Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)
1915-11-25 / nr. 2799
ria Carmi mmm OXISTIESIMEA. »OAlf»P*B* } CIL MAI SENZATlUlMAL FILM CARI A IMPRESHHAT TOATE AUTSRÎTATIU mîTIERE$Tl m rolul pmnapfhi. Mftmsuî *Pr““ WJB —9 D£Y££¥W iii lall 11 lial StiOc'^'sn’ xil&t va fi si eapta La «*■*» «e«s«-8tfi * ■ .H Listima rtifl »*s**e t»t$* aga «1a tâ a Ca» pi lai î, ai , să ă frutern OMÎ Greaisaici tr^^adie da» moravuri și după cererea Be*iari&Sa : f?S«& *? P,**gm «*• jjfH •«» Jt niaBE"?#**!?ma; V23^I13|rClă Cil flSlfi lfJE»& sasassasa «a II Azi Harți SJooaJokri© ISIS GRANDIOASA OPERA M ff ts i lif 1 R**«s!»is 6 mari acte interpretate de fruntașii comediei Franceza DinA romanul CáASIzlEL TRAI?! marelui seriit»r mAmmm I Povestea veşnicelor deziluzii încercate de un suflet slab de femeie, povestea veşnicei suferinţi omeneşti, delicioasă, comedie jucată de neîntrecutul — ORCHESTRA SPECIAIa.%, — B’î?etc d» iVtrofire strict suspendator p .’C.pî Joacă în ce« unul groeavă dramă. Ea reprezintă po festei* »Isterică“ care îşi omssrâ bărbatul şi copilul şi apoi se sinucide deşteptată din beţia patimei. Extraordinar succes la Bristol şi Venus. 1 c„e »parc h «rob 4 e. m.= CINEMA P'‘ASIC- - COtrl. AU1TAT11 N K.l I STI r JCATE cu ‡ -a' -n mu/ic.u ^ _____________ { biriei» jje vremea cînd ajunsese I Valentineanu. Ce daiţi artşti îşi sclava Sofonistei, se reprezintă cu mult succes la Cinema Cî-A - SIC cu orchestra mărită şi cor. Sâmbătă seară „Lacrămile Lu miumse" piesa d-hu Lmil Nicola« a atras un wmieros public Artişti, în frunte cu d. N. Sora nu a a fost ca de obiceiu foarte addivatţi şi ţinem să semnalăm talentid .a-rei Ana Lita, care juca rolul Marioarei, în care a arătat mari calităţi de sinceritate şi de Conferinţele cercului de studii emoţiune, cari o vor pune ?v cu P. N. L. vor urma apoi astfel: Had printre artistele noastre cele Miercuri 25 Noembre ora 5 și mai bune... jum., seara D. C. G. PIETRARII ---------va desvolta îa Cercul de studii al „La rue du Sentier“ se va juca -----------------apei-------------------Teatral Matiouil NENOROCISE A BiW SFLA-lUi. Bi3€SCiJ O nBn«®9c»r* s’a întâmplat erl îa splaiul Hlie.-iWiit.ki Capitală, la băile popui,a,re dela No. 7. M.tie.iii,icu! ajutor, Marin Popescu, umblînd la motor, s’a ales cu grave arsuri la mîini și fată, în urma unei explozii de gaze. Faptul a fost constatat de comisariatul clic. 26. Băiatul a fost transportat de către luni.....la societal. :i de salvare la spitalul Riîncov ițesc. Const. -----------• -—oo.o-------------------Nemuritoarea operă a lui GABRÎELfc D’ANNI NZIO neî iLűi yf.w* ftţ-f EU Sil Suma dia urină ELIPSA J o o 5b58.10| Numele de mai tîrziu al «Tai, n niînope csfcuisi WWi&t tex^-.cps tsgm r'i« * |f ”-s m»| «! â £%Mw-1 m I# lu I proprietar PAX ICMER «L1 /*~i, «£ ras n Beki! E ssabeta 6 va-a-vii de Eforia de pra fectuabilul 41■ m.k OH 93 BANI coat deîîîsi cotii d'Ui în 15 alv mmm* (dndnt- probă cu burta. Ar fi, p r tr\i du ala *»-i i'vn’ mtpcgi Deposit t£eiia“ j»J a „ta mm Sir. ypssaiii 90 ti iurci" s ă*\e .« '-.ctujjpmenii din laşi, Craiov, şi Vtoeşti de iași »fia de vânzira latoata Diogiurii.!,e ă tuagwwaoo do vap*e.«s ‘U.i t»riu ____________ ___em-~, ''wsmmmMBmwmmmmum* \ DEPENDENTA NOASTRĂ E- -------gapizare); J POLEMICA ZILEI; I ------------------0 0.00---U/îuiii £ Div iftTUL nara «so-81 Sitari Iu ee«(rui ( apitatei, Strada Bruta« 14 (lingăCirc) /.'vi, / fi c. ri H ne A i.t f jr cam -P: pÎTtVf f ui :■ f r, Ui mină rl.-(tr! «, ropductr de apă c«M4 , 4/-r«* - uurtiltie. îa ori «ce tiiup ' io-A arR ' OOVVPNAHIUI (FOST DEPOZITUL NEGULESU) Soul tiepiizee Lemn« Fon F*^o. cm si cojite tAete trajujsrtăiB litolsîlîg Pro-An # (MuPfPil nnsrnr vagon»» romj»i«--ta pr« -ut» daUr unei»! ^HCA PîijirAt siT.cuuj 6« jientrii orr.vinH» CAilRUPII DE PIATRA, CARSUMI D£ LEMN. LIGNIT — iit ELE UE BRAD, ca preţ ndus — I. «am «i & la« StWKAUA Viiitdi H», T? ------------------o o o o——---—-----Misura la industrie •S»»—** ««¥• ei Co.ţiSitiUA pa an«, uni*« ni şcoalei petrolifere dela M năsirea Caşinul, * fost înaintat saf de ocol minier pl. III. D. D. I. Petrovici a fost numit șef de ocol minier eL III. -----------------ooo------ —------- as st« și persoane stră'ne cari nu (Morarii și tăbăcarii sunt nemal- { "SAfAw to Mi „taiMal reitPil TUNULUI (Zonele și prețurile pe 1216). CONOMICA §1 REORG. ECONO- In vederea îm bunătăţiriî situa- MIEI NAŢIONALE (Un artîcol flex refugia,ţilor din Ardeal si Du de din. I. N. Angelescu. Lipsa de pr coviua. Liga a lansat „timbrul de In direcţiimo minilor din ministerul de industrie şi opulare s'a făcut următoarea mişcare: D. I. C. Căpilănesc«, şef de ocol minier cl. IlI-a, a fost trecut impiegat definitiv cl. II la regiune* Sunt membri ai clubului sau al strada Senter. ajutor al ligei Culturale Aceste timbru se desfac la următoarele adrese: Magazinul Au Bon Gont, Librăria Socec, Magasia Luca Nieutesgu, Florăria Botban (vis-a vis de Palat), D-na Rinetta Grund (mode), Calea Victoriei 93, Magnate Univisrael, calea Victoriei, Q. Segal librar calea Victoriei 7* L Sfetea librar calea Victoriei ca şi calea Moşilor. -o o o o ■ partialul liberal, conferinţa d-sale: f -------Situaţia Militară după 16 luni * Vineri 27 Noembrie orele 9 de războiu. seara, va avea loc în Palatul Ete-Mercuri 2 Decembrie, ora 5 luni. noului un concert dat de valoroaseara, d. D. DIAMANDY: «Razsa şi distinsa pianistă, d-ra Cle.sul european ş: interesele Romi- menţină Cerneski, cu concursul D!»|» , . . . icunoscutului violonist d. Soerate Mercuni Decembre, ora 5 jum. p..n.0/y. •seara, d. AFîRTsDE BLANK: ^ Scumpirea traiului. Miercuri 15 Decembr'e, ora 5 ium. d. C. D DZMURTU: Solidaritatea socială şi războiul. Conferinţele Liao publice pot Marţi 24 Noembrie 1915 TEATRUL NATIONAL. In 1M studii P. N. L. TEATRUL REGINA MARIA.Căminul. TEATRUL LEON POPESCU.— Ballo în Maschera. TEATRUL MODERN. — Florăreasa, vulpi. D. C. Radulescu, prefectul iute şi o şcoală de viticultură şi dodeţuluî Fălciu, a pubiicat ointe- gărie. restuită lucrare asupra situaţiuneî ! Judeţul Fălciu fiind umil din ce-. acestui judeţ pe anul 1914—915,le unde s’a aplicat de la început cestei instituţiuni, graţie căruia au din care extragem aci cîte-va date mai principale. Suprafaţa judeţului Fălciu este de 2103 km. pătraţi, iar populaţia este de 111.995 locuitori, din 15.696 în oraşul Huşi şi 96.299 în comunele rurale. Judeţul are 41 comune rurale, compuse din 1.33 sate şi 35 cătune care formează cinci plăşi. Populaţia rurală se ocupă exclusiv numai cu agricultura, obţinînd o recoltă de suoi de abondentă. Situaţia financiară a judeţului pe exerciţiul 1914—915 se prezintă astfel: Din fondul zecimelor s’au încasat 205.001 lei şi s’au făcut plăţi de 193.615, rămănînd un excedent de 6.385. Din fondul drumurilor, bugetul ordinar, s’au încasat 183.702 lei şi s’au făcut plăţi de 160.904, rămănîr.d un excedent de 22.798 lei. Din fondul drumurilor, bugetul extraordinar, s’au încasat 43.595 lei şi s’au făcut, plăţi de 40.50, rămănind un excedent de 3.075 lei. In judeţ se află şapte cooperaţie săteşti, înfiinţate din anul 1907. M. S. Regele a făcut er o vânătoare pe domeniul Coroanei de la Gherghiţa, la care a luat parte şi „. S. R. Principele moştenitor Carol. M. S. Regele era însoţit de d. colonel Angelescu, aghiotant şi A. S. R. Principele Carol de d. căpitan Atanasecu, ofiţer de ordonanţă. Invitaţii M. S. Regelui erau: d. Blondei, ministrul Franței, d. Vre-V ,~,r_r—__ cu un număr de 426 membri. Aces denbourgh, ministrul Belgiei, d. Potia au subscris un capital de 5..545 Iderpsky Koziei, ministrul Rusiei, lei din care au vărsat 28.446 lei, avînd un capitel depus spre fructificare de 11.231 Iei. Din anul 1903 și pină acum s’au înfiiripat în judeţ 47 bănci populare cu un număr de 9832 membri. Toţi aceştia au subscris un capi-colonelul Thompson, ataşat militar al Angliei, Lt.-colonelFeriga, ata- _____________________ ________ sat militar al Italiei, căra 'anul Pi , tată aseară pentru prima oară pe cit an ataşatul militar al Franţei , d.i scena teatrului Naţional, a avut Rattgham, ataşat pe lingă legaţia un succes din cele mai strălucite Angliei, colonel Berindeî, Lt.-do- Plină de observaţii psychologies , , • — , • „ . 1 . t*’l Dobija. Lt.-col. G. Mann, M. Al. şi caracterisări reale ale sufletului de 847.867 lei şi au vărsatroi (Săulescu, Nic. I. Ghika, Filip Laholui personagiilor, „In strada San-1,ion 362.823 lei, avînd un capitel, varg și comandant Citirea. tier“ culminează în actul al trei depus spre fructificare de 299.989 lei. In judeţ sunt şapte obştii care au luat în arendă moşii în întindere de 8.142 ectave. Membrii acestor obştii sunt în număr de 1911 cu un capital vărsat de 114618 lei şi depuşi spre fructificare 180.832 Mai emit în jndet şase obştii doi Pentru întărirea putere! de M,al 9TMt.In judet saae dl^t,L(i5. rezistenţă economică şi militară a patriei. exploatări de poduri care au 2306 ectare de păduri. Numărul mein- *» COlNFLTh'A D-Llil HORI \ MAME Tmn LA r.EHLUL ♦DE STLJ* li hU/iNO^iUE $\ Im NAN IHRE Aseară la orele 9, d. Horia Maniu și-a desvoltat la Cercul de studii economice şi financiare din paliatul Camerei de comerţ, conferinţa d-sale, despre: Băncile de emisiune. Conferenţiarul arată raportul dintre evoluţia economică şi cea socială şi explică apariţia diferitelor institutului financiar de emisiune. Descrie caracterul lor, formulează definiţia bancnotelor şi arată diversele sisteme adoptate pentru garantarea şi fixarea limitei de emisiune. Arată apoi caracterul pur financiar al băncilor g'Uvarnamentale spre deosebire de cel economic al băncilor independente. D-sa citează operaţiunile pe cari aceste instituţiuni au posibilitatea de a le efectua şi îngrădirile pe cari statutele sau prudenţă le pun acestor operaţiuni. D. Mianiu, face istoricul diverselor băncî de emisiuni din Europa, arătândmăsurile pe cari aceştia le-au luat de cînd a isbucnit războiul european. La discuţiile contradictorii au luat cuvîntul d-nii Morărescu, Brancoviei, Em. Muşeţeanu, şi d. Irig. Penescu Kertsch, care a şi prezidat şedinţa, menţin rolurile. D-nii Soreanu va interpreta rolul creat de d-sa. De o vioiciune rară, de altfel ea întotdeauna, a pus şi în interpretarea de aseară, tot farmecul său artistic atît de mult şi de bine apreciat, de publicul obişnuit, al teatrului de operetă. Acest diavol de artistă, devine tot mai mult ca piartă deosebită şi cu un farmec reinamabil. Restul ansamblului bine şi sigur sub bagheta d-luî Elekor, iar montarea cît se poate de reușită. Dacă ..Obrastrîonl“, a mîneat pras picul, „Florăreasa“ va face o serie ------------------ooo------------------- Vânătoare regală -—IKKH' TEATRUL DIODES*??.— Pvnlm prima oară „FLORAREASA“ operetă Iu adti ne H£LLf‘TSS3£RQ£R Am mai spus’o cu altă ocazie, patia pe care o merită cu priso- Cuuipaniu lirică „Gr. Gabrieles-siuță. _ _ , , cu“ s’a născut intr’un moment fe-, Aseară, pe lingă un joc vioi, pun rieil căci această tânără şi meri- de nervi şi de vioiciune, a mai extoasă înjghebare, artistică merge chibat și o serie de toalete de obodin succes in succes. După cele dogisie sclipitoare, cari au produs ouă operete date piuă acuiu, „Fe- adevărată senzaţie, mai cu seama uneia ideală“ şi „Obraanicul cari printre silectatoare. ^ au avut o reuşită din cele mai feje. Achil Popescu in rolul unui licite şi cari aau făcut serii atit de artist de varieteu şi a pus tot lastrălucire, premiera de aseară talentul său de admirabil comic, pen seamna un adevărat triumf pentru a face o creaţie superbă. După tru compania lirică de la Teatrul „Frank O’Bel“ (Obrasnicu), „oca- Modern, ' maiorul Stieber“ de aseară este ua o muzică delicioasă, compusă nu să-l consacre pe d. Achil Podia cîteva valsuri şi marşuri de o pescu ca un admirabil comic de superbă vioiciune, o fericită încă,operetă , tuşare de arii care de care mai t Ciad, în actul al doilea Actul o melodioase, o acţiune de un hazi- pescu, se transformă în cetărearezistibil care ţine antrenată bunaţă italiană şi apare înveşmântat dispoziţie a spectatorului de la în ca balebistă, se produce în sală un ceput piuă la sfârşit şi stîrneşte adevărat delir iar hohotele dens hohote de rîs, sînt caracteristicele nu mai contenesc nouei oierete care desigur este vnedită să ţină multă vreme ocupat afişul Teatrului Modern. Nu vom descrie subiectul frumoasei şi hazliei operete reprezentată aseară, in primul rînd pentru că spaţiul restrîns nu ne permite şi al doilea pentru că, nu în acţiunea propriu zisă a subiectului, stă frumuseţea acestei operete din D. Mişc Ştefânescu, în rolul unui atlet, ajuns mai tîrziu birtaş, a reuşit să facă o foarte inimoasă creaţie. . Acest artist apare din ce în ce tot mai mult ca un admirabil şi indispensabil element, pentru compania artistică de la Teatrul Modern. D-ra Elena Fărcăşeanu ni s’a prezentat ca un element artistic de viitor frumoase succese scenice. D-nii Kaner şi Stelescu, au cumscenele nostime, pline de spirit şi leine, fiind menită să obţină în vide un haz, care se perindă de la început fiină la sfirşitul spectacolului. In privinţa interpretărei rolurilor, o distribuţie cit se poate de fericită. In frunte d-ra Florica Florescu, pur cum au interpretat rolurile ce le-au fost încredinţate, un ansamblu fericit. . . In partea muzicală d-na Virginia Mieiora a strălucit prim vocea sa admirabilă, pe care publicul spectator s’a obişnuit s’o aprecieze atît Tî . T . XT i. • , fl (Care a interpretat, o sglobie și pli-F ent ru Buni ^0 Noembnesa fiujj f]e farmec artistă de varieteu, iar conferinţa d-lui Pant. , a .eseu, a ştiut perfect de bine să-și îmbo-,,-,, . despre: _Mijloacele de PX'pl°atare‘ggtească frumosul său bagaj ar-Ide bine. In special romanța florilor care »Fiilor nci coraereipfl*TJ ‘ tistic cu încă o creație admirabilă. din actul al doilea, a, cîntat-o cu o ^ase. a România, în legătură cu războiul european. petroliferă Pioeşti _______ _ ,_______| D. C. Diaconeseu, conductorul şcoalelor ete de 102 cu 147 dlas le). Dariil. Gritnberg, d-na Lucia călii Colonel Cocănicinu, Oscar D. Al în anul curent s'au construit ze: Pura» d-na Maria G. Tunoviceanu ce localuri de şcoala şi două loc«- ’ (Galaţi), d-na Elena S. StăteHeu iute pentru diriginţi.(Iaşî), dna Maria Th. Stihin In oraşul Huşi mai sunt: un gim (Iaşi), naziu, o şcoală profesie"1*1* 'U te.)------——— —o » o o------------- ce ' j mtswmisssewmeaammeiVfSiBmBsismi^» astă seară pentru a doua oară, ui răsfăţat al publicului speeta-;din cele mai înflorit ! cursul acestei săptămhii se va mai t()r care 0 înconjoară ,de toată sim ■,3uea doi seara și Dumm ca sea* ra. Creat?a d-reî Tina Barbu, an- sambiul întreg, mmt&rea străin- [ cită a piesei, atrage o lume imea-1 să. Miercuri seara se va reprezenta delicioasa comedie „Păianjenul“ de A. de Hertz. Rolul d-nei GUirgea va fi Interpretat de d-ra C. CuRiza, iar în al doilea rol d. d Ligii Culturate' g m * , xm C. ST. FEST POPULAT!?- INVAŢAMĂMT, F^MAPITE S! COOPERAŢIE, SERVICIU SANITAR ŞI LUCRĂRI PUBLICE Teatru! Cinema PF6 astA-ss&rA marsls success »V I A Mi A i i&fssii«in Şl O C3 TTÄV ÎS J cu SUZArtE GALLÉT, BRiZARD SELÜCT Cis»e*na « B «TRaL ::::: Finim terk ruj ::::: După romanul lai C. BOTLE MARiNA DE RĂZBOI ITALIAfîA Orchestra sub cu Hu-«re* d-lui A U. CIÖLAG -0 000- Vărsăminte de aur Dăm mai jos numele persoanelor care au mai vărsat aurul lor Bătuce» Naţionalei : D-na Maria D. Popescu, d-na Mimi Manceni Teţcanii (Iaşi), d-ra şcolare de BucurEşt TELEGRAfdELE ADRESATE M. fciL. REGULA ELISABET Şi SZAKSA Şl D-LUI I. G. DUCA re toi a hotărît să exprime recunoştinţa ei M. S. Reginei Elisabeta, care a atasat zece mii lei şi M. S. Reginei naria care a donat pease mii lei din cai« a’au înfiinţat şease caii tine noul în anul trecut precum şi d-luî I. G. Duca, ministrul instrucţiune! pentru sprijinul acordat instituţiunei. In acest scop s’au trimis de biroul adunării următoarele telegrame: Maiestăţii Sale Reginei Maria Palatul Cotrocenî împuterniciţi de votul adunărei generale a instituţiunei cantinelor şcolare din Bucureşti, exprimăm Majertâţii Voastre profundă recunoştinţă pentru Augusta donaţiiune din care s’au înfiinţat anul trecut încă şase cantine, sporindu-se numărul porţiunilor servite elevilor la 132 mii. Această activitate extra-şcolară a imlitatorilor şi institutoarelor din Bucureşti şi-a găsit cea mai înaltă răsplată prin această donaţiune. In numele miilor de copilaşi îndestulaţi cu hrună, rugăm pe tot puternicul să dăruiască Auguştilor Membrii ai Familiei Regale viaţă lungă şi zilele cele mai glorioase din istoria Neamului Romînesc, plectat prin talentul lor vCJ” Majestăţei Sale Reginei Elsabeta Curtea de Argeş Criza politică în Grecia de T. C. Aslan. Cronica Politică. Fapte, Documente şi recenzii 30 bani numărul. * Cinematograful Apolo a fost aseară asaltat de un public numeros, care ţinea« cu tot înadins«;] s’admire lupta înverşunată între o fantezâ criminală şi celebrul deductiv Mack. Peripeţiile acestei lupte extraordinare au fost urmărite cu un interes deosebit de tot ce are Capitala mai select. Buzău ! Buzău ! Buzău ! La Alhambra vorbeşte despre Mţă pentru Augusta donaţiune din *jj B»*«»«« şi tot Bucureştii care s’au ffcifiinţat anul trecut încă cantine, sporindu-se numărul Azi MARIA CÂRMI în filmul ISTERICA la Venus şi Bristol. * in judeţele Caliacra, Constanta, Durostor, Ilfov, Suceava şi Tulcea s’a declarat epizootia de răpciugă printre caii locuitorilor. Caii atinşi de această epizootia sunt în număr de 38 şi din ordinul medicului veterinar, au fost ucişi * In cursul săptămîneî acesteia se va întruni la Ministerul de Finanţe ecb preşedinta d-lui 11 agi Tudorachi, preşedintele Camerei de comerț, comisiunea însărcinată cu autorizaţia permiselor de export. * Munte Miercuri 25 Noembrie cor. este aniversarea urcării pe tron a regelu! Gustav al Suediei. M. S. Regiile s’a urcat pe tron în anul 1907. * Ministerul Cultelor şi Instructiunei publice aduce la cunoștința generală efi este vacantă catedra de muzică de la școala profesională de fete din T-Măgurele. *■ Astăzi 24 Noembrie cor. este aniversarea maștere! principelui Victorie Wied. A. S. R. Principe de Wied s’a născut în anul 1877. * Cercurilîe de recrutare din ţară au început operaţiunile pentru formarea clasicilor 1918—1919, împuterniciţi de votul adunării generale a instituţiunei cantinelor şcolare din Bucureşti, exprimăm Majestăţiî Voastre profundă recunoş -----------------uo©-------------------- elevilor la 132 porţiunilor servite mii. Această activitate extra-şcolară a institutorilor şi institutoarelor din Bucureşti a aflat cea mai înaltă sancţiune prin această darmţiune şi prin neperitoarele cuvinte scrise în testamentul Său de Marele nostru Regele Carol I. In numele miilor de copilaşi îndestulaţi cu hrană, rugăm pe tot puternicul să dăruiască Maiestăţii Voastre viaţă lungă. D-lui I. G. Duca ministrul instrncţîunei publice şi al cuitelor împuterniciţi de votul adunării generale a instituţiunei cantinelor şcolare din Bucureşti, vă exprimăm vie recunoştinţă pentru puternicul şi inimosul sprijin ce aţi acordat în calitate de preşedinte de onoare a Pentru snstiţii da Passani * O stea va apare în CapitalA Unde ? Când ?* Prefctura poliţiei Capitated, divizia circulaţiunei publice, a înştiinţat comisariatele că nu numai trăsurile, dar şi celelalte vehicule căruţe, camioane, etc. trebue să aibă numere. Proprietarii de vehicule sunt obligaţi la aceasta contrariu vor fi daţi judecăţii. * A apărut: „Democraţia'' No. 16 cu data de 15 Noembrie 1915, cu următorul sumar de actualitate: învăţăminte trase după 15 luni de războiu de Vintilă 1 .Brăilana Dependenţa noastră economică şi reorganizarea economiei naţionale dr. I. N. Anghelescu. * D. Măsea Nie reuşit la examenul de «suflintare pentru Istorie (principală) şi germană (secundară) in sasiuniraa suplimentară « anului 1913, neprezentîn nici pină azi actele cernite de lege a fost şters de pe taberele de capacitate *D-na Elena Scărlătescu a fost autorizată de ministerul Instrucţiune! Publice, să funcţioneze ca măiastră de croitorie la şcoalele particulare de fete din ţară. * Ministerul cultelor şi instrucţiune publice a autorizat pe preotul Zote Teodor să predea religia la şcoalele secundare particulare * D. Ştefan David a fost însărcinat să funcţioneze ca institutor de limba romînă în şcoalele particulare din ţară. * Cazurile de febră aftoasă declarate în judeţele Botoşani, Covurliî, Dorohni, Fălciu, Iaşi, Tuica, Tutova şi Vaslui, prontre boii, oile şi rîmătoriî locuitorilor s’au constatat după rapoartele primite că sunt 12.546 dintre eure 1 mortal 416 3 vindecate şi 8382 rămase bolnave. * Vineri d.a se întruneşte comitetul de lectură, de pe lingă Teatrul Național din Bucureşti. * D-ra Virginia Icoromopulo, a fost autorizată să funcționeze ca institutoare de limba elenă la şcoalele greceşti din tară. —-----------OOOO—-------------- Dela Crurea Rcş’e * Societatea „Crucea Roșie", hotărînd reînceperea cursurilor sale ample, înştiinţează d-nele membre, că aceste cursuri se vor deschide azi Marţi 24 Noembrie la orele 1 jam, după amiază şi se vor fi neregulat de cîte 2 ori pe săptămînă. Marţea şi Vinerea la aceiaş oră, la spitalul militar central „Regina Elisabeta“, strada Francmasonă. Inele şi d-rele doritoare de a urma aceste cursuri vor trimite adeziunea lor la sediul Societăţei, str. I. C. Brătianu, No. 1. Torn pentru o persoană este de 31 lei pentru întreg cursul şi de 15 lei pentru două persoane din aceiaşi familie. legea sanitară din 1910, este foarte funcţionat anuil trecut 25 cantine şi bine organizat din punct de vede s’a sporit numărul porţiunilor service sanitar. Aci se află un medic de elevilor la 132.000 lei,realizîndu-se primar, şapte medici de circum- şi un capital de 100.000 lei, care asiscripţie 24 agenţi sanitari şi 25 gură existenţa lor perpetuă. moaşa In cursul unui an s’au dat. Această activitate extraşcolară 47.065 consultaţiuni medicale gra-! neîntreruptă a institutoarelor şi intuite la săteni iar moaşele au asisstitutorilor din tot aproape două mii de faceri. In cursul anului 1914—1915 s’au executat numeroase lucrări de şosele, poduri şi podeţe în suma totală de 103.183 lei iar în cura de executare mai sunt lucrări în valoare de 97.324 lei, aceste toate numai din veniturile judeţului. Bucureşti, sporită timp de 17 ani prin muncă statornică de apostoli modeşti şi-a găst cea mai strălucită răsplată în colaborarea şi îmbrăţişarea cauzei ei de către dv. Institutoarele şi institutorii strîns grupaţi împrejurul operei lor temeridee sunt fericiţi că vă au şi vă vor avea întotdeauna în mijlocul lor cu sfatul şi sprijinul. Preşedinte şi revizor şcolar al Capitalei (ss) Petre I’ădulescu Secretar (ss) Florea Dumitrescu -----------------O O o o----------------TFATFfL Hfti’IOliAi p u ru prima oară. — in strada fi?- s t, r, › ›r «. d e în 4 a te de Pierre Decource lw $‡/ A. Maure!. Comedia lui Pierre Decourcelle. In strada Şantier, reprezen-Vînătoarea a fost dintre cele mai rea, prin profunzimea descrierii reuşite, s'au vînut 102 epurî şi 3 ,conflictului piesei, — conflict învăluit în delicateţe sufletească, şi prin vioiciunea desfăşurării acţiuneî. Pentru artiştii Teatrului Naţional, piesa aceasta a lui Decour celle, a fost un prilej foarte nimerit de a realiza un ansamblu din cele mai desăvîrşite, în care arta măiastră a d-rei Tina Barbu, sfi strălucească în toată amploarea ei, vibrantă, nuanţată şi pătrunzâtoare, iar jocul d-lor Radovici, Storin Mihalescu, şi a d-reî Eugenia Ciucurescu, să ne arate odată mai umilt, talonul atît de frumos al acestor artişti. In cronica de mîine, voi vorbi brilor este de 345 cu un capital vărsat de 31.117 lei şi depuşi spre fructificare 3000 lei. După cum vedem, judeţul Fălciu stă foarte bine sub raportul copperaţkC In oraşul Huşi sunt 3 şcoli pri I mare d*î băeţi şi două de fete. Du * p, , 149 wnul în vîrstă de şcoală, sau ^cAterina G. Petrovitei (Tur-!de Familia Regală şi publicul nnînscris 1218 şi au urmat cursurile AL T V V» • A ■ ... 958. Faţă cu populaţia şcolară mai TM3 5răgume), o-ra Marujara P. este nevoe In Huşi du două şcoale P«S*fco U'urnu Măgurele), d-ra de băetî şi una da fete. ţinoftea P. Popesc«Turnu Mă-to judeţ numărul copiilor î»}^ vîrstă de şcoală este de 14.643, din lT,nrnu Măgurele). D. C. Popescu aceştia s’au înscris 10.454 şi au Măguriâle), d-na Man a urmat cursurile 8320. Numărul Th. DuwA.reoou (Turnu Măgure^ilvia S. Siatescu (Iaşi), d-ra Vioca S. Stănescu (Iaşi), S. T. ohni- P« l»rg d«pre „In strada Şantier** Murguci, care a fost atît de mult aplaudată ‘de Familia Regală şi publicul numeros care asistase la prima ei reprezentaţie. Ibonus — iuti la «Rreacriti» — Peitrache Rotam, prim-stereotipar lei 2.— (Banii se vor trimite la administraţia ziarului „Viitoml**, pe adresa d-lui Petroniu). ——■■ ........ OOOO ........—---- MATH * Căruţaşul No. 1553, fiind trimis cu nişte marfa, cumpărată de la negustorul Gh. Niculescu, din Obor, in str. Dr. Felix No. 91 biz şi negăsind pe adresant n’a dus marfa nici la poliţie nici înapoi la Adunarea generală a instituţiu- negustor. Cumpărătorul l’a deuui neî cantinelor şcolare din linenta autorităţilor.