Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)
1915-11-25 / nr. 2799
ânul eoptolita No. jklâM L £% BANI SI*rouri 85 Weembrt«* 4215 mnrnm\ nimmmimMimtmmmmm « 11 n..........mini ................. flBOHflMEilTE REDACTIA ADMINISTRATIA AftUftCKJm COMERCIALA In țară............an aa 18 Lei .... t ease luni 9 Lei In străinătate un a n SC Lei...........tease luni 18 Lei Abonamentele încep la 15 ale fie-ei luni luni STRADA ACADEMIEI No. 19 Intrare prin pasaj.. Imprimara TELEFON 13/47 si 57/20 STRADA ACADEMIEI 17 Intrare si prin Calea Victoriei 5€ TELEFON 22/39 Linia *orp 7 pe e eoloaiui in x**Irina III . . . 50 bani Linia c orp 7 pe e eoloaci în pagina IV. . . 30 bani Inserții și reclame pagina III Linia......................2 Lei IPSion Tr...iT, bHtsS UATSA Nici o operaţiune mai însemnată, nici pe frontul de vest, nici pe cel de est. Chiar pe frontul meridional al operaţiunilor italo-austriace intensitatea luptelor a scăzut în ultimele patruzeci şi opt de ore. * * « Faptul cel mai însemnat comunicat simultan din Roma şi Paris este întrunirea la Calais a unui mare consiliu al puterilor Quadruple! înţelegeri. La acest consiliu, iau parte pe lângă comandanţii diferitelor armate aliate şi conducătorii politicei externe. Desigur că acest consiliu studiază eventualităţile ce vor urma stagnaţiunea provocată de anotimpul ernei. De bună seamă că peste câteva zile, comunicate oficiale vor da oarecari indicaţiuni privitoare la hotăririle luate la acest consiliu. De menţionat mai e de altă parte o depeşă care spune că la 9 Decembrie st. n- Cancelarul va face un Reichstag declaraţiuni privitoare la scopurile războiului, din punct de vedere german. * • * mc. mmaamm— D. N. Filipescu are ciudate scăpări din vedere D. Filipescu a anunţat d-lui ministru al războiului o interpelare, cerind in acest scop comunicarea mai multor dosare. Dosarele cerute de d. Filipescu se referă la o chestiune de echipament şi la o tranzacţie încheiată de ministerul de războiu cu o vemă din Capitală. Ştim bine că ceia ce a îndemnat pe d. Filipescu să-şi anunţe interpelarea e numai preocuparea d-sale — constantă — cu privire la starea de pregătire a armatei. De Find, mai ales, a izbucnit conflictul mondial, i. Filipescu manifestă armatei noastre o solicitudine pe care nu i-a manifestat-o ât timp a stat în fruntea ei, ca ministru de războiu. Despre această recentă solicitudine şeful conservator nea dat numeroase dovezi : pi la inaugurarea clubului „Federaţiei Umoniste“ — cînd a criticat cu asprime administraţia ministerului de războiuli prin anumite îndemnuri date soldaţilor de pe balconul clubului conservator. Dar nu vom şicana pe d. Filipescu asupra feluritelor moduri in cari îşi exprimă solicitudinea pentru armată. La urma urmei, aceste moduri sunt o chestie de temperament şi temperamentul d-lui Filipescu scapă oricărei analize logice. Dar am vrea să semnalăm,d-lui Filipescu bine înteles, unele lacune în recenta d-sale manifestare dda Senat, D. Filipescu a interpelat pe ministrul de războiu mai cu elima în privința unor chestiuni de echipa meilt. Dar dupa însăşi afirmarea d-sale chestiunile de echipament nu privesc in trio Largă măsură starea de pregătire a armatei. Această pregătire stă mai ales în chestiunile de muliţiuni. Arest mod de a vedea şi a fost însuşit de d. Filipescu prin cunoscuta-i critică "de la clubul ,,Federaţiei UnionisteAiumit ” J.I.Iar opinia publică s-a putut lesne convinge, căci adevărul era prea evident. Azi d. Filipescu pace a avea, chiar d-sa, oarecari indorli în privinţa unora din afirmările d-sale. De aceia cere dos.ce, ca să-şi edifice coningerea. Dar nu le cere pe toate, şi nu cere mai ales pe acelea la cari s’ar putea referi acela informaţiuni cari i-au fost date de diferiţi oameni de afaceri şi alţi samsari interesaţi. Aşa, bună oară, d. Flipescu n’a reclamat dosarele privitoare la ofertele caselor St. Chamcvos, ne circulara sa, toate chestiunile r, i n n- •n v can nu pun mn joc direct răspun-Delaunoy-BeUtvxUe. Av mat ma derea ministerială sau pe «ari nici nnfestează «ici o curiozitate eu un text d de lege, decret sau regleprivire la propunerile unui merit, mi impun expres de a le sudam« Negro. Și nu-l mai interepune eeînn&Uirei moli,' vor trebuii sează de loc o afacere tratetă eu fie rezolvite fără intervenția j un d. Wieck, reprezentantul u- B«tc.adevărat că centrali-1 v , zare« excesiva in unele ministe- ; im case din Copenhaga. fie, chiar în timp de pace, este o. Desigur că toate, aceste lacu ' piedică de multe ori grabnicei re-1 ne în preocupările d-lui Filipes z°lv*rî a afacerilor. Lâsînd cît . . . . mai multa inițiativa directorilor cu, sunt simple scafpri imps- ^ ls(.filor al,ministra.j jtorî, se creiază nu numai o emu- joxo PE COfISTA DE AZCJR Cit despre operaţiunile din Balcani e de semnalat intrarea trupelor austro-germano-bulgare în oraşul Monaslir. Soldaţii sârbi s’au refugiat In Grecia, şi mai ales la Salo- Gen era|«l Gouraud, rănit grav la Dardaneto, i$i termina convalescenţa pe coasta tic Azur. in curte* 1 «Pitarului dela Montes-des-Oiscaux, lingii Hyeres, generalul (Conand remite crucea legiune! de onoare unui locotenent de hiusarî grav rănit în bătălia dela Marna, rămas paralizat de ambele picioare. Curios este că generalul Gal ■1p*îtmgSS8it.IMA3 wauaaBUMGâSBBBammBb Contra ijlurocraţiel CIRCCILRREA G^MERALULul CALLfEffl ESTH SIN ADEVĂRAT COD AU BUNEi ADMINISTRAŢII diţie: La ele, noutatea de azi, de,vite lor, şi în «celaş timp se va .ine vechimea de eri!jerea mijloace noi de ajutorarea Mergînd mai departe exi spiri-' familiilor, adine lovite prin moar »1 inovator, generalul Gallieni,. tea susţinătorilor lor, scrie: . Circulam generalului Gallieni Spiritul expeditiv în ceea ce priveşte rezolvarea afacerilor curente, din administraţiile publice — aceste vaste laboratoriî în care principiile abstracte devin realităţi vii—este o nevoe cu atît mai „După exemplul dat de indus'este astfel, un adevărat cod ad simţită, eu cit afacerile sînt de tine, de comerţ, şi de unele ad- ministrativ, care ar trebui să fie natura... marţială. Dacă este perministraţii ale Statului, e nevoe cu fixicteţă aplicat nu numai în mis şi tolerat — ca o formă ar de a cerca să înlocuim pe mili- aceste momente excepţionale, dar haică — oarecare spirit de tărătari cu dactilografe şi stenogra- în pr-o« timp, găteală în ocupaţiunile biurocrafe, mai apte de cît. bărbaţii. A-j jn Franţa unde a existat atîta . tice ale păceî, în vastele adminis- cest personal femenin va trebui spirit de rutină dăunătoare, cum d-sa a făcut o serie de aşa zise •traţii ale războiului, ti elme să sa fie ales de preferinţă printre n arătat-o atîta de precis patria divulgăii pe cari le arăta înte- A----------” f-------—" — *---------------" —-------- -1-meiate pe „documente". E adevărat că noi i-am răspuns punct la punct dovedind și ina ritul confirmărilor și falsitatea documendomnească, împreună cu discipli- femei, mame, fiice, sau surori de lui Charles Humbert, circulare na neclintita in şefi, şi o urgenţa, militari, omorîţî sau răniţi în noului ministru de războiu, este un spirit realistic, care să nu se războiu , venită la timp şi ca o fericită re încurce în formele prea compii-l q măsură, deci, cn două efecte acţie, contra unui spirit de ruticate a!» unei biurocraţii lente, bune: va reda frontului pe băr nă, foarte dăunător apărărei na „Paperaseria , pentru a intre- baţi, utilizaţi în servicii nepptri- tionale franceze. Ouiuţa acest frauţuzism — cuvin ....... tul e francez, ca şi râul ce-l caracteriză !—este una din „tarele“, din viţiile unei oştiri totuşi odine dornice de succes. Napoleon nu va fi fost un bimoerat, ceea ce nu l’a împedicat să fie... Napoleon ! Iată de ce chipul cum noul ministru de războiu al Franţei, vedere. Sau — cine ştie ? — poate un raţiune spornică, dar şi o lipsă de de „documentele“ în privinţa a- rutină, — lucru ce trebue mai acestor chestiuni i-au fost pr„, te evitai în vremml firele, cate de Hal d-sale, d. Pil,„eseu" .»r. administrativi cere un , , anumi, spirit de ordine şi o buna are legitima ir,-credere pe care 0 sîrguiinţă fără de care mm părinte trebue s’o aibă şi nu nimic bun şi temeinic nu se poate mai pune la îndoială cuvintele face. Generalul Gallieni scrie: fiului. ».Se va depărta fără slăbiciu marele vint dere, aştepta să vadă din partea şefului fuziune, cel puţin o umbră de eleganţă în manifestările sale parlamentare. De aceia d. Filipescu, ca să edifice pe toţi — şi ca să se edifice şi pe d-sa mai lămurit — va cere desigur până în cele din urnă şi aceste dosare. "O de lene!) murî de ştiinţă aplicată, să susţi acelor personalităţi creatoare însă că telefoanele, şi maşinele de cultura unui •»"scris sunt necesare ! Ne mirăm fungilele, cum astfel de observation! se Un bun „ mai pot face! Aceasta ar fi nn celp din urma' s4 fie în1n?mt mai pot tace. Aceasta ar n un Dar un a4evărit art^t. un cu argument nou pentru aceia ce pggtm original, un savant descosustiu că in marile ţari, »anele perior de noui adevăruri, aceste progrese se fac cu mai multă spirite în care se contopeau toată anevoinţă decît în ţările fără tra elementele unei culturi pentru a «exo m HE-CAHE 7 Pierderile ireparabile c_ Pierderea oricărei vieţi eme- înălţam o treaptă neajunsă încă , , a- - . . ne*îl este ireparabilă pentru eel acestea dispar cu o întreacă lume neraiul Galhem, a ««itat sa lo- frnn (ie ea m nifte geî ale caror «1 veasca m „paparaseria dm.mi- Prazboiul de acum abia mai seco s’au putut înfiripa. preterul de războiu, merită să fie teste,în mii și in zeci de mii, ase- Aceste personalităţi sunt repre cunoecut, lăudat, și imitat, meAeă pierderi. Mese vor uita insentativii unei culturi, sunt fer In primul rînd generalul Galsă cu vremea, căci,necesităţile vie- menţii propăşirilor viitoare, sunt leni, printr’o largă înţelegere a ţii practice vor înlocui treptat tot ceiace rămine pe filele vngul atribuţiunilor ministeriale, în tim treptat pe cei căriftîiăcum pe dm-baniţe ale^ istoriei, peste care cenupurî excepționale de războiu, a îTM*’ de onoare vor mai rămine sa oamenilor de jind trece fără tâ luat măsuri pentru decongestio- i abi'i °t nrm(L narea serviciilor In viitor armi hle ^nt aver o unui popor, ave narea serviciilor, „in vmor. bpurea sa cea mai preţioasă fiindcă , concretizează toate străduinţele sale de veacuri către lumină, către Frumos, către Adevăr. De aceea şi trebuesc conservate — căci altfel sufletul poporului însuşi, puterea sa creatoare, se sărăcesc,se usucă şi întreg poporul scade, faţă de sine însuşi şi faţă d streini. Franţa cu spiritul său democratic, egalitar, împins pînă la gesturi primejdioase, a avut să sufere cele mai multe perderi de acest fel. Netivind seamă că chiar în momentele în care efortul este general, comun ni egal pentru toţi e încă nevoie de oarecare diviziune a muncii, tocmai pentru reuşita acehd efort. Franţa a trimis re rîmpul de Iurtă, fără nici o distincţie, pe artiştii, pe. literaţii, pe saranfii săi. Au căzut sau au fost răniţi grav atît de mulţi, îv cit s’a ■ putut organiza In Pris o întreagă ■ -___________ ____Jf.j'l sosinţă rostul acestei taxe în aur, „ , yu prin prisma intereselor generale greu răniţi — pentru a se veni» *, . . , • • „ -J ale tarei si chiar pnn aceea a înegroziţie a artiştilor morţi sau I viaţa îşi va relua cursul, uitînd nu pentru moartea pe timpul de , pe cel căzuţi în urma. t n p0f;tufott Charle») Pop.v - - . Există însă o seamă de pierderi pRf de talieni mai are nevoe m aceste vre ce nu se pot înlocui: pierderile ■ C. P. Charles Fégny mmmmm Agitaţia agricultorilor şi interesele generale întrunirea convocată de „Uniunea sindicatelor agricole’’ a avut loc. Încă înainte de a se ţine, se putea şti cam ce va fi această întrunire după textul „convocatei” — publicată cu litere de afiş prin ziare, şi adresată „plugarilor din toată ţara“. Această „convocare“, redactată într’un stil de polemică politică, este prin ea însăşi un document ce caracterizează agitaţiunea pe care unii agricultori o încă cu orice chip «tocat aorfalic al băncilor lor deminune, ar fi să ne pierdem vremea ca să învederăm acest adevăr elementar. E vorba însă d« iatearsul «pecial al agrricultorilor. Grinele agricultorilor noştri nu merg decît în Germania şi Austria, şi nu pot fi plătită da «ît cu moneda cumpărătorilor: mărci şi coroane. In vrmmn «ormare, cînd se face un import intensiv, aceste monede ar putea fi vîndaearcă în numele intereselor lor.. te de agricultori la bănci parti- In primul pasagiu se vorbeşte culare, cari ar da lei t» «Limbul le „micii plugari şi de cei nevo-i monedei streine, aşi“, cari sunt chi nati la întru-j Astăzi încă, «înd knporhtle 11 re, .te* sa nu mai im siliţi * da aproape nul, băncile n’au ce face S de nimic produsul munca, lor . j ^ mărcile si coroaseie, si nu le Această «plimitudine a celor mimenw iţi-ya man ^ agricultori pentru | Sj^gură Banca Naţională poamcii plugari şi cei nevoiaşi, _«. te face agricultorilor acest imens ^ ^devăr dinoae*. Cine a urma- ^je a te tumpăra moneda •it insa ma sunte luata vremea streină, dîndu-le iu «duimb mo an urma, pnntre can înființa- ;niyj0 C11 gă-și poată satisface ca comisariei centrale pentru :Dan voi]e ■înzarea și «xportul cerealelor| f însă lucru elementar să Ban ioastre, s.ie ea de au avut de ^ Naționala, pentru ca să poată cop tocmai împiedecarea und cumpăra mărcî și POmane. tre■áden fatala a preturilor, bue Ra emite bilete roei’nesti de o fir fi produs cui mg: iran‘A*, daca valoare epixi valenta. Insă acts' agndldtorii s’ar fij găsit neorgam igpyj. ^ «misiune necesită nu mţî şi ne sprijimţi m wiţa n-wi-'Spor a] r,tocului de aur. Inlânţui dimei cumpărătorilor Dimii prirea e logică: cînd an e aur, numul pasagiu din convocare e cel puţin de prisos. In al doilea pasagiu se vorbeşte despre „enormele impozite asupra cerealelor destinate exportului, impozite ilegale şi anticonstituţionale, întru cît ngrul pentru aurul cerut îl plătesc agricultorii în folosul Băncei Naţionale, în loc ca această instituţiune să-l procure ea agricultorilor”. In conferinţa pe care d. G. G. Danielopol a rostit-o deunăzî la „Cercul de studii al Dirtidului liberal“, s’a lămurit, cu pri-poate fi emisiune, nu se poate cumpăra mărci, și deci nu poate fi export Cine vrea export, trebue sa vrea taxa de aur Este evident clar că cererea de suprimare a taxei în aur, este nu numai împotriva intereselor generale ale ţăreî, — ci şi nu contra intereselor speciale ale agricultorilor. Lucrul este atît de învederat, în cît e de mirare că s’au găsit agricultorî cari să nu-l înţelemi. De alt-fel, cu toată bună-voinţa, nu se poate găsi o altă explicaţiune agitaţiuneî celor cîţî va agricultori, — de cît că se urmăresc interese personale. — sau chiar economice și politice cari nu sunt ale noastre. De alt-fel chiar la întrunirea de Duminică, printr’o întrerupere, s’n constatat acest lucru. Ne -fel să se sporească -tocul nu‘-e posibil să stăruim. Mc al Băncei Nationale. Prin măsurile luate, .guvernul Nn „în folosul Băncei Naţio-'a avut în vedere pe lingă interenare”, — cum atît de greşit sus- sele speciale ale tuturor _ intego. . . * *v J _ „ mi Raci oi intnrouiu JZaiSm' crJZZe în «*’ nale” - cum atît de greşit sus- sele speciale al tuturor . -atego,mui popor, originale, ne- \ Pr*« asemenea pierderi războiul din sindicatele agricole este sun- riilor de agncnlton, şi interese* uni(!e_ j seceră nu numai vieţi, aht de . strcului metalic, ci e vorl»aile generale ale tarei pe can cu n prgMfM «« VTZiV'.1'’.ÎAn0 non..! d. o nevoie ereperrM n .offl suntem dator, rt le npnism. ăsi. cultura unui neam, adică via- “u ta sa cea veșnică, opera sa istorică, tarei, ci sa de una spec. cultorilor. .1. De altfel majoritatea^ agricul■Pryr se desolidarizează, prin a- Asupra interesului r u ’ tudinea^ «, de mit«*«** unei Statului nu insistăm, caca minorități. cîrai toat« țările caută sa spratuai . . *" tx x ale tărei și chiar prin miile — Aproape 30 miliarde până la sfârşitul anului în curs — In primele cinci luni de zile că cu geţi că şi celeta?** n**un pndupă acopararea războiului, adi- teri, aflate în războl ** Anglia, ca dela August pînă la Decern- Rusia, Germania, Austra Ungabrie 1914 inclusiv. Franţa a chel- ria, Italia au costituit anele tot tuit pentru întreţinerea armatei, atît de mult ca Franţa, altele muniţiunî şi alte necesităţi ale chiar mai mult, fără a mai socoti războiului, suma de cinci miliar- ceea ce au cheltuit celelalte ţări de opt sute treizeci şi opt de mi- mai mici ca Belgia, Seria, Bulboane, iar pentru întreg anul garia, Turcia precum şi ţările 1915, dela Ianuarie pînă la De- neutre pentru a-şi complecta arcori brie, — după însăşi declara- matele lor spre a-şi păzi neutraţiu nea ministrului de rnnaaitebilitatea sau a fi gata tă in terv ick,°h ^ Frau ta a prevăzut cumna de cînd necesitatea ar cere, alunei cinci spre zece miliarde, cinci mi te îngrozești de imensele sum«- ioane frs., din care o bună parte de bani cheltuite, s’au și cheltuit deja, neștiin- După o socoteală aproximaţidu-se sigur dacă ceea ce a rămas vă, s’a ajuns la rezultatul, că piva ajunge pentru acoperirea ne- na la sfîrşitul anului în curs, răz cesităţilor războiului pînă la sfîrboiul deslănţuit în Europa, va situl anului în curs, costa peste o sută cincizeci de mi Dacă la această sumă enormă, harde. cheltuită exclusiv pentru necesi- De cîtă muncă, de cîtă energii tăţile armatei maî adăogam ce le va fi nevoe; câţi zeci de ani v*lalte cheltuelî ale statului, pre- trebui să treacă, pînă ce omeni cum şi acelea întrebuinţate pen-rea va fi în stare să acopere a trn asistenţa publică, care a luat ceasta pagubă imensă, să vindi în ultimul timp un caracter foarte rana adîncă făcută ta finante desvoltat, atunci rezultă că în ţele atîtor ţări, cari aveau o si şeaptesprezece luni de război, ofiică dela August 1914 pînă In sfîrşitul lui Decembrie 1915,—pe Franţa o va costa respectabila sumă de aproape trei zeci miliarde frs., sau aproximativ un miliard şeapte sute cincizeci de milioane pe lună, tuaţie atît de grmpe ni pini acum şeaptesprezece luni! Şi în suma pe car* o înregistrăm maî sus, nu s e «prinde decît cheltuelile de război proprii, zis, precum şi acelea de înarmare a ţărilor cari nu se găsesc încă în război, dar dacă ţinem seama de Numai cînd reflectezi puţin a întreaga industrie aproape dissupra acestor sume, aproape fan trusă, de pierderile imense sufetastice, numai atunci îţi dai searnte de atîtea oraşe şi sate, doama de imensitatea dezastrului verile particulare spulberate, abătut asupra omenirei. ^ o dată cînd te gîndeştî la niîte prăpăd, ni izbucnirea grozavului război la atîta ruină deslăaţuită în ţăcare bîntue aproape în întreaga rile civilizaţi uneî omeniret. na s* Europa. Şi trei zeci de miliarde poate că nu te m r.-mni» ai cheltuit numai Franţa, dar da! C. ST. FE^T