Viitorul, decembrie 1918 (Anul 12, nr. 3190-3218)
1918-12-04 / nr. 3193
Desăvârșirea unirii Solii Transilvanei, yurlăturii cuvântului de înfrățire și ai legămiți, taici veșnice dintre noi, au venit să desăvărjeadcă actul dela Alba Iulia, aducând Suveranului consimțirea hotărârilor obștești ale tuturor Românilor din Transilvania, Bantrc și Țara Ungurească, uniți de azi înainte pentru totdeauna sub ocrotirea steagului care a învins la Mârășești. Această sărbătoare care însemnează cel mai puternic pas către contopirea definitivă a tuturor ținuturilor de peste munți, sub trul Regelui Ferdinand, ne dă dreptul să privim viitorul cu încredere deplină in propășirea și biruința pe toate tărâmurile"a noului Stat Rumân, statornicit intre hotarele sale drepte și firești, pe care nici o voința dușmană" nm le va mai putea dinți din înmărmurirea lor. ("«lipoie pe care le-a trâit («api■tala în preajma sărbătoririi noilor oaspeți, vor rămânea neuitate. Răsunetul lor istoric va pătrunde până in cele mai depărtate unghere ale românismului și va hrăni cu frumusețe și avânt amintirea generațiilor viitoare asupra cărora se vor revărsa cu adevărat toate roadele jertfelor 9 sforțarilor celor care au laurit astăzi România Mare. Nu totuai sângele nobil și viteaz care a fost dăruit în acești ani cumpliți cuprinos zeilor războinici ”atât de românii din Regat, cât și de Românii de peste munți: «' ■rb'nt de eroi și doi milecuni, jtfii.io« care Horie, Cloșca, Crîsafi sî Avram Iancu, au ridicat suferința la înălțimea unui simbol immimai suferințe proaspătă izvorâte din setefi de crimă și pofta de îucurare a germano-maghiarilor cft.au dat putință acestei mărețe iastrtate, dar veacuri întregi ae «der- fi «i» jale, de lanțuri și de a«îiniți râsufă astăzi in" uriașa a Jwrtwoă s. Libertății. (3u diept cuvânt d. loc I. C. /Urăpreședintele (>>risiHtibn, a focul »tare« de lama sosire „în numele acelor cari de atâtea veacuri au suferit și au crezut, la numele aretei cari au luptat, și au înfăptuit, hi numele acelor cari de acuma pe veci se vor bucura de roadele zilelor de azi, vă zic: bine ați venit*. Nemițând I. S. Regelui pergamerftu? "istoricu d Unirii, reprezentantul delegații mii, inimosul luptător naționalist, d. Vasile Goldiș, privind împlinirea visului de o mie de ani al neamului românesc, a sintetizsat in aceste cuvinte în»minitarea mondială a actului de la Alba lulia: «Această Unire este o pretențiune a istoriei și o cerință a civilizațiunei omenești. Ea este o cerință a Istoriei, fiindcă Neamul Românesc de la zămislirea sa și până astăzi a rămas unul și acelaș etnic este nedespărțit, posedând în aceleași mărgini geografice pământul lui Traian. Deși imducă lățirea lui sub diferite dominațiuni străine, a fost o nedreptate istorică, această nedreptate se inlătură astăzi“, și mai departe: , Unirea tuturor românilor într'un singur stat a trebuit să vie, ea s’a înfăptuit prin suferințe și sacrificii, istoria se face prin legile țarei mai presus decât orice putere omenească, dar obiectul și mijlocul acestor legi este bietul om muritor. Fericiți suntem noi românii de azi că prin noi istoria săvârșește actul măreț al unirei tuturor românilor într’un singur stat și prea fericiți (Suntem, că norocul termal acum a destinat statului român domnirea unui Rege Mare care a Înțeles chemarea sfântă a Istoriei și s'a făcut luceafăr conducător al suflitului românesc*. t ^Acestor cuvinte solemne, cel [Qntâi Român și cel dintâi soldat al IRîdrie? care’ Și-a sacrificat pentru Țara Sa totul, nu numai prieteniile,legăturile de familie și averea, dar chiar și amintirile, Infrățindu-se cu Rezerva și suferința, nădejdile și aspirațiile noastre.—M. S. Regele— a răspuns: In numele Românilor din vetiti»! Regat din Basarabia și din Bucovina, astăzi uniți, cu profundă recunoștință primesc hotărârea frățior noștri de peste Carpați de a diverși Unitatea Națională a tuti* « "or Românilor și declar pe veciu 1 W" la Regatul Român toate ținutjrff dfiuse de Români de la Tisa ? fî0fa JuptfU. jj ■Cufăf -usti nețărtirită Ațfarft? W0k)Mekji^iitețttdf M*n go-Apor, plin de credință în menirea lui istorică. 1 .Prin lupte și prin jertfe Dumnezeu ne-a dat să înfăptuim azi aspirațiunile noastre cele mai sfinte. Mulțumindu-l din adâncul sufletelor, ne îndreptăm gândurile către cei cari cu sângele lor au clădit noul temei al desvoltărei noastre naționale". Aoi astfel, întrte atmosfera înălțătoare de pietate și a vații, când toate sufletele vibrau în armonie cu ritmul etern si legendar al neamului rommnesc rețnlregil, s’a desăvârșit marele act al Unirii, infăptuindu-se astfel pe deplin visul eroului dela Turda care din sfântul său mormânt binecuvhiteaza pe vrednicul și viteazul său urmaș, gloriosul făuritor al României Mari. mant tü IJffiEBEN — D. General Averescu n’a răspuns nici până azi la o somațiune — («Epoca», transformată in monitor al Generalului Averescu, ne somează să facem dovada corespondenței Generalului Averescu cu Mackensen, înainte de a răspunde noi, d. General Averescu are de dat răspunsul la o somațiune care i s’a făcut in aceiași chestiune la Iași, răspuns pe care d-sa îl datorește și astăzi. Intr’adevăr, «Mișcarea» cu data de 9 Iulie a. c. a făcut d-nui Genami Averescu următoarea somațiiune: — ^îndreptarea se referă la conversafiuni particulare pentru a soma pe d-nul Duca să declare dacă da sau nu d. General Averescu este in corespondență cu Mareșalul Mackensen. In loc să facă apel la conversațiuni particulare — ceia ce nu se poate admite— d. General Averescu ar face mai bine să despintă această corespondență, dacă socotește că are putința să o facă sincer și cu sneers'i. Așteptăm și astăzi răspunsul d-lui General Averescu care, după cât vedem, în această chestiune a luat sistemul discuțiunei fără răspundere prin interpuși:" li un paravan comod, ce e dreptul, dar care totuși nu lămurește această afacere, despre care d. General Averescu ezită să vorbească personal.Prin urmare «Epoca» să-și îndrepte somațiunile către d.General Averescu, care e de mult în întârziere cu răspunsul, Mi Iii Eli —Câteva date statistice— O distinsă personalitate din Banat, în trecere prin T.Sevechi, a dat unui ziar local un articol privitor la situația etnografică a Banatului, din care extragem datele statistice de mai jos. fat din studiu al lui F. Griselini, tipărit la Viena in 1780, asupra Banatului la, pag. 190 se găsesc date precise privitoare la populațiunea de atunci a acestei provincii, după statistica oficială din Temișoara. în afară de districtele din "confinul militar" se aflau în Banat: 1 lt .1109 români, Iß.106 sârbi, 49.201 nemți, italieni și francezi, 8633 bulgari, 5272 țigani, și 3n3 evrei, fn total 317.928 locuitori. Cu popmlatiunea de la Panedna, Palanca-Nouă și Mihadia, și cu cele 23 de comune de la Caransebeș cari rămăseseră sub administrația militară, întreaga populație a Banatului se ridica la 450.000 locuitori, în mare majoritate români. De altfel chiar Grisetini, în același studiu, la pag. 213 scrie: .Dintre națiunile culturale din Banat, Românii (Valahii) sunt mai numeroși.» Cu toate că românii din Banat au fost până la 1868 sub juristicțiunea bisericească a patriarhuui sârb de la Carlovitz, și cu toate că unii patriarhi sârbi au sârblat în mod silit pe români, totuși lementul român și-a menținut mai înigtect etnică în această provincie. . ROSTUL A MARILOR SI POLITICI SOCIALA Pauperismul a fost o chestiune care a preocupat organele Statului din cele mai vechi timpuri. Această problemă nu a luat însă niciodată formă atât de acută, decât în timpul producției industriale capitaliste. Aglomerarea cea mare de lucrători din centrele mari industriale, creșterea continuă a procentului populației valide întrebuințată in Industrie a făcut să crească importanța clasei muncitoare, de aceea fenomenele de lipsă și mizerie sau manifestat io ultimele decenii drept fenomenu de dezechilibru social și sub fizionomia unui fenomen general. Acest dezechilibru era cu atât mai manifest, cu cât prin răspândirea culturei și educației în masă, dreptul de a năzui o viață mai bună era legitim. Acestei situațiuni de fapt se datorește marea putere pe care socialismul a căpătat-o în conducerea curentelor de desagregare serială. Un centru curent, pornit din necesitatea de a veni pe cale de măsuri legiuitoare în ajutorul claselor de jos studiind în amănunțime cauzele mizeriei precum măsurile de a preveni mizeria îl formează politica socială.* Scopul primordial al politicei sociale este prevenirea mizeriei sub toate formele, de aceea măsurile politicei sociale constituesc un sistem întreg de legi care numai toate la un loc, pot ajunge la un rezultat. In complexul acesta de măsuri un rol important il au asigurările muncitorești. In această chestiune vor rămâne pentru multă vreme adevărate cuvintele lui Bismark: «Asigurați muncitorilor de lucru, asistență medicalii in caz de boale, ertalanta un caz de invaliditate și bătrânețe, i vei anihila orice tendințe avarbe sociale». In problemele cura sa ivosa pentru prevenirea”mizeriei primele sunt cauzate de neputința de a munci din cauză da boală; neputința de a munci din cauza invazinității suferite de pe urma accidentelor întâmplate in fabrici și care atrage după sine asigurarea contra accidentelor de muncă; neputința de a muriri din cauza boatelor profesionale sau a oricărei unte noaie, asigurarea in contra invadităței neputințite a munci din cauza bâtrâneței cu asigurariie contra bătrâneței și ca ultimă asigurare la începutul desvoltărei, asigurarea in contra lipsei de lucru determinată de cauze indepmnivate de voința literarium ului Mijloacele financiare necesare pentru a preîntâmpina cheltuielile acestor asigurări simt enorme. Este destul a spune că in Germania în anuul 1902 s’a cheltuit pentru asigurarea de boală 206 milioane mărci pentru 4$ ingrosao de bolnavi, pentruf asigurareaor accidente s’a cheltuit CU despăgubirile în acelaș an 107 milioane micri,pentru asigurarea de invaliditate și bătrânețe s'a cheltuit 121 flltoane mărci. Aceste sume în care au se cuprinde cheluelile de admnnfetație sunt extraordinare și tendința lor este intro continui ’ crește de ifecoia ajutoarei« acordate in toate țările sunt de așa naturii, încât mi pot constitui minimmi de existență noceeSM» fiecărui. Multe plângeri, in mare parte întemeiate au fost ridicate din această cauză. La noi s a ol social foarte mult în contra pensiilor ratei de bătrânețe acordate de lege și care sunt de 1.98 lei anual, fiindcă se pornea de la principiul greșit că asigurarea urmărește acordarea unui minimum de existență complect, pe când în realitate asigurările urmăresc complectarea puterei de muncă perduta din fie ce cauză, așa că pensia acordată împreună cu economiile făcute și cu câștigul ce mai poate avea pe fiece cale lucrătorul să se ajungă la an minimum de existență suportabil... In tot cazul ajutoarele acordate de legile de asigurare din diferite țari ca și la ani, sunt susceptibile de multe îmbunătățiri dar care nu pot merge departe "de cele spuse, mai sus. Dacă războiul acest s sângeros va aduce drept cliseeimijlognă limitarea înarrpărilor atunci budgetele statelor vor avi postunitatea sa Infimul fățească simplor asigurările muncitorești. In tot clizul ajutorul ce-l aduc asigurările în prevenirea mizeriei constipiesc câteva inele din lanțul întreg de măsuri pe care poHtria socială se preconizează în această direcție și pe care vom încerca să le schițăm in câteva articole viitoare. Const. C. Moteariu Zi cu zi „Steegulin întreabă cine sunt semnatarii tratatului dela 4 August 1916. Sft-i satisfacer trewnzita fest. Tratatul nostru dela 3 Anglist 1916 este semnat de către d-nii: Vaslevski-KazieV, ministml"Rnsier Saint Amair ", ministrul Franței; si Barklay, ministrul Angliei, baromir Fosciotti, ministrul Ttatici și de către d. Ion I. C. Brătianu, președintele consiliuilui de miîietri al României. Prin acel tratat ne recunosc drepturile integrate ale României asupra tuturor ținuturilor locuite de Români. Nădăjduim că cel puțin H1 a datat aceasta „Steagul” e lămurit Șt . » . wă •« A * ziast apărut din consr zife ferapnaiă, ne sfătuește sau să tăcem sau să facem dovada afirmațiilor noastre în chestia generalului A&prescu. La rândul nostrii ne# sfătuim ziarul în chestiune, că pentru orice lămuriri în chestia corespondenței cu Mackensen, să sfătuiască pe generalul Averescu să răspundă la soldațiimea care i s’a făcut în lume prin «mișcarea» dela Iași și la oara« nici până azi n’a răspuns în ea. Cel dintâi a obligat să Vrarcă nacă e generalul Averescu. N’ta ,ij săteptăm. A tout seigneur totiUip B- neur. .isim» 1 ».I. îmi im Birg DelesatiBinil la conferința die Anco însărcinatul de afaceri grec la Rockholm. d. Renis, a foat numi de guvernul grec membru al delegației grecești la conferința de pace. D. Reiens va pleca Marți spre Paris ca să întâlnească pe denizelos. D. Pontes, ministru de externe grec, a plecat spre Paris» NOTE mâșmogu&edmoAmm . Eűmonil Stix’e» mort*i bd Edmojod pos» i&mid see.vmiR.rrm. bfiftiatuTA flranvezái tu«ejfia»-«iată «ea mai dineroană piovdorft B ; «poetului. De la moartei» lni Victor ’ Hagro. tatanttatew mA» cunostinti pp • teremti netei<n. n» dobhi ma«i ittare. 1 oa aorta ue «vere tavarifo» hit Ros ? tnd îl ittrânse «te f» maturite Auau- 1 bumbii # Merbterwwtl până p» hm»«tarile Mitei negi» ! Asctevănd este că opesm 'i tw Kdt mond öostafld fil’ron^iiv îr rite«'rantei fi jiutecatfii wiitüutiorauitor. J irilire huii târtd up teffl fiiUlk wwlg*ar, ajpwitu spoite chiia» oá oâ trmnbflift, biftnnse toate record»-pite rabrut» jslift în aitete conetee $5 cu opera bit Pnofflw>. tifidtwÄ «» 1- proaspe in 1«a ® t» limbile de nevă- 1mânt. vaznse ramna cokit «nai mari ■ teatre din teme și pe cete cinci con. rimftte. pwiriiaáe 4« 0 potrivi iwtimnnl et *nmw puteai te fi f a fmnoinîui miractwpwt acest Situatou) fi altba. repi*a#nta«ti al Rostenda fort« 11» (va spuie fra racile, im «stpc-stel erorile iu» al lua «filtel tetei aie fis»n«y/« în mezul h careifii a trS it 9« « sori« acute «epori oare ptwfiSfi! ® e avea» «S ser*ease» tal tâiWiptd l»rd» iS»»«* de siato» rfire monnutenitete trepii! ubii sfi în iHfi rTH?(irte Viit««i*rtbib .AmaritOHil»” .«Cuma iiite .Bfoifteșf șnF «i „I/Autris>M” cam wu vorbîwi celt' d» esite mai popubtre din nuferite *rte. rstman PdfHtlse «pod«». .bete îâteea*t*irrt teafteeze. cete »»«ăs «naractertettee fi »UM 11011401X8 ® © te■țetff ale acestui te.tent KUM»r»i»u?ate tette. Claritatea n-ar fi fi mírafta mapnapst ating iuifhuMe daffoki*«tet el»«« te care puțini «fin serhora minferni france»; au putut ciunge chiar spre sfrigiul vtefei si activitaței lor »tarare*« n&uim 0« îbitera R’olette à luisa* de sânfiru fie al Fran* ței, RouinoU tetreag* im deci«i»e*o <»u pietate si literatura noastra îmbratte si «a doliul dar furoasai ț>verderi ne c«#» literaturai franceza o lucifircA brifi who#rtest lui Iichimud f : f #. > iik'&lfed Mmi ^!f!Hli((f * j M is isii ț JL , Guvernul și primăria se ocupă stăruitor de chestia alim wmiărei populației Capitalei «CM pâine, voind sa «tea o organizația nouă atât preparăroi cât ji dosacerda». Anume se proectează militarizarea brutăriilor. Pentru Uicriftftrii csprii făliri * I cele și atelierele particiciftre fi ate» statului pâinea să fie fabricată de mat intanța armatei și de alte câteva fabrici rămânând ca distribuția să se facă direct la fabrici ^inteliere. Soluțiunea aceasta va fi pusă la practică ip 2 mult. trei fila. Până atunci, «omrta mândiră o că lipsurile isvorăacum practice# apbuzive afe brutarilor, s’a detâi se trimeate «retegați din sânul tifetatenilor cari sâ controlez« atât febricarea cât și distribuirea paginei. Populatea e sfătuită din nou, stârnitor, să aibă răbdare și încredere, suferințele ei fiind cunoscute. .Toata mijloacele de care sa dispune azi vor fi întrebuintțate pentru înlăturarea răntei. Rep* •■a- ---------Solemnitatsa &!a fundat la Curaj - Comemorarea studenților morți In război — Pentru unmraim** siud ©»tilor morți în război, ieri după ani wii a avut loc o «wteannitate în aula Pamfeisioi Universit»b» Gaîsol I. în pmienbs K S. R.. Principele Carol. 1 Soteranitatea s*sf îterkte prim Cnvântareă simtentidui Hn«nvsseoiwa [UNK]«bus omagiii A. 8. .R. Prinipatai MofseaUor, urâmlu-l huna sosir« în mijlocul studentiniei juaivensitope. Au resfrbit apoi d. PETRE8ÍJZOITA președintele Sor Studenților , in Utereraria aducând ca piosoma- 1 fftu si toteniiior căzuți la război» « relevat psarto» farsă de sacrifeoin peos:«† fi adus-o si.ifileuțiinih nmÎ Tftrsinfi pentru tebândis^a panasi nation a) o. firuseiUsl ÎOff NICOfjAB «(tai itiro io armă remi odnates iditeresti, iirhinald räasboialni ^aițânnai" care a produs o adânci basmă sintt« asupra asintentei. La «fârest ». PROFESOR PÂRVAN a schițat în câteva cuvint« războiul grenoat, arăturat cui oi germanii prim teehnic« lor verfectionatâ în deouraid. a feoemîi, m a căutat să mm fotfi&eu popoai-tale și pe noi? și a relevat eu a» soldații români au opus cu trupurile lor o barieră ele net retur fc femelabiilei organizații de subjugare a popoarelor germane. Solemnitatea s'a terminat cu imnul inegal executat adiunabU de corul studenților. • —-------ooxxo0 ■*., 111M ORA TELEGRAFIA JUDECAREA IUISE8MI fliäljiüj ItlillÖ notararea reprezantanților puterilor aliata — Radio.~Se anunță că d-4 Clemenceau a declarat că reprezantanții Angilaj, Franței, Haitei la confernta din Londra au căzut de acord pentru ca ex-Kaiserul să fie extrădat și judecat în această privință agenția .Reuters comunică: Sânt motive și se creadă că pederi fa digienera în cursul ultimelor rifa au fost comunicate Președintelui JAllison înainte de a fi sosit în Europa. Se crede de asemeni că sfetnicii președintelui sunt de părere că vederile conferinței privind situația fostului împărat corespund cu acele ale Președintelui Cercurifa răspunzătoare sunt de părere că fostul împărat și alte personalități vinovate de pro*varea dreptului ginților în cursul războiului trebue să fie judecați de o curte a guvernelor aliate din care vor face parte reprezentanți ai Statelor cari au suferit mai mult la război. 3ntr««irea dela cercul profesorilor secandili] Ierite orele 4 după aftâtaiai »’au întrunit proferocii secundari ailători în București la Cercud te* the fiirada (iutfinder). Mediat* «r«gt pxvzida.tâ de d. dr. ftațptotV’Diftafi. Chestiunii în discuție »■ fpst gțr- Knruniarea Casei de CnedSf. Ăn vor , bit d-nii Anarhei M-drimeSB# ftp , inan, P. Stroesicu și ltBii«tnfiV/jponstamPnesc«. Ne ajung Aiido«cu o sfintvna*» «tetvofârm«cutum rares mwmfici pe *• utt'flttp? 9 Decembrie, tot dartă annțiatși T«n urmei ^tfmimaetef Ro«?#tem-Dubai, Hoți cri pjfiwnți teu adu'ds tte se mișpanizaaza « ifvgapă în «teste» prpife © aifioH prîfeȘri*fi sol«tetfi din București ierni g» lua $ part» în rflzbob S*a mai decis st se d* tîn ^s- 1 tivaț, în sin» «de 24 fe uarișt*alesuî măreț al' Unirfi' trihrfita* țărilor romănești. In acest scop s’« iasUȘin# o ooTOlsîniwi stRa țteefifi«tette d-lui Lupu Autowow.u. Che+.MW- life nottîtoitate d' arc»:. fostivai «e . vor acoperi prhi firi» de suscripțiw. ‘ 3« vor exccurte fumai primte’e' Profasori. D. Dr. Bogdan Onărita’a înscris cm 560 tei. Ia sfât^ținlite QMdt 1 vnturi umătoa.rpfi dk 0‘«w'rw pe •aae Cernii profesortw snvfiri ova kmiaifít R ,4. Bpise«*! Miiition Pliviștea : «PwxfedMrilf .$»c nnd«t#■te'lifttUfîtțij ridai te „permit lor dtttUDBPi telft. ' Vft ppagit »6 primiți fi eif.dnypaptăit» fi ííovaiátfiter 00S fi fVuritl , vaaxiwi fiatchul kw pim fio ha nu tre « ităstepift Apsin ® ^ Paife#" # mâ î* i "VbsvodiÂÎ M’Sifiá' ArStssín Ii •ăl es vor nöfti sn flcht « ki dtefiofiit si oank›iem,. .item «Jowît , o taraciță îl pimwu ««* mxvemăn » Sfntei Vä ßpffÄfne«, fti hvrcâ&tdM - vă t» * bifieai Să Apatmi* țotteWft ®: cd; protenotrii seconddri «ffi vacMidu* fee traf sse vor devota cu alte are isttisth»: imitatei SHiffetest i' « ffiWaWn»'uf nostru. . Cu înelii^Sri și sfipilâlâ J&lie untenai vas tril frațh Nouen, Pentru tratate,"Jeff» prelungire a armistițiului la 12 Dec. au plecat secretarul de stat Erzberger, contele Obendorf și von Selow. La Frier, delegații se vor întâlni cu generalul von Winterfeld cari vine din Spit, lauzi fist twrioaț . sa părăsească Rusia Nauau. «s- Ambasedă «teneză »l în Rusia a s&fiuit pe danezii care află acolo ea din tema nesiguranței g«n«rșdftpI a fitaației diapoiat» ft alimeatfe» șfi p*in«ejwci» Rusia. isiiul! Italiar lieiile $1 Mm Nattern»- la legătură , știrea rechemări ambasadorului spaniol din Berlin Polo de Bermabe « Vossische Zetland» spera ca reluarea relațiilor diplomatice sea face în curând. Rechemarea, sa făcut sub motivul că sltapția din Germania facă nu e clarificată. recicta 0«n»am «13»« Nauen. — Rooffemarea trupelor de apărare ale generaleim von Lettow Vorbeck «un Africa »fontală germană se va face cu vapoare engleze. Trupele vor fi debarcate la Rotterdam și vor avea deep fel fiá-și păstreze armele ca unele ce Wi ferit neînfrânte. Hau Mat in Natien.—Ziarul englez »Nation^ cns lămm«iri asupra tratatelor secrete ale aliaților afară de ruși. Potrivit acestor tratete sfâ*efe. Frânte ar primi țârmul stâng y R inșii din aprobarea pentru formarea Oifui fiat tampon pe stâng al Rinului. Halte v« primi Sărbătorim Solclor âh ^rdsa! Ospățul Priajjriei Capitalei Piratatiri cite ți uluiuri a fost salutat! trinefil românilor tt ptsh Carpați. Lft imefe I p. KT s’a dftt îfi sș1a ’ de luarntoft a hotelului Boulesvard banchotul oferit die Primăria Capital« în cinst»« oa»uețiferi noștri. La «na#â 3« on«>dveau a vwt iont Tu mijjoo d. Ioi I. C, Brătianuu, ■ m^semintele trimisiului de luli, firi, av«nd J la dreapta pe Episcopul Miron Cristofi to Mihail Plekidoi. Al Consttantineseu, Rakffiiy e Mihail Cantacozinof iar la stânga pe Episcopul Hosea, general Coandă, Bagdad, fost președinte al Curții de Casație, G. I Mârâzescu si L GrădișteaUft. In fațanui presedint al eonsîn linie se afla d. Hălăceanu, Primarul Capitlei, având la «dreapta pe d-nii Al. Vaida Voievod, benesi r al Paswa și C. Manolescu Râmniceanu; iar pe d-nii Visi Goldiș, Petru Poni, I. u. Duca OsoiU, Kivittocson, La cel dii Ui mese se afla:« «D-nuti V. G. Moiiun, Buzdugan, Crintescu^s M. Blndî, Leonte Moldovanu, Du-ț mii trip D. Nacu, Bibicescu, Dr. 0,1 An*?elef«!«y George Coribaneu, M. Popovici» Brodiceanu, Ștefani Sihleanu, Alexandru Mavrofi, Proscopie Dumitresci, L Periețeanu, directorul,C. F. R„ dr. Hoesu, Onifink profesor universitar, I. Valaeri, secretarul general fi ministerulud instructunei, D. Iornescu- Brăila, ajutor de primar, £ h«. Vecerda, I. Suci» Niculescu, Ernest Ro«»!, dela externe, Dr. Cantacuhzino, Dr. Scuplevsky, I. Al. Brătvașu-Voinești, P. Gâslxcoriceanu, Dr. Pilescu, Dr. Stoienovici. Ma* noteeiOH, arhitect Barcuș, Preotul Ilie Teodorescu, Gh. Artemeseu, Renterie Ionescu, Kerait, îtosnuilus itemte i, P. Pauain«,-«-.!*, Dr. Dumitrtepulin, Gr. Atersiuirescu, Preesca, Krrăchit» Georgescu, Farmaritul Rafia, Nicotee Stoic«« Baiuteccu Brașov. D»nou Vetetescu, 141 efterie, St. Rozen. ’mm», Pruiazi, Tițeic», Mihail Atttonetaotj^ Crtetecu» C. Stancu, Astecu Dobrescu, Mitodeca Vrincenat», Iancu feno«vi*, PiriKsvu, Hagri 'hrdoraky, Savu GtrigoroviO, Romzov im Brugtefiiia, N. StefSarescu, etc. Seria toț*Otnria«raiut dos««H.sa de d. C. HALADEANE prituarth Capstitei cai» a ntent ur urîk: tonasea euvântarel Iubiți Fra4*. ■Dammior Minixtvi, Domnitor, Cotitiea București,tepîtola și fufivúul 0t U, este fericită un mâte- p* afa'% ați păstrat-o ai dr8 fB* astea M să carVu S^te ascij pe trimișii iubituJm Ardent și 4. . Țărilor române *te peste munți, j Bi ne sură de fkmti peint Hiufffa Î ’iDo frați de care ne-a tres puteții, atâta amar și a s Fenti lori de dra postea și Unirea o parit milioana! i te români, i in acesta dipt [ ec.fe mai mari ale neamului — gâtutei nostru ul , tuturor se îndreaptă cu dragostei isi respect în spre sirfi'iteiUo troit ‘ul Țării. I Acolo, in credința ce etrăti, unui A 1 a Suveranilor, in dragostea lor «f^ r Topor, în întelegirea ud dm A al rosturilor si merită neam ahn, st$ l izvorul oticul al izbânzitor de as* sta* . . . . Rare ori popoarele și-an merd* :cișeti desenete, cu stâpânHori mai luminați și mai uib uri de sfârilat ■ misiune. I fisfid.sim si feri Nemnn? întreg ; ?ț bine cu etette m4 și te vaea din ț toflie oolimite și din toate cu 1..ehtujeite roomnești, $6 trăiască nu , multă și binecuvântați Ș[ să dans ] fteüeca ca zfrâlueii# veste veghii# j așezări ale atrânnjțîibr nofi Ht. Sa il trăiască MM. hS, Regele si Regina. Să trăim a Altetele Lor Regale Principiu și Prin*cipși*l* Romaidei. Domn iton. Id. S. Regele întrvua din matt* ir*fa Sade cuvântări, a spw că un mo mentale hotărâtorv c al* S’oumulit*, forțele insmmș ale rasei, îm 'âpum Uște si datoriile ei își golșfid pi mod necesar exipnt șhma1. Așa a fost m trecut,uști eute astăzi. Conducătorilor fiitor dipi romă», celor cari au grezvi cu tarif hi drepturile spte sfinte și tu cu; tur >S- nec<»arc pentru indeidinirea. tor. Celor «tri an pite tot suftelul fel și toată fimbi tor hi slujba acestui măreț ideal, ('unitate reentrmib Unire le aduce, cupvte 'nmet nem raffonßi și dragostei suie nețarmarite — Ostășite? tării partim iivânt sublim, au bcot fi mijfat tere,te fămtfi t treajă la toata hotarele, rar* ti» *Am tăgădui/ vrnei p stiubor-te fi de* un merUM». Cmpîtida H stiff I veiftte si *4 admiră. Vomă iubiți și mipreduxß peți, bucrăjtori (trăitori de nea la minunata zielire ce înfrpgiuim (SS* lăzi. Vouă care ne aduceți «*»• tins« ' timim crupura't itifams&uio