Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)
1915-09-15 / nr. 2728
Anul al optelea No. 2728 In timp ce asstrs-gerisiafiii tsî concentrează sforţările 1b ssctoarele BordiC8 alsîrontalui cr.ental, căutând sa îaa- Msm pitii la I nia DiriBsk-^iBSk, Ruşii Îşi desfâşoarâ princ pala act 0R8 In sscîoar&’e sadice, caută d sâ’si msnţinâ poziţiadlis «Ha fialiţia răsăriteană şi din regiunea VoUiinlaBârgcu?â. in această din urmă regions au repurtat chiar zilele cCrr-lea uo Sackes prea recucerirea cstățsi Losk, 1bsâprâ acaai o in â pe mâotis Aestrlaciior. sa Teds că in această regeste, fortes rute, considerabile, dispun de o can* Citate sufcisntâ de maottiuBl. îretiu a recunoscut insă că şl In sectoarele nordice ca şl In cele centrale, rezistenţa Boşilor e mat mars azi ca acuffl câte va sâiîtăaiâaî. înaintarea armatei HiBasnburg spre cetatea t v r sk se face cu mare acevoinţă şi ca ia^gt opriri. Isr In sectoareis centrale, îosb’şi mareșalul Mackeisen a fost nevoit sâ’și retragă, da teama ansi atac InTâlultor rusesc, detssamsotsis cari Înaintaseră dincolo de Loghiso, la nod-est de Pinsk. Ib celelalte perete ale froataial oriental, Austro'Germanii au realizat câtva progress. * De pa fiOfîial occidental, Francezii semnalează od atac sHor d:t la nci d da Arms, In colaborare cu trupele britanica te altă parta artBaria franceză a cooperat ca flota engleza in contra poziţiilor germane da la Osteads si lldiiktrqus. m * ♦ Pe frontul merîdisnei, ItatienM Îşi consolidează poziţiunea ds ps moot?la Costoi, ps când bustnacii anunți respingerea artor atacuri italiene pe frontul Dolomiților. ®^?AM6WAs6A!SiBSi M fi sätt* gp\ m%*t I SAU 0000- 7ite în Seneca un pasagiu la carerea patimelor, apelul la aemagogi.eseuri ar trebui să reflecteze spiffie, calomnia murdară, ipocrizia riuide înclinate spre agitaţie. Este patriotismului retoric, trebue să pasagiu! în care marele cunoscător înceteze, de timeeni face deosebirea dintre La o parte, toti cei ce voesc prin agitaţia sterilă şi munca fără ps sgomot să dovedească gîndirea, tentaţie, dar adine producătoare, şi prin desordini că sunt patrioţi. Filosoful antic pentru a dovedi Pasiunile mari s’a zis de mult insuficienţa agitaţiei, compune nu sunt mute. Patriotismul este o tablou plastic, o paralelă sufle- mare pasiune. El se demonstră tească, ce-a inspirat pe La Bru prin energia concentrată şi prin gere în care agitaţia ia forma con preţul egoismului anihilat, fi nn cretă a agitatorului, ce se agită, prin declamaţii cari sunt un lux aleargă, fiare un moment de re- U isHc Merat în vremuri pnos, spumega, fipa, protestează, s ‘ revoltă, insinuiază, discută, se bune, ceartă, se supără, dă sentinţe, con-1 La lucru, şi la o parte gălăgie-valoare mai mare. Gazeta din Frankfort nu se arată neliniştită de sporul circulaţiunei fiduciare, fiindcă ea are echivalentul proporţional în aurul depozitat la Banca Imperiului. Ea relevă chiar cu un fel de mindrie, că nu acelaş e cazul circulaţiuneî fiduciare franceze şi mai cu seamă a celei ruseşti. Darazeta arată că circulaţiunea fiduciară germană ar trebui să fie de la 3-4 miliarde la 5.32 mili- totul, redusă In marginale posibiarde. Numai în Anglia, circulafiunea fidueiară a crescut în proporţie mai mică şi anume de la Alului şi citează cu invidie cazul Angliei. Examinînd cauzele pentru care în Angiia circulaţiunea 29 milioane lire sterline la 32 mi- fiduciară n’a înregistrat un spor cumpănita tăcere sfaturile drepte, mente tragice şi exospţionale, cu . 0 1,. Lmwiahil Frankfurter 7,citun«'” îşî zice: „Am muncit din plin şi prinde o anchetă literară, la cari lioane, la ***** epor de 3 milioa- apreciabil „Prankruiter Zeitung cu folos. Am adăogat ceva din au răspuns poeţiî, filosofii, eritine lire sterline trebue adăugat înpropria mea energie, din proeiî de teatru şi autorii de teatru sau gamă de 50 milioane lire steronul meu indian, la avutul total, din Franţa, jr. » , „ . . . Sunt mulţumit''. Ceea ce mentă să fie relevat, 111 bonuri emise de guvern. Paralela dintre agitaţia vană şi idee dominantă şi fenciă este că „Frankfurter Zeitung”, după munca spornică, dintre gălăgia aproape toţi intelectualii au văzut luam aceste amănunte, traucelor ce nu fac nimic şi tăcerea li în teatru ceva mai mult de cil di « ,, ... , niştită a celui ce nu-i scapă un distracţie frivolă.Sformind cifrele de mai sus după moment din viaţă fără întreburi- Adolphe Busson, care a scris ’valuta germană, arată că sporuţarea cuminte şi spornică, este din prefaţa volumului, constată că file circulaţiei fiduciare în cele 4 acela care nu interesează numai «teatrul nu este cu necesitate o dispe filosofii ca Seneca sau ca apotract unne frivolă, şi că exprimă în legistului tăcerei, Carlyle, dar şi pe unde momente, sufletul şi conştiinpopoarele cari nu voesc să facă ta popoarelor“.... filosofie, ci să trăiască. Iar Emile Fatpaet scrie: Pentru a trăi, însă, ele au nevoe de », dramatici cari să fie ilinişte, ele au nevoe de oameni cari ‘dosofî fără să ştie şi moralişti făsă gîndească sincer, cinstitei cari pretindă a fi, cari să nu presă ştie ce să voiască, şi ce să hotădice, cari să nu facă conferenţe, rască, iar nu de agitatori nedi- dar c*T.h numaî Pri n personajele ce baci, de spirite svăpâiate care să vor Inventa,_să pană sus ini mele pună în locul spornică şi virtuoa spectatorilor şi să le aşeze intr o ne? activităţi, nebunia patimelor pură ^ Ulir să fie viaţă atmosferă neînfrînate şi agitaţia instinctelor iFxraia- Iată tentrul cel doresc fără judecată. . Franţei in 1915“. A7I,ZTM. „ ., ,. ,_' Un curent sănătos, o atmosferă a sää: mo,a,â w ~»■«* -*« simţim lipsa declamaţiilor pe te- 9Î ma uatriei în npriml ri L 86 Simte eum de pretutindeni se ceea/ Ii Sir percepem vultoarea chinuita a /a/_ ' une după un piunz bun, 1 se ţări rit orVarî nu astea ntă d* cere a fl tnterina uiorală, și catedra chemare | p d ° insinuantă, fără pedanterie, a .runeă Z favt * Se traducațieî integrale, cinstite si fecumnevoe, in aceste mo- Lîteratura menităagîdila simtu- 1 ■']? care o istorie făptuită rile obosite; literatura de fantezie m jerte cere ultima pagina de adesea-orî perversă și imorală: liwar!Tf ° mVt trPCVt - vob-literatura superficială, fără un Ideal ZZnZrJrSe ZW,em' de am”turile moral, fără un scop etic, fără oră ?,“ cf?rSe sf t?1 cu tendentă înălțătoare, este... o li' ’. . '.V sÎTJaa, sau teraturră nu numai decadentă, dar f\,t ctl Pun galagm dea- 0 literatură care decade. Vitejia vre retorica ef- murilor noastre, a trezit astfel confirm de-asupra jertfelor reale, sin- ştiinţele, a purificat ogorul literar cere şi costisitoare, de plantele părăsite, şi-a croit ar-Maî mult de cît ori cînd a- ,eî na drum de viitor, în care ea cuma se cuvine ca unirea iuteli- «a poata servi moraleî și patriei . aentri untren ' ■ “, cu modul acesta umbrele luî 0 , .ll” [ea , since- Tolstoi şi ale lui Idrunetiere, vor re şi spitivelor luminate să se în avea satisfacţia, în cîmpiile EliseifăptuiasM, pentru ca taina viii o-.e"- unde trăesc în eternitatea eterruhiî national să fie asigurată. nîtăţilor, că ideile lor nu au fost La vremuri grele, agitaţia ste-, senunte sterp€! f ilă, inshinaţia necinstită, biciui-1 ■— 11 — ■■ ■ o o o o •Petronius Teatrul de mâine Un volum apărut în aceste mo A B O ti A m E f1 T 2 tii tari.................. nn an ÎS Lei.................. fiease înni 3 Lei in ttrSinState . un si 36 Lei............ ... seses Inni 18 Lei Abonamen te te încep ia 1 si 15 sie Re cărei luni REDACTS A STRADA ACADEMIEI No TS n ’!“"T'?ţ A *S <•' *> er T *T* TELEFON 1S/47 si 67/20 ADMINISTRATIA STRADA ACADEMIEI 17 Intin.rete prin Corps Victoriei 56 TELEFON 22/39 Marți 15 Septemvrie 1815 AMUNCIURI COMERCIALE Linia com 7 pe o coloană In pagina III....................... 3o bani Linia corp 7 pe o coloană In pagina IV...............30 bani Inserții si reclama pagina III limia....................................2 Lei hANl Ceremonia decorare a drapelelor franceze în jurul cărora rindurile soldaților s’au strîns cu hotărâre în marea luptă pentru apărarea Patriei. CîTEVA CiFRI SEMNIFICATIV a marilor Bănci de emisiune Im FRANŢA, ANGLIA, GERMANIA Şl RUSIA — De la izbucnirea războiuluî f uritor, cari reprezintă astfel o mondial, circulaţiuniea fiduciară a maimor bănci de emisiune a sporit considerabil. In frunte sta Franţa cu o circulaţiune fiduciară de 13 miliarde frânei, faţă de 5 jum. miliarde, cifia circulaţiunei fiduciare de acum 2 ani ; adamna, se apără şi se acuză... Noap fii, agitatorii, lacomi de scurtă mm ; plic. „„411 ^Siter te tc,r, «I rind Marien eu ari- _ .....»________P01 Vine xtus,ia cu 4 miliarde tea vine .„Şi cînd Morfeu cu aripete ce seamănă cu ale îngerului morfei, vine să adoarmă pe cel agitat şi frămîntat el se întreabă cu sinceritatea pe care fiecare om o are cu el însuşi: „Ce am făcut astăzi? Nimic. încă o zi perdus.“ Şi în vreme ce agitatorul îşi închide ziua cu imbilanţ, de deficit moral, cel care n’a alergat, n'a spumegat, n’a chinuit pe alţii şi pe el însuşi, cel care a sorbit din gloriolă, a unui pugilat pe stradă! ţâri, se cifrează astefel: Franţa 5800 milioane mărci. Rusia 6000 milioane mărci. Germania 3880 milioane mărci. Anglia 1080 milioane mărci. Comentînd aceste sporuri, „Gazeta de Francfort“ se referă u deosebi la sporul circulaţiunei fiduciare din Germania şi enunţa următoarele: „Acest spor se explică prin marea îngrămădire de aur în tezaurul Băncei Imperiului, în schimbul căruia a’au putut emite bilete de bancă. Acest spor a fost necesitat de numărul mare al plăţilor pe care Germania trebue să le facă în teritoriile ocupate. Se poate evalua la cel puţin un miliard suma acestor ehetueli. O altă împrejurare care a provocat sporirea circulaţiei fiduciare germane, e că de la izbucnirea războiului, cele mai multe plăţi se fac în numerar şi noi pe poliţe. Numeroase cercuri financiare exprimă dorinţa ca şi după războiu să se reducă pe cît posibil circulaţiunea poliţelor, făcîndu-se de preferinţă plăţile în numerar. Un alt fapt care a provocat sporurile circulaţiunei fiduciare germane e scumpirea generală a unăr ruble faţă de 1 miliard 500 milioane ruble de acum doi ani. Circulaţia Bancei Imperiului German a crescut în acelaş interval găseşte în faptul că în Anglia e foarte răspîndit sistemul cecurilor. Se ştie că în Anglia chiar plăţile zilnice obicinuite particularii le fac cu cecuri, ceea ce reduce considerabil circulaţia fiduciară. Se preconizează şi în Germania introducerea sistemului cecurilor cerindu-se în acest scop desfiinţarea taxei de timbru care grevează cecurile. In orice caz, marele ziar din Francfort cere reducerea circulaţiei fiduciare germane, fiindcă duşmanii Imperiului german, vor cerca să discrediteze finanţele germane, arătînd cifra urcată a vatoareî bancnotelor în circulaţiune. IM FIECARE ZI BBBnmatasau uu ofițer român citat pe ordinul de armată francez ă ordinul de armată franceză o rccțiune prin care aduceau etagii locotenentului Constantin Butnariu, fost ofițer în armata română. Locotenentul Butnaru și-a dat demisia din armata romina si s'a înrolat între trupele franceze, la începutul războiului. Primit în regimentul 2 de infanterie din corpul strein, s’a distins pe frontul de luptă prin curajul şi nepăsarea sa în faţa morfei. In I nenumărate rîîndurî a fost în pericol şi de crtîtea ori a ştiut să salve- I ze scopul misiunilor ce i s’au în- i credinţa’. I Pentru faptele sale de arme el a fost citat pe ordinul de armată. In acest ordin se spune : „Excelent ofiţer care a părăsit de bună voie armate romina pentru a veni să servească Franţa.Totdeauna a fost un model de curaj şi avînli. Participînd la o recunoaştere periculoasă, a fost grav rănit”. Intr- adevăr, locotenentul Buhnariu a fost nevoit să părăsească câmpul de luptă din pricina unor răni la braţ, care îl făceau deocamdată impropriu serviciului. Buhvariu s-a întors în ţară. Dorul de ţară a rechemat pe distinsul ofiţer la sinul care îl perduse. Patria şi-a cerut drepturile ei, ea nu putea, socoti meritele celuia care oricît de brav a fost pe meleaguri streine, părea că uitase că n’avea dreptul să se jertfească de rit pentru neamul şi pămîntul romînesc. Ziarele franceze au publicat sub titlul din ofiţer, romin citat pe —------------------0000— ------------------ LUPTA IMTRE POPOAREUL ECONOM - PARALEL CU LUPTELE DE USCAT SI DE APA TÂirSLE BELIGERANTE DUC INTRE ELE UN APRIG RAZSOIU ECONOMIC — Parlamentul francez a votat pleturile civile sau cetăţeneşti timp de care interzice orice ralaţiuni de zece ani. Pe lingă aceasta, mce ordin economic euGermania şi tractorul e expus la comentariile Austro-Ungaria. Regimul pxxwizo- zdrobitoare ale ziarelor, cari îl conf.,111 al relaţiunilor economice alesideră nici mai mult mei mai puţin trântei cu supuşii celor două ţări, de cit „trădător al intereselor paiusese determinat printr’un decret, triei“, încă din Septembrie 1914. a Lupta, pe viaţă şi pe moarte, . Exportatorii francezi sau plins dintre popoare, nu se mărgineşte insă de măsurile simpliste luate, şi deci numai la războiul armat, ci şi au cerut guvernului ca să se ridice la cel mai aprig războiu economic, această interzicere cel puţin în ce Cu toate acestea, în Franţa s’au priveşte relaţiile comerţului fran- găsit glasuri cari să critic© noue caz cu tarne neutre în afară de Eu- măsuri legislative luate de Senatul 1'°?a‘j * ... , „ ' francez. In adevăr, fiind foarte greu să-şi Acestea susţin că comerţul frandea e seama dacă corespondenţii cez de export, şi de altifeli destul de .sau intermediarii cu cari exporta- încercat de evenimente, va fi şi torii francezi aveau relaţiunî în A- mai paralizat de acest regim, menea, de pilda, erau sau nu de na- Comercianţii cer ca măsurile aţionalitate austriacă sau germană, ceste de proibiţiune absolută să nu aceştia, faţă de penalităţile foar ge ja decât atunci cînd toate ţările de aspre prevăzute pentru vio- aliate le-ar lua în acelaşi fel. Aşaarea decretului, preferau să nu însă zic cîj Franţa se exclude sinmai exporte nimica. O gură de pe pitale comerciale a Comercianţiî francezi găseau că merioane, în timp ce alte ţări, în măsurile luate erau prea severe, Stecia] Englitora, îi iau locul. „Nu mai ales in comparaţie cu care lu- Vrem să ducem singuri războiul eate de Enghtera. In Anglia, inter- conccutic“‘, zic aceşti comercianţi şi zisa ori ee relaţiune comercială cu oamenii politici cari îi susţin, un supus german sau austriac, dara p,e]c altă parte guvernul frannumai cu aceia cari locuesc in Euro pez susţine ,..a a început negocieri pa, nu şi cu cei din America. De diplomatice cu aliaţii Franţei pen asemenea nu e interns comerţul cu trup 0,bţine de la dînşii ca proibisucursalele caselor germane şi tiurile de export să fie tot aşa de austriace aşezate pe teritoriul lri- Riguroase ca şi cele franceze. ,NogoaS1C’ i r . . . * ciorile vor continua, şi au tendinţa . Senatul francez na urmat această îllohftie 0 înţelegere internaţiomspiraţie a măsurdor engleze, ci llala 1 pantru aplicarea măsurilor a organizat un alt regim In pr nci rfnterzic comerţul cu naţkmapm, prohibiţiunea comerţului frank nanii şi austro-ungari. cez cu supuşii germani sau austroungari e menţinută, dar se admite că nu se va aplica asupra personelor stabilitate într’o ţară amică sau aliată sitată în afară de Europa, sub unele condiţiuni însă pe cri comercianţii le găsesc foarte greu de îndeplinit. * Penalităţile impuse de această lege sunt foarte severe. Delicvenţii sunt pasibili de o amendă de 500 până la 20.000 de lei, cu privaţiunea tuturor sau a unei părţi din drep Deocamdată, însă Franţa duca singură războiul acesta economic, în ce priveşte pe supuşii germani şi austriaci din ţările din afară de Europa. Lovind însă în comerţul austrogerman, francezii îşi paralizează o parte din propriul lor comerţ. E adevărat că războiul, chiar cel economic, nu se face fără sacrificii... Mir -0000- Infrinarea speculai Măsurile luate de administraţie în Gadrilater Publicul consumator, după cum am arăta, într’un alt articol, ca şi administraţia, au un mare rol în înfrinarea speculei. Publicul, vorbim de acela care dispune de mijloace, dacă ar cintări mai bine banul, şi dacă n’ar risipi fără socoteală, ar putea contribui foare mult la stăvilirea poftei de cîşig exagerat a atâtor speculanţi. Tot aşa administraţia, prin mijloacele de care dispune şi în marginile posibilităţeî, ar putea lua o serie de măsuri iusporiva speculei. Sunt foarte interesante cazurile de tot felul, în această privinţă, care ni se aduc la cunoştinţă de către cetitorii noştrii. Citeva exemple vor fi suficiente spre a se vedea ce speculă se practică în unele oraşe din ţară, mai ales în acelea unde îşî au sediul diferite socieăţi industriala Personalul superior al acestor întreprinderi plăteşte ori citi s’ar cere, pentru orice fel de marfă, fără nici o discuţie. Aces lucru se observă, de pildă, la Ploeşti, şi mai ales la Cîmpina, unde alimentele şi cele malte mărfuri se vînd cu 40—50 la sută mai scump decit în multe ale oraşe din provincie. Bogătaşii aruncă cinci lei, ca cinci parale, pe o pereche de pui, carnea, zarzavaturile, colonialele, se vînd mult mai scump în oraşele unde sunt înreprinderi industrielle sau mai multă lume bogată. După ce se aprovizionează aceştia, dacă mai rămîne ceva, poate cumpăra şi cealalltă lume, însă tot cu preţuri ridicate. Poftim de mai trăieşte tu, modes’ funcţionar cu 2—300 lei pe lună, meseriaş ca un muncitor, dacă te maî ţin curelele. Un caz foare interesant s’a întâmplat în plaja Negri din Galaţ?. Era zi de peşte cînd şi cel maî sărac cumpăra măcar o scrumbie şi o lămîie. In acea piaţă se aflau patru gherete unde se vindeau lămîi, două la 15 bani. De odată s’au înţeles toţi patru , trei şi-au închis gheretele şi a rămas numai unul care cerea 25 şi chiar 30 bani pe o lămîie. Se înţelege că mulţi oameni săraci n’au mai putut cumpăra lămâi iar unii s’au lipsit şi de scrumbii. as Un teren aproape virgin pentru samsari şi speculanţi ese, fără îndoială. Cadriliaterul. Aci n’aui pătruns încă specula, risipa şi luxul desfrânat. Toate alimentele şi produsele solului ce vînd în Cadrilater cu preţuri modeste şi foarte convenabile. Faţă cu restul ţăreî, preţurile acestor produse din judeţele Durostor şi Caliacra sunt incomparabil maî miei. Era deci indicat ca samsarii şi sneeulanţiisă năpădească în cete două judeţe şi să înceapă a opera din gros. Aşa s’a şi întâmplat. Samsarii şi speculanţii au început să cutreere toate oraşele şi saele din Cadrilater, să arvunească şi să cumpere tot. Deese nesar traiului zilnic, cu preţurile pe care le cereau producătorii. La nevoe, samsarii ofereau chiar preţuiri mai mari decît li se cereau, numai ca să acapareze cît mai mult şi chiar în reorga producţie, dacă ar fi fost cu putinţă. Rezultatele acestui procedeu al samsarilor nu întârziat să se arate înainte ouăle se vindeau 3—4 În zece bani, păsările 1—2 lei perechea, după mărime; brînza telemea sau caşcavalul 80 bani piuă la un leu ahiloguaimul ; carnea de vacă, pac, porc, grăsimea, fructele, zarzavaturile, etc. se vindeau cu preţuri to aşa de modeste. Speculanţii acaparau toate aceste produse, apoi se expediau în interiorul tărei, unde te vindeau cu preţuri îndoite şi chiar în rerte. De aci încolo, lucrurile ara început să se scumpească din ce în ce mai mult, aşa că chiar localnici! se puteau aproviziona cu mar* greutate. Ouăle ajunsese 5—6 leî su*a, pasările 2—4 leî perechea, brînza şi caşcavalufl doi leî philogramul şi * tot aşa preţurile s’aui urcat proporţional la toate cele-lalte alimente şi produse ale solului. * ■. Faţă cu această stare de lucruri, populaţiunea din cadrilater, ia frunte ori funcţionărimea al cărei buget es e limitat, a început să fii foarte îngrijată şi să protesteze împotriva speculanţilor cari ameninţau să-i facă praiul nesuferit. Se impuneau deci luarea de mîi©mrî energice pentru a feri populaţia de a cădea pradă speculanţilor, şi a-i asigura traiul de toate zilele, după puterea mijloacelor fiecăruia. Remediul a fost găsit repede, administraţia judeţelor Durostor şi Galiacia a interzis pe viitor samsărilor şi speculanţilor de a acapara orice cantitate de alimente şi maî ales de a le expedia afară de limitele celor două judeţe. Aşa că din acel moment speculanţii, chiar dacă reuş^c să cumpere ceva deta producători, nu maî pot trimite nimic în interiorul ţărei. Ori ce transport este controlat şi oprit înaintte de a, putea fi expediat. Vorbim, bine înţeles, de alimente şi lucruri to de prima necesitate, indispensabile traiului populaţiunei. Este o măsură salutară, pentnf care, administraţia din acea parte a ţărei, merită toată lauda. Gh. Competee* 1 ■ o o o o--------------* ' u^msMäsaxiE