Viitorul, iulie 1915 (Anul 8, nr. 2652-2682)
1915-07-22 / nr. 2673
amawawawaaBEBE Din Marti 21 LA TRUPA FRANCEZĂ lit taatän CU DNELE Jetty Bussstam! de la Teatrul Vaudeville |âaa9 Qaaîhier de la Teatrul Gymnase |» Renés Catenae de la Teatrul Porte St. | Martin ’H Estelle Bados deia Boufies. Parisiens I' HUMES deia Teatrul Variétés B RIZ A R D de la Teatrul Grand Guignol Btiireliepoy deia TeairuJ Palais Royal VOR JOGA comedie în 2 acte de Q. COURTELINE ?VICTOR ARTISTIC SUCCES ENORM In fața unei grădini arin pene s’a reprezentat aseară pentru prima oară la Cinema ZEFIRUL, zguduitoarea dramă „FLOAREA RUINELOR“. Emoționantele scene au înduioșat și stîrnit admirația publicului, văzînd cum un părinte voește ași ucide fiica. RATHER Se găsesc numai la: DEPOZITUL GENERAL pentru ROMANIA BUCUREȘTI Strada ROAÜNEI 21/23 BUCUREȘTI STR. SMÂRDAN 51 și 27 Telefon 3/63, 39/41 și 30/20 aduce la cunoștință că a primit un transport de Cântare Garoens De la 250—2000 kgf. minitsss.SISTEMATICE CURELE de piele calitate superioară Preluăm Vânzarea ::. COMISION::: DEPRAI5E DE ORICE FEL ------LA STAȚIUNI-------Ungare, Austriace și Germane Societatea Anonimă Bemion de Comerț, București, Strada Smîrdan 1 ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA Erî s’au întrunit la sediul Uniunei Centrale a Sindicatelor agricole, un mare număr de agricultori, spre a se consfătui și lua hotărîri privitoare la transportul și exportul productelor agricole ale târfei. întrunirea a fost prezidată de d. D. Seceleanu, asistat de d. togu Cristodorescu. Discuțiunea a început în jurul chestiunei tinerei congresului. O parte din agricultori sunt du părere să se amine congresul —numărul celor de față, nefiind suficient pentru hotărârile ce se vor lua în împrejurările acestea. O altă parte este pentru ținerea nemurziată a Congresului, chestiunile fiind prea importante și reclamând rezolvare grabnică. D. C. IARCA, deputat socotește că ar fi bine să se amine congresul , necesitând un cât mai mare număr de participanți. D. AL. ZISSU. spune că congresul trebue să se ție neapărat, întru cit sunt în joc interesele vitale ale ale țărei care vor să se amine tinerea congresului sunt tocmai acei care și-au exportat griul, răînănîndu-le numai porumbul. Dar sunt — apune d-sa — o mulțime dintre noi care nu au exportat nicî grîu nici porumb, și suntem expuși la pagubele cele mai mari. Pentru coi, data tinerei congresului are o deosebită importanță, și ea atare nu trebuee rimnată. Trecînd la altă ordine de idei, d. Zissu spune că s’au făcut favoruri cu transportul și exportul cerealelor, fapt care a îmbogățit pe unii și ruinează pe alții. Intre cei favorizați se găsește și o d-nă, care a încărcat într'o noapte 50 vagoane, deși se găseau alții înscriși înaintea d-nei, fapt pentru care au dat în judecată personal pe d-niii Al. Cottescu, directorul general al C. F., Danielescu, directorul serviciului mișcărei, și Sfințescu, funcționar în dir. C. F. Nu cunosc soarta procesului, dar cred în Justiție. D. A SBULESCU spune că deși este înscris pe listă dela 1 Februarie, totuși din cele 107 vagoane pe care le are nu a exportat decît unul singur.» După cîteva discuțiuni asupra congresului se admite ca întrunirea de astăzi să fie consacrată discuțiunilor preliminare, rămănînd ca congresul să se fie Dumineca viitoare. . _ D. N. ENALESCU senator. Vorbind în chestiunea politicei guvernului, atacă pe d. ministru Em. Costinescu, pentru măsurile pe care le-a luat ca să șicaneze pe agricultori și țărani. Această situațiune creiată prin măsurile ministrului de finanțe, trebue să ne tacă să ne gîndim serios la soarta țăranilor noștri. Există o complicitate în administrația țărei, dela ministru pînă la cel mai mic funcționa«..», Ceea ce face guvernul cu bogăția tărei este o adevărată Bătie de joc. Cei ce ne conduc trebue să-șî primească pedeapsa. Pe cînd Germanii ne-au exploatat timp de 30 ani, nouă nu ni s’a dat posibilitatea să-l speculăm cînd am avut prilejul. Pentru apărarea intereselor clarmei agricultorilor ne trebue un ziar. Numai așa vom putea lupta pentru îmbunătățirea soartei țăranilor noștri, care este și a noastră. Astăzi, ce jurnale susțin pe agricultorii Nici unul. Și dacă vă veț pune întrebarea de ce nici un ziar nu ne apără, veți vedea că se găsește în redacția ziarelor „Adevărul” și „Dimineața“ este unul care a căpătat autorizații de export fie pentru ouă, fie pentru boi sau alte lucruri, am văzut chiar eu intrând odată un redactor de la „Adevărul” la d. ministru Costinescu, și cerîndu-i un mic favor. Această stare de lucruri este revoltătoare. ... Vom trece într’un dosar faptele petrecute și ele ne vor fi de folos. 11. NAE MATEESCU-PARLOG. vorbește de favorurile pe care le face Direcțiunea O. F. acelora care vin cu cîte o carte de vizită. Povestește cum a fost refuzat cândva, ■deși se îndeplinise toate formalitățile, pentru ca un senator să-l ia înainte. I. POPOVICI. Să mergem la rege, să ne plângem. D. C. LUPESCU (Apărat). Sputere moi fine 22 lei bob mare. Icre moi fine 26 lei bob mare Icre tescuite 22 lei dulci. Icre tescuite 26 lei parfumate Unt proaspăt zilnic, fruct © ales. 36 Victoria. Stat particular. Dp‘ Gottfried; Boale Interne și sifilitice . ’ Rămîne toată vara în Capitala] [ CALEA DUDESTI No. 11 Consultatorii 9—12, 2—6 p. m. ne că favorizații au obținut autorizația pentru vagoane și export, luînd înaintea altora care erau lipsiți de sprijinul binevoitor al celor mari. D. ALEXANDRESCU-MALU arată emu Casa Centrală a băncilor populare a făcut speculă cu vagoarne.Cu o sinceritate surprinzătoare— spune d-sa — profitul realizat din aceste afaceri sunt trecute în registrele de operațiuni. • Citează cîteva cazuri concrete petrecute pe la diferitele bănci populare, își exprimă revolta față de sistemul practicat de băncile populare de a se acoperi unele pe altele. Citează cazul unui șef de gară care a publicat un raport de neregulile constatate de el și a cărui pedepsire a cerut-o Casa Băncilor populare. De asemeni nici obștiile nu au fost lipsite de favoruri. Astfel o obștie la Tecuci, a putut încărca 42 vagoane cu producte cumpărate de la samsari. 4T D. G. CimiLTODORESCU,directorul „Uniunea sindicatelor agricole”, dă citire rezultatului audienței pe care comisiunea sindicatelor a avut-o la d. ministru Angelescu. Domnilor, Uniunea centrală a sindicatelor agricole are să vă facă o comunicare. D. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, a poftit Sâmbătă de dimineață la minister o comisiune a BARB GHER1ANI, București BIROU TECI IMIe-PALATUL „GENERALA“ FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZIT: Secerători — simple și de legat Sfoară de Sf iania Treerători manuale cu manej Press» și sdrobitosri de struguri Autotractoare „PIONEER“ Pluguri cu discuri Castane și Mașini cu Aburi MOTOARE DE BERLINA Uleiuri Minerale Americane POMPE-REZERVOARE Curele — Furtuni de Cauciuc Ce facearea produselor de pe domeniile BSHBHB Mae G. Cantacuzino C^LEA FILOȘILO^ 50, colț cu Sf. Ameri * DIN VIILE DE LA D EUtcj mmE ÜUD. PRAHOVA PIT Preturi foarte reduse ComeniZUQ se primesc și prin telefon No. 751 și se execută prompt la domiciliu — ATRACȚIUNI — •Sînt conicerie simfonice sub direcțiunea d-lui OCTAVE HODEIGE TI IltssS orchestra italiană lopez ADUNAREA AGRICULTORILOR LA UNIUNEA SINDICATELOR Discuțiuni preliminare congresului. Moțiunea agricultorilor și arată că acei rampnp instalcțiuni moblfiulu! 6DERNE__PENSIUNE Direcțiunea HUSSER Restaurantul Hotelului „Constanța Palace“ Restaurantul Cazinului și Barul American sub direcț unea DOSSER proprietara hotelului «Reyraer» rantia ce se cere că am vor fi exportat și să se ia măsuri urgente pentru aducerea unui efok mare de saci din străinătate. Toate aceste măsuri pe caria sa le găsește foarte nimerite, sunt de resortul altor ministere. 7) Chestiunea autorizărilor speciale de export.— Profitînd de evaziune comusiunea Uniunei a protestat pe lingă d. ministru al lucrărilor publice împotriva autorizărilor speciale de favoare ce s’au acordat și se acordă pentru unele articole prohibite — grîu mai ales. De asemenea autorizații pentru grîu nu avea nici o cunoștință, declarindu-ne că nu e cu putință să se fi acordat. I s’au precizat atunci cazuri concrete și în urma cercetărilor ce a făcut imediat la direcția căilor ferate, s’a putut convinge spre marea d-sale surprindere, că asemenea autorizațiuni s’au acordat, de către ministerul de finanțe și că ele au fost trimise direct căilor ferate pentru acordare de vagoane. In urma celor constatate de ministru al lucrărilor publice n’a putut să facă altceva decît să protesteze și d-sa alăturea de comisiunea Uniunei noastre contra unor asemenea procedeuri. A dispus în acelaș timp ca asemene cereri să-i fie aduse și d-sale la cunoștință. Cum chestiune de această natură sunt mai mult de resortul ministerului de finanțe, lucrările s’au oprit deocamdată aci. 8) Gestiunea vagoanelor de compensație.— Am ridicat și aceasta .—— centiune, arătînd specula ce se fac: noastre, cu care a ținut săi^u asemenea vagoane. Comisional«' aibă inainte de congres o convoi' Uniunei a emis ideia că sindicate: bire pe chestiunea transportului și agricol» sânt cele mai indicate și exportului productelor agricole. In se ocupe cu importul unor anumite cele ce urmează, comisiunea are 6 mărfuri, iar vagoanele străine ce vii no area să vă comunice in scurt a:cu aceste mărfuri să le aibă la disceastă convorbire, precum și declar, poziție pentru încărcatul și exportațiunile ce î-a făcut de ministru, fiul productelor agricole. I guvernul este însuflețit de cea ! Am făcut cunoscut d-luî miniștri mai vie dorință pentru a înlesni că în această privință am avut pro transportul și exportul productelor puneri serioase, cari însă nu au pu căci își dă bine seama pe de o partut fi duse la buni sfîrșit pentru este de dezastrul economic la care nu au putut obține autorizațiile ne este expusă țara din lipsa de export ce sare cari însă s’au dat cu mare în iar pe de alta de ineficacitatea stin Iei vine speculanților de tot felul, jenirea acestui export ca chestiune i La propunerea noastră ea în vis de interes politic. Chestiunea înlesnirea transportului și exportului productelor agricole a fost discutată in mai multe consilii de miniștri si s’a ajuns la următoarele măsuri, cari se vor pune imediat în aplicare: 1) Libertatea deplină pentru exportul tuturor cerealelor, ridicinduse deci prohibirile de pînă acum.— Măsura se va ține în aplicare inteisiv ,ce se va o solutiune satisfăcătoare de transport și export ale productelor din vechea și noua recoltă. tot cel puțin asemenea cestiuni să se rezolve prin sindicatele agricole d. ministru al lucrărilor publice n’a avut nimic de obiectat, din potrivă , găsit foarte nimerită propunerea Cum însă și această cestiunne era în cea mai mare parte tot de resortul ministerului de finanțe, n’am putut ajunge firește la nici un rezultat. DOMNILOR. Acesea sunt în linii mari măsurile ce d. ministru al lucrărilor pu , . jblice a declarat că a luat pentru un Irentru găsirea unei cit mai bulesnirea transportului și exportului ne solution! În această chestiune, productelor agricole, ce face apel și la dorința ce colect Cu aceste măsuri, d-sa are erediutivitatea agricultorilor sî-ar expri ta că am putea ajunge să exportăm mai prin reprezentanții lor, Sindii 800—1000 vagoane de producte pe zi, cățele agricole și Uniunea lor. Aci este locul să vă facem cunoi 2) Transportul pe căile ferate. —’cut că un ministru ne-a dat însăr Se vor da vagoane românești pen cin avea să cerem cu ioăistrintă countra transportul productelor pînă la greșului de azi, numirea a două costațiile de graniță și pentru toate misiuni, de agricultori. Ună din aaceste satiunî sub nici un motiv în ceste comisiuni cu însărcinarea d: să nu și dincolo, de graniță, aceasta a studia personal cu d. ministru și din punct de vedere militar. În alte măsuri ce s’ar mai putea lua Spre a se spori acest trafic se vor în vederea unei înlesniri și mai construi imediat linii de garaj în mari a exportului, iar cea de a doua statuie: Predeal, R. Vadului. Pa o comisiune de a supraveghea in dealanca și Burdujeni. In același scop prope și zi cu zi la direcțiunea miș se va permite și utilizarea liniilor căreia. s. chipul cum se face disperață de interes particular, stabilindu-se o taxă de transport pe aceste linii, spre a se evita specula. In ce privește vagoanele străine ce s’ar aduce în țară de către cumpărători pentru sindicatele agricole, d- ministru al lucrărilor publice a făcut declarațiunea categorică că este hotărît să dea orice garanție, i s’ar cere că aceste vagoane vor fi puse la dispoziția sindicatelor și că odată încărcate vor fi trimise înapoi în străinătate. 8) Transportul cu carele. — In această chestiune s’a luat o hotărâre nouă, anume de a se permite transportul cu carele, al productelor agneole destinate a fi exportate, din orice parte a tărei, nu numai din anumite zone, cum era pînă acum. Permis pentru aceasta se va da însă numai producătorilor sindicatetribuna și manipularea vagoanelor, comisiune care ar obține de la d. ministru depline puteri pentru reprimarea oricărui abuz ce s’ar încerca să se facă. Ședința s’a ridicat la orele 12 și jumătate, urmîmd ca la orele 8 d. a., să continue discuția în sala de ședințe a Camerei de comerț din Capitală. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA Discuțiunile au coontinuat după amiază în sala de ședințe a Ceilor, obștiilor, etc. nu și speculanților-Ridicînd chestiunea transportului pe șosele cu camiojine automobile, ni s’a răspuns că deocamdată statul major se opune, căci s’ar pricinui stricăciuni prea mari șoselelor. Speră însă d. ministru să ajungă la o soluțiune satisfăcătoare și în această chstiune, anume să se permită și transportul cu camioane, reglementîndu-se viteza și încărcarea lor. 4) Chestiunea de Unit Decauville. Chestiunea a fost amănunțit studiată și în urma referatului prezintat consiliului de miniștri, ministerul lucrărilor publice a fost autorizat să construiască linii Decauville pe următoarele șosele care duc spre frontieră: a) Tg Jiu-Frontiară (cale largă ferată până aproape de frontieră și apoi cale îngustă); b) Palanca-Frontieră; c) Fălticeni-Cornu-Luncen; .r 1 d) Bucecea-Mihăileul. Se vor mai construi asemenea HtJ* Decauviile și pe toate șoselele celelalte cari ar putea fi întrebuințate in acest scop. .c. In cazul cînd ministrul nu va dispune de materialul trebuincios, se va da și în întreprindere particulară construirea unora din liniile Decanelle. Ar trebui stăruit, însă ca aceste concesiuni să se acorde nu direct întreprinzătorilor, ci Sindicatelor agricole 5) Formalitățile vamase. — Cum ■ îndeplinirea formalităților vamale la stațiile de graniță constituesc un obstacol în accelerarea transporturilor și exportului, el a luat hotărârea ca pentru unele din aceste stațiuni, serviciul vamal să se facă, nu la graniță, ci la o altă stație, înaintea stației de graniță, cam de pildă Ploești pentru Predeal. S’a mai hotărît apoi ca serviciul vamal să lucreze mai intens, sporindu-se numărul funcționarilor. 6) Chestiunea sacilor.—. Ridicîndu-se această chestiune, «n ministru m»a declarat că este de mare interes economic și strategic ca încărcările să se facă în iacl. Spre a se evita specula ce se face cu sacii, ne-a adăogat d-ea, ar trebui să se fixeze preturile maxime ale acestui articol, atît pentru vînzare cît și pentru închiriere, să se reducă gacuiui industriali din Palatul Camerei de comerț. Ședința se deschide la ora 3 și jumătate sub prezidenția ddul D. Seceleanu asistat de <L G. Cristodorescu. D. D. GRECEANU spune că s-au luat măsuri pentru toți afară de agricultorii cari au de cumpărat lucrurile de care au nevoe pentru agricultură. Toate breslele din țară au știut să se solidarizeze cînd drepturile lire erau amenințate. Numai agricultorii nu s’au solidarizat. Noi am știut să jertfim interesele personale, intereselor țarei. Dar dacă ne închinăm în fața intereselor țărei nu putem face acelaș lucru în interesul meschin al cîtorva. Ceram să nu se dea autorizații personale. Ni s’a afirmat că s’au dat autorizații de export unul evreu. D. Ministru al lucrărilor publice a constatat că faptul era adevărat Noi cerem să se facă tot posibilul pentru ca agricultorii să fie înlesniți să realizeze cîștigul datorit muncei lor. In discuțiunea ce am avut cu d dr. C. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, care s’a arătat foarte binevoitor cu noi, d-sa a ținut ■să ne arate că a făcut tot ce a putut ca să deschidă mai multe puncte de exporti și ca să augmentez traficul de la 300 vagoane la 1000 dlnie. D. ministru a mai adăugat ci față de cererile Sindicatelor de se construi linii Decauville, a ajutat această idee și o va realiza. D. Greceanu arată greutățile dnstribuirei vagoanelor. Această chesiune nu se poate tranșa într’o întrunire publică. D. Ministru al lucrărilor publice m’a autorizat să vă fac următoarea propunere : să se numească o comisie care să hotărască cantitaea de export față de interesel Statului și față de... exportul anu ui trecut. D. Ministru a dat dreptul acestei comisiuni să controlez la direcțiunea Căilor ferate, modul cum se face distribuția de vagoane. D. ĂL. BADARAU spune că. ministru al lucrărilor publice durmid socoteală de curenttul cehi interesați a declarat că guvernul ste însuflețit de cea mai vie dorință de a înlesni transportul șixportul produselor. Prin urmare guvernul e de părere să se ridice prohibițiunea de export. Nu putem da cît să fim fericăm că împrejurările fac pe guvern ei ridice prohibițiunea. Avem deci un punct câștigat. De foaia nu mai este nevoie de un congres. De aci încep chestiunile mai difacile. — Cum vom face exportul ? Ge nn., joace practice propunem noi . Se pune chestiunea dacă sunteți gata să facem jertfe pentru Stat Ar fi neimerit să oferim ca taxă benevolă de export chiar 2000 lex. (Adunarea protestează). Oratorul spune că lucrurile trebuiesc judecate mai profund, căci spune d-sa, trebue să fie o legăhxră între taxele acestea și modaliățile de a facilita exportul. A doua chestiune. Cum se împarte exportul între producția veche și cea nouă în. Bădărău crede că pentru recolta nouă, nu trebue să se aștepte scurgerea recoltei vechi. Cred că suntem de acord să sexprime orice autorizație de export care are și din cadrul măsurilor legale la locul Becauville-lor, crede că, ■8 mult mai bine să se introducă vagoane străine pînă la ultima gară înainte de graniță. D. N. ENALESCU, spune că bunăvoința guvernului așa fost descrisă cum a descris-o d. Bădărău. In ce privește taxa de export de 2000 lei de care a vorbit d. Bădărău, este o copilărie. Relativ la recolta nouă și la recolta veche, e de părere să se exporte recolta din 1914 și apoi cea din 1315. Propune să se ceară miniistrialul de lucrări publice: 1) să nu se mai dea integral unui proprietar toate vagoanele pentru care s’a înscrie ; II) cererile de autorizație 7 seara, pentru exporti să nu fie supuse la condiția ca plată să se facă anticipat. Taxele pentru Crucea Roșie să nu se mai perceapă, că numai taxe în folosul Statului ; III) să a*prim exportul vitelor. II. Autorizațiile pentru transportul cu căruțele să se dea la capitala județelor respective. V. Suprimarea tuturor autorizațiilor. D. ZISSU spune că în loc să se dea 2000 lei suprataxă, cum a fost le părere d. Bădărău, ar fi bine ca Sfatul să cumpere toate cantitatea de producte, și agricultorul ar fi mulțumit cu 4000 lei vagonul. D. N. FILITTIS combate păreriile d-lui Bădărău. D. C. IARCA spune că mărturisirea d-lui ministrul al Lucrărior publice este condamnarea politicei economice a guvernului. Relativ la taxa de 2000 lei de care a vorbit d. Bădărău, d. iarca înreabă: la ce preț să se dea această axă . Propune soluția următoare: Să nx facă o masă totală a întregei cantități de grîu și porumb ce ar» "a care să poată exporta o cantitate oarecare. D. GHEORGHIU-Fălciu spun că rezultatul politicei economice a guvernuluĭ este dezastruos. In ce privește soluțiile d-sa e de aceiași părere cu* d. C. Jarca. D. MUSCELEANU. Chestiunile de amănunt vor fi tranșate de către comisiunea instituită în acest scop. In Moldova organizația sindicatelor a funcționat mult mai bine decît în Muntenia. Grațe bunei funcționări a sindicatelor din Moldova, s’a permis scurgerea întragei cantități de porumb. 1 . C. TISESCU se întreabă dacă vom putea exporta. D. AL. SAULESCU. Germania are nevoe de cereale, așa încît la întrebarea dacă vom exporta, putem răspunde afirmativ și sigur. D. LUPESCU e de părere că dacă se dă voe pentru exportul griului să beneficieze de prioritatea încărcărei acei care nu și-au exportat nici porumbul din recolta anului trecut. La urmă se citește următoarea MOȚIUNE: „ Agricultorii mari și miei, întruniți azi 20 Iulie c. în urma convocărei Uniunei Centrale a Sindicatelor agricole luînd în discuție situația nenorocită ce 11 s’a creiat din cauza obstacolelor puse in calea transportului și exportului productelor agricole. Ascultând declarațiile făcute de l. Ministru al Lucrărilor publice Comisiunea Uniunei Centrale a Sîa ieșitelor agricole. Exprimă următoarele deziderate ce urmeaza sa fie aduse la cunoștința guvernului. 1) Să înceteze sistemul corupător le autorizări personale pentru exportul cerealelor prohibita. Același măsură să fie aplicată tuturor producătorilor, RIDICANDU-SE ORICE PROHIBIRE DE EXPORT. 2) Să înceteze specula cu vagoanele zise de compensație; distribuția lor să fie atribuită sindicatelor agricole. 3) Să se întervie pe lingă d. ministru al Domeniilor pentru cumpărarea de saci spre a fi revînduțî producătorilor șî pe lingă d. ministru al Industriei pentru fixarea prețului maxim al sacilor. 4) Să dea deplină putere Comitetului Uniunei Centrale a Sindicatelor Agricole ca, împreună cu al ministru al lucrărilor publice să hotârască calitatea de export, modalitatea exportului recolte nouă față de recolta veche, modalitatea distribuirea vagoanelor între producători. 5) Libertatea cărăușiei și plate de export la vamă, să se facă nu înainte de marcare. Adunarea a luat sfîrșit la ora •oooo Binele cu brioalte pentru domni ^ -CELE MAI NOUI MONIVRI INELE de DAMĂ- MODELE De PARIS CU BRILIANTE^ SAFIRE DESCHISE, SMARAGDE / CAROL %0^1w FRAȚII ROLLER •se 69 ® Desfacerea Falimentului STRADA LIPSCANI No. 2 MARE REDUCERE DE PREȚURI Mătăsuri, Stofe, lingerie, pînzărie, confecțiuni de dame și sCujii etc." 666