Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)

1915-06-11 / nr. 2632

Un mijloc foarte practic şi uşor 0© utilizat, a reuşit­ perfect de bi­ne din convorbirea ce car© am a­­vut-o zilele trecute cu directorul unui institut particular, din Capi­tală. Iată ce-mi spunea acel director: „Eu am depus, anul acesta la ministerul instrucţiunei suma de 16.000 lei, drept taxe pentru elevi din institutul meu. Bugetul profe­sorilor mei reprezintă o sumă de 40.000 anual. Ei bine, eu bucuros a-și adăuga cei 16.000 lei la sala­riile profesorilor și atunci poate ministerul, fie să-mi num­ească pro­fesori și să le fixeze salariile, fie să numească cite un inspector pen­tru fiecare materie. Odată ce ministerul va numi profesorii, cari vor funcţiona în a­­celeaşi condiţiuni ca şi cei dela stat, examenele de sfîrşit de an n-ar mai avea nici o raţiune cum nu mai au nici l­a şcoalele statului. Fie mijlocul acesta, însă fie altul pe care ministerul instrucţiune! l-ar găsi mai bun, autoritatea şco­lară superioară însă, trebue să se îngrijească serios de reorganizarea învăţământul particular, fiindcă actuala stare de lucruri nu mai poate dăinui. Da altfel asupra acestei ches­tiuni vom. R­ai reveni. î C. St. Fest. : jyutos* comisM! Se caută. Doritopii vor a­­dresa cfentele administra­ţiei ziarului „h­irtopul11 O COISTâTARS !Au constatat chiar „bon vivanţii“ Că un chef este banal Dacă nu-i cîte­va sticle De nectar „Spumos Regal /... Depozit G-ral Str. Popa Tatu 28 de închiriat şi de vânzare La îlmu o vilă compusă din 3 apartamente şi a­­temante, la camere, pivniţă, instalaţie cu tot—la­ cinci, ferm­­­ă electrică, apă şi baie.—Se închiriază în total sau în parte cu preţ redus.— A se adresa la Sinaia strada Nouă No. 4 (la Vilă). Listele elictorale ffln jiti. Ilfov Listele electorale ala jud. Ilfov (Cameră, Senat, judeţ şi comună Bucureşti) pe anul electoral 1915 — 1916, rămînînd definitive la 1 Main cor. şi fiind tipărite şi afişate, dori­torii de a le consulta şi de a cere ori­ce informaţiuni relativ la re­vizuirea lor (însemnări, ştergeri, trecerea de la un colegiu la altul, etc.) sunt rugaţi a se adresa secre­tariatului clubului Naţional Liberal din Bucureşti. Calea Victoriei 44, în fie­care zi de lucru, între orele 4 şi jum. d. a. sau direct organizaţiu­­nei naţional liberală din culoarea respectivă. Pentru înscrierile în listele electo­rale trebue să se prezinte: 1) Dacă solicitatorul are sens: a) Chitanța de plata dâtei perso­nale (birul) pe ultimle şease luni, sau libretul de concediat din arma­tă, dacă solicitatorul s’a liberat din armată cu grad inferior și nu a împli­nit încă vîrsta de 28 ani. c) Certificat de identitate din par­tea comisariatului de poliţie în cir­­cumscripţiu­nea căruia îşi are soli­citatorul domiciliul. 2) Dacă solicitatorul este dispen­sat de cens : a) Diploma sau certificatul de studii care îi dă dreptul la dispen­sa de cens sau carnetul de pensio­nar, dacă solicitatorul este pensio­nar. b) Libretul de concediat din arma­tă sau chitanţa de plata dărei per­sonale (birul), cum se arată mai sus. c) Certificat de identitate, cum se arată la No. 1, litera c. Imprimatele necesare se pun la dispoziţiune, în mod gratuit, de se­cretariatul clubului naţional libe­ral. ­oxo-Accidentul de automobil din iKi­nedii! Ferdinand ___ Un accident de automobi s’a pe­trecut aseară pe Bulevardul Fer­dinand în dreptul casai cu No. 74. Copilul Ch. Iorm­ănescu, de 9 ani, din strada Oborul de vite a fost călcat de automobilul cu No. 406 și rănit grav la cap și mina dreaptă. In stare gravă mica victimă a fost transportată la spitalul de co­pil. Șoferul a fost arestat. • o o o o- 0& VjmriZMJkâ K^REjn »trieft« SE VA DESCHIDE LA­ 1­5 IUNIE a. cs. Desfacerea produselor de pe domeniile NICOLAS G. CANTACUZINO CALEA MOŞILOR 59, colţ cu Sf. Vineri I DIN VIILE DELA DEULCI MARE JUD. PRAHOVA Preţuri foarte reduse “BBS Comenzile se primesc şi prin telefon No. 7­­­51 şi se execută prompt la domiciliu. JACQUES PAUGEER — BUCUREŞTI — Str. Smârdan 51 şi 27­­ Telefon 3/63 şi 39/41 Sobs de băi complecte Băi de fontă emailate la rabou­rist inverit în toate mărimile de faianţă sau fontă Peuri Closete complecte Tuburi de fontă ţi accesorii Teşi n­e fier şi accesorii Robineterie Se aduce la cunoştinţa publică că cu începere de la­­ lunii a. c. se deschid Băile„NASTASACHI ŞI VALCICA"proprii­tatea comunei Tg.Ocna. Se găsesc camere şi apartamente mobilate, eftine şi higienice cu preţuri moderate, precum şi un restaurant ecomnic. Pentru ca d-nii Amatori de a vizita aceste băi să poată avea la dispoziție camere ori apartamente vor face din timp cerere Primăriei T. Ocna. No. 1548. p. primar, C. Roșianu Gus/a/i excefenta^ a$ammiji (ACRIM* ­mmmtmammmmmeammm­mm Exportul cerealelor CUM SE POT INCARCA VA­GOANELE SI IN CE DIREC­TIUNE SE VOR EXPEDIA Direcţiunea generală a căilor fe­rate aduce la cunoştinţa generală că Ministerul Lucrărilor publice, a decis ca proprietarii şi arendaşii pot încărca cereale pentru stafiile: Vîr­­ciprova, B­urdu­jeni şi Iţcanî. In staţiile Burdujeni şi Iţcani, ce­realele se vor transporta din vagoa­ne c. f. r. în vagoane ce ni se pun la dispoziţie de calea ferată vecină. In staţia Vărciprova, vagoanele se vor descărca şi pune la dispoziţia destinatarului. Pentru a fi înscrişi d-nii proprie­tari sau arendaşi vor trebui să pre­zinte un certificat al Administra­ţiei Financiare, care să arate nu­mărul vagoanelor de cereale şi să ateste că aceste cereale sunt produ­se pe moşia ce posedă, sau pe care o fin în arendă. In cazul cînd aceste certifcate se află înaintate pe lingă o cerere de înscriere anterioară, se va arăta în petiţia prin care se cere vagoane pentru una din staţiunile de mai sus data cînd s’a făcut cererea la admi­nistraţia financiară pentru obţine­rea certificatului şi stafia unde s'au înscris, cu prima cerere de vagoane. Cererile pentru înscriere se vor adresa Direcţiunei serviciului miş­­cărei, gara de Nord, Bucureşti, cel mai tîrziu pînă la 20 Iunie (3 Iulie) a­c. -----------------o o o o-----------—­Mile Minerale SARATA MONTEORU (Judeţul Buzău) Poziţie splendidă ferită de curenţi Sezonul începe la 1 iunie La 3 ore de Bucureşti, la o oră de Buză­ţ. Băi minerale calde şi reci, ape io­­lurat©, ape eloruro-sodice sulfuroa­se, ape iodate şi alcaline bicarbonate de băut, de nămol, hidroterapie. Conțin pe lingă o mare cantitate de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clanură de sodiu. Indicate în syphilis, scrofulo­­tuberculoză, reumatism, boale de femei, etc. Superior apelor de la Hall, Kreutmach, Salines les Ba­ins, etc. După analizele recente cele mai bogate surse cu radium din ţară. Două mari hoteluri cu peste 150 camere elegant mobilate de la 2 lei pe zi. Instalaţie şi confort modern. Restaurant de primul rang, pensi­une complectă, preţuri foarte mo­deste , în Iunie şi August preţuri reduse. Distracţii numeroase spe­cial organizate. Muzica militară şi orchestra naţională. Conducerea şi administraţiunea băilor: d. dr. C. Bacaloglu, prof. universitar Iaşi, şi căpitan Emanoil Ursianu, proprie­tar. Pentru i­nformaţiuni, prospecte sau reţineri de camere a se adresa la Administrația băilor Sărata- Monteoru, căpitan EMANOIL UR­SIANU. BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI NO. 17 (RETURI REDUSE PE TIMPUL VERE! 250 CAMERE CU TOT CONFORTUL Demisia d-lui G. Diamandy din „Acţiunea Naţională Primim următoarea scrisoare cu rugămintea de-a o publica. Domnule Director, Binevoiţi, vă rog, să publicaţi a­ceste rînduri. La începutul conflictuluii european cei mulţi aveau deplină încredere în izbinda germano-austriacă. Alţii proclamau necesitatea unei politici de neutralitate reală şi definitivă. Cei veniţi din Berlin fuseseră a­­dînc impresionaţi de formidabila pregătire militară a Germaniei. Ei stăteau la îndoială. Am fost din zi­ua întâia a conflictului un partizan hotărît a colaborărei Romîniei ală­turi de Tripla înţelegere. Aveam convingerea, păstrată neatinsă, că victoria va fi de partea acestei gru­pări. Egemonia Germaniei şi a Ma­ghiarilor e o ameninţare pentru ra­sa şi poporul romînesc, ca orice e­­gemonie. Sunt ani, de cînd în Par­lament am cerut pentru ţara noas­tră o politică de mină liberă. Eman­cipată de tutela austro-ungară, Ro­mânia putea să se apropie de Tri­pla înţelegere şi să aibă cu Rusia relation­ cordiale. In urma anexărei Bosniei şi a Herţegovinei, am spus la Cameră că «era conflictelor era deschisă». Toate aceste păreri nu erau împărtăşite de nici unul din partidele noastre politice, cel puţin în chip oficios. Deci nu pot fi bă­nuit că sunt înrîurit de politica şi disciplina de partid. Am rămas şi azi credincios con­vingerea mele. Austro-Ungaria nu putea decît să ne fie duşmană. Cînd a îsbucnit războiul, am văzut un prilej nimerit pentru mărirea ţărei noastre. Sufleteşte am­­ fost fericit, că, interesele Romîniei puteau fi so­lidarizate cu ale Triplei înţelegeri şi mai ales ale Franciei, din îndoi­tul punct de vedere, al simpatiilor şi al aspiraţiilor naţionale. Dovadă despre această atitudine sunt tele­gramele adresate Regelui Carol şi d-lul I. Brătianu, cum şi modesta activitate 1), împreună cu doc- 1 I. Cantacuzino, d-rul Istrati, d-niî T. Ionesc şi N. Filipescu, ca să nu citez decît pe cei mai însem­naţi, am alcătuit gruparea Acţiune! Naţionale. Inutil să spun, că acest act politic n’avea iarăşi nimic co­mun cu disciplina de partid. Era ce­­va mai presus decît preocupările de partid. Eram călăuzit de simţul meu patriotic. De la început am con­siderat Acţiunea Naţională __ ca o străjuire înpotriva celor ce voiau să ne Împingă spre o acţiune comună cu cele două Puteri Centrale. Dar am văzut în această înjghebare să nu discaip practic: organizarea econo­mică şi sociaă a Romîniei, pregăti­rea ei în vederea greutăţilor mate­riale în caz de războiu. Am propus acest cîmp de activitate la începu­tul şedinţelor noastre, dar fără suc­ces căci îi lipsea unor asemenea preocupări, lustru, fără de care ni­mic nu ne pasionează. Partizan hotărît al intrăreî cît mai curînd în acţiune, nu puteam să nu fiu îngrijorat de pregătirea mi­litară şi diplomatică. Am căutat să elimin tesa celor cari voiau să intrăn în războiu la zi fixă, tesă pe care am numi­t-o cu călindar. Nu ziua are însemnătate, ci împrejurările.^In re­petite rinduri am crezut ceasul su­nat. Erau însă lipsuri militare, de cari un guvern nu poate fi învinuit dar de cari vinovate sunt toate, fi­indcă nici unul nu a luat efectiv conducerea politicei noastre exter­ne şi militare. Deci în această pri­vinţă toţi oamenii politici suntem solidari şi răspunzători faţă de ţară, împreună şi cu ţara, cu organizaţia­­ politică şi oligarhică răbdată de atîţia ani. Mai speram în fine ca o acţiune naţională sau o ligă aveau de prim­ scop susţinerea guvernului ţărei în revendicările naţionale. De fapt aceste două grupări nu sunt gu­vern cu răspundere, ci manifestaţii libere ale opiniei publice. Ea e în drept să formuleze revendicări chiar exagerate. Dar ca publicul să exer­cite presiuni asupra guvernului, ca acesta să cedeze din teritorii consi­derate ca româneşti, iată ce nu am crezut cu putinţă. In adevăr, împre­jurările pot sili guvernele la cesiuni teritoriale. Acestea sunt însă scă­deri naţionale în potriva cărora po­poarele protestează. Cind Acţiunea Naţională cere intrarea imediată a Romîniei în războiu, şi vrea să im­­pue guvernului încetarea tratative­lor acuzîndu-1 că e prea exigent, a­tunci Acţiunea tinde să se substi­tue guvernului. Această tendinţă de substituire s’a manifestat prin ne­cesitatea exprimată de majoritatea membrilor, cari au declarat că nu mai avînd încredere în tactul şi in­tenţiile d-lui I. Brătianu, cereau for­marea unui guvern naţional. La în­trebarea dacă acest nou guvern ar urma politica celui de azi, sau dacă ar renunţa la Bucovina şi la Banat, ni s’a răspuns că nu aceasta avea importanţă, ci faptul că d. I. I. Bră­­tianu nu mai avea încrederea ţărei Asemenea răspunsuri sunt aprecieri nu argumente. Am declarat că aş­ vota contra unui guvern ori­care ar fi el, dacă ar ceda din ce consider ca drepte revendicări ale Romîniei. Cum e posibil ca străinătatea să dea toată atenţia cererilor guvernu­lui român cînd Acţiunea Naţională sau Liga ar hotărî că trebue să ne mulţumim cu oferta cutărei puteri sau grupări de puteri . In timpul războiului balcanic, opinia publică s’a agitat în adevăr. Dar ea împin­gea guvernul să ceară mal mult de cit i se acordase prin conferinţa de la Petrograd. In acest scop, ea nu exercita presiuni asupra guvernului român, ci asupra străinătăţii. Să nu mi se citeze pilda Italiei. Italia a intrat in campanie, după ce Tripla înţelegere ii dăduse deplină satis­facţia pe toată linia. Rău fac cei ce invoacă exclusiv­ în contra Romî­niei principiul naţionalităţilor. Ru­şii cer Constantinopolul unde sunt Turci, şi Italienii au obţinut Dal­maţia şi part© din Croaţia unde sunt slavi. Bucovina deasupra Cernăuţi­lor pînă la Prut e ţară romînească, cu tradiţii eroice, culturale, cu un masif etnic romînesc în marea lui majoritate. Banatul în mare parte e romînesc, după însăşi statisticele mărturisite de Sîrbî în memoriul lor: Ruşii 2392, Croaţii 4862, Slavii 22134, Sîrbii 283729, Ungurii 242152, Romînii 582049, Germanii 367545. Iar dacă în Torontalul de sud sunt­­mai mulţi sîrbî, ei sunt împestri­ţaţi cu alte elemente în care Romî­nii ţin locul de frunte. Pentru bu­nele noastre raporturi cu Sîrbii, Du­nărea trebue să fie: hotarul dintre noi şi Sîrbî. Dar nu e locul să jus­tificăm revendicările noastre. Am atins această chestiune, întrucît ea explică desacordul fundamental din­tre marea majoritate a membrilor Acţiune! Naţionale şi mine. In ase­menea condiţiuni, nu mă puteam so­li­dezi: «Romînia el conflictul european» broşură, lidariza cu cei cari voiau morţiş ca Romînia să intra in războiu, fără ca Puterile Qnadruplei înţelegeri să-i dea garanţiile cerute în ce pri­veşte revendicările sale. De tărăşă­­neli nu răspunde guvernul român, căci el tratează cu guverne, cari nu ne iau răspunsul mulţumitor. Acei cari zic că pretenţiile noastre nu au fost formulate, sunt în eroare. Pe di­ferite căi, prin convorbiri personale, prin interviewuri, conferinţe şi ar­ticole, ele au fost cunoscute în Ca­pitalei© împotritei înţelegeri. In sfîrşit cred cu tărie că opinia pu­blică poate cere guvernului să nu meargă în potriva simţământului naţional, nu insă să-i ceară abdica­rea dela demnitatea şi revendicările Romînieî. Puterea noastră armată, poziţia noastră geografică, bogăţiile naturale ale acestei ţări, îi îngă­­duesc să vorbească astfel. Războiul va fi prelungit din pricina că Ro­mâna n’a intrat în acţiune, dar de a rămas cu arma la picior, nu e ea vinovată. In desacord asupra acestor ches­tiuni cu cei mai mulţi membrii ai Acţiune! Naţionale, am demisionat. Nu voi răspunde polemicilor, de se vor ivi, întrucît cu toţii sîntem de o potrivă de patrioţi şi întrucît con­sider ca o crimă să ne aruncăm unii asupra altora, uitînd de unitatea su­fletească de care avem navoe în cri­za de faţă. Primiţi, vă rog. Domnule Direc­tor, expresia celor ipai vii mulţu­miri cum şi distinsele mele salutări. G. DIAMANDY -----------------o o o o----------------­ ŞEZĂTOAREA revistei „Şcolarii“ In ziua de Duminică 7 Iunie a avut loc la redacţia revistei „Şco­larii“ o interesantă şezătoare ar­­tistică-literară. Şezătoarea a fost deschisă de d. D. Petrescu, directorul revistei care vorbeşte de cultura ce trebue dată unui popor. Urmează apoi conferinţa d-lui Ivanovici despre Napoleon. D-sa a fost viu aplaudat. Corul societăţei „Avîntul“ intonează mai multe cin­tece populare romîneşti. Urmează apoi d. Semo Lazăr care declamă „Neam Rău“ de d. H. Luca. Fiind în gustul publicu­lui d-sa e nevoit după urma aplau­zelor să mai declame şi „Vis de copil“ de d. R. Lucea. D. Sandu de la Mirceşti a dat ci­tire unor foarte interesante bu­căţi ale dl-sale. Fiind viu aplaudat a mai recitat poezii tot de d-sa. A urmat­­apoi cîntece. D-şoara N. Ionescu citeşte o poe­zie patriotică de d-sa intitulată „Spre Glorie“. După aceasta urmează partea I­-a. Print­r’un prolog a pustat de public, d. Semo deschide partea a doua împreună cu d. P. Gheaţă. Ambii au fost viu aplaudaţi. Urmează d. Daviazolin Care re­cită o scenă din piesa „Scandalul“. D. Georgian a cîntat „Doina”. A fost mult aplaudat. D. Demaro R. a recitat „Furtuna“ de d. Z. Bîrsan. Şezătoarea s’a sfârşit printr’o frumoasă comedie bufă „Redac­ţia“ de d. Sandu de la Mirceşti, jucată de autor şi de d. Semo, în aplauzele publicului. Şezătoarea se poate socoti ca una din cele mai frumoase date de tineretul nostru pînă în prezent. In tot timpul o vie animaţie a dom­nit în sală. Publicul a fost pe de­plin satisfăcut, promiţînd şi pen­tru viitoarea şezătoare concursul său. Pacs A apărut: DEMOCRAŢIA No. 5 din anul III cu data de 1 Iunie 1915, avînd cuprinsul urmă­tor: BISMARCK DESPRE ÎNDRU­MAREA POLITICEI EXTERNE A GERMANIEI de I. C. Cătunea­­nu. CANALUL DELA DUNĂRE LA MAREA NEAGRA, de C. G. Pietraru. RĂZBOIUL ŞI AGRICULTURA de Ion Scurtaru. Note și însemnări zilnice. 30 bani exemplarul. Starea semănătorilor La ministerul de interne s’au pri­mit următoarele rapoarte: Covurlui. Semănăturile în gene­ral sunt frumoase. Pomii fructi­feri de asemenea se prezintă bine. Imaşurile sunt bune. Se prăşeşte po­rumbul. Dolj. Timpul a fost variabil cu ploi şi călduri. Semănăturile, griul şi orzul se prezintă bine, fără rugi­nă şi epicul în creştere. Orzul e bun. Viile promit o recoltă abundentă. Lucerna este aproape pentru al doi­lea cosit. Mehedinţi: Timpul a fost frumos şi călduros. Semănăturile de toam­nă sunt bune. Viile şi pomii roditori promit o recoltă bogată. Porumbul se prăşeşte pentru întîia oară. R.-SARAT. — A plouat în tot judeţul. Griul este bun. Fîneţele, livezile şi viile sunt frumoase. Lo­cuitorii stropesc viile şi prăşesc porumbul. ILFOV. —■ In acest judeţ a plouat pe teritoriul comunelor din­spre nord a judeţului. Mai puţin însă în spre nord. In comunele Co­­libaşi, Vororileşti, Vidra şi Frăsi­­net a picat grindină. DOROHOI. — A plouat puţin şi peste tot. Semănăturile de toamnă sunt mijlocii. Porumbul se prăşeş­te pretutindeni. Semănăturile de orz şi ovăz sunt slabe din cauza lipsei de ploaie mai multă. BOTOŞANI. — A plouat foarte puţin. Semănăturile de toamnă ca şi cele de primăvară, merg slab. Se prăşeşte cartoafele şi porum­bul. Parte din vii şi pomi fructi­feri s’ia compromis din cauza bru­melor. Imaşurile şi fîneţele sunt frumoase. ----- ---OXO...............O Ultime informaţiuni politică­ internă Paralel cu reluarea activităţei de la „Acţiunea Naţională“, ziarul „Epoca“ încearcă de,trei zile, — prin comunicate cari nu ştim în­tru cît sunt sau nu autorizate, — să creieze o atmosferă de neîncre­dere în jurul Minatorului de răz­boi. Se vorbeşte în aceste comunica­te de „NEPASAREA CRIMINA­LA CE A DOMNIT LA MINIS­TERUL DE RĂZBOI“, tinzând să provoace astfel o polemică de pre­să, — pe cit de inoportună, pe atît de nedreaptă, — asupra armamen­tului nostru. Dacă în situaţiunea din prezent aceasta poate fi concediţia unu­i ziar romînesc şi a celor cari II inspiră, despre îndatoririle fiecă­ruia faţă de marile noastre inte­rese naţionale, nu aceasta este şi concepţia noastră. Ispirîndu-ne din o înţelegere mai superioară a situaţîunei din prezent şi preocupîndu-ne numai de salvgardarea intereselor romî­­îteşti, pe cari iaceastă situation© te-a pus în discuţia, fără voia noastră, socotim inoportună şi dăunătoare polemica la care ne in­vită „Epoca“ cu o lipsă de con­ştiinţă surprinzătoare despre ceia ce azî este şi nu este îngăduit. Dar după ce vremurile de mari prefaceri vor fi trecut şi cînd cli­pa socotelilor va fi o datorie, în discuţiunea generală a răspunderi­lor tuturor, vom avea să stabilim atunci cu deplină libertate greşe­lile unora şi meritele altora, fără patimă şi ambiţiuni ori porniri personal©, ci în cunoştinţă exactă de cauză şi cu de­o potrivă drep­tate în cîntărirea acţiunea fie­că­­ruia. Pînă atunci, pentru noi rămîne inexistentă orice provocare la o polemică în jurul activităţei Mi­nisterului de război, fie de sub ac­tualul ca şi de sub foştii conducă­tori din ultimii ani ai departamen­tului acestuia. Tot ce avem, însă, de relevat de­o­cam­dată, o contrazicerea din acelaşi număr al ziarului „Epo­ca“ între afirn­aţiunea că la Mi­nisterul de război e o „NEPĂ­SARE CRIMINALA" şi preconi­zarea unei acţiuni imediate a­lto­ra mi­ci. Adevărul este că şi una şi cea­laltă afirmaţiune sunt de­ o potrivă de nesincere, fiindcă ele sunt nu­mai pretextul care ascunde sco­pul nemărturisit al campaniei aces­teia: OBȚINEREA FORMAREI UNUI GUVERN NATIONAL. Politică internă măruntă de oameni mici la vremuri mari ! Iată la ce se reduce patriotismul gălăgios al unora. * Consiliul comunal al Capitalei a fost convocat pentru azi la ora 5 p. m. * D. A. Vichy, secretar de lega­ţie cl. III pe lingă legaţiunea Ro­­mîniei din Roma, a fost mutat în aceiaşi calitate, la Viena, în locu­l­ lui Telemae, pus în disponibili­tate. Parlamentarii conser­vatori au fost convoca­ţi după cum anunţă «S­­pocin la o consfătuire acasă la DL Ion Lahova­­ry pentru Vineri la ora 4* p. na. După informaţi­uniie noastre obiectul con­­sfâtuirei acestea, 11 va Lac© chestiunea fuziu­ne! cu d-l Take lenes­­cu, despre care noi am vorbit la vreme. * In jurul raportului anual al comitetului „Asociaţiei Latine“, unele ziare au publicat între alte semnături şi pe adela a d-lui Ion I C. Brătianu. Cel puţin în ce priveşte semnă­tura primului ministru, nu cre­dem autorizaţi să afirmăm că d-sa nu a semnat şi nici n’a autorizat pe nimeni să-l sem­nieze. Lucrul era de altfel bine înţeles pentru ori­cine, în afară de acei cari au săvîrşit acest fapt, pe care o lăsăm altora să-l califice. * Casele de împrumut pe gaj, ale industriaşilor şi agricultorilor au început să funcţioneze aproape în toate judeţele. Aceste case vor acorda agriculto­rilor şi împrumuturi pentru a-şi construi hambare şi magazii în ve­derea recoltei noi. * In vedere că pentru moment Primăria nu a primit un nou stoc de zahăr la depozitul său, se face cunoscut că pînă Luni 16 Iunie cu­rent, ori­ce vînzare de zahăr est© suspendată. Această suspendare se hotăreşte şi în interes de a se organiza distri­­buţiunea în mod cu totul satisfăcă­­tor pentru public. *D. Em. Pitişteanu, consul al Ro­miniei la Monastir, se află în Capi­tală. * Balil-Rey, preşedintele Came­­rei otomane, a sosit dii dimineaţa la Bucur­şti, venin­d din Viena şi Berlin,—şi a plecat în aceiaşi zi la Constantnopol prin Giurgiu. * D. Dim. Georgescu, consul ge­neral, a fost detaşat provizoriu pe lingă legaţia Romîniei la Sofia. * Citiţi în „ROMANUL“ care apare azi la ora 4 : Luptele din Franţa (ucidem pe fie­care zi 10.000 germani). In jurul unei demisii; Muntele de pietate şi averea în Franţa; Războiul în cinematograf; Războiul şi pacea, etc. etc., cur şi şi ultimele telograme oficiale. * Atragem atenţia cititorilor a­­supra următoarelor articole, apă­rute în „Democraţia“ TS 10. 5 din a­­nul III, cu data de 1 IUNIEe 1815 şi intitulate: BISMARCK DESPRE ÎNDRU­MAREA POLITICEI EXTERNE A GERMANIEI de I. C. Cătu­­neanu. CANALUL DE LA DUNARE? LA MAREA NEAGRA de C. G. Pietraru. RĂZBOIUL SI AGRICULTURA de Ion Scurtaru. PATRIOTISM Fundamentul moral al u­nui popor, e patriotismul fără el nu putem concepe , o viaţă dar încă un stat.­ir (V. Conta) In nici o vreme poate cuvîntul de patriotism n’a avut o mai pre­cumpănitoare însemnătate ca în timpurile în care nu sunt date le trăim. In vîrtejul ameţitor al războiului in care au intrat aproa­pe toate naţiunile din Europa şi unde ambiţia fiecărui popor e să învingă cu orice preţ, în astfel de clipe, doar numai acel cald patrio­tism e în stare să înalţe sufletele făcîndu-le să înfrunte orice pie­deci şi să înfăptuiască cele mai mari vitejii. Căci te ’ntrebi une­ori ce ar mai însemna viaţa unui popor fără simţul patriotismului şi ca atare lipsit­ de om ideal na­ţional, cu siguranţă că acel popor l’am socoti ca neexistînd. Am văzut ce-au însemnat pe vre­muri patriotismul legendar al Spartanilor, Atenienilor, Cartagi­nezilor, şi cum o mină de oameni (e vorba de Spartani) au rezista unei formidabile armate a Perşi­lor în strîmtoarea dela Termopile Am văzut iarăşi cum naţiuni nu­meroase şi puternice au dispărut în noaptea timpurilor, pentru sin­gurul motiv că n’au avut un ideal naţional şi n'au cunoscut înţelesu cel adevărat al cuvîntului patrio­tism­. Din aceste constatări triste dar adevărate se poate vedea că prin­cipala condiţie de existenţă a unei naţiuni e patriotismul fără el nu se poate concepe un stat puterni.­­Ce să mai spunem de imperiu german ? Este cazul în adevăr ti­pic ce a posedat şi posedă o con­ştiinţă sociala şi care a reuşit să-şi realizeze idealul Naţional. De l Fiohte pînă la Bismarck ideia u­nităţei naţionale fu obiectul preo­cupări generale sistematice şi per­manente a cărei realizare progre­sivă mersa aşa de sigur că Bis­marck la 1871, nu făcu de cît să consacre oficial o stare de lucruri care exista încă de pe la 1831, du­pă constatările lui Edouard Oui­net, pe vremuri student la Hei­le­­berg. Se ştie iarăşi pe de altă par­te că în Franţa după 1870 toată viaţa conştientă a poporului fran­cez stătu suspendată de ideea răz­­bunărei. Sforţări de neînchipuit ur­mară în conştiinţa franceză, repa­­rînd dezastrul. Azi după atâta trecere de vreme, pare o’» sosit momentul când Fran­ţa, trebue să şi î neun une frunte c­u laurii unei glorii demnă de un popor patriot şi civilizat. Vorbind de noi românii, sim­ţă­­mîntul patritismului a fost şi est.L­egendar. Pag­­nete istoriei noastr­ei-l dovedesc cu prisosinţă Fap­tele mari şi glorioase ale voevozi­­l­or noştri, iubirea de neam şi ţară, actele de eroism înfăptuite de români au dus peste hotare fai­ia , că suntem un popor patriot şi viteaz. De aceeia privesc azi starea de lucruri cu o oare­care îndoială, căci observ că o parte din opinia publică e stăpînită de o mare ne­linişte şi o îngrijorată frămîntare sufletească. Cu toţii asistăm la mişcări de stradă sgomotoase, întruniri mai mult de­cit scandaloase care de­generează în cele din urmă în bă­ta­ie, focuri de revolver, arestări capete sparte. Mai mult, o anumită presă pro­pagă răsvrătire acuzînd de ,vîn­tuţii neamului“ pe oameni onora­bili, care nu şi fac de cît datoria ori cît s’ar sili aceşti patrioţi să lovedească că voesc să servească cauza sfîntă a românismului, noi nu-i credem. Cu toate astea, eu unul susţin că toţi românii sunt­ buni patrioţi, oţi voesc o Românie mare şi res­pectată de lumea întreagă, toţi cînd ţara îi vor chema să-şi facă da­toria, vor veni cu drag. Acum ce ne mai rămîne do ră­­nit de cît doar s’aşteptăm în li­­nişte mersul evenimentelor, să fim răbdători şi să avem toată încrede­rea în oamenii noştri care ne gu­vernează şi care în fiecare clipă se gîndesc la binele şi fericirea aces­tei ţări. A fi patriot înseamnă : a fi crn­­dit, a avea o conştiinţă curată şi inteligenţă vie, a avea un arbitru p­rin filosofic pentru compatrioţi t­ăi, în sfîrşit un criteriu biblic din care să reese principiul că viaţ­­­a aparţine tuturora şi că tu nu­­şti de­cât un luptător întriun răz­boiu care tinde spre fericirea a glorie­tărei tale. Aşa înţelegem noi patriotismul adevărat, şi aşa trebueşte să-l înţe­leagă toţi bunii români cari îm­prumutând limbagiul arderean­­lui poet Goga : Avem un vis neîmplinit Copil al suferinţii De talia lui au răposat Şi moş­ii şi părinţii. , I. Paşcall.

Next