Viitorul, iunie 1916 (Anul 10, nr. 2984-3012)
1916-06-11 / nr. 2993
SITUAȚIA Pe frontal de est luptele devin din ce în ce mai animate și mai numeroase, ele intinzînduse și la sectoarele unde a domnit până acum liniște. Comunicatele relatează despre încăierări directe între Ruși și Germani în regiunea Kassel, dintre rîurile Thuria și Shobod. Mai la sud generalul Linstingen, care a luat comanda forțelor germaneaustriacc, a dat de asemenea atacuri numeroase. In ce privește rezultatul ultimelor lupte de pe frontul oriental, lasă relațiunile celor doi beligeranți: Rușii anunță o violentă încăierare pe Styr și la nord est de Kissel. Spre a da o ideie despre caracterul luptelor de pe Styr, comunicatul rus arată că satul Dmzia a urrcat de mai multe ori din mină în mina și că Rușii, după ce au luat Germanilor 400 prizonieri și 6 mitraliere, au trebuit să părăsească satul sub puterea focului german. Germanii au mai atacat cu violență la nord est de Kisselpina In seara de 7/20 iunie, cînd mai multe regimente rusești i-au silit să cedeze terenul. * m Comunicatul din Berlin anunță că în urma contra-atacurilor austro-germane, ofensiva rusă din Volhinia a fost oprită. Acest comunicat arată că Austro-Gerrmanii, combătând în contra unor forțe superioare numericește, au reușit să treacă apa Skobodului. Aci a operat generalul Linsingen ale cărui trupe au respins succesiv patru atacuri ruse date de mase compacte. Rin Bucovina și Galiția nu s’a semnalat nimic de teamă. In ce privește frontul occidental, nu a sosit nici o știre în cursul zilei de ori, deoarece, din cauza descărcărilor efectrice, radiogramele n’au venit nici din Lyon nici din Nauen. 0 constatare la prilejul swrict libier fu- Ne-am exprimat în mod sincer dorința ca fuziunea anunțată la banchetul de la Bulevard să aibă o realitate politică cât mai durabilă pentru a fi un pas decisiv spre reîntregirea partidului conservator. Vedeam, și vedem încă, în această reîntregire condițiunea cea mai eficace pentru funcționarea cât mai rodnică a regimului nostru constituțional, deoarece sfâșierile lăuntrice ale partidelor fac opera de guvern foarte anevoioasă și înlocuesc activitatea utilă pentru interesele genei aicji am u iuijia stearpă, de persoane și de situații. Ne exprimam însă totodată temerea că, avînd în vedere mentalitatea și tradiția dominantă în partidul conservator, nici actuala încercare nu va putea da roadele așteptate. Chestiunile de «amănunte», a căror regulare a fost cu intenție animată, au avut întotdeauna în partidul conservator o importanță covârșitoare și de aceia eram în drept să păstrăm o anumită rezervă cu privire la însemnătatea fuziunii actuale. Din nefericire temerile noastre s’au dovedit prea întemeiate. Neputând să se efectueze printr’o înțelegere generală și fățișă, fuziunea a fost aruncată ca o surpriză la banchetul pentru sărbătorirea înapoierii decorațiunilor austro-ungare. Nimeni nu a avut curajul să protesteze cu glas tare; dar chestiunea șefiei, rămasă, în formă nerezolvată, ca și chestiunea contopirii cluburilor, au produs o sumă de asperități, a căror aplanare a întârziat și întârzie mereu? Fără ca să se rezolve cea dintâi s’a încercat să se înceapă măcar rezolvarea celei din urmă, prin contopirea cluburilor buciureștene, pusa la cale tot ca, o surpriză cu prilejul sărbătoririi căderii Cernăuților. Dar, din cauza altor «amănunte», nici chiar această încercare nu a izbutit. Partidul conservator fuzionat a rămas fără de șef, cu două cluburi, cu două organizații care nu se pot contopi, astfel încât fracțiunile conservatoare sunt osândite să continuie existența lor stearpă, fără a putea înfăptui o mare organizație de partid, liniștitoare pentru viața publică, rodnică pentru țară. Regretăm sincer această neputință organică a fuziunii. Un partid puternic ar fi fost util și în opoziție și la guvern. Un asemenea partid ne ar fi scăpat deocamdată de svârcolirile zădarnice la care asistăm și care concordă atât de puțin cu cadrul evenimentelor actuale; el nu ar fi simțit nevoia de a întrebuința trivialitatea, calomnia și violența pentru a da o iluzie de energie; el ar fi putit» «t . | ___ tut ii un tumuoi cíiva 1 -au.entru partidul căruia i-a revenit sarcina guvernării în aceste momente istorice și nu ar fi rămas un simplu adversar furios, ireductibil și steril. Nereușita fuziunii face desigur sarcina partidului liberal și mai grea. Conștient de puterea și de datoria sa, partidul liberal nu se lasă amăgit de miragine pe care vor să le creeze unii și nici influențat în opera sa de violențele, svârcolirile și trivialitate celor două fracțiuni care încearcă zadarnic să fuzioneze. îngrijit numai de apărarea intereselor generale, guvernul liberal are satisfacția de a fi săvârșit în decursul acestor doi ani o operă pe care însăși a treia grupare conservatoare consideră ca o "datorie de conștiință să o recunoască în toată valoarea ei. „Acest partid (liberal) s’a dovedit un instrument de guvernământ la înălțimea împrejurărilor... ..Guvernul și-a cîștigat dreptul la recunoștința tărei“, etc.., iată ce ,spune organul oficios al uneia din grupările conservatoare. . Fără ca cei cari au răspunderea să aștepte o asemenea recunoaștere ea le-a venit. Tot astfel e cu putință ca, de asemeni fără să o aștepte, o recunoaștere analoagă să îi vină și din partea ireductibililor fuzionați de astăzi, când patimile politice îi vor lăsa să judece limpede situațiile și înfăptuirile de până acum. m * cMm tari IPs. tcl Jg .6 ^ > .............. ■— ggnEBte ixtd ............................ — S@ei ©tările de zilor Războiul actual atît de neașteptat și de surprinzător prin proporții, și prin durată, prin forțe ce se pierd, și prin energii ce se ridică, a fost în multe privințe și o șiacwină mare. ELI a arătat utitatea multor lucruri ce păreau nefolositoare ; el a dovedit însemnătatea unor reforme pe care timpurile de pace le considerau ca ușor de amînat sau chiar de evitat cu totul. Din aceste învățăminte utile pe cari războiul le-a creiat, le-a suggerat, și le-a verificat, a fost și acea că un războiu nu se poate face în condițiunile excepționale ale unei tehnice rafinate ca cele de acuma, decît numai printr’o pregătire sufletească, alcătuită cu mulți ani înainte. Sufletul de militar nu se face printr’un ordin, care dat dimineața pînă seara să se execute. In joc sînt mari resorturi sufletești, sînt energii psihice cari trebuesc creiate; sînt obișnuințe eroice, ce se pot creia cu încetul în minte, cum se creiază prin instinct în unele animale, pornirea la vânătoare. Și cînd ne gîndim la ceea ce se cere unui soldat combatant din timpul nostru, atunci ne dăm și mai bine seama de pregătirea sufletească a lui. Eră un timp cînd armatele erau compuse din mercenari; și acești mercenari erau ■profesioniștii războiului. S’a criticat mult și pe drept cuvînt sistemul mercenariatului. Dar între un soldat plin de avînt, dar nepregătit, și un mercenar profesionist, un abil conducător de oștire, va trebui să prefere pe acesta din urmă. In actualul război, suferințele sunt cu atît mai mari, cu cât ele cer energii de lungă durată. Cu sistemul vechi și napoleonian, al atacurilor repezi, — „vechea gardă“ putea fi eroică mai ușor. O nebunie deja oră o făcea să treacă în istorie! Dar azi se cere calmul așteptărilor în frig, în noroi, sub ploaia de obuze, în vălmășagul nebun al focurilor, în sgomotul asurzitor al obuzelor. Azi se cere eroismul ignorat, latent, stoic al așteptatei luni și luni de zile, pitulați sub pămînt. Se înțelege de aci că trebue un antrenament, o anumită educație, pentru a pune în sufletele moderne nota sparțială, obișnuința jerfelor fizice și jertfelor morale. Sub impulsul acestor nevoi simțite acuma, Franța, prin însăși persoana guvernatorului Parisului, generalul Dubait a ținut să dea o deosebită atențiune și încurajare .„Societăților de pregătire militară“ cari sînt mai de mult înființate în Franța, dar cari pînă acum nu erau îndeajuns de prePentru a arăta cîtă atențiune se dă de către autoritățile superioare acestor societăți, guvernatorul militar al Parisului a primit defilarea tinerilor cari aproape copii se pregătesc pentru portul și mânuirea armelor. Interesant este că această pregătire a tinerilor se face printr’o identică încorporare în felurite arme, ca și a celor maturi, așa că la defilarea recentă s’au putut admira artilerii, cavalerii, infanterii formate prin tineri aproape copii. Această manifestare patriotică făcută în actualele împrejurări, este un semn nou al noului mod de a judeca chipul cum trebue să se pregătească generațiile tinere pentru grelele timpuri. Dar aceste manifestări au un interes și pentru noi, unde „cercetășia“, poate fi considerată ca o adevărată școală de războiu, prin energia ce caută să o desvolte în suflete și prin cultura fizică ce o pregătește. Viitorul este al raselor ce se pregătesc de cu vreme. Acesta e un adevăr care are valoarea unei axiome istorice. —t— pr@gulef,e militari in listem din Franța — Marea luptă navală de la Skagerak, continuă să praocipe încă pe iost aceia cari se interesează de, desfășurarea multiformă și complexă a războiului, și să formeze obiectul comentariilor contradictorii în ceea ce privește rezultatul masurării flotelor engleză și germană. Dar, din comentariile acestea — comentarii al căror sfirșit nimeni nu poate să-l prevadă,... se reliefează mereu, personalitatea celora cari au avut suprema datorie, ca și suprema onoare, de a conduce și pregăti marea luptă navală. Tirpitz și Scheer, din partea germanilor Jellicoe și Booty din partea englezilor, sunt personalitățile cele mai proeminente. Dar, alături de iei pot fi citați și alți eroi... • Germanii vorbesc astfel foarte mult de rolul viceamiralului Hipper. Hipper comanda torpiloarele germane și a luat o parte foarte activă la desfășurarea luptei; de aceea, meritele lui trebuesc relevate. Viceamiralul Hipper e de origină bavareză; a intrat în marină de la 1881. Și-a făcut educația militară pe vasele „Niobe“, „Marș“ și „Leipzig“. Ca tînăr ofițer a servit pe vasele „Prinz Adalbert“, „„Stein“ și „Stoch“; între anii 1890- 1894 făcea parte din echipagiul torpiloarelor. In acest interval a trecut prin gradele de locotenent, căpitan locotenent și locotenent de corvetă, la 1902 a fost numit căpitan de fregată, iar în 1905 a luat comanda secțiunea a doua a torpiloarelor și a unei flotile de torpiloare. In toamna anului 1908, Hipper a fost numit comandant al celei dintîi flotile de torpiloare, după ce, în vara anului 1906 comandase micul crucișător „Leipzig“, iar în 1908 fusese din primăvară în toamnă, comandantul crucișătorului ,,Gneisenau". Azi. Hipper e viceamiral și, cum spuneam, în lupta navală de la Skagerak,rolul său de comandant al torpiloarelor, a fost cu deosebire însemnat. Pentru meritele sale în această luptă, viceamiralul Hipper a fost decorat ci ordinul ,Four le Mérite“. . . în fiecare zi vee-amiralul Hipper Să ne cunoaștem (ara! Primim la redacție Arhivă Dobrogei — revista societății pentru cercetarea și studierea Dobrogei, publicată sub auspiciile Casei ^ $coaselor și sub îngrijirea d-lui Const. Moisil, profesor — întâiul volum dintr'o întreagă serie de studii asupra provinciei de peste Dunăre. Cunoașterea pămîntului romînesc e pentru noi toți o datorie — o datorie însă la care nul arm privit cu destulă luare aminte. In adevăr* *, dintre toate popoarele culte noi necinaștem mai puțin pămîntul pe care îl locuim da veacuri și pe care l-am putut păstra cu atît de mari sacrificii. Din toate "punctele de vedere istoric și etnografic, geologic și geografic, economic și folcloristic, al faunei și al florei, pentru celor mai multe regiuni ale pămîntului românesc mu avem decît informațiuni cu totul insuficiente. Studierea ținuturilor românești_ se impune cel mai neîntârziat _și cel mai practic, mijloc pentru aceasta este — după propunerea autorului seriei de studii din care primul a apărut — înființarea de societăți regionale cu acest scop. Rezultatele strălucite ce le-au dat îa alte țări societățile de acest fel sunt cea mai bună dovadă de marea lor utilitate și cea mai sigură garanție pentru reușita lor Dar în afară de folosul lor științific aceste societăți au și un rol social dintre cele mai importante. Grupând laolaltă pe intelectualii din fiecare ținut, smulgîndu-i din cînd în cînd din mijlocul preocupărilor lor obișnuite — de cele mai multe ori de ordin nu prea înălțat — îndubnîndu-i să se gîndească la probleme mei înalte, mai generoase, societățile regionale sînt menite să provoace o reacțiune, o înviorare în mentalitatea cărturărilor noștri din provincie și să limpezească întru cât-w atmosfera greoaie care pe mulți îi împedică de a-și utiliza puterile intelectuale pentru propășirea țării și a neamului nostru. Iată pentru ce exemplul bun dat de către întemeietorii cercului, de studii dobrogene,a cării primă operă este alcătuirea volumului pe care l-am citat, trebuie urmat în toate regiunile țării noastre, în care suntem în drept să așteptăm seriile de monografiilare să ducă la împlinirea celei dinții datorii față de țara noastră, datoria de a o cunoaște. Vom avea prilej să revenim asupra acestor încercări, pe cH de interesante, pe atît de folositoare. C. P. pop NEOT!? IHJȘTI Părintele Lucacî, d. Sision Mîndrescu și alți actioniști au devenit... neutraliști. ■ . .../ „ ■ Miercuri seara au rămas să facă naveta între cele două cluburi, neîndrăznind să se dea nici cu unii nici cu alții. Usque ad finem f... 0 0-Scott & Co. -ooo- ASPECTE POLITICE Sistemul de polemică al ziarei opoziției... nefuzionate e cit se pote de comod. . Intre altele, două simt isvoare înepuisabile din cari aceste zia își alimentează zilnic coloanele, tacuri la adresa comisiunilor de sport și export, și atacuri în chestea contrabandelor și a ancheti care s’a făcut pentru a se descope autorii. In ce privește prima sursă de „inemica“, ea este invariabilă: cu fantezie bogată, ziarele numite iventează fel de fel de acuzatiuni născocesc „măsuri“ cari nu s’au dat, pentru a putea apoi ataca o trivialitate pe autorii lor! Nu i se articulează' nici un fa' precis, ci numai generalități. O de cile ori ziarele federaliste a avut imstrudența ‘ să precizeze, a primit desmintiri categorice, si au închis discuția. In chestiunea anchetei asupra contrabandelor același sistem ne leal de polemică: insinuări, articluri de acuzațiuni piezișe și băn ele cari au mers pînă la a prejud ea rezultatul anchetei. Două din ziarele federaliste, Advărul și Epoca anunțau că au dispoziția parchetului „uri între dosare", în chestia contrabandelor. Știind că nimeni nu dă însemn tare alegatiunilor lor, îndrăznei orice. A fost de ajuns însă ca d. președinte al comisiunei de anchetă, dorința fie a strins orice materi cu privire la luminarea chesti contrabandelor, să se adreseze și cele două ziare, pentru ca „dosrut* să se evaporeze și acuzatei să amuțească... pentru 24 de ore. Incă odată, sistemul e com oi dat de o moralitate și corectitudii profesională asupra căreia ne e oribil să insistăm. Mir. ......—-----pe 69..—— Am arătat în numărul nostru de ori modul lipsit de obiectivitate în care Universul înțelege să articuleze aprecieri... „imparțiale” cu privire la instituțiile economice naționale. Nu e pentru întîia oară cînd am învederat perfidia întrebuințată de acest ziar, pus în serviciul direct al celor două partide fuzionate, pe cînd conducerea lui a încăput pe mîinile celor doi noul directori, membrii militanți, înregimentați în cele două grupări politice de opoziții. Astfel s’a văzut cum, după ce directorul takist al Universului atacă pe preoți și învățători, încearcă sub pretextul unei „anchete“ asupra Băncilor populare, să strecoare tot felul de calomnii la adresa acestei instituțiuni. Onestitatea procedare! e mai ales remarcabilă, începînd prin a întrebuința întotdeauna condiționalul „dacă, dacă“, autorul acestei campanii sfîrșește prin a face afirmațiuni categorice împotriva Băncilor populare și insultătoare față de conducătorii lor. Opinia personală a acestui domn „director” n’ar avea prin ea însășî nici o însemnătate, dar în definitiv ceea ce ținem să demascăm noi este mentalitatea care presidează în toate aceste campanii. Știm, nu de azi, cum că conservatorii,— și dintre ei fac parte și directorii Universului, — au manifestat întotdeauna neîncredere în munca, priceperea și inițiativa romînească, atît în acțiunea lor politică, cît și în presă. Nu vorbim, desigur, de ziare ca Adeverul și Dimineața cari n’au păreri proprii, ci-șî stabilesc atitudinea după indicațiunie pe cari le dau... registrele lor comerciale,. Lumea știe de mult că în str. Sărim dar e o simplă agentură de afaceri, în cari realitatea și obiectivitatea n’au ce căuta. Totul se aranjează acolo după cum dictează interesele materiale ale întreprinderea Dar campania de care ne ocupăm nu e izolată, ea face parte dintr’o serie de campanii ce au fost duse întotdeauna de anumiți reprezentanți ai partidelor noastre politice, în genere împotriva tuturor instituțiilor românești. Rînd pe rînd, aceste așezăminte au fost cu violentă și netemeinicie atacate. Banca Națională, instituțiile de credit, societățile industriale românești, — cu toate că și-au Castigarii c^Hable e^oBomba aâtia;Lie — Mentalitatea conis^reatoare de la „y»ywers&il‘a — tote în propășirea vieței noastre economice în toate timpurile, și mai ales în împrejurările grele de aici, n’au fost cruțate. Privirile acestor adversari a tot ce e românesc se îndreaptă necontenit peste hotare, de unde s’au obișnuit sa culeagă foloasele atitudinealor... Să mai dăm un exemplu recent în întărire și desvoltare, de curînd înfăptuite, a unei instituții puternice cum e Banca Românească, — săvârșită tocmai în vederea nevoilor mari ale economiei naționale și a prefacerilor de viitor, a întîlnit în cale atacurile și opoziția aprigă a acestor oameni, neîncrezători în priceperea și vitalitatea românească. Sistemul acesa detestabil se continuă azi cu Băncile populare. o instituție ale cărei roade strălucite se vede orice cercetător nepărtinitor al expansiunea vieții noastre economice. Pe tot întinsul,tărei, pînă în câtnnele depărtate, Băncile populare luptă să ridice țărănimea din starea ei îngrijitoare. Și rezultatele obținute, vorbesc singure. Că unele greșeli s’au putut ivi în administrarea acestor bănci, o firesc și explicabil. O astfel de instituție, cu vaste ramificații, nu putea dela început să nu prezinte mici lipsuri în organizarea ei. Este însă o acțiune necugetată și vinovată, ca sub pretextul acestor mici erori ce se pot îndrepta, să se arunce discreditul asupra unei organizațiuni care și-a dovedit rostul însemnat în viața economică a Statului nostru. Preoții și învățătorii, atacați azi cu înverșunare și nedreptate, au luptat și luptă să zidească un așezămînt pe care să se poată rezema cu temei opera de înălțare și emancipare economică a țării. Dealtfel atacurile acestea nu pot întuneca opera săvîrșită, căci roadele date, sînt indestructibile. Vremea va arăta, cum a învederat și pînă azi,, cît de mult datorește progresul economic al țărei, acestei instituțiunî, care va continua să se desvolte, cu toate loviturile ce g încearcă împotriva ei. Dar dacă, cu timpul, operă ,aceasta se va înfățișa tot mai luminoasă prin reszultatele ce un soț vor mai putea tăgădui. — cu atîti mai culpabilă va apare acțiunea de de denigrare și împotrivire a celor pe cari patima politică îi iată-* cește... rinvoliii onv lirsitc i arpia lor însemnă MIR. öa Etsro ® *@ taste ® — in g! la inPsko — In ultimele zile s’au semnalai destul de numeroase cazuri de turbare la animale, în diferite orașe ale țărei. Acest lucru ne-a îndemnat să ne adresăm la institutul vaccinogen, de la școala superioară de medicină veterinară, unde i se prepară diferite sero-vaccinuri, sub conducerea d-lui prof. C. Motaș. Scopul nostru este de a da câteva amănunte în această privință, spre a arăta proveniența turbărei și cuim trebue să se ferească publicul de a cădea victima acestei grozave boale. Credem deci că facem un mare serviciu cetitorilor noștri, ca și autorităților comunale, dînd amănuntele de mai jos. * Turbarea la om și la animale se propagă și se întreține numai prin cîinii vagabonzi, cari se mușcă între dînșii și apoi mușcă, pe oameni sau animalele domestice. Toate cazurile de turbare, la vitele cornute dela orașe, se datoresc numai erinilor turbați. Unele cazuri de la țară însă, la oameni ca și la vite, se datoresc nu numai crinilor ci și lupilor turbați. Mușcăturile de lupi turbați sunt cele mai primejdioase, prețuim și acele de câini sunt foarte primejdioase la oameni, când sunt făcute la cap sau în apropierea capului. Turbarea se poate manifesta sub mai multe forme, din care două sunt principale: forma furioasă și forma mută sau paralitică. In forma furioasă, omul și animalul au o tendință de neînvins pentru mușcătură. Simțurile sunt așa de obtuze, nicit omul și animalul apucă în gură și un fier înroșit în foc, dacă i s’ar da . In forma mută, paralizia începe deodată, fie în partea posterioară, fie la cap. Bolnavul nu este în stare ’ să facă nimic. Cînd paralizia este la cap animalul nu poate să latre și nici să înghită. Ține gura intr-una deschisă, falca de fos atîrnată, limba scoasă afară și murdară ,iar din gură îi curg mereu balele. Dacă i se împinge cu un băț falca de jos, se poate apropia de cea de sus, însă îndată ce otite lăsată, cade din nou. Animalul turbat are o privire scânteietoare, înfiorătoare, sperioasă. Aceleași skmtone se observă și la om. Este o greșeală să se creadă că idrofobia ar fi unul din sintomaele turbăreî la pîinî. Dimpotrivă, dmviola turbat își vîră tot botul în apă, dar nu poate bea, căci îi sînt paralizate limba, maxilarel și farinxul. La om însă există în adevăr idiofobia. Mai sunt și alte simtome ale boalei: de pildă, orice cîine care pleacă de acasă și fuge pe sstrăzi ca un nebun, cu tendința să se ducă tot înainte, sau se întoarce acari;i murdar, peste 2—3 zile, este bănuuit de turbare. Timpul de incubație la om variază după locul mușcăturei. Cele de la cap se manifestă în primele zile. Tratamentul trebue făcut în primele zece zile și cu atît mai repede cu cit mușcătura este aproape de cap. " [ La iepure, inoculat experimente], incubația durează» 15—20 zile. La crine,“ turbarea poate să apară chiar la trei luni de la mușcătură. . De aceea, conform regulamentului poliției sanitare veterinare, eterata observațiunei animalelor este de trei suni pentru oi, capre, porci,cîigîrși' ?i de patru luni pentru animale soLpede și cornute mări. Virulența salivei la bine apar.» cu opt zile înainte de a se manifesta simtomele vizibile ale turbărei. Cînd animalul atins de turbare, mușcă un om sădi alte animale, trebue imediat să i se trimMă capul întreg la unul dim institutele antirabice din București sau Iași, spre a se face examenul bacteriologic. Locul unde au stat animelele sau oamenii turbați, unde le-au ars saliva, precum și obiectele cu gaze au *