit acest fapt, pe care o lăsăm altora să-l califice. * Casele de împrumut pe gaj, ale industriaşilor şi agricultorilor au început să funcţioneze aproape în toate judeţele. Aceste case vor acorda agricultorilor şi împrumuturi pentru a-şi construi hambare şi magazii în vederea recoltei noi. * In vedere că pentru moment Primăria nu a primit un nou stoc de zahăr la depozitul său, se face cunoscut că pînă Luni 16 Iunie curent, orice vînzare de zahăr est© suspendată. Această suspendare se hotăreşte şi în interes de a se organiza distribuţiunea în mod cu totul satisfăcător pentru public. *D. Em. Pitişteanu, consul al Rominiei la Monastir, se află în Capitală. * Balil-Rey, preşedintele Camerei otomane, a sosit dii dimineaţa la Bucurşti, venind din Viena şi Berlin,—şi a plecat în aceiaşi zi la Constantnopol prin Giurgiu. * D. Dim. Georgescu, consul general, a fost detaşat provizoriu pe lingă legaţia Romîniei la Sofia. * Citiţi în „ROMANUL“ care apare azi la ora 4 : Luptele din Franţa (ucidem pe fiecare zi 10.000 germani). In jurul unei demisii; Muntele de pietate şi averea în Franţa; Războiul în cinematograf; Războiul şi pacea, etc. etc., cur şi şi ultimele telograme oficiale. * Atragem atenţia cititorilor asupra următoarelor articole, apărute în „Democraţia“ TS 10. 5 din anul III, cu data de 1 IUNIEe 1815 şi intitulate: BISMARCK DESPRE ÎNDRUMAREA POLITICEI EXTERNE A GERMANIEI de I. C. Cătuneanu. CANALUL DE LA DUNARE? LA MAREA NEAGRA de C. G. Pietraru. RĂZBOIUL SI AGRICULTURA de Ion Scurtaru. PATRIOTISM Fundamentul moral al unui popor, e patriotismul fără el nu putem concepe , o viaţă dar încă un stat.ir (V. Conta) In nici o vreme poate cuvîntul de patriotism n’a avut o mai precumpănitoare însemnătate ca în timpurile în care nu sunt date le trăim. In vîrtejul ameţitor al războiului in care au intrat aproape toate naţiunile din Europa şi unde ambiţia fiecărui popor e să învingă cu orice preţ, în astfel de clipe, doar numai acel cald patriotism e în stare să înalţe sufletele făcîndu-le să înfrunte orice piedeci şi să înfăptuiască cele mai mari vitejii. Căci te ’ntrebi uneori ce ar mai însemna viaţa unui popor fără simţul patriotismului şi ca atare lipsit de om ideal naţional, cu siguranţă că acel popor l’am socoti ca neexistînd. Am văzut ce-au însemnat pe vremuri patriotismul legendar al Spartanilor, Atenienilor, Cartaginezilor, şi cum o mină de oameni (e vorba de Spartani) au rezista unei formidabile armate a Perşilor în strîmtoarea dela Termopile Am văzut iarăşi cum naţiuni numeroase şi puternice au dispărut în noaptea timpurilor, pentru singurul motiv că n’au avut un ideal naţional şi n'au cunoscut înţelesu cel adevărat al cuvîntului patriotism. Din aceste constatări triste dar adevărate se poate vedea că principala condiţie de existenţă a unei naţiuni e patriotismul fără el nu se poate concepe un stat puterni.Ce să mai spunem de imperiu german ? Este cazul în adevăr tipic ce a posedat şi posedă o conştiinţă sociala şi care a reuşit să-şi realizeze idealul Naţional. De l Fiohte pînă la Bismarck ideia unităţei naţionale fu obiectul preocupări generale sistematice şi permanente a cărei realizare progresivă mersa aşa de sigur că Bismarck la 1871, nu făcu de cît să consacre oficial o stare de lucruri care exista încă de pe la 1831, după constatările lui Edouard Ouinet, pe vremuri student la Heileberg. Se ştie iarăşi pe de altă parte că în Franţa după 1870 toată viaţa conştientă a poporului francez stătu suspendată de ideea răzbunărei. Sforţări de neînchipuit urmară în conştiinţa franceză, reparînd dezastrul. Azi după atâta trecere de vreme, pare o’» sosit momentul când Franţa, trebue să şi î neun une frunte cu laurii unei glorii demnă de un popor patriot şi civilizat. Vorbind de noi românii, simţămîntul patritismului a fost şi est.Legendar. Pagnete istoriei noastrei-l dovedesc cu prisosinţă Faptele mari şi glorioase ale voevozilor noştri, iubirea de neam şi ţară, actele de eroism înfăptuite de români au dus peste hotare faiia , că suntem un popor patriot şi viteaz. De aceeia privesc azi starea de lucruri cu o oarecare îndoială, căci observ că o parte din opinia publică e stăpînită de o mare nelinişte şi o îngrijorată frămîntare sufletească. Cu toţii asistăm la mişcări de stradă sgomotoase, întruniri mai mult decit scandaloase care degenerează în cele din urmă în bătaie, focuri de revolver, arestări capete sparte. Mai mult, o anumită presă propagă răsvrătire acuzînd de ,vîntuţii neamului“ pe oameni onorabili, care nu şi fac de cît datoria ori cît s’ar sili aceşti patrioţi să lovedească că voesc să servească cauza sfîntă a românismului, noi nu-i credem. Cu toate astea, eu unul susţin că toţi românii sunt buni patrioţi, oţi voesc o Românie mare şi respectată de lumea întreagă, toţi cînd ţara îi vor chema să-şi facă datoria, vor veni cu drag. Acum ce ne mai rămîne do rănit de cît doar s’aşteptăm în linişte mersul evenimentelor, să fim răbdători şi să avem toată încrederea în oamenii noştri care ne guvernează şi care în fiecare clipă se gîndesc la binele şi fericirea acestei ţări. A fi patriot înseamnă : a fi crndit, a avea o conştiinţă curată şi inteligenţă vie, a avea un arbitru prin filosofic pentru compatrioţi tăi, în sfîrşit un criteriu biblic din care să reese principiul că viaţa aparţine tuturora şi că tu nuşti decât un luptător întriun războiu care tinde spre fericirea a glorietărei tale. Aşa înţelegem noi patriotismul adevărat, şi aşa trebueşte să-l înţeleagă toţi bunii români cari împrumutând limbagiul ardereanlui poet Goga : Avem un vis neîmplinit Copil al suferinţii De talia lui au răposat Şi moşii şi părinţii. , I. Paşcall.