Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)

1915-09-15 / nr. 2728

! INSTITUTUL D? FETE ! „mmmm" Euraresti, Caisa Victoriei ISO Repu­rtat ca­­ din cele mai se­rioase iimirtuţbmi da cultură şi e­­ducaţie din țară Curcile iîiciii !a 9 Bsptsnibri» Rimtuare LUCHLTIA CHINTU LicentUta iw tttera. i. la l •** '»îivtici; itrM-8 ss IU last teiul internat-extarnat da bsat Liceul Principele Carol No. 1, Str. VASILE CONTA No. . (în centrul Capitalei aproape de toate licen­ţ­ele statului şi de şcolile comerciale)­­ In urma bunelor rezultate obţi­­nnute în cursul anilor precedenţi­­ direcţiunea face cunoscut că des­chide cu începere de la 1 SEPTEMBRIE 1315 CURSURI DE LICEU (cl. I-V) . ©re*»« 411(v—id dmm ii Mai MULTE VILE SaS Cartierul FI­LACET-G­RAMONT LOCT DS CONSTRUCȚIE pe ŞOSIEAUA - COLENTINA - 011E­­RAS1, în ori­ce mărime. LOCURI DE FABRICĂ în dosul GA Ulii OBOR infesnici de plată și în rate Pentru ori­ce informaţiuni a se adresa G. A. SUTER Strada SUTER No. 9. sau G. A. SUTER Administraţia moşiei Goleaţi oi întreţinere solidă, educaţiune exemplară, îngrijiră părintească. Corpul didactic e ales dintre cei mai distinşi proAsorî aî şcoa­­l­­ei or secundare ale statului. 4 278-1 O’solBu­gisrfSactic de pepiim­ea mai Sî­pit bună calitate se găset­e de vînzare numai la D-nii Christea & Târano Calea Victoriei No. 68. Calea Moşilor 321 INSTIINTARE — o — T’RTNCTPELE BASARAB BRÎN­­COVEANU menţinînd fondul de ajutor pentru învăţătura elevilor săraci şi meritoşi rămaşi pe din a­­fară din şcoile statului. Direcţiu­nea Liceului Brîncoveanu face cu­noscut celor ce voesc să inainteze cereri pentru burse ,cu reduceri de taxă că acestea se mai primesc încă câteva zile la cancelaria liceu­lui între 8—12 a. m. şi 2—6 p. m., în strada Palade No. 58. 489.­,—2 ST. GHEORGHE Inst. Culturală VODA ŞTIRBEI Bucureşti, calea Victoriei 240 Va continua complect reorganizat în noul local clădit anume pentru şcoală, avînd curte şi grădină. Curs 1 ceai complect CURS PRIMAR cu francesa şî germana obligatorie Se primesc elevi: Interni, se­mi interni şi externi. Preţurile ca şi la celelalte institute similare. Prospecte la cerere. Profesorii Asociaţi Proprietari Director, C. I. SQ .TU 4129­5 10 Atm. Una maşină de aburi Com­­bound, cu condensaţie şi ventile 00 - 70 H. P. ambele fabricat Ştefan Ra­che Budapest se vinde eventual com­plect montat şi predat in stare de func­ţionare. Adresa JACQUES PA­UGH­ER strada Smărdan 51. 42 8— Domnii abonaţi cer schimbări de adrese, sîfit m­ut­aţi să bine­voiase­ă a trimite odată cu cererea şi BOHDA sub care primesc ziarul. Act de mulţumire Subsemnaţii Todir Chebeseff şi­­Andrei Ilieff, din Silistra, ne gră­bim să exprimăm mulţumirile noas­tre Societăţei Anonime de Asigu­rări şi Reasigurări «Urania» din Bucureşti pentru plata sum­ei de lei 10.000 (zece mii) pe care am primit-o prin agentul societăţei din Silistra, d. Slavitoseff, reprezentînd­ suita integrală cu care defuncta Ivanea T. Ghebesef era asigurată în beneficiul nostru prin poliţa No. 1466 din 15 Ianuarie 1915 şi asupra căreia si plătise o singură rată de lei 2906. Promptitudinea cu care Societa­tea a plătit suma de lei 10.000 (zece m­ii) probează soliditatea ei, şi noi ne simţim datori să recomandăm tuturor acelora care se gândesc la familiile lor, să se asigure la aceas­tă onorată societate. Cu distinsă stimă, (ss) Todor Qhebeeliff, (ss) A. Ilieff. --------------o o o o-------------­„Albina“, revistă enciclopedică populară, No. 50 de­ 13 Septem­brie, a apărut cu următorul su­mar: Ludovic Dguş, Chemare, (poezie). Virgil N Drăghiceanu, Palatul diin Tîrgovişte (cu 2 i­lus­­traţiuni). I. D­rag­os­la­v, Norocul orbit (poveste). N. Abramescu, A­­vi­cultură, Curcanii mammoth bronzaţi din America (cu 1 nlus şi curs primar sub direcţiunea de­ ttaţiune). Dr. Lux, Peştii noştri: studii a d-lui MIHAIL DRAGO- Neamul morunului. N. Bibiric, Un MIRESCU, profesor universitar. Pe lingă elevii cari urmează cursurile in institut. •St­ priivesc şi elevi interni, urmind la şcolile sec­undare ale statului. 1 “ ~ ~ A A “ Domnilor Institutori şi ’nvăţători le recomandăm excelentele ___ RSST CĂRŢI DE CITIRE “®8 da George Coşbuc, G. N. Dima, D. D. Pătrăşcanu, Spiridon Popescu, V. Stroescu şi Ilie Lupu. I ^ «FLACĂRA*. Institut de Editură a INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „BOLINTINEANU S01FAUA JIANU Ro. 6. - Telefon 10­­­73 sotuat în cel mai igienic cartier, înconjurat de un mare parc (5000 m. p). înscrierile au început, iar cursurile încep odată cu şcoalele Statului. Curs primar, liceal şi curs liber pentru perfecţionare în studiul lim­bel­or străine. Cursuri speciale de: Canto plan, desemn, pîpctura, pi­rogravură, metaloplastie, economie domnestică și croitorie. Corp didactic ales. Profesoare și guvernante s­peciale pentru lîmbe­­le: franceză, germană și engleză. PROSPECTE la cerere. 4164­1 Directoare. SOFIA GANE­I A SOSIT UN MARE ASORTIMENT DE menajuri pentru rochi tou­leur si Mătăsuri Au­llinus Eîesant No. 9, București Bogat asortiment de confecțunii de copii ------- ------mrrima—Wr­imnii n­u imiwrim imn iiiimiii 1 .TBHHBBPWinîWI­­PDMim STRATIA PVNITELQR Molie n. tom & Ca BUCUREȘTI.­­Strada Covaci No. 3.—TELEFON 4/50 Recomandă excelentele sale calltăţi de PELINURI noul şi vechi şl VINURI de masă şi desert VÂNZARE Fv gros ^ EV DETAIL, tn BUTELII si BUTOAIE SERVICIU LA DOMICILIU — RBS­T MbAMT Dă PRIMA ORDINE — au reînceput şi vor urma regulat în fiecare seară i rrrrri? streîe juSi nautaa it-tnoa?Iöi viclonist Nicolae Buică 4208—S Alergării2_63 salai (HIPODROMUL B&01CASA) . III. Pr. Tunari 3500 lei, 1000 m. 1. Mazeltoff al d-lu! D. Martino­vi­ci (Carskike). 2. Baltchic al d-luî G. Negropon­tes (Davison). 3. Gr­ădiun al d-luî Marghalo­­man (M. Henry). F. ușor, 3 lungimi. IV. Pr. Fludona 3000 lei, 900 m. 1. Maidan al d-lu! Ben Aiad (M. Henry). 2. Aghiuţă al d-lu! B. Catargiu (Taylor). 3. Strîmba a d-lu! Gr. Rioşanu (Davison). Oste 6 curse au atras un mare număr de sportsman!. Tribuna a avut un aspect cu totul neobişnuit, tipuri necunoscute, peisagiul şi m­a­rile forţe militare dădeau un spec­tacol nemaî văzut încă la Băneasa. Cursa de 2 ani a revenit, şam­­pionului Mazeltoff care cu greu­tate mare, a dispus cu suie­riori­­tate de întreg lotul iar pensiona­rii de la Albatros n’au existat în faţa fiului lui Mincenc. Premiul Neumarket a revenit epei Revanche a d-lui M. Constan­­dache directorul „Turfului Ro­mân“ care a cîştigat cu cea mai mari uşurinţă lăsând pe Fleac,­­ câştigătorul Derbyului la 12 Iun.­gunî în urmă. Publicul a primit: 2. Bel^ m a Lt. Dumb in aplauze unanime aceasta stră-, , - m , -cită victorie. j ^ CoLZtinopol a d-lui căp. Celelalte curse sau petrecut in Săvoiu (Căp. Lascarov), meci normal, afară de St. Leger unde publicul a manifestat sgo­­motos, căci cursa a fost un Walk R o­­ver pentru grajdul Marghiloman. V. Ii­cav Mcdelstone 3500 l. 2000 m. 1) Coti­gn­ac al d-luî A. Marghilo­man (Taylor). 2) Frasin al d-dul Marghiloman (M. Heany). 3) Flacăra al d-lui Marghiloman (Orchard). Timpul 5 minute, Walk’over. v„_ , NR. Reaiparitia culorilor d-luî 3.“ Content^al ddul Căp. Săvoiu' Negropontes a produs cea mai de­mulțum­ire pentru sports­(Niiculescu). la lungimi,1 lungime. I. Pr. Floreasca 2500 lei, 100 m. 1. Medaille d’or a d-Lui Ben Aiad (M. Henry). 2. Turtucaia al d-lni G. Negro­­pontcs (Davison). 3. Heguenau a d-lui lt. Duini­­tropol (Taylor). II. Pr. Newmarket 3000 lel, 3000 ni. 1. Revanche a d-luî M. Constan­­dache (Davison). t. F­l­iac al d-luî A. Marghiilo­­man (M. Henry). V. Pr. Prahova 2500 lei, 2100 1. Aur al d-luî Lt. Anastasiu Pr. St. Leger 15.000 let 3000 metri 1) Parşiva! al d-lui D. Martino­viei (Costake).-2) Thíra a d-lui M. Constandache (Davison). 3) Loch Carrig al d-luî Col. Cá­riból (Taylor). I plină ! mani. tn. BtSLIOGlAFi! — o-­ suflet îndurerat. Gh. Todriţă, Un deauintec. — Hrana omului în timp de război. Ilustraţi­uni. Via­ţa în tranşee: împărţirea hranei. Pagina Copiiilor: Elena V. Iones­­cu, Povestea puiului Codrin Rădoi­lescu, Ce sărbătoare e inline (snoa­vă). A apărut No. 32—33 din „Revista porturilor şi a navigaţi­unei comer­ciale“ pe August-Septembrie cu ur­mătorul sumar: După un an de război. Ce va fi minior; necesitatea unei ligi navale maritime; un apel. Gestiunea taxelor de la Porţiile de Per în raport cu interesele Romî­­niei şi ale comerţului internaţional. Chestiuni de drept internaţional; etaipturarea şi scufundarea vase­lor neutre în apele romineştî. Lun­ca Dunărei şi regimul apelor ei.­— Recentele oniastrof® maritime în legătură cu măsurile luate pentru siguranţa navigaţiei şi asigurarea plutirea vaselor în caz de abordaj. Combusti­unea spontanee a cărbuni­lor.— însemnătatea submarinelor. Măsuri economice în vederea răz­boiului în România; rechiziţiile bas­ti men­taior, vaselor şi îmbarcaţiu­­nilor precum şi a diferitelor măr­furi şi producte aflate în docuri, gări, antrepozite sau în curs de transport. -------------O O O O —-----------­ Capitala —o — Focul áiu str. Diaira Un violent incendiu a distrus era casa dlui inginer Beldianu din strada Dintrevil No. 87 din Capi­tală. Sorind postul „Centra,!“ de pompieri, sub conducerea d-lui ma­ior Urlăţeanu, focul a fost stins. Fo­cul a luat naştere din pricina ne­glijenţei unui servitor. Nenorocirea din bulevardul Golţei O nenorocire s’a întîmplat erî în bulevardul Coliţea din Capitală la No. 2, unde locues­e d. dr A­­lexandrescu-Dereca. Iată cum s’a petrecut faptul. In trio cameră, s­ur valoarea Lina Ionescu, de 39 ani spăla parche­ui cu nişte benzină iar într’o odaie de alături lucra in­stalatorul Venlo Nioailiae. Acesta din urmă umblînd cu un aparat a­prins pe la uşa camerei în care se afla servi­tarea, benzina a făcut explozie. Nenorocita femee s’a ales cu arsuri pe faţă şi pe mîin­i. Ea a fost dusă la spitalul Filantropia Comisarul Ilie Mărcuţ­escu şeful eke. 15, sosind la fața locului constatat cele de mai sus. Starea Linei Ionescu este foarte îngriji­toare. --------------o o o o-------------­ Vremea şi semănaturile Lui miniistaruil de interne s’au primit următoarele rapoarte R.­VALCEA : Timpul în acest judeţ a fost variabil. In unele părţi ale judeţului la munte a nins din care cauză e frig simţitor. Locui­torii se ocupă cu cu­­mul fasolei şi mier şi fabricatul ţuicei de prune. NEAMŢU : Timpul a fost răco­ros. A plouat aproape în fiecare zi, în unele regiuni ale judeţului. Po­­rlimbul est'» bun, coptul Inî stag­nează din cauză că nopţile sunt reci. Se ară şi se fac semănături de toaimnă. FALCIU : Timpul a fost varia­bi­l cu ploaie şi vînt noaptea, frig. Se fac arăturile şi semănăturile de toamnă. Se culeg viile şi grădi­nile cu zarzavat; producţiunea este abundentă. Pomii fructiferi au dat puţine roade. Fîneţele natural­­e şi artificiale s’au cosit. Porum­bul este în coacere. DUROSTOR : Timpul a fost va­riabil­ cu ploi şi vînt Semănăturile de toamnă si prezintă bina Se lu­crează la facerea ogoarelor. Pe a­locuri a început culesul porumbu­lui. ARGES : Timpul variabil. Po­rumbul se prezintă bine. Griul, or­zul, ovăzul s’au terminat din tree­­rat. Fîneţale s’au cosit. Pomii fructiferi s’au cules. Viile sunt bu­ne. Pe alocuri însă din cauza ploi­lor s’au stricat stroșunii albi. Se fac ogoarele de toamnă. — o — Constătuirea parlamentarilor -tBBBBBSB»­ DISCURSURILE D-LOR DR. C. ISTRATI, N. FIUPESCU, TAKE lOilESCLS, IULIAN VTABIESCU, C. MILLS, DLLAVRANCEA, Q. DOBRESCU, LUOMTg MQfc.DQV.AfKIS — MOȚIU EA Erî dimineaţă la orele 10 a avari loc în sala de lectură a ho­elulu Boulevard, anunţata întrunire a parlamentarilor. Au luat parte la aceas­ă întru­nire parlamentarii mai jos no­taţi. După orele 10 jum. s’a primit în sală şi publicul, ast­fel în cî cons­fătuiirea a luat caracterul unei în­truniri publice în miniatură. Am no­at pe d-niî : Dr. Tstrati, Take Ionescu, N. Fîlipescu, D. Can­tili, Alexandrescu, dr. Cosn­a, Pa­riano, I. Grădișteanu, N. Ca­pel­ea­nu, Leon­te Doldovanu, Spiru La­pu, Th. Emandi, D. lalica, C. R. Gi­hlescu, A. Atanasiu, D. Dum­u­res­­cu, B. Delavrancea, Bucur Spires­­cu, Luca Elefterescu, Gogu Zamfi­­rescu, Tilică Ioanid, Iulian Vrăj­­­escu, Victor Ionașcu, I. G. Mi­­c­lescu, Const­. Miile, N. Ca­vad­is, Argetoianu, Nie Coandă, G. G. Pet­cu, Buisănmou, dr. Demetrescu- Brăila, Faranga, Andrei Noica, N. Cinen, Al. Vericeanu, G. Dragu D. Greceanu, M. Deșliu, Constant. Georgescu, N. Xenopol, Angl.Al Mi­hău­lescu, Emil Vulpe, Leon dinca,­­Dumbrăveni, Can­acuzino-Paşca­, nn. Mi­ronescu, G. Dobrescu-Praho­­­va, Anton Fiilotiti, N. Titulescu, Săf­toiu, Mişu Quimtescu, Brincovea­­nu, C. Disescu, Sc. Orăscu, G. Ne­­gulescu, dr. Tom­a Ionescu. * D. DR. ISTRATI, luînd preşe­dinţia consfătuiniei, a ară at că singurul scop al convocarei a fost avizarea mijloacelor prin cari să se oprească conmpţia agenţilor a­­ustro-germanî. Nu e nici umbră de politică internă la mijloc, a a-Nu se poate să evităm războiul. v7oî Cari cerem atât de mult, tre­me să fa­cem sacrificii. Ia­tă de ce abscriu la tot ce a zis Filipescu. npL). DISCUFff’L C­IUI UlLifkfi VKABIS5CM sisSsvard Numai cînd e vorba de interese­le lăuntrice ale ţărei, se fac deose­biri de partide. Cînd e vorba de interesele ei superioare din afară, luptele între partide trebue să în­ceteze. Aşa a fost şi la diivacrurile Ad hoc. De acela d-sa nu e de părerea D-lui Vrăbiescu, de a se cere de guvern naţional. Cred că nu e trea­ba noastră s­ă cerem acest Lucru. Datoria noastră a să facem pe nimeni­ să simtă că situaţia, de azi nu mai poate dăinuii. Clini guver­nul va crede că nu va mai putea purta pe uim­erii săi răspunderea situaţiei, va cere el guvern naţio­nal. Eu, îl cred însă conştient de răspunderea sa. Nu neam adunat aci ca să a­­runcăm săgeţi guvernului, ei să ne consfătuim. Noi suntem un par­lament neoficial. S’a zis că nu e o prrmi­nă întrunirea noastră. Dar pînă la 15 Noembrie e prea mult. Ce-am putea face? Să trimitem o delegaţie la d. prim-mi­nistru şi să-l rugăm să convoace parlamen­tul şi să mobilizeze, pentru ca ţara să nu fie încercuită. Oratorul spune că opinia publi­că, — in special dăscălim ca d­e ori­gină ardeleană — nu se mişcă în deaj­uns. Dacă n’am prins ocaziile trecute de a interveni, trebue să nu pier­dem momentul acesta, care ni­ se impune. Cere să se ducă o comisiune la guvern să ceară mobilizarea şi da­că nu va vrea, vom vedea atunci ce vom face. D. TAKE IONESCU, intervine în discuţie din nou şi spune : D. Moldoveanu a pus punctul pe i. Putem spune că oricîţi suntem aci, suntem expresie parlamente-. lui, cîtă vreme cei in]­ți o ir • m -ț lac,, consimi, nu se nuu.,..-a vikso« cari l­a Ci Nu. *- r-n—v.«i ,)(.• i­ ar“de rvUtiee '-mi­, nef-.wi cu inumfal germanis­mului, se r­ne şi partide, şi Consti­tuţie şi alegeri, şi vom fi stăpiniţ bi­rocraticeşte de alte rase. • D-sa dă citire următoarei mo­ţiuni : „Subsemnaţii senatori şi depu­taţi, adunaţi azi 13 Septembrie ce­rem să se ia măsuri ca să se ţmvo ţriu corupţimei streine care ne cinsteşte ţa­iei şi otrăveşte sufletul nafiunei. Iar în fața primejdiei de încer­cuire a terei pentru a o forţa la dezarmare şi la abdicarea de la i­­nalta ei menire, cerem guvernului să ordone mobilizarea generală a tuturor forţelor noastre militare. Se alege o comisie care să ducă această moţiune guvernului. Şi aleg în comisie d-nii L. Moldova­­nu, Iulian Vrăbiescu, dir. Ist­rati, C.­­Lisoscu, D. Greceanu, Iona­ş Gră­i­şlean ii. Se hotărăşte ca parlamentarii să o întrunească din nou Marţi sea a. DISCUSUL D LUI H. FILI­­PESCU După ce relevă destăinuirile „Epocei“ în ch­­est­iun­ea conrupţiei presei, d-sa spune că în faţa eve­­niimentelor« mari partidele politica dispar, nu mai exisită de­cit un partid, acela al românilor. D-sa propune să se al­ungă o co­­m­isiie care să meargă la d. prim­­ministru» şi să-i propună forma­rea unui guvern naţional, care să hotărască de destinele ţăreî. Or­d. Brătianu se va convinge că demersul e patriotic şi se va da satisfacţie, or d-sa nu se va con­­vinge ceea ce nu creai — căci d-sa e patriot, — atunci nu ne va rămî­­ne decît o daitorie, dărâmarea gu­vernului. D. N. FILIPESCU întrerupe: — Eu nu mă raliez la propune­rea d-lui Vră la eseu, de­oarec­e o să sa spună că întrunirea noastră ur­măreşti un guvern naţional. Eu sunt în opoziţie şi nu pot să propun un guvern naţional. Dacă se cere de liberali e alt­ceva, DISCURSUL D-LUI C. MIULS Bine a spus d. Vrăbiescu: nu suntem aci liberali sau conserva­tori, ci parlamentari romînî. Se pune întrebarea: suntem în măsură să silim guvernul să intre în acţiune? D. Vrăbiescu a propus o comisiune. Dar dacă primul mi­nistru nu vreai Discuţi­unea este a­­supra măsurilor de luat, pentm a sili guvernul să intre în acţiuie. D a­dău­­gat d-sa. La ordinea zilei e nu­ nu vrea, putem noi răsturna nu mai acras­ă chestiu­ne. Dacă însă veţi voi dv. să discutaţi şi alte chestiuni, e treaba dv. vernul? sau suntem o adunare pur platonică­ şi ne vom mulţumi să ■protestăm? Dacă nu vom reuşi, nu ne rămî­­ne de­cît să ne retragem dintriun p­arlame­nt pe­ care îl socotim ea . După ce afirmă că propaganda i rușine, a țârei, germană nu se poate face rie cit j DISCURSUL OKt IS DULA- cu complici «tea guvernului, d-sa! V..gbUi..! propune ca Statul să re’ragă del­i-1 Cut,oa^,u CORru!lrAa. Suntem da­tini postal ziarelor cari apără sA wn,m guvernului să se re­terese s reme. .! volte împreună cu noi contra ei. De asemenea crede ca ar trebui, g,a fffcut 0 societate specială în să se ceară retragerea exequatorii- Germania pentru conrupție. S’a so­­lut colisatului tgerman din­­Uiefiu, ^ait că s’au dat pină aaeum­a 14 dovedit că subvenţionează presa xnilioane bacşiş în ţara romineas­­ostită ţârei. a că. (Aplauze). D-sa spune că da ci­e­va zile , nu mai putem trăi aşa. Să ne chestia externă a luat o gravitata inspirămi de la faptele înaintaşilor către trece peste acesite preocupări. n..ştii. Kogălniceanu, Ion Brătia- Din ocazie pierdută în ocazie pier mi. Lascar Catargi, şi să organi­­zată am ajuns la falimentu! poli- Zăm o Ligă Unionistă, căci nu pa­­ticei noastre. Se stărue în greşeli şi tem trăi fără Ardeal, ni se dă iluzia că încă mai e v­or­ba de ideal naţionali, pe care le-aşi asemăna cu milioanele d-nei Hum­bert. Nu se va mai putea vorbi de i­­deal naţional cînd România va fi încercuită din toate părţile. Or, a­­cesta e gîndul evident evid­en al au­stro-germaniilor. Vor să facă ţa­ra întreagă prizonieră, împreună cu armata ei, fără să-i fi dat pri­lej şi pu­inţă să lupte. Desigur că eu aşi fi preferat al­te momente pentru intrarea în ac­ţiune, dar acesta e ul­imul. Se zice că ar fi un milion de ger­mani contra noasi­ră. Nu e exact. Nu sunt di­e­cît 3-400.000 de oameni, contra Serbiei, pe cînd contra noastră ar trebui să ai­be cel puţin 1.900.000 de oameni. De unde să-i ia? Am convingarea că dacă am mo­biliza, n­ici nu s’a­r mai produce atacul contra Serbiei. D. Take Ionescu a vorbit cel din tu de i­doia de a se sugera quadru­ple! înțelegeri să trimită în Bal­cani 100—150.000 da oameni. Eu am aprobat idoiia această, dar i am spus: „să nu se afle“. S’a întâm­plat însă că s’au cerut 400.000, ceea ce este imposibil. Trebue să fii imb­ecil ca să propu­i asta. Linia simplă Salonic-Niş, cea mai proastă din Europa, nu ajun­ge ca să aproviziona®« o asemenea armată, împreună cu aceea a Ser­biei și a noastră. Cererea celor 400.000 oameni e dar o simplă manoperă. Nu mai putem alege momentul. Or facem acum politică naţională şi mobilizăm îndată, sau facem francamente politică germanofilă. Fiind­că aceasta un an poate, cred on trrime o mobilizare imediată, pentru a scăpa ţara de atacul care o aşteaptă, nu s’o ducem la atac. (apl.). D. GH. DOBRESCU-PRAHOVA se plînge că n’a putut vorbi in par­lament şi sipune că e revoltat în contra comruipţiei ce ar domni la unele ministere, unde vagoanele se­­ obţin die samsari. DISCURSUL D LUI LEONTE MOLDOVANU D sa spune că are legături sufl­e­teşti foarte strînse cu partidul li­berali De aceia vrea să restabilias­că unele realităţi. DISCURSUL D LUI TAKE IONNESCU Filipescu are toată dreptatea şi nici nu concep altă judecată. Noi am avut o nenorocire, că am stat prea multă vreme într’o ctuu­ra nature!, şi azi, după 14 luni, suferim consecinţele acestei ticăloşii naţionali.". Era o politică rea aceasta, dar era o po­ Litiică. Azi stăm în aer. Suntem „arşi“ dincolo, căci Ungu­rii conduc alianţa cu Germania, dovadă că atît în Galiţia cit şi ata­cul contra Serbiei a fost între­prins ca să se asigure Ungaria. Mîine cînd nemţii vor fi stăpîni pînă la Marea Neagră, ne vor tri­mite ultimatum, ca să dezarmăm şi atunci va­ bate, dar singuri, fără Sirbi şi Greci, sau va tre­bui să abdicăm da la demnitatea noas­tră. Un popor în stare să facă acest bicru, nu se mai scoală. Nu felicit pe nenorociţii care ar fuce ţara la această situaţie. Du­pă ruşinea naţională ar veni anar­hia internă, căci clasele conducă­toare ar dovedi că sunt aşa d’­ tică­loase încît orice revoltă contra for ar fi explicabilă. Chiar de li s’ar pune capul într’un vîrf de suliţă şi tot n’ar fi prea mult. Am siguranţa că Bulgaria n’ar fi mobilizat dacă n’avea asigura­rea că România nu va mobiliza. 5.ŞicOlari641 — Ce arăţi aşa vesel, Georges­cu­le? — Cum ? nu ştii?... Mirnei, Miţi, apare No. 11 din revista noastră , ,Şcolarii“. — Da!? — Da! şi mi-a spus unul de la redacţie că numărul acesta e foar­te interesant. Unde mai pui că am şi eu o poezie! Ş i costă numai 15 bani, ieftin.... CB 1° August ex „r - „ om .: laie. avind următorul sumar df — Să știu ca am so cumpăr și actua]pate­eu de la chioșc, Georgescule. Salve. — Salve! Mîine citim „ . GUPA UN AN DE RAZBOIU „Scola­ de M. D. Berlesen. EXPORTUL ROMINIEI SI DI­FICULTATILE CE EL INTIMPl NA, de dr. G. D. Creangă. STAREA INVATAMINTULUI IN BUCOVINA de C. Sp. Hasnaş. NEVOIA UNUI ÎMPRUMUT INTERN, de dr. Ernest Ene. Note şi însemn»»’» «llee. Croni­ca politică. Fapte, Documente şi Recenzii. 50 bani exemplarul. ----O o o O— Oferta pentru efecte militare Ministerul­ de Război aduce la cunoştinţa fabricanţilor, meseria­­şiilor şi comercianţilor că se mai primesc încă cu începere de la 16 Septembrie cor., oferte pentru: Bocanci, opinci cu toc, cisme, opinci ţărăneşti, Frînghii de fin, căpestre de curele, lanţuri de căpestre, Pînză pentru rufărie, cămăşi, cismeu’3, batiste, ştergare, ciorapi alianţă­­ de lină, obiele de lână, de pînză şi mănuşi de lină. Postavuri regulamentare pentru­­ mantale, fumilii, capele, capişoane şi pantaloni. Traiste de orz, pinteni cu curele şi bătuţi, gam­toc, bidoane. Confecţie pentru corturi cu ac­cesoriile furnizorilor, afară de be­ţe la corturi. Ofertele se primesc în fiecare zi­­ la biuroul d­e informaţiuni al mi-­ nisterului între orele 8-12 a. m. şi o treime să fie însoţite de garanţia­ de 5 la sută din valoare, conserva-­­­tă cu recipisă la Casa de Depu-­­ neri. Meseriaşii şi fabricanţii re-­­ cunoscuţi de minister ca furnizori­i de articole mili­tara sunt dispen-­­ saţi de garanţie. Garanţiile, odată primite de mi-­­ nister, nu se restitue celor în drept, decî­t în cazul că oferta n’a fost aprobată, sau după executa-­­ rea contracrtului. Pentru ofertele, aşa cum au fost redactate sau acele admise de o­­fertant cum va hotărî comisia şi cei în drept nu ar mai voi să sem­neze con­tractuL, garanţia rămîne de drept în folosul statului. -----------exp............... Ştiri artist ce —­o — Miercuri 16 col., se va J-»chi­de la Tf.;«trul Leon Popescu, fast Li­ric, stagiunea de iarnă a co­mpa­­niei de operă şi operetă corni -­ e sub direcţiunea d-lui Stan­escu- Cerna. Se va cînta „Aida“. irianwimiii n Mai i A AI SARUT: L BeiOCRATI­A C­inema LCJX Din cauza marei aglomera­­­­ţiuni neputînd satisface i»e toată lumea se va prezenta după cererea generală şi Astă­zi Luni 14 Septan­ria CEA MAI GRANDI­OASA ÎNSCENARE ZANA:: :::::Florilor 4 acte colorate de ma­rele STENDAHL Numai poazie,^s­­sssartâ și frugios OrciiEstri -specială ds 12 persoane Mîine Marți 15 Septembrie Cînd inima vorbește^ cu ma­rele CAPELANI­b as.

Next