Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)

1915-11-25 / nr. 2799

ânul e­­optolita No. jklâM L £­% BANI SI*rouri 85 Weembrt«* 4215 mnrnm\ nimmmimMimtmmmmm « 11 n..........mini ................. flBOHflMEilTE REDACTIA ADMINISTRATIA AftUftCKJm COMERCIALA In țară............an aa 18 Lei .... t ease luni 9 Lei In străinătate un a n SC Lei...........tease luni 18 Lei Abonamentele încep la­­ 15 ale fie-ei luni luni STRADA ACADEMIEI No. 19 Intrare prin pasaj.. Imprim­ara TELEFON 13/47 si 57/20 STRADA ACADEMIEI 17 Intrare si prin Calea Victoriei 5€ TELEFON 22/39 Linia *orp 7 pe e eoloaiui in x**Irina III . . . 50 bani Linia c orp 7 pe e eoloaci în pagina IV. . . 30 bani Inserții și reclame pagina III Linia......................2 Lei IPSio­n T­r­...i­T, bHtsS UATSA Nici o operaţiune mai însemnată, nici pe frontul de vest, nici pe cel de est. Chiar pe frontul meridional al operaţiunilor italo-austriace intensitatea luptelor a scăzut în ultimele patruzeci şi opt de ore. * * « Faptul cel mai însemnat comunicat simultan din Roma şi Paris este întrunirea la Calais a unui mare consiliu al puterilor Quadruple! înţelegeri. La acest consiliu, iau parte pe lângă comandanţii diferitelor armate aliate şi conducă­torii politicei externe. Desigur că acest consiliu studiază eventualităţile ce vor urma stagnaţiunea provocată de anotimpul ernei. De bună seamă că peste câte­va zile, comunicate oficiale vor da oa­re­cari indicaţiuni privitoare la hotăririle luate la acest consiliu. De menţionat mai e de altă parte o depeşă care spu­ne că la 9 Decembrie st. n- Cancelarul va face un Reichs­tag declaraţiuni privitoare la scopurile războiului, din punct de vedere german. * • * mc. mmaamm— D. N. Filipescu are ciudate scăpări din vedere D. Filipescu a anunţat d-lui ministru al războiului o interpe­lare, cerind in acest scop comu­nicarea mai multor dosare. Do­­sarele cerute de d. Filipescu se referă la o chestiune de echipa­ment şi la o tranzacţie încheiată de ministerul de războiu cu o v­­em­ă din Capitală. Ştim bine că ceia ce a îndem­nat pe d. Filipescu să-şi anunţe interpelarea e numai preocupa­rea d-sale — constantă — cu­ pri­vire la starea de pregătire a ar­matei. De Find, mai ales, a izbuc­nit conflictul mondial, i. Filipes­cu manifestă armatei noastre o solicitudine pe care nu i-a ma­nifestat-o ât timp a stat în frun­tea ei, ca ministru de războiu. Despre această recentă solici­­tudine şeful conservat­or nea dat numeroase dovezi : pi la inaugu­rarea clubului „Federaţiei U­m­o­­niste“ — cînd a criticat cu aspri­me administraţia ministerului de războiu­l­­i prin anumite îndemnuri date soldaţilor de pe balconul clubului conservator. Dar nu vom şicana pe d. Fili­pescu asupra feluritelor moduri in cari îşi exprimă solicitudinea pentru armată. La urma urmei, aceste moduri sunt o chestie de temperam­ent şi temperamentul d-lui Filipescu scapă ori­cărei analize logice. Dar am vrea să semnalăm,­­d-lui Filipescu bine în­teles, unele lacune în recenta d-sale manifes­tare dda Senat, D. Filipescu a interpelat pe ministrul de războiu mai cu eli­m­a în privința unor chestiuni de echipa m­eilt. Dar du­pa însăşi a­­firmarea d-sale chestiunile de e­chipament nu privesc i­n trio Largă măsură starea de pregătire a ar­matei. Această pregătire stă mai ales în chestiunile de muliţiuni. Arest mod de a vedea şi a­­ fost însuşit de d. Filipescu prin cunoscuta-i critică "de la clubul ,,Federaţiei UnionisteAiumit ” J.I.­Iar opinia publică s-a putut les­ne co­nvinge, căci ade­vă­rul era prea evident. Azi d. Filipescu pace a avea, chiar d-sa, oare­cari indorli în privinţa unora din afirmările d-sale. De aceia cere dos.ce, ca să-şi edifice con­ingerea. Dar nu le cere pe toate, şi nu cere mai ales pe acelea la cari s’ar putea referi acela informa­­ţiuni cari i-au fost date de dife­riţi oameni de afaceri şi alţi samsari interesaţi. Aşa, bună oară, d. Flip­escu n’a reclamat dosarele privitoare la ofertele caselor St. Chamcvo­s, ne circulara sa, toate chestiunile r, i n n- •n v can nu pun mn joc direct răspun-Delaunoy-BeUtvxUe. Av mat ma­ derea ministerială sau pe «ari nici nnfestează «ici o curiozitate eu un text d de lege, decret sau­ regle­­privire la propunerile unui merit, mi impun expres de a le su­dam« Negro. Și nu-l mai intere­­pune eeînn&Uirei moli,' vor trebuii sează de loc o afacere tratetă eu fie rezolvite fără intervenția j un d. Wieck, reprezentantul u- B«tc.adevărat că centrali-1 v , zare« excesiva in unele ministe- ; im case din Copenhaga. fie, chiar în timp de pace, este o. Desigur că toate, aceste lacu ' piedică de multe ori grabnicei re-1 ne în preocupările d-lui Filipes z°lv*rî a afacerilor. Lâsînd cît . . .­­ .­­ mai multa inițiativa directorilor cu, sunt simple scafpri imps- ^ ls(.filor al,ministra.j jtorî, se creiază nu numai o emu- j­­oxo­ PE COfISTA DE AZCJR Cit despre operaţiunile din Balcani e de semnalat in­trarea trupelor austro-germano-bulgare în oraşul Monaslir. Soldaţii sârbi s’au refugiat In Grecia, şi mai ales la Salo- Gen era|«l Gouraud, rănit grav la Dardaneto, i$i termina convalescenţa pe coasta tic Azur. in curte* 1 «Pitarului dela Montes-des-Oiscaux, lingii Hyeres, generalul (Con­and remite crucea legiune! de onoare unui locotenent de hiusarî grav rănit în bătălia dela Marna, rămas paralizat de ambele picioare. Curios este că generalul Gal­ ■1p*îtmgSS8it.IM­A3 wauaaBUMGâSBBBammBb Contra ijlurocraţiel CIRCCILRREA G^MERALULul CALLfEffl ESTH SIN ADEVĂRAT COD AU BUNEi ADMINISTRAŢII diţie: La ele, noutatea de azi, de­,vite lor, şi în «celaş timp se va .ine vechimea de eri!­jerea mijloace noi de ajutorarea Mergînd mai departe exi spiri-' familiilor, adine lovite prin moar »1 inovator, generalul Gallieni,. tea susţinătorilor lor, scrie: .­­ Circulam generalului Gallieni Spiritul expeditiv în ceea ce pri­veşte rezolvarea afacerilor curen­te, din administraţiile publice — aceste vaste laboratoriî în care principiile abstracte devin reali­tăţi vii—este o nevoe cu atît mai „După exemplul dat de indus­'este astfel, un adevărat cod ad simţită, eu cit afacerile sînt de tine, de comerţ, şi de unele ad- m­inistrativ, care ar trebui să fie natura... marţială. Dacă este per­­ministraţii ale Statului, e nevoe cu fixicteţă aplicat nu numai în mis şi tolerat — ca o formă ar­ de a cerca să înlocuim pe mili- aceste momente excepţionale, dar haică — oare­care spirit de tără­­tari cu dactilografe şi stenogra- în pr-o« timp, găteală în ocupaţiunile biurocra­­fe, mai apte de cît. bărbaţii. A-j jn Franţa unde a existat atîta . tice ale păceî, în vastele adminis- cest personal femenin va trebui spirit de rutină dăunătoare, cum d-sa a făcut o serie de aşa zise •­traţii ale războiului, ti elme să sa fie ales de preferinţă printre n arătat-o atîta de precis patria divulgăii pe cari le arăta înte- A----------” f-------—" — *---------------" —-------- -1-meiate pe „documente". E adevă­rat că noi i-am răspuns punct la punct dovedind și ina rit­ul co­n­­firmărilor și falsitatea documen­domnească, împreună cu discipli- femei, mame, fiice, sau surori de lui Charles Humbert, circulare na neclintita in şefi, şi o urgenţa, militari, om­orîţî sau răniţi în noului ministru de războiu, este un spirit realistic, care să nu se războiu , venită la timp şi ca o fericită re încurce în formele prea compii-l q măsură, deci, cn două efecte acţie, contra unui spirit de ruti­­cate a!» unei biurocraţii lente, bune: va reda frontului pe băr­ nă, foarte dăunător apărărei na „Paperaseria , pentru a intre- baţi, utilizaţi în servicii nepptri- tionale franceze. Ouiuţa acest frauţuzism­ — cuvin ....... tul e francez, ca şi râul ce-l ca­racteriză !—este una din „tare­le“, din viţiile unei oştiri totuşi odine dornice de succes. Napoleon nu va fi fost un bim­­­oerat, ceea ce nu l’a împedicat să fie... Napoleon ! Iată de ce chipul cum noul mi­nistru de războiu al Franţei, ve­dere. Sau — cine ştie ? — poate un­ raţiune spornică, dar şi o lipsă de de „documentele“ în privinţa a- rutină, — lucru ce trebue mai a­­cestor chestiuni i-au fost pr„, te evitai în vremml firele, cate de Hal d-sale, d. Pil,„eseu"­­ .»r. adm­inistrativi cere un , , anumi, spirit de ordine şi o buna are legitima ir,-credere pe care 0 sîrguiinţă fără de care mm părinte trebue s’o aibă şi nu nimic bun şi temeinic nu se poate mai pune la îndoială cuvintele face. Generalul Gallieni scrie: fiului.­­ ».Se va depărta fără slăbiciu marele vint dere, aştepta să vadă din partea şefu­lui fuziune, cel puţin o umbră de eleganţă în manifestările sale parlamentare. De aceia d. Filipescu, ca să e­­difice pe toţi — şi ca să se edifi­ce şi pe d-sa mai lămurit — va c­ere desigur până în cele din ur­nă şi aceste­ dosare. "O de lene!) murî de ştiinţă aplicată, să susţi­ acelor personalităţi­ creatoare în­să că telefoanele, şi maşinele de cultura unui •»"­scris sunt necesare ! Ne mirăm fungilele, cum astfel de observation! se Un bun „ mai pot face! Aceasta ar fi nn celp din urma' s4 fie în1n?mt mai pot tace. Aceasta ar n un Dar un a4evărit art^t. un cu argument nou pentru aceia ce p­ggtm­ original, un­ savant desco­sustiu că in marile ţari, »anele perior de­ noui adevăruri, aceste progrese se fac cu mai multă spirite în care se contopeau toată anevoinţă de­cît în ţările fără tra elementele unei culturi pentru a «­­exo­ m HE-CAHE 7 Pierderile ireparabile c_ Pierderea oricărei vieţi eme- înălţa­­m o treaptă neajunsă încă , , a- - . . ne*îl este ireparabilă pentru eel acestea dispar cu o întreacă lume neraiul Galhem, a ««itat sa lo- frnn (ie ea m nifte geî ale caror «1 veasca m „paparaseria dm.mi- Prazboiul de acum abia mai seco s’au putut înfiripa. preterul de războiu, merită să fie teste,­în mii și in zeci de mii, ase- Aceste personalităţi sunt repre cunoecut, lăudat, și imitat, meAeă pierderi. Me­se vor uita in­­sentativii unei culturi, sunt fer In primul rînd generalul Gal­­să cu vremea, căci,necesităţile vie- menţii propăşirilor viitoare, sunt l­eni, printr’o largă înţelegere a ţii practice vor înlocui treptat­ tot ceiace rămine pe filele vngul atribuţiunilor ministeriale, în tim treptat pe cei căriftîiăcum pe­ dm-­baniţe ale^ istoriei, peste care cenu­­purî excepționale de războiu, a îTM*’ de onoare v­or mai rămine sa oamenilor de jind trece fără tâ luat măsuri pentru decongestio- i abi'i °t nrm(L narea serviciilor In viitor arm­­i hle ^­nt aver­ o unui popor, ave narea serviciilor, „in vmor. bpu­­rea sa cea mai preţioasă fiindcă , concretizează toate străduinţele­­ sale de veacuri către lumină, că­tre Frumos, către Adevăr. De aceea şi trebuesc conservate — căci altfel sufletul poporului însuşi, puterea sa creatoare, se să­răcesc,­se usucă şi­ întreg poporul scade, faţă de sine însuşi şi faţă d streini. Franţa cu spiritul său dem­ocra­tic, egalitar, împins pînă la ges­turi primejdioase, a avut să sufere cele mai multe perderi de acest fel. Net­ivind seamă că chiar în mo­mentele în care efortul este gene­ral, comun ni egal pentru toţi e încă nevoie de oarecare diviziune a muncii, tocmai pentru reuşita a­­cehd efort. Franţa a trimis re rîm­pul de Iurtă, fără nici o distinc­ţie, pe artiştii, pe. literaţii, pe sa­­­­ranfii săi. Au căzut sau au fost­­ răniţi grav atît de mulţi, îv cit s’a ■ putut organiza In Pri­s o întreagă ■ -___________ ____Jf.j'l sosinţă rostul acestei taxe în aur, „ , yu prin prisma intereselor generale greu răniţi — pentru a se veni­­» *, . . , • • „ -J ale tarei si chiar pnn aceea a în­egroziţie a artiştilor morţi sau I viaţa îşi va relua cursul, uitînd nu pentru moartea pe timpul de , pe cel căzuţi în urma. t n p0f;tufott Charle») Pop­.­v - - . Există însă o seamă de pierderi pRf d­e t­a­lieni mai are nevoe m aceste vre ce nu se pot înlocui: pierderile ■ C. P. Charles Fégny mmmmm Agitaţia agricultorilor şi interesele generale întrunirea convocată de „Uni­unea sindicatelor agricole’’ a a­­vut loc. Încă înainte de a se ţine, se putea şti cam ce va fi această întrunire după textul „convoca­tei” — publicată cu litere de a­­fiş prin ziare, şi adresată „plu­garilor din toată ţara“. Această „convocare“, redacta­tă într’un stil de polemică politi­­că, este prin ea însă­şi un docu­ment ce caracterizează agitaţiu­­nea pe care unii agricultori o în­că cu ori­ce chip «tocat aorfalic al băncilor lor de­­minune, ar fi să ne pierdem vremea ca să în­vederăm acest adevăr elementar. E vorba însă d« iatearsul «pe­­cial al agrricultorilor. Grinele agricultorilor noştri nu merg de­cît în Germania şi Aus­tria, şi nu pot fi plătită da «ît cu moneda cumpărătorilor: mărci şi coroane. In vrmmn «ormare, cînd se face un import intensiv, aceste monede ar putea fi vînda­earcă în numele intereselor lor.. te de agricultori la bănci parti- In primul pasagiu se vorbeşte culare, cari ar da lei t» «Limbul le „micii plugari şi de cei nevo-i monedei streine, aşi“, cari sunt chi nati la întru-j Astăzi încă, «înd knporhtl­e 11 re, .te* sa nu mai im siliţi * da aproape nul, băncile n’au ce face S de nimic produsul munca, lor . j ^ m­ărcile si coroaseie, si nu le Această «plimitudine a celor m­imenw iţi-ya man ^ agricultori pentru | Sj^gură Banca Naţională poa­­mcii plugari şi cei nevoiaşi, _«. te face agricultorilor acest imens ^ ^devăr dinoae*. Cine a urma- ^je a te tumpăra moneda •it insa ma sunte luata vremea streină, dîndu-le iu «duimb mo an urma, pnntre can înființa- ;niyj0 C11 gă-și poată satisface ca comisariei centrale pentru :Dan voi]e ■înzarea și «xportul cerealelor| f însă lucru elementar să Ban ioastre, s.ie ea de au avut de ^ Naționala, pentru ca să poată cop tocmai împiedecarea und cum­păra m­ărcî și POm­ane. tre­­■áden fatala a preturilor, bue Ra emite bilete roei’nesti de o fir fi produs cui mg: iran‘A*, daca valoare epixi valenta. Insă acts' agndldtorii s’ar fij găsit neorgam igpyj. ^ «misiune necesită nu mţî şi ne sprijimţ­i m wiţa n-wi-'Spor a] r,tocului de aur. Inlânţui d­im­ei cumpărătorilor Dimii pri­­rea e logică: cînd an e aur, nu­mul pasagiu din convocare e cel puţin de prisos. In al doilea pasagiu se vorbeş­te despre „enormele impozite a­­supra cerealelor destinate expor­tului, impozite ilegale şi anti­constituţionale, întru cît ngrul pentru aurul cerut îl plătesc a­­gricu­ltorii în folosul Băncei Na­ţionale, în loc ca această institu­­ţiune să-l procure ea agricultori­lor”. In conferinţa pe care d. G. G. Danielopol a rostit-o deună­zî la „Cercul de studii al D­irti­dului liberal“, s’a lămurit, cu pri-poate fi emisiune, nu se poate cumpăra mărci, și deci nu poate fi export Cine vrea export, tre­­bue sa vrea taxa de aur Este evident clar că cererea de suprimare a taxei în aur, este nu numai împotriva intereselor ge­neral­e ale ţăreî, — ci şi nu contra intereselor speciale ale agriculto­rilor. Lucrul este atît de învederat, în cît e de mirare că s’au găsit a­­gricultorî cari să nu-l înţelemi. De alt-fel, cu toată bună-voinţa, nu se poate găsi o altă explicaţi­­une agitaţiuneî celor cîţî­ va a­­gricultori, — de cît că se urmă­resc interese personale. — sau chiar economice și politice cari nu sunt ale noastre. De alt-fel chiar la întrunirea de Duminică, printr’o întrerupe­re, s’n constatat acest lucru. Ne -fel să se sporească -tocul nu‘-­e posibil să stăruim. Mc al Băncei Nationale. Prin măsurile luate, .guvernul Nn „în folosul Băncei Naţio-'a avut în vedere pe lingă intere­­nare”, — cum atît de greşit sus- sele speciale ale tuturor _ intego­. . . * *v J _ „ mi Raci oi intnrouiu JZaiSm' crJZZe în «*’ nale” - cum atît de greşit sus- sele speciale al tuturor . -atego­,mui popor, originale, ne- \ Pr*« asemenea pierderi războiul din sindicatele agricole este sun- riilor de agncnlton, şi interese* uni(!e_ j seceră nu numai vieţi, aht de . strcului metalic, ci e vorl»a­i­le generale ale tarei pe can cu n prgMfM «« VTZiV'.1'’.ÎAn0 non..! d. o nevoie ereperrM n .offl suntem dator, rt le npnism. ăsi. cultura unui neam, adică via- “u ta sa cea veșnică, opera sa istorică, tarei, ci sa de una spec. cultorilor. .1. De altfel majoritatea^ agricul­­■Pryr se desolidarizează, prin a- Asupra interesului r u ’ tudinea^ «, de mit«*«** unei Statului nu insistăm, caca minorități. cîrai toat« țările caută sa spratuai . . *" tx­ x ale tărei și chiar prin mi­ile — Aproape 30 miliarde până la sfârşitul anului în curs — In primele cinci luni de zile că cu geţi că şi celeta?** n**un pn­­după acopararea războiului, adi- teri, aflate în războl ** Anglia, ca dela August pînă la Decern- Rusia, Germania, Austra Unga­­brie 1914 inclusiv. Franţa a chel- ria, Italia au costituit anele tot tuit pentru întreţinerea armatei, atît de mult ca Franţa, altele muniţiunî şi alte necesităţi ale chiar mai mult, fără a mai socoti războiului, suma de cinci miliar- ceea ce au cheltuit cele­lalte ţări de opt sute treizeci şi opt de mi- mai mici ca Belgia, Seri­a, Bul­boane, iar pentru întreg anul garia, Turcia precum şi ţările 1915, dela Ianuarie pînă la De- neutre pentru a-şi complecta ar­cori brie, — după însăşi declara- matele lor spre a-şi păzi neutra­­ţ­iu nea ministrului de rnnaaite­bi­­litatea sau a fi gata tă in terv ic­k,°h ^ Frau ta a prevăzut cumna de cînd necesitatea ar cere, alunei cinci spre zece miliarde, cinci mi te îngrozești de imensele sum­«-­­ ioane frs., din care o bună parte de bani cheltuite, s’au și cheltuit deja, neștiin- După o socoteală aproximaţi­­du-se sigur dacă ceea ce a rămas vă, s’a ajuns la rezultatul, că pi­va ajunge pentru acoperirea ne- na la sfîrşitul anului în curs, răz cesităţilor războiului pînă la sfîr­boiul deslănţuit în Europa, va situl anului în curs, costa peste o sută cincizeci de mi Dacă la această sumă enormă, h­arde. cheltuită exclusiv pentru necesi- De cîtă muncă, de cîtă energii tăţ­ile armatei maî adăogam­ ce le­ va fi nevoe; câţi zeci de ani v*­lalte cheltuelî ale statului, pre- trebui să treacă, pînă ce omeni cum şi acelea întrebuinţate pen-­rea va fi în stare să acopere a trn asistenţa publică, care a luat ceasta pagubă imensă, să vindi în ultimul timp un caracter foar­te rana adîncă făcută ta finan­te desvoltat, atunci rezultă că în ţele atîtor ţări, cari aveau o si şeaptesprezece luni de război, o­­fiică dela August 1914 pînă In sfîrşitul lui Decembrie 1915,—pe Franţa o va costa respectabila sumă de aproape trei zeci miliar­de frs., sau aproximativ un mi­liard şeapte sute cincizeci de mi­lioane pe lună, tuaţie atît de grmpe­ ni pini acum şeaptesprezece luni! Şi în suma pe car* o înregis­trăm maî sus, nu s e «prinde de­cît cheltuelile de război proprii, zis, precum şi acelea de înarmare a ţărilor cari nu se găsesc încă în război, dar dacă ţinem seama de Numai cînd reflectezi puţin a­ întreaga industrie aproape dis­­supra acestor sume, aproape fan trusă, de pierderile imense sufe­­tastice, numai atunci îţi dai sea­­rnte de atîtea oraşe şi sate, do­a­­m­a de imensitatea dezastrului verile particulare spulberate, abătut asupra omenirei. ^ o dată cînd te gîndeştî la niîte prăpăd, ni izbucnirea grozavului război la atîta ruină deslăaţuită în ţă­­care bîntue aproape în întreaga rile civilizaţi un­eî omeni­ret. na s* Europa. Şi trei zeci de miliarde poate că nu te m r.-mni» ai cheltuit numai Franţa, dar da­! C. ST. FE^T

Next