Viitorul, mai 1921 (Anul 15, nr. 3938-3960)
1921-05-16 / nr. 3949
mmmaemmmm t artiiMM simmmii ............ ICjNHM PATHE PALACII SYRAOA LIPSCANI AZI POESISIEBit . AMICUL t necunoscut Dramă sentimentală în 6 acte PATHE ÎURMALI' ACTUALITATI NOi noftsuifori. Ppessticarea dasr?jpil © ri de mintă I IMPILIEî IBECOTTINI AMOREZAT Comedie americană în 2 acte. I BâmbMă 21 töfaS W21 b FURTUN DE CÂNEPA FURTUN DE CAUCIUC toate dimensiunile I f?iS?© A#f €, SIHOmfOASIE Si peîlira Furtun I FURTUN DE CAUCIC cu Spiral =r—r-r====z=====1 EN GROS si DETAIL Sase. sjELECTRO-TECHICA*4 I Kl’CURESTI.- Sit. SMARDAN, 4» -lifȚfilSIMIS F's'AT 2\ TONE 35 P. S. IO S^IISUS da CAUCIUC I € © la mai rezistent © și eseaoswscs urcând cu ușurință PANTELE CELE MIH MĂRII precum și diferite site 15,01’ÖSAMBAHS și TUHS-SI^E = KáSLE WfILE BittEști I BUCUREȘTI.—Strada Farsiiea de Ciusrciuri No. 24 . ............................. 1 " 1 ■ ■ [UNK] .......................I APARATE DE STROPIT VIA BISCCIRI și FURTUN F m* w% pentru CERCURI mm mm de BUTOAIE ZACATORI RE■ZERVOARE de toate dimensig— ^ Stsiunile și de prima caiimtate după coamandă De vânzare cu PREȚURI de CONCURENȚA numai la: Bif 1 mm 1 mm n depozitele sale din București fio. 11 Str. Petru Rareș Telefon 17 16 și la SUCURSALA DIN DRAGASANI 1 Pentru revânzători reducere de prețuri I . ^ ^ DOCTOR^ Spiscializat I. Berii» Biti iS FOHü $1 FACERI I de cauciuc, pentru pompe ^ee’Sfaore!“ fabricație franceză ! 1 AU SOSIT LA Soc. ^ELECTRO-TECHNICA 41 I BURESTI, — Sir SMArtDAN, *1 | ~VÎNĂ mBRAȘOV ^pentru familiei sădită soliei, cu dep@Bislin?e, es c râdisiă cu pomi roditori, fsa mărime cf› 2 fugiși« ci Î?J@ pomi recrttari, ferită de praf, sănătoasă, ponofis €» vedere splendidă gge i.iv © eiea p@șt«i (sau mai iubiți parta a Brașovuîtii) KS?E VAdlZftilB. üemníte la „HERME 5“ Birou de Anunțuri brașov, Tgl. Fiorilor No. 11. Compania dramatică «Bulandra» Azi Sâmbătă 14 Main 1921 pentru prima oară ■ C?'SFfLESiluminicS 16 Uai ÎMI MATINEU MfINEAU* Misa SEARA „mă FFl gS*" Luci 16 Mai 1921 AFFLSS“ Biletele la Casa Teatrului. Telefon 52/15. Pentru Agricultori vă api*aviatiostafi ® ftSsife&i iii Mill renumita marcă JLBE-BELL SAile in iii p Mm „MECANO“ SOCIETATE ANONIMA BUCUREȘTI StriOalaragksrglivici 7 CONDIȚIURI SPECIALE pentru REVÂNZATORI * P 5rei puTimiCILE, din. Depozit-Fibr.Jik MM.LORENȚII •»* Depozitul di materiale și evacuat IMISreS Publicațiune In zMe de 22—30 Altai 1921. î [UNK]ne Ucitațiune la Depozitul de M națiuni și materiale Evacuate Ti Mureș, pentru vinderea mini mute materiale. iRelatsiuni la reședința Depozitul în Tg. Mureș în ori ce zi. ■E——I— ii M I in1r Im ..... nim ii Lat«jtuBK3aNttmgaKJ»jiwH3 „VIITORUL“ primește anunciuri I în BUCUREȘTE, la Admnis-1 w trupa ziarului Str. Academiei fio. 17, în tV la Sucursala ziarului Str. Brașoveni fio. 1. Teatru LYRIC __Asociația dramatica Excelsior Azi Sâmbătă 14 Alai In21 TflTNI cu D-l Jost Manolescu în rolul principal Tyuminică In Mai MAutfEU si seara TatAl Luni 16 Mai 1921 Tâîii -----Biletele la peder.------Calea Griviței 89. piiEi Soli si chirurgie, specială de yiti € H#, NftS si «MT Consultațiuni 2—a p. mn. Str. General Berthelot 83. n Han BwlM Branka) SOCIETATEA iihilid i Se aduce la cunoștință d-lor Aa- Itrenări că Consiliul de Administrație a hotărât cererea vârsământei si'i ai iV laa (ultimul) la acțiunile emfem. I' nei a li-a și anume 20 la sută adică l'löO lei de acțiune, de la 10—33 Mai a. c. j Peste această dată se va socoti cu o dobândă de întârziere de 12 la sută își aplicarea Art. 170 din Codul Comercial. I Această dobândă de 12 la suta se va socoti defta această dată și asupra celorlalte vărsăminte neefecuate. Vărsămintele se vor face la Casei I Societății, București, B-dul Domniței No. 39, între oiere 9 jum. și li I dimineața, când se vor prezenta și certificatele spre montarea vărsămantului. Direcțiunea Generală. I MAISTRU VOPSITOR SI I Olt CĂLCĂTOR SE MS II caută fabrica de boiangerie chimică 3 . „LA PAIUSIANA“ 2 Ischartz&sch aer| I j [ GALAȚI Str. Labirint 4. § ÎNȘTIINȚARE I Se aduce la cunoștință ! Domnilor Fabricanți de apă gazează că cu începere de Luni la Mai între I orele 8 dimineața 6 seara I se pot adresa Depozitului 1 înființat la Fabrica N. Porumbaru din Strada Sfinți Apostoli 74 pentru a preda sifoanele aparținând altor Fabrici și a primi în schimb sticlele cu firme Dor. LEMNE | Bucătăria | Hl 381"100 litri TAKTE, transportate la domiciliu |l BlakpBEAr I, THEODOR SC2. 1 Str. Smărdan, 4.—Telefon 15/99 St | Lilie[st.F3i.Colifeis[in £ DE VANZARE Un CAN de>AUTOf$3Eft, capacitatea cinci tone, în stare de perfectă funcționare. A se adresa Str. Lascar Catargiu 5 3. On curte). i ROBINETE .1 ! DE BRONZ 11! pentru ABURI , I SERVICIU II și TRECERE DE APA la SOCIETATEA I ! „Electro ■ Tecuca“ I 1 BUCUREȘTI, Str. Smârdan 41 1 TELEFON 24/6. Pentru admiterea la examenul de administratori de plasă, ce se va ține la 20 iunie 1921, ministerul de interne necomunică : candidatul să fie doctor, licențiat în drept sau în științe de stat, său doctor în medicină cu un stagiu de 2 ani ca medii de plasă, inginer cu un serviciu de cel puțin 2 ani, să fie căpitan sau locotenen provenit din activitate sau ofițer din jandarmeria rurală cu un stagiu de doi ani ca comandant de companie. Cererile de înscriere, care trebuesc depuse cu 3 zile înnainte de începerea examenului, vor fi însoțite de următoarele acte : diploma studiilor, extractul de naștere, actul doveditfor că a satisfăcut obligațiile militare, stabilirea naționalităței, certificat de bună purtare în societate și de sănătate și apoi acte pentru funcțiunele ce a ocupat. Pentru orice lămuriri candidații se vor adresa direcțiunei secretariatului și personalului din ministerul de interne. CASA SCOALELOR având nevoie de o cantitate de 40 vagoane hârtie satinată de tipar, pentru imprimarea cărților didactiice, simt rugați tot resprezentantuî înbincector de hârtlie din străinătate să prezinte oferte înscrise în termen de 3 zile, în care să se arate prețul pe k ® r. franco București, sau unul diîn porturie Dunărene și la care să se adauge și modelul de hârtia ce se poate Masca. L Detalii și lămuriri sa pot lua deja serverul Contabilității Casei Școalelor In fiecare zi1 între 10—1 p. m. »... • __ iill'llH ft iii orașul T.Severin în noua orientare eco Ti 8000*30» nomică a Banatului și IV............... ținuturilor ungurene D-l Gheron Notta a luat o conferință la M Severin in urma invitațiunei Casei Luminei de acolo, în care a arătat că în perioada de tranzițiune în care ne aflăm și care va mai dura încă multă vreme se petrece acest proces care tinde spre căutarea de noi puncte de echilibru a centrelor economice în granițele mărite ale României. Centrele comerciale și industriale cari au le suferit foarte mult sunt acelea cari se găsesc aproape de frontiera apuseană a țarei, în regiunea Banatului și a ținuturilor ungurene. Acele centre între care treiese menționate Timișoara, Aradul și Oradia Mare, se găseau înainte de război un puncte așezate pe linia la care se făcea schimbul de materii prime a două regiuni de productivitate diferită: regiunea câmpiei Torontalului și Tisei și regiunea de dealuri și munte a Caraș-Severinului și a munților apuseni. Prin noua frontieră care s’a dat României, centrele menționate nu se mai găsesc in situațiunea geografică dinaintea războiului. Ele pierd o mare regiune de influență economică, regiunea câmpiei Torontalului și a Tisei. Aceasta furniza o foarte mare parte din materiile prime cu care se alimentau industriile din Banat și ținuturile ungurești și tot acolo puteau să fie desfăcute produsele industriale ale Timișoarei, Aradului și Oradiei Mari, cari primeau materia brută din munții apuseni sau din platoul Transilvaniei. In viitor regiunea cuprinsă între noua frontieră și munți, trebue să caute o nouă orientare. Ea nu mai tinde pentru relațiunile ei industriale și comerciale către centrul Ungariei sau Fiume. Ea face o întoarcere de front către răsărit către câmpia României Mari și gurile Dunărei. Cel mai natural și el mai eftin drum pe care ținuturile din partea de apus a țărei noastre se va pune în legătură cu Marea Neagră și șesul Olteniei și Munteniei este drumul Dunărei. Centrele chemate în viitor să alimenteze cu produse prime industriile Banatului și ținuturilor ungurene sunt orașele așezate în preajma porților de fier, Orșova și Severinul. Regiunea de la Orșova-Severin poate fi socotită ca poartă de intrare pentru viața economică a ținuturilor de la frontiera de apus a țărei. După cum Basarabia in noua ei orientare economică tinde înspre Galați și Ismail, toașa și Banatul, ținutil de la Mureșul de jos și țara Crișurilor va tinde înspre Orșova-Severi.Tl Regiunea din preajma porților de fier este așezată la întretăerea însemnatelor drumuri de comerț europene, ea se găsește la punctul unde se isprăvește zona de dealuri și munți a Banatului și ,unde începe zona de șes a Olteniei, se află prin urmare la o linie în care se va face schimbul de mărfuri intre două zone de productivitate diferită. Regiunea de la Orșova-Severin este în sfârșit legată nu numai in produse agricole și forestiere, dar și in minereuri și cursuri de apă cari pot fi utilizate ca forță motrice. D-l Gheron Netta susține că multe din industriile cari nu mai pot să trăiască în regiunea de apus a țarei noastre din cauza lipsei de materie primă, cum sunt spre exemplu morile mari vor trebui transplantate pentru a renaște la Orșova-Severin. Conferențiarul arată cum prin organizarea muncei și capitalului severinean,, prin concentrare și prin atragerea de capitaluri din restul țârei, Severinul poate să desvolte în apropiere de el o puternică industrie, atrăgând industriile care nu mai găsesc rentabilitate în Banat și ținuturile ungurene. Pe lângă aceasta Severinul, cel mai de apus oraș al vechiului regat ar putea mult mai ușor să colaboreze la naționalizarea industriilor din regiunea arătată și să supravegheze de aproape acea naționalizare. D-l Gheron Netta promite auditorului Tormat în majoritatea lui din financiari, comercianți și industriași să discute într-o viitoare conferință problemele economice ale Severinului. ȘTIRI ARTISTICE Atragem atenția amatorilor de muzică asupra întâiului concert de orgă care se dă în Catedrala Sf. Iosif Duminică 15 Mai la orele 9 seara, și al cărui program va fi următorul : : 1) Bach : Preludiu și Fugă în do minor. 2) Padre Martini (1706—1794) . Aria; con variazori. Orgă : D. Jarosy. 3) Solo : a) Haendel, Air de Nitocris, din oratoriul Balthasar, b) Bach, Cantate de Pentecote. D-na Elisa Băicoianu. 4) Saint-Saens : a) Bénédiction Nupțiale, b) Berceuse. 5) Cuilmant : En Créelie. Pastorale et Adoration. Orgă : D. Jarosy. C) Naendel : Marele Aliluia din Oratoriul „Mesia“. Cor în 4 voci, acc. de orgă. Corni Catedralel. 7) Bossi : a) Chant du soiri b) Canzoncina a M. V. ?) Buesser : Marche du Fete, Orgă : Diaro,v Biletele la Catedrală sau la Jaeckel, cal Victoriei 70. EKP OLITAL PERMANENTA IDE MOBILE n PRODUSE NUMAI DE LA CELE MAI RENUMITE FABRICI STRĂINE ARANJAMENTE CONTLICTE : BENY HAIMOVICI BUCUREȘTI • IHața Alex. Lalutvavi 8 t'l'osta Dorobanților \ mtm LEMNOS pil milii si isiizi Consiliul de miwiiștri a autorizat in sterilă agr'iduiriiurei și domeniilor ,a cedeze gratuit sau cu preț redus, ^.anii 1921-22. din pa torfea tarului, materia teminos de foc și trenn la invalizi, văduve și orfani de azibo!. după cim urmează: 1) Văduvelor, precum și invalizilor, .azi. posedă bilet definitiv de reforma cu cota până la 30 la sută să ilie vandu câte trei steri lemne de foc sau 3 grămezi crăci cu o reducere de 30 la sută dări tarif și numai in posiberitatea anuală. 2) Invalizii cotati de la 30 la sută— u la sută aceeaș cantiate cu reducera,de 50 la sută. 3) Invalizii cotată deia 50—100 la suta precum si orfanilor de tată și mamă, să li se dea gratuit câte 3 stene lemne de foc sau 3 grămezi crac.. 4) Lemnul de constructa să se vândă la concurenta cifrei de 500 lei valoarea integrală după tarif, celor am prima categorie cu o reducere de 30 la suită, iar celorlalte categorii de la No. 2 și 3 cu reducere de 50 la suta, dacă se constată că au absoluta necesiate și nu li s’au arai vândut în anii trecuți. WMTw —.1».. PRONOSTICURI Pr. Belle Marion (1000); I Gr. Diamantescu, II Thrami. Pr. Pașcani (1600 m) ; I Lele Dragu, II Goarnă, III Spic. ,//■ La Cruce (2000 m.) ; I Dahabiah II Pribeaga. Pr. Jockey Cinb (2300 m.) I Gr. Marghiloman, II Gândul Miu, III Berohan, Pr. hole II (2100 111.) : Gr. Constanda» che, II Nour III St. Omer. Pr. Beauchamps (1800 m.) • I Ypres II Bandi, III Ny I'. Pr. de categorie (2200 m.) : Gr. Constandache, II Starița, III Szikla, -----------——— Sporirea torfiriii la trenul Samîon 1 îmi.«, începând dela 13 Mai se majorează, după cum urmează, tariful pentru trenul -Simplon : Din București îa Milano 623,10 fr„ la .Turin 647,45, L Triest 494.05, la Veneția 551.15. la Veronna 586,10, la Lausanne 731.80, la Montreux 724;55, la Lyon <Per 712.05, la Paris 853.90, la Londra 4.060.65 franci. ! Pentru 10 kgr. bagaje deia Buc-ureștl la -orașele in ordinea de mai sus se percepe 22.30 fr„ 23,35/ 17.60, 19.70. 20.95, 28.10, ,'24.90, 26.50, 33.35 și 45.30 franci la Londra. 'Afară de taxele de mai sus se mai percepe o taxă de manipulație de 1.25 pentru C. F. R. în fiecare expediție și câte ,3.30 fr. pentru fiecare colet spre Londra. .. Asemenea se mai socotesc câte 6 fr. pentru Wag Lits pe stațiile italiene, 8 pe cele elvețiene, 10 pe cele franceze și 12 pentru Londra.mmm FURT DE 42.000 LEI. — Autori necunoscuți au furat 42.000 lei d-lui Otto Dumitriu, din șoseaua colonel Mihail Ghica No. 26. Circ. III de periferie cercetează: NENOROCIRE. — Un glonț, a cărui proveniență nu se cunoaște a rănit în picior pe d. C. Riter, din str. Mitropolitul , Grigore No. 44, pe când se afla in str. Ii Mitropolitul Doroftei No. 30. Circ 30 cercetează. SINUCIDERE. — Fiind gonită de acasă de către părinții săi, Maria Corner, ,de 18 ani, din str. Zoe Grand No. 28, s’au otrăvit cu esență de oțet. Salvarea a dus-o în spitalul Filantropia. FURT. — Gh. Ionescu, de fel din com. Braia, jud. Ilfov, a fugit cu 960 de la ziarul „Universul“. DESCINDEREA POLIȚIEI LA LOCUINȚELE COMUNIȘTILOR.—Poliția a continuat, in cursul nopței de Vineri spre Sâmbătă, descinderile pe la locuințele comuniștilor arestați. Ele au fost percheziționate locuințele celor arestați în cursul zilei de Vineri. Corespondența găsită a fost înaintată consiliului de război al corpului II de armată. Primim spre publicare următoarele : E, desigur, o impietate a supăra rapaosul cel veșnc al spiritelor mari; dar, când i provocă toice vm dda niște ■oameni a căror țintă este batjocorire« trecutul«', cu tot sufletul său, este, credem, cea mai înaltă datorie a restabli adevărul,— mu pentru cei cari nu-și au looul intre cei cumpăniți la minte, vorbe și fapte, ci pentru lumea care de bună credință find, poate lua de bine monedele false ale demagogilor. In ziarul „Țara nouă“ anul II No. 309 din 4 Aprilie 1921 și în alte numere precedente precum și în parlamentul țărei și în diferite discuții parlamentare, acești bârfitori, „oameni noi“ lasă a se strecura afirmațiunea că Harot a fost un om tare, dar a fost prizonierul partidului liberal. Socotra că este cea mai modernă falsificare a adevărului acela de a lua meritul etwa și încă să ai și cutezanța să afirmi că, dacă Spiru Haret ar fi trăit ar fi fost astăzi În mijlocul partidului țărănesc. Se știe de toată lumea că marele Haret și-a început cariera politică în paridul liberal și că a fost ca secretar general al ministrului de instrucție Sturza în cabinetul prezidat de I C. Brătianu. In anii 1897—99, 901—904, 907-910 în trei guvernări liberale, Spiru Haret a rămas singur și fără concurem în partidul ^beral până la moartea sa iinistru al instruiotiunii. Se știe de toata lumea opera sa culturală, imai ales la sate pripi ereiarea de școli primare, și mai alles scoaterea de elemente alese ca învățători—făcând din școalele Normale adevărate forme de cultură intelectuală și agricolă—începutul fiind făcut întâi cu școala Normală „Vasile Lupu“ din Iași și apoi generalizânduse în toate școalele normale. Se cunoaște desigur obstrucția pa care o făceau atunci, nu liberalii,ci conservatorii—caii desființau școalele normale — și c are astăzi fac pț „oamenii noi“—dându-ne acele , faimoase spectacole parlamentare pe spălarea țărei care deși înglodată pina în gât, îi plătește cu bani i gre?. Se știe tot avântul pe care la promovat același mare Haret citi preoții și învățătorii pentru băncile populare. Este lucru cunoscut și netăgăduit. Și de ce ași mai continua adeiace nici adversarul nu refuză? Dar de aici încolo se schimbă lucrul „Haret a fost prizonierul partiduluii liberal“. Cum vine asta? , Intr’un mediu vicat ar fi trebuit să-și înăbușe orice aspirații. Dar nu acesta e adevărtu nu . Haret nu a fost prizonier. Haret a fost un suflet mare pe care partidul liberal la înțeles și i-a dat posibilitatea să-și făurească planurile sale mari de reforme culturale și economice — acestea fiind și directiva particului liberal. Sau astfel, dacă directiva partdului Liberal ar fi socotit pe marele Haret ca un ce dăunător politicei sale, i-air fi dat jocul cel mai de cinste, acela de a fi ministru al luminei în trei guvernări liberale și până la moartea lui? Se știe apoi că partidul liberal nu la avut numai pe Haret, ci toate elementele înainLate în vederi curat și sincer democratice au intrat și lucrat în partidul liberal. Amintim numai pe câțiva: Radovici, Mortain, Diatrandi și atâția bărbați de seamă buni cumpăniți și cu luminale convingeri.—i N’aiți citit ideal al partidului național liberal, în statuia de bronz a marelui BrätteiFui, clare, încremenit por pTstra rece, nu artă a aratja de-a,pururi, generațiilor viitoare, tot trecutul, presentul și viitorul către care trebue să se concentreze puterea de muncă a acestui mare part'd spre folosul neamului? Este ufltima și cea mai josnică insultă pe_oste o aduceți . memoriei lui Măreț, d-lor tăiăn !=‘ștî, dacă îndrăznit! să-i apropiați de d-voastră! Lăsați-i în pace, acolo unde a trăit, i-a plăcut să trăiască, a muncit și i-a plăcut să muncească, pentru îndeplinnirea idealuluii său care era una cu al partidului in ■care lucra. Nu tulburați spiritele; nu le chinuiți iinsultându-le, că, nu veți avea eroare nici în viața de acum nici în cea viitoare. Umbrele, lor vă vor urmări și vă vor pedepsi. . Să-și aducă mai bine aminte de Mihalache că Haret ca spiritul său mare a văzut și a priceput PE ACEST B<DIMN CIAIMD DAI DAT PROEAIPSA CENZUREI $1 A AVERTISMENTULUI pentru faptul că încă de pe a■fiu trei aveai aplicații la insulte și agitații și Haret nu tolera astfel de oameni. Și iarăși nu ar fi răiu dacă ar medita mai adânci și serios lacuri de spuse de același mare Haret, cu prilejul inaugurărei școalei din Bogătești (Muscel) în 1908: „Opera cea mare pentru poporul român se va face iu» dărâmând pe cai de sus, ci înălțâind sus pe cei de jos“. Acesta era și atenei și este șî I acum] idealul parti Jdui national»liberal. i pe când al partidului- țărănist este tigmai de-a sădi anarhia, a ridica sus pe cei ce nu merită, și a distruge pe aceia pari simt de fapt stâlpii țărei. I. C.Preot și învățător. Taiaiaai*a noretit Miyarflmr? Cu primul eeior scrise «â © «” și „Tara neiiȘ** in ciesdia a[acurilor nesMraie «3 © ia federala B^o.«ii»oria —