Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)

1915-09-15 / nr. 2728

Anul al optelea No. 2728 In timp ce asstrs-gerisiafiii tsî concentrează sforţările 1b ssctoarele BordiC8 als­îrontalui cr.ental, căutând sa îaa- Msm pitii la I nia DiriBsk-^iBSk, Ruşii Îşi desfâşoarâ prin­­c pala act 0R8 In sscîoar&’e sadice, caută d sâ’si msnţinâ poziţiadlis «Ha fialiţia răsăriteană şi din regiunea VoUiinlaBâ­rgcu?â. in această din urmă regions au repurtat chiar zi­lele cCrr-lea uo Sackes prea recucerirea cstățsi Losk, 1b­­sâprâ acaai o in â pe mâotis Aestrlaciior. sa Teds că in această regeste, fortes rute, considerabile, dispun de o can* Citate suf­cisntâ de maottiuBl. îretiu a recunoscut insă că şl In sectoarele nordice ca şl In cele centrale, rezistenţa Boşilor e mat mars azi ca a­­cuffl câte va sâiîtăaiâaî. înaintarea armatei HiBasnburg spre cetatea t v r sk se face cu mare acevoinţă şi ca ia^gt o­­priri. Isr In sectoareis centrale, îosb’şi mareșalul Mackei­­sen a fost nevoit sâ’și retragă, da teama ansi atac InTâlul­­tor rusesc, detssamsotsis cari Înaintaseră dincolo de Loghi­­s­o, la no­d-est de Pinsk. Ib celelalte perete ale froataial oriental, Austro'Germanii au realizat cât­va progress. * De pa fiOfîial occidental, Francezii semnalează od atac sHor d:t la nci d da Arms, In colaborare cu trupele brita­nica­ te altă parta artBaria franceză a cooperat ca flota engleza in contra poziţi­ilor germane da la Osteads si lldiiktrqus. m * ♦ Pe frontul merîdisnei, ItatienM Îşi consolidează poziţi­­unea ds ps moot?la Costoi, ps când bustnacii anunți res­pingerea artor atacuri italiene pe frontul Dolomiților. ®^?AM6WAs6A!SiBSi M fi sätt* gp\ m%*t I SAU 0000- 7ite în Seneca un pasagiu la care­rea patimelor, apelul la aemago­­gi.eseuri ar trebui să reflecteze spi­­ffie, calomnia murdară, ipocrizia riuide înclinate spre agitaţie. Este patriotismului retoric, trebue să pasagiu! în care marele cunoscător înceteze, de timeeni face deosebirea­ dintre La o parte, toti cei ce voesc prin agitaţia sterilă şi munca fără ps­ sgomot să dovedească gîndirea, tentaţie, dar adine producătoare, şi prin desordini că sunt patrioţi. Filosoful antic pentru a dovedi Pasiunile mari s’a zis de mult insuficienţa agitaţiei, compune nu sunt mute. Patriotismul este o tablou plastic, o paralelă sufle- mare pasiune. El se demonstră teas­că, ce-a inspirat pe La Bru­ prin energia concentrată şi prin gere în care agitaţia ia forma con preţul egoismului anihilat, fi nn cretă a agitatorului, ce se agită, prin declamaţii cari sunt un lux aleargă, fiare un moment de re- U isHc Merat în vremuri pnos, spumega, fipa, protestează, s­ ‘ revoltă, insinuiază, discută, se bune, ceartă, se supără, dă sentinţe, con-1 La lucru, şi la o parte gălăgie-valoare mai mare. Gazeta din Frankfort nu se a­­rată neliniştită de sporul circu­laţiunei fiduciare, fiind­că ea are echivalentul proporţional în au­rul depozitat la Banca Imperiu­lui. Ea relevă chiar cu un fel de mindrie, că nu acel­aş e cazul cir­­culaţiuneî fiduciare franceze­ şi mai cu seamă a celei ruseşti. Dar­­­azeta arată că circulaţiunea fi­duciară germană ar trebui să fie de la­­ 3-4 miliarde la 5.32 mili- totul, redusă In marginale posibi­arde. Numai în Anglia, circulafi­­unea fi­dueiară a crescut în pro­porţie mai mică şi anume de la A­lului şi citează cu invidie cazul Angliei. Examinînd cauzele pen­tru care în Angi­ia circulaţiunea 29 milioane lire sterline la 32 mi- fiduciară n’a înregistrat un spor cumpănita tăcere sfaturile drepte, mente tragice şi exospţionale, cu­ . 0 1,. Lmwiahil Frankfurter 7,citun«'” îşî zice: „Am muncit din plin şi prinde o anchetă literară, la cari lioane, la ***** epor de 3 milioa- apreciabil „P­rankruiter Zeitung cu folos. Am adăogat ceva din au răspuns poeţiî, filosofii, er­iti­­ne lire sterline trebue adăugat în­propria mea energie, din pro­­eiî de teatru şi autorii de teatru sa­u gamă de 50 milioane lire ster­onul meu indi­an, la avutul total, din Franţa, jr. » , „ . . . Sunt mulţumit''. Ceea ce mentă să fie relevat, 111 bonuri emise de guvern. Paralela dintre agitaţia vană şi idee dominantă şi fenciă este că­­ „Frankfurter Zeitung”, după munca spornică, dintre gălăgia aproape toţi intelectualii au văzut luam aceste amănunte, trau­­celor ce nu fac nimic şi tăcerea li­ în teatru ceva mai mult de cil di « ,, ... , niştită a celui ce nu-i scapă un distracţie frivolă.­­Sformind cifrele de mai sus după moment din viaţă fără întreburi- Adolphe Busson, care a scris ’valuta germană, arată că sporu­­ţarea cuminte şi spornică, este din prefaţa volumului, constată că file circulaţi­ei fiduciare în cele 4 acela care nu interesează numai «teatrul nu este cu necesitate o dis­pe filosofii ca Seneca sau ca apo­­tract unne frivolă, şi că exprimă în legistului tăcerei, Carlyle, dar şi pe unde momente, sufletul şi conştiin­­popoarele cari nu voesc să facă ta popoarelor“.... filosofie, ci să trăiască.­­ Iar Emile Fatpaet scrie: Pentru a trăi, însă, ele au nevoe de », dramatici cari să fie ilinişte, ele au nevoe de oameni cari ‘dosofî fără să ştie şi moralişti fă­­să gîndească sincer, cinstitei cari pretindă a fi, cari să nu pre­să ştie ce să voiască, şi ce să hotă­­dice, cari să nu facă conferenţe, rască, iar nu de agitatori nedi- dar c*T.h numaî Pri n personajele ce baci, de spirite svăpâiate care să vor Inventa,_să pană sus ini mele pună în locul spornică şi virtuoa­ spectatorilor şi să le aşeze in­tr o ne? activităţi, nebunia patimelor pură ^ Ulir să fie viaţă atmosferă neînfrînate şi agitaţia instinctelor iFxraia- Iată ten­trul cel doresc fără judecată. . Franţei in 1915“. A7I,ZTM­­. „ ., ,. ,_' Un curent sănătos, o atmosferă a sää: mo,a,â w ~»■«* -*« simţim lipsa declamaţiilor pe te- 9Î ma uatriei în npriml ri L 86 Simte eum de pretutindeni se ce­ea/ Ii Sir percepem vultoarea chinuita a /a/­_ ' une după un piunz bun, 1 se ţări rit orVarî nu astea ntă d* cere a fl tnterina uiorală, și catedra chemare | p d­ ° insinuantă, fără pedanterie, a .run­eă Z favt * Se tradu­­cațieî integrale, cinstite si fecum­nevoe, in aceste mo- Lîteratura menităagîdila simtu- 1 ■']? care o istorie făptuită rile obosite; literatura de fantezie m jert­e cere ultima pagina de adesea-orî perversă și imorală: li­­war!Tf ° m­Vt trPCVt - vob-li­teratura superficială, fără un Ideal ZZnZrJrSe ZW,em' de am”turile moral, fără un scop etic, fără o­ră ?,“ cf?rSe sf t?1 cu tendentă înălțătoare, este... o li­­' ’. . '.V sÎTJaa, sau teraturră nu numai decadentă, dar f\,t­ c­tl Pun galagm dea- 0 literatură care decade. Vitejia vre retorica ef- murilor noastre, a trezit astfel con­firm de-asupra jertfelor reale, sin- ştiinţele, a purificat ogorul literar cere şi costisitoare, de plantele părăsite, şi-a croit ar-Maî mult de cît ori cînd a- ,eî na drum de viitor, în care ea cuma se cuvine ca unirea iuteli- «a poata servi moraleî și patriei . aentri untren ' ■ “, cu modul acesta umbrele luî 0 , .ll” [ea , since- Tolstoi şi ale lui Idrunetiere, vor re şi spitivelor luminate să se în­ avea satisfacţia, în cîmpiile Elisei­­făptuiasM, pentru ca taina viii o-.e"- unde trăesc în eternitatea eter­­ruhiî national să fie asigurată. nîtăţilor, că ideile lor nu au fost La vremuri grele, agitaţia ste-, sen­unte sterp€! f ilă, inshinaţia necinstită, biciui-1 ■— 11 — ■■ ■ o o o o •Petronius Teatrul de mâine Un volum apărut în aceste mo­ A B O ti A m E f1 T 2 tii tari.................. n­n an ÎS Lei.................. fiease înni 3 Lei in ttrSinState . un si­ 36 Lei............ ... seses Inni 18 Lei A­bon­amen te te încep ia 1 si 15 sie Re­ cărei luni REDACTS A STRADA ACADEMIEI No TS n ’!“"T'?ţ A *S <•' *> er T *T* TELEFON 1S/47 si 67/20 ADMINISTRATIA STRADA ACADEMIEI 17 Intin.re­te prin Corps Victoriei 56 TELEFON 22/39 Marți 15 Septemvrie 1815 AMUNCIURI COMERCIALE Linia com 7 pe o coloană In pagina III....................... 3o bani Linia corp 7 pe o coloană In pagina IV...............30 bani Inserții si reclama pagina III limia....................................2 Lei hANl Ceremonia decorare a drapelelor franceze în jurul cărora rindurile soldaților s’au strîns cu hotărâre în­ marea luptă pentru apărarea Patriei. CîTE­VA CiFRI SEMNIFICATIV­ a marilor Bănci de emisiune Im FRANŢA, ANGLIA, GERMANIA Şl RUSIA — De la izbucnirea războiul­uî f uritor, cari reprezintă ast­fel o mondial, circulaţiuniea fiduciară a maim­or bănci de emisiune a sporit considerabil. In frunte sta Franţa cu o circulaţiune fiducia­ră de 13 miliarde frânei, faţă de 5 jum. miliarde, ci­fia circulaţi­u­­nei fiduciare de acum 2 ani ; a­damna, se apără şi se acuză... Noap fii, agitatorii, lacomi de scurtă mm ; plic.­ „„411 ^Siter te tc,r, «I rind Marien eu ari- _ .....»________P01 Vine xtus,ia cu 4 miliar­de tea vine .„Şi cînd Morfeu cu ari­pete ce seamănă cu ale îngerului morfei, vine să adoarmă pe cel a­­gitat şi frămîntat el se întreabă cu sinceritatea pe care fiecare om o are cu el însuşi: „Ce am făcut astăzi? Nimic. încă o zi perdus.“ Şi în vreme ce agitatorul îşi în­chide ziua cu im­bilanţ, de deficit moral, cel care n’a alergat, n'a spumegat, n’a chinuit pe alţii şi pe el însuşi, cel care a sorbit din gloriolă, a unui pugilat pe stradă! ţâri, se cifrează astefel: Franţa 5800 milioane mărci. Rusia 6000 milioane mărci. Germania 3880 milioane mărci. Anglia 1080 milioane mărci. Comentîn­d aceste sporuri, „Ga­zeta de Francfort“ se referă u deosebi la sporul circulaţiunei fi­duciare din Germania şi enunţa următoarele: „Acest spor se explică prin ma­rea îngrămădire de aur în tezau­rul Băncei Imperiului, în schim­bul căruia a’au putut emite bile­te de bancă. Acest spor a fost ne­cesitat de numărul mare al plăţi­lor pe care Germania trebue să le facă în teritoriile ocupate. Se poa­te evalua l­a cel puţin un miliard suma acestor ehe­tueli. O altă îm­prejurare care a provocat spori­rea circu­laţiei fiduciare germane, e că de la izbucnirea războiului, cele mai multe plăţi se fac în nu­merar şi noi pe poliţe. Numeroase cercuri financiare exprimă do­rinţa ca şi după războiu să se re­ducă pe cît posibil circulaţiunea poliţelor, făcîndu-se de preferin­ţă plăţile în numerar. Un alt fapt care a provocat spo­rurile circulaţiunei fiduciare ger­mane e scumpirea generală a unăr ruble faţă de 1 miliard 500 mili­oane ruble de acum doi ani. Cir­culaţia B­ancei Imperiului Ger­man a crescut în acelaş interval găseşte în faptul că în Anglia e foarte răspîndit sistemul cecuri­lor. Se ştie că în Anglia chiar plăţile zilnice obicinuite particu­larii le fac cu cecuri, ceea ce re­duce considerabil circulaţia fidu­ciară. Se preconizează şi în Ger­mania introducerea sistemului cecurilor cerindu-se în acest scop desfiinţarea taxei de timbru care grevează cecurile. In ori­ce caz, marele ziar din Francfort cere reducerea circula­ţiei fiduciare germane, fiind­că duşmanii Imperiului german, vor cerca să­­ discrediteze finanţele germane, a­rătînd cifra urcată a vatoareî bancnotelor în circulaţi­­une. IM FIE­CARE ZI BBBnm­atasau uu ofițer român citat pe ordinul de armată francez­ ă ordinul de armată franceză o rcc­­țiune prin care aduceau e­tagii lo­cotenentului Constantin Butnariu, fost ofițer în armata română. Locotenentul Butnaru și-a dat demisia din armata romina si s'a înrolat între trupele franceze, la începutul războiului. Primit în regimentul 2 de infan­terie din corpul strein, s’a distins pe frontul de luptă prin curajul şi nepăsarea sa în faţa morfei. In I nenumărate rîîndurî a fost în peri­­­­col şi de crtîtea ori a ştiut să salve- I ze scopul misiunilor ce i s’au în- i credinţa’. I Pentru faptele sale de arme el a fost citat pe ordinul de armată. In acest ordin se spune :­­ „Excelent ofiţer care a părăsit­­ de bună voie armate romina pen­­­tru a veni să servească Franţa.­­Tot­deauna a fost un model de cu­raj şi avînli. Participînd la o recu­noaştere periculoasă, a fost grav rănit”. Intr- adevăr, locotenentul Buhna­­riu a fost nevoit să părăsească câm­pul de luptă din pricina unor răni la braţ, care îl făceau de­o­cam­da­tă impropriu serviciului. Buhvariu s-a întors în ţară. Dorul de ţară a rechemat pe distinsul ofiţer la sinul care îl perduse. Patria şi-a cerut drepturile ei, ea nu putea, socoti meritele celuia care ori­cît de brav a fost pe me­leaguri streine, părea că uitase că n’avea dreptul să se jertfească de rit pentru neamul şi pămîntul ro­­mînesc. Ziarele franceze au publicat sub titlul din ofiţer, romin citat pe —------------------0000— ------------------­ LUPTA IMTRE POPOARE­UL ECONOM - PARALEL CU LUPTELE DE USCAT SI DE APA TÂirSLE BELIGERANTE DUC INTRE ELE UN APRIG RAZSOIU ECONOMIC — Parlamentul francez a votat p­le­­turile civile sau cetăţeneşti timp de care interzice ori­ce ralaţiuni de zece ani. Pe lingă aceasta, m­­ce ordin economic eu­­Germania şi tractorul e expus la comentariile Austro-Ungaria. Regimul pxxwizo- zdrobitoare ale ziarelor, cari îl con­f­.,111 al relaţiunilor economice ale­sideră nici mai mult mei mai puţin trântei cu supuşii celor două ţări, de cit „trădător al intereselor pa­­iusese determinat printr’un decret, triei“, încă din Septembrie 1914. a­­ Lupta­, pe viaţă şi pe moarte, . Exportatorii francezi sau plins dintre popoare, nu se mărgineşte insă de măsurile simpliste luate, şi deci numai la războiul armat, ci şi au cerut guvernului ca să se ridice la cel mai aprig războiu economic, această interzicere cel puţin în ce Cu toate acestea, în Franţa s’au priveşte relaţiile comerţului fran- găsit glasuri cari să critic© nou­e caz cu tarne neutre în afară de Eu- măsuri legislative luate de Senatul 1'°?a‘j * ... , „ ' francez. In adevăr, fiind foarte greu să-şi Acestea susţin că comerţul fran­­dea e seama dacă corespondenţii cez de export, şi de altifeli destul de .sau intermediarii cu cari exporta- încercat de evenimente, va fi şi torii francezi aveau relaţiunî în A- m­ai paralizat de acest regim, menea, de pilda, erau sau nu de na- Comercianţii cer ca măsurile a­­ţionalitate austriacă sau germană, ceste de proibiţiune absolută să nu aceştia, faţă de penalităţile foar­ ge ja de­cât atunci cînd toate ţările de aspre prevăzute pentru vio- aliate le-ar lua în acelaşi fel. Aşa­­­are­a decretului, preferau să nu însă­ zic cîj Franţa se exclude sin­­mai exporte nimica. O gură de pe pi­­­tale comerciale a­ Comercianţiî francezi găseau că mer­ioane, în timp ce alte ţări, în măsurile luate erau prea severe, St­ecia] Englitora, îi iau locul. „Nu mai ales in comparaţie cu care lu- Vrem să ducem singuri războiul e­­ate de Enghtera. In Anglia, inter- conccutic“‘, zic aceşti comercianţi şi zisa ori ee relaţiune comercială cu oamenii politici cari îi susţin, un supus german sau austriac, dara p,e­­]c altă parte guvernul fran­­numai cu aceia ca­ri locuesc i­n Euro pez susţine ,..a a început negocieri pa, nu şi cu cei din America. De­ diplomatice cu aliaţii Franţei pen asemenea nu e interns comerţul cu tru­p 0,bţine de la dînşii ca proibi­­sucursalele caselor germane şi tiurile de export să fie tot aşa de austriace aşezate pe teritoriul lri- Riguroase ca şi cele franceze. ,Nogo­aS1C’ i­­ r . . . * ciorile vor continua, şi au tendinţa . Senatul francez na urmat această îllohftie 0 înţelegere internaţio­­mspiraţie a măsurdor engleze, ci llala 1 pantru aplicarea măsurilor a organizat un alt regim In pr nci rf­­nterzic comerţul cu naţkma­­pm, prohi­bi­ţiu­nea comerţului fran­k nanii şi austro-ungari. cez cu supuşii germani sau austro­­ungari e menţinută, dar se admi­te că nu se va aplica asupra per­son­el­or stabilitate într’o ţară ami­că sau aliată si­ta­tă în afară de Europa, sub unele condiţiuni în­să pe cri comercianţii le găsesc foarte greu de îndeplinit. * Penalităţile impuse de această le­ge sunt foarte severe. Delicvenţii sunt pasibili de o amendă de 500 până la 20.000 de lei, cu privaţiunea tuturor sau a unei părţi din drep Deocamdată, însă Franţa duca singură războiul acesta economic, în ce priveşte pe supuşii germani şi austriaci din ţările din afară de Europa. Lovind însă în comerţul austro­­german, francezii îşi paralizează o parte din propriul lor comerţ. E adevărat că războiul, chiar cel eco­nomic, nu se face fără sacrificii... Mir -0000- Infrinarea speculai Măsurile luate de administraţie în Gadrilater Publicul consumator, după cum am arăta, într’un alt articol, ca şi administraţia, au un mare rol în înfrinarea speculei. Publicul, vor­bim de a­cela care dispune de mij­loace, dacă ar cintări mai bine ba­nul, şi dacă n’ar risipi fără soco­teală, ar putea contribui foar­e mult la stăvilirea poftei de cîş­ig exagerat a atâtor speculanţi. Tot a­­şa administraţia, prin mijloacele de care dispune şi în marginile posi­­bilităţeî, ar putea lua o serie de măsuri i­uspo­riva speculei. Sunt foarte interesante cazurile de tot felul, în această privinţă, care ni se aduc la cunoştinţă de că­tre cetitorii noştrii. Cite­va exem­ple vor fi suficiente spre a se ve­dea ce speculă se practică în unele oraşe din ţară, mai ales în acelea unde îşî au sediul diferite socie­­ăţi industriala Personalul superi­or al acestor întreprinderi plăteş­te ori cit­i s’ar cere, pentru ori­ce fel de marfă, fără nici o discuţie. Aces lucru se observă, de pildă, la Ploeşti, şi mai ales la Cîmpina, unde alimentele şi cele malte măr­furi se vînd cu 40—50 la sută mai scump de­cit în multe al­e oraşe din provincie. Bogătaşii aruncă cinci lei, ca cinci parale, pe o pereche de pui, carnea, zarzavaturile, colonialele, se vînd mult mai scump în oraşe­le unde sunt în­reprinderi industri­elle sau mai mu­ltă lume bogată. După ce se aprovizionează aceştia, dacă mai rămîne ceva, poate cum­păra şi cea­lalltă lume, însă tot cu preţuri ridicate. Poftim de mai trăieşte tu, modes’ funcţionar cu 2—300 lei pe lună, meseriaş ca un muncitor, dacă te maî ţin curelele. Un caz foar­e interesant s’a în­tâmplat în plaja Negri din Galaţ?. Era zi de peşte cînd şi cel maî să­rac cumpăra măcar o scrumbie şi o lămîie. In acea piaţă se aflau pa­tru gherete unde se vindeau lă­­mîi, două la 15 bani. De odată s’au înţeles toţi patru , trei şi-au închis gheretele şi a rămas numai unul care cerea 25 şi chiar 30 bani pe o lămîie. Se înţelege că mulţi oa­meni săraci n’au mai putut cum­păra lămâi iar unii s’au lipsit şi de scrumbii. as Un teren aproape virgin pen­tru samsari şi speculanţi ese, fără îndoială. Cadriliaterul. Aci n’aui pă­truns încă specula, risipa şi luxul desfrânat. Toate alimentele şi produsele so­lului ce vînd în Cadrilater cu pre­ţuri modeste şi foarte convenabile. Faţă cu restul ţăreî, preţurile aces­tor produse din judeţele Du­rost­or şi Caliacra sunt incomparabil maî miei. Era deci indicat ca samsarii şi sneeulanţii­­să năpădească în cete două judeţe şi să înceapă a opera din gros. Aşa s’a şi întâmplat. Sam­sarii şi speculanţii au început să cutreere toate oraşele şi sa­ele din Cadrilater, să arvunească şi să cumpere tot. De­­es­e nesar traiului zilnic, cu preţurile pe care le ce­reau producătorii. La nevoe, sam­sarii ofereau chiar preţuiri mai mari de­cît li se cereau, numai ca să acapareze cît mai mult şi chiar în reorga producţie, dacă ar fi fost cu putinţă. Rezultatele acestui procedeu al samsarilor nu întârziat să se a­­ra­te înainte ouăle se vindeau 3—4 În zece bani, păsările 1—2 lei pere­chea, după mărime; brînza tele­mea sau caşcavalul 80 bani piuă la un leu ahilogu­aimul ; carnea de vacă, p­ac, porc, grăsimea, fructele, zarzavaturile, etc. se vindeau cu preţuri to aşa de modeste. Speculanţii acaparau toate a­­ceste produse, apoi se expediau în interiorul tărei, unde te vindeau cu preţuri îndoite şi chiar în rerte. De aci încolo, lucrurile ara înce­put să se scumpească din ce în ce mai mult, aşa că chiar localnici! se puteau aproviziona cu mar* greutate. Ouăle ajunsese 5—6 leî su*a, pa­sările 2—4 leî perechea, brînza şi­ caşcavalufl doi leî philogramul şi * tot aşa preţurile s’aui urcat propor­ţional la toate cele-lalte alimente şi produse ale solului. * ■. Faţă cu această stare de lucruri, populaţiunea din cadrilater, ia frunte ori funcţionărimea al cărei buget es e limita­t, a început să fii foarte îngrijată şi să protesteze împotriva speculanţilor cari ame­ninţau să-i facă praiul nesuferit. Se impuneau deci luarea de mîi­­©mrî energice pentru a feri popula­ţia de a cădea pradă speculanţilor, şi a-i asigura traiul de toate zilele, după puterea mijloacelor fie­căr­­uia. Remediul a fost găsit repede, administraţia judeţelor Du­rostor şi Gali­acia a interzis pe viitor sam­sărilor şi speculanţilor de a acapa­ra ori­ce cantitate de alimente şi maî ales de a le expedia afară de limitele celor două judeţe. Aşa că din acel moment speculanţii, chiar dacă reuş^c să cumpere ceva deta producători, nu maî pot trimite ni­mic în interiorul ţărei. Ori ce­ tran­sport este controlat şi oprit înaint­te de a, putea fi expediat. Vorbim, bine înţeles, de alimente şi lucru­ri to de prima necesitate, indispen­sabile traiului populaţi­unei. Este o măsură salutară, pentnf care, administ­raţia din acea­ parte a ţărei, merită toată lauda. Gh. Competee* 1 ■ o o o o--------------* ' u^msMäsaxiE

Next