Viitorul, mai 1921 (Anul 15, nr. 3938-3960)
1921-05-16 / nr. 3949
, CONSTITUȚIA ROMÂNIEI MARI REFORMA PUTERE! LEGIUITOARE continuam cu propunerile pe care cercul de studii aul partituihui liberal le-a întocmit și sistematzat, putrificându-le sub forma unui^ ante-proect de constituție.^ După ce am arătat propunerile pe cari acest cerc le face, cu privire la organizarea statului, ca putere monarhică, la întocmirea școalei, bisericei și armatei, ne oprim acuma la desideratele formulate asupra modului cum ar trebui organizată puterea legislativă. In primul rând, sunt anumite garanții de o cât mai sigură participare a cetățenilor la viata publică și la conducerea statului, și cari garanții isvorăsc din însăși aplicarea votului obștesc. Dacă voim ca top să ie solidari Cu conducerea statului, trebue ca alegerile să fie cât mai libere, și voința cetățenilor alegători cât mai bine garantată. In aceiași ordine de idei, este nevoe ca validarea alegerilor să fie cât se poate mai puțin legată de voința parlamentului, care mai ales sub regimul votului obștesc este mai stăpânit de pasiuni. Pentru aceasta ar trebui ca valoarea alegerilor să fie trecută pe seama unui corp depărtat de luptele politice, cum ar fi înalta Curte de Casație. Această instanță ar avea de cercetat valabilitatea și contestările din jurul unei alegeri. Despur că într’um sincer regim parlamentar, inițiativa Corpurilor Legătoare trebui să fie cât mai mult încurajată și susținută, și de aceea, pentru ca guvernul să nm mai poată pune piedici acestei inițiative,—crem ar fi aceea de a nu înainta la vreme o lege votată de un corp legiuitor la altul — cercul de studii al partidului liberal propune ca președinții celor două Adunări să aibă dreptul și obligația choar de a transmite el de la un corp la altul, proectele votate. Parlamentul votului universal are , defectele calităților lui. El fiind isvorât din voința tuturor alegătorilor, cari mi au în vedere totdeauna destoinicia politică a celor ce îi trimetr să-i represinte înoate fi de multe ori în imposibilitate a fi un bun organ de legistrare. Se impun astfel anumite comisii de specialitate, care: săjudece cu o competentă proedele de legi. Senatul, apoi, pe lângă rolul lui de colaborator al Camerei, va trebui să cuprindă și mai multe competente speciale în facerea legilor. De aceea el va trebui să aibă în sânul lui o seamă de representanti speciali, specialiști și purtători de cuvânt ai feluritelor nevoi sociale, politice sau culturale. Cercul de studii al partidului liberal propune ca Senatul să fie astfel alcătuit: Aleși direct de votul universal 110 senatori; aleși de consiliile județene și comunale, 70; aleși de carierile profesionale (munca, industria, comerțul și agricultura) 36; aleși de Universitate 4. Mitropoliții și șefii diferitelor confesiuni religioase, 12 și representanții anulatei în număr de 3, ceeace dă totalul de 235 senatori. Alături cu acești representanti ai activităților speciale, împreună cu comsiüe de specialitate, însărcinate a studia și a referi asupra proectelor de legi cercei de studii propune elipre a unui consiliu legislativ cu atriibuitia de a pune în concordanță un proect de lege cu celelalte legiuiri ale statului. Acest consiliu legislativ via fi organn care ar elabora legile, după indicăilțnile sau directivele parlamentului, ori guvernului. El ar fi un laborator tehnic de lucrare a legilor, pentru ca ele să iasă bine studiate, coordonate și conforme cadrului general al constitutiei. Acest consiliu legislativ— propus sub forma unui proect de lege de către Eugeniu Stătescu — este cu atât mai necesar astăzi, când votul universal trimese parlamente numeroase, și in general ,puțin pregătite pentru alcătuirea legilor cu caracter de specialitate. Acestea sunt unele diin dresidentele formulate de cercul de studii al partidului liebral cu privire la organizarea puterei legiuitoare, în așa fel încât să înzestreze tara cu legi bune, bine studiate, și conformie cu . Interesele mari ale tarei. Din aceste considerații ttiii reése preocuparea pe care cercul de studii al partidului liberal a avut-o de a întări parlamentarismul nostru, și a face din Adunările legiuitoare adevăratele vetre de unde să iasă ’’egite bune ale statului. Această preocupare este motivată și explicată, cum am văzut prin faptul că parlamentul ești din votul universal este în alcătuirea lui, mai puținipropriul de a se ocupa de problemele de specialitate. Nu toti clei- trimeși în parlament, sunt destul de pregătiți pentru a face legi, iar pe de altă parte statuii nostru, are din ce în ce mai multă nevoie de studierea amănunțită a problemelor de oriciăi economic, financiar, politic, milicar, cultural, etc. Rezultă, de aoi, că- este nevoe a tempera composiția cambelăneurtă a pastamentelor eșite din votul universal, prin alcătuirea de comisii speciale și de representanti, tehnici. Dar ceea ce se desprinde chiar numai până acuma din propunerile cercului de studii- este preocuparea constantă de a da un cât mai bogat material de studii ,pentru alcătuirea douei constituții a României. Vom anaifea în alte numere viitoare propunerile pe care acest cerc le face asupra reformelor de introdus în celelalte puteri ale statului, discursiunea acestor princpii de organizare a statului socotind-o ca necesară pregătirei opinii publice pentru marea operă a Constituției noului stat românesc. ------------------------------------------■« ------ ■— ZI CU Zi „Monitorul Oficial“ ne aduce la cunoștință că „Adevărul“ s'a transformat în societate pentru cultura națională. Ar fi curios să se știe ce legături pot fi între Societatea Indiilor engleze și cultura noastră ? *Zi *2** * Proverbul românesc spune: „Toate pasărea după limiba ei piere“. N-au cunoscut acest proverb comuniștii unguri cari au vorbit așa cum au vorbit la congresul recent ! * „Ferice de cel ce poate să cunoască cauzele lucrurilor“ spunea poetul latin Ovidiu. Fericiți suntem și poi căci cunoaștem de ce țara a fost aproape de înfometare . La aprovizionare știu delapidat câteva milioane — unii spun câteva miliarde. Cu atâta evaporare de alimente cum era să mai rămână ceva și stomacurilor goale ale nevoiașilor ? # D. I. T. de la „Adevărul“ e de părere că guvernul a greșit arestând pe comuniști. Pentru un organ care trăește ca să ajute o operă identică cu a companiilor engleze din India, și pentru un domn care a fost otrăvitorul tranșeelor noastre, desigur că arestarea celor ce au manifestat în public că voesc distrugerea României, nu poate f decât o măsură periculoasă... pentru semănătorii anarhiei de la noi. * Ziarul „Steagul“ vorbește „de ce trebue să fie votat de Marghiloman“ Grea explicare. Este interesant de astfel că „Steagul“ recomandă pe Marghiloman dobrogenilor ca unul ce a știut totdeauna să pună interesele obștești deasupra altor interese. Probabil că atunci când o avea definitiv pierdute pentru noi, Dobrogea ?1. 11.Marghiloman lua în apărare interesele obștești ale Dobrogenilor! CITITI ZILMIT”"’* I dreptatea! dien CHISINAU !SHIEffe TitTiul se ocupă de toată mișcarea socială, politică și economică din Basarabia 3 I Toți chioșcarii de ziare vând DPIEP- J TATEA cu 50 bani numîrul ^lipirea lm\mi germania D l_N_ TIROL g gmșritQras’ea provocată în sujigia de propaganda pang ermanistă ) Ziarele din Elveția orientală s'au ocupat cu un interes viu de plebiscitul recent și prin care spaporul’tirolez s’a pronunțat cu o majoritate zdrobitoare pentru anexarea acestei provinci: la Germania. Iată părerea zia irului ,Journal de Geneve“ în această privință, pariere ,care de altfel se aseamănă inuit cu aceea a celorlalte ziare. I In această afacere există și un punct de vedere elvețian și tara noastră mi poate asista cu brațele încfruoșate la propaganda pangermanistă care se face împrejurul frontierelor noastre. Statutul Elveției este „statutul a patru mari puteri“. Avem patru regeim, fiecare la una din frontierele noastre. Disparița unuia dintre vecinii noștri ar aduce o modificare fundamentală în împrejurările istorice cari domnesc împrejurul nostru. Nu ne găsim în fața unui fapt împlinit însă totuși nu trebue să rămânem nepăsători. ■ Elveția și propaganda pan-germanistă ! Și aceasta cu atât mai mult cu cât discursul pronunțat de președintele Reichstagului este evident senificativ. Cuvintele ilfi vor da o nouă încurajare propagandei pangermaniiste și deja aflăm că, cu toate eforturile neputincioase ale slabului guvern din Viena,la Satzburg și jn Austria de sus se pregătesc plebiscite analoage cu adela din Tirol. ,1 Guvernul austriac, chiar oscilează între două poluri opuse. Deoparte, cere credite Societății Națiunilor, pentru a asigura existența autonomă a Austriei și pe de alttai se zvonește ea ar pregăti un proect, prin care ar întinde plebiscitul la țara întreagă, îndată după ce propaganda pangermanistă va fi victorioasă în Austria, va arunca milioanele sale de mărci, și miile sale de agenți asupra Tirolului de sud, asupra Ceho-i Slovaiiei, asupra unor anumite părți din Iugoslavia și poate și în alte părți. Aceste încercări nu vor putea menține pacea în Europa 0 greșeală a gratatului Cauza cea mai de seamă care a împins Tirolul către Germania, și care va mai împinge către această țară și alte provincii este, spune „domna de Geneve“ greșala tratatului d'n Saint-Germain, care consistă in mutarea Tirolului dând Italiei două sute de mii de Tirolieni, care' vorbesc limba* germană. Aceast stă greșită a apropiat reistul Tirolului de Bavaria, dar care' era altă dată , foarte îndepărtat ca simpatie și a favorizat foarte mult propaganda pangermanistă.* Nu smpatia— cădit nu există—ci trebuința dispinge Tiroîuil și altei părți ale Austriei să privească către un stat putternic care, cu toată slăbcirea sa aparentă actuală, reprezintă în fața lor ajutorul ce trebue neapărat acestei tari*. Lăsând la o parte o minoritate de naționaliști , germani cari vor cu orice preț all prea pentru motive etnice, majoritatea populației s'a aruncat în brațele Germaniei din disperare. ’ Cu Fii s ® pesta da wată IL £ 703*â55s!SSSSRr»ia ® 2K«‘£^B3ÎSSÎHES2E Î0 aâa B feustriei Numai făcând cu putință existența economică a Austriei germane și deschizându-i, pe garanții serioase, credctele necesare la restaurarea sa financiară, spune ziarul elvețian, se va putea reda Austriei gustul de viață și credința în viați, care azi li lipsește cu desăvârșire. Pe de altă parte Austria ar trebui să renunțe la manifestări, cari în mod necesar deșteaptă bănueli legitime. Care este interesul SG- vegei Prin fapte precise se constată că propaganda pangeniranistă, ai toate marile sale eforturi, nu a reușit să atragă de partea sa pe locuitorii Voradbergidli. Alipirea Tirolului la Germania ar tăia toate comundatiile acestei provincii și ar izola-o complect. Elveți va trebuia, în caz de necesitate să vină în ajutor ținutului Vorarlberg, pe un trai ca acesta își poată păstra libertatea hotărârilor și să împiedice presiunea economică a Germaniei. Interesul Elveției, din acest punct de vedere, închge „Le Journal de Geneve“ interes politic și economic este identic cu al înțelegeri. Alipirea Austriei sau a uneia dintre provinciile sale la Germania ar fi o primejdie pentru noi, căci ar mări suprafața de contact Cu un stat deja prea puternic și- ar favorizat o propagandă pangermanistă care la un moment dat sar exercita, și asupra noastră. --------------- | " ----------------- MOTE „La Roumanie economique“ Am sub ochi publicația oficială a ministerului de industrie, intitulată „La Roumanie économique“ în anul 1921. Lucrarea e luxos tipărită, poate cam prea aurită și colorată, poate cu mult chenar de velință cum nu se obișnuește pe cărțile vechi românești, unde ornamentația grafică e alta decât aceea ce o dă desenului pe țesături. Poporul nostru e mai artist, decât cei ce se inspiră de la el ! Dar nu asupra aparenței externe a acestei publicații - voim să vorbim, cât asupra conținutului ei. Cetind-o iți rămâne în suflet o mare mulțumire, un orgoliu și o încredere, pe care un roman apologetic al viitorului țârei, ar fi incapabil să-l dea, cu tot talentul cclaice l-ar fi scris. Și acest sentiment este produsul înțelegerea faptelor, înțelegere foareî valori economice a țărei noastre. Suntem cu adevărat excepțional de fericiți; și Natura paréfse a fi concentrat pe bucata de pământ dintre Dunăre, Mare,Tisa și Nistru, togte imnurile ei. Un subsol care conține isoia oii de bogăție cele mai remarcabile ale vremei noastre, lignit, petrol, mine de sare și filoane de aur; căderi de apă și iazuri producătoare de energie calorică și mecanici; un pământ mai roditor ca oricare altul în lume; păduri seculare; age dătătoare de sănătate; marea și Dunărea ce ne străbate țara; un complex de bogății ; un total de binefacer pe care o Provin.,țadarnică un iti a dat muncei noastre, iubirei noastre, devotamentulul nostru. Să fim vrednici de țara ce o stăpânim — iată sentimentul cu care închidem filele elegantei lucrări pe care ministerul de industrie* a fatat-o pentru aprecierea străinătate! ! retrenius --------------------••••’■#.................................... 0 POLITICA HOTĂRÂTĂ Guvernul a arestat, alaltăori, pi toți delegații congresului socialist cari se pronunțaseră pentru afilierea la Internaționala IlI-a. In afară de această afiliere nu știu dacă mai există și alte motive care să fi determinat arestarea. Dar printre cei arestați sunt deputații Gh. Cristescu și Dobrogeanu Gherea, cărora guvernul le-a îngăduit să se ducă în Rusia sovietică. D acolo delegații partidului socialis s’au întors cu ordinul de afiliere buzunare, înapoiați în țară, ci au început să pună în aplicare angajamentele pe care și le luase. Au exclus din partidul socialist pe „dubioși“, a făcut în deplină libertate propaganda în mase și au organizat congresul , așa fel încât erau mai dinainte siguri de hotărârea pe care trebuiai s’o ia. . Așa, dar, după ce guvernul a ingăduit toate acestea, a devenit de o dată energic și a arestat aproape ros de oameni pentru ca mai târziu săpună în libertate sau să-i condamn și apoi să le reducă pedepsele. Din capul locului trebue să spunem că aceasta nu e o politică. 111 Statele Unite, ațâțătorii la bolșevism dacă sunt cetațeni americanii sunt arestați înainte de a ațâța masele. Dacă sunt străini sunt expulzat ca indezirabili, Anglia nu a voit să semneze convenția comerciala cu Rusia până ce delegații acesteia nu și-au luat angajamentul că vor renunța la propaganda bolșevică pe teritoriul englez Iranța, democrată și liberală, nupermis de asemenea, din capul locului, nici o uneltire subversivă. La noi în țară, străinii au făcut cau vroit, propagând aici bolșevismii pentru ca poftele de recucerire să crească tot mai mari peste Tisa ș peste Nistru. ^ Sperăm deci, că, cel puțin de aci înnainte guvernul de azi sau cel care va fi mâine, va ști să aibă o politică hotârâtă în problema muncitorească tocmai spre a evita măsuri extrem ca acelea pe care le-a luat cu ocazii grevei generale și consilierei la Internaționala 111-a, - --------------------------------------------------------ECOURI Surdo-muții ruși și-au ales, de curând un reprezentant în sovietul de la M0scova, reprezentant pe care comisarii poporului după o lungă discuțiune l-ai validat. I Nostime <si acest mandatar al surd muților s’a declarat apoi un convins antibolșevic,lar în sânul adunărei comuniste. Primarul din Noeux-les Mines, socotim Că muzica e capabilă să amenințe moralitatea publică a interzis, în stabilimentele comunale, itilizarea pianelor, gramofoanelor și altor instrumente ! Pudibundul primar al comunei Noouxles-Mines... •—•••—a Londra s’au vândut dăunăzi unele relicve napoleoniene. Cu acest prilej, 1 tabacheră conținând câteva fire de păr d‘ale împăratului a fost oferită pe moaie, sumă de 11 lire Sterlinge. Colecția a produs în total vreo 800 de lire. —•»»D upă statisticele Asociațiunei cooperativelor de consum din Elveția, viați în acest stat s’ar fi eftinit, față de ceea ce a fost anul trecut, cu 11.83e o■—rul Louis Vauthier a luat inițiative constiinței, în regiunea elvețiană Leysin a unui sanatirium universitar pentru studenții tuberculoși din toate țările lumei Tristă recunoaștere a nevoilor intelectualității... D D Air, spios în mai multe rânduri c‘ tstorior „Viitorului“ că la Paris se găsește tot ce avem în țară, ca su*crari absolut speciale României. Ce cari’ mi-ami făcut cinstea >de,a-mmi urmări articolele iși amintesc, desigur de foiletonul ce am consacrat bucătăriei oriientale la Paris. Le spuneau atunci cum găsisem pe rue de la Michodore, în apropierea Operei covrigi oui susan, pe care francezi îi numesc „Sétn'tiaUy ou pain grec“ Astăzi se von vosser puni despn „Fioffioele“. Recunosc că,deși găsisean -de toate ca și la noi,dar tu nu mă așteptam să aflu și Floricele!! ’ pe care, în copilăria mea, le cumpăram cu atâta poftă dela ț'gance, și dimpreună -Cu iubiții mei frați, i 'mâncam i pe ascuns, fer'ndu-ne de părinți, cari găsiau că aceste „bunătati“ R nu te ia praf toată ziua și fabricate în mod spiitin recomandabila curățenie, ne i puteaui expune 1. bol'. De data aceasta am văzut fioricelele, singur, fără frații mc' p f care i-am pierdut, și vândute de oameni cu pălărie tare pe.c cap. b'm îmbrăcați,care le ofer'au cu vorbi ademeniitoare, spuse mteș'.eșugit în tir’o simbă ce ne-am obișnuit s’o.izbiiiii mumai pentru conversatiuniile elegante și, declaratiiunile amoroase ale snobilor cu călcare la* ceafă. Pop-dis Eram cu familia ricea și cu sud două persoane din tară, când, 1. Porte Saint-Denis, în dreptul prâvăliilor „Grandes Galeries“, alături de marele restaurant Marguery de lângă teatrul Gymnas-e1, ;a fost atrași de lumea care se strânsese în juru fabricantului de Pop-d'H. Aprop.ănjdii-ne am fost surprinși văzând d Iacele Pop-dus care făceau delicte curioșilor, nu erau decât floriceloh noastre calde. Dar vânzătorul,aair-t ! le fabrica în fața ,publicului sau mai bine zis, le supraveghia fabriaiiei fiindcă stătea numai și observa ca mașina să funcționeze în continuu striga fără un moment de răgaz „Aclietez des Pordis, déliricus bonbons ertretaux. Cinquante centilm*este sac!“. Și lumea cumpăraș ca lumea cea'a M am făcut și eu. Floricelele acestea fabricate în mod automat, grație unui apatia funcționând priin forța electrică, sun cu mult mai bune și* gustoase -decât fie do'a noi. Nu spun aceasta fiindcă găsesc tot ce văd -aici ca superior celor ce avem în țară; în articolele mele n’am încetat un miocaen măcar de a arăta că România, nu au simte de invidiat străinătății și ci suntem, din toate punctele de vedere un popor civizat în cea malargă accepțiune a cuvântului. catimnei *Cu toate acestea fioricesele franțuzești surd superioare alor noastre, pentru că sunt preparate într’un aiparait închis, foarte eterat, și nu ac boaba aceia de porumb, caire, la floricelele făcute de țiganeele noastre rrămâne în mijlocul „bonboanei“. Apoi, dacă afirmația fabricantului este adevărată, ceia ce nu am putut constata,—ar fi făcute cu unt. Dar lăsând la aparte lorife aceste, considerat Luni, trebue să se știe că pariziienii mănâncă covrigi cu susan și floricele calde. Un român, care vorbise prietenilor săi francezi, despre floricele, despre covrigi, despre varză cu carne, despre baclavale și sarai Ke, cumpărând floricele, a extremat: , scumia franciazii nu ne mai pot invida în nimiri“. Au și floricele, pe bulevardul Bonne-t Nouvelle, covrig, pe rue de la Mîchodore, varză acră cu carne în restaurantele românești, iar saradie și baclavale sau cofetărie din cartierul latin, la întretăierea strazei* Pierre Sarazin cu bulevardul Saint-Michel. L’air putea, totuși, spune că floricele calde de aci nu au farmecii celor deja noi findcă 11a sunt prezentate în cadrul lor special. T’francețe nu le fac așa de curat și atât de gustoase,dar vânzătorii francez nu reușește să ni le dela cu aceiași putere de atracție speciană țigancelor do la uo!. Până și mlurdăriiă, ca sa ac așa, a acestor vânzătoare care ne-au legănat cu strigătele sa, caracteristice, cei mai frumoși ani ai copiăriei noastre, dedeau floricelelor un gust pe care în realtate nu-llau. Mai rămâne să găsesc la Paris semințe de dovleac, sau bomboane fugărești, după cum le numeau un« glumeț» în timpul ocupației mackenzeno-progresiste. Mirarea unui«părtin rar“ român era pe vremea când războiul nu izbucnise încă la noi. Se vorbea într-un cerc progresist, despre Franța. Educația presupusă franceză a șefului ,aducea totdeauna discuția în această direcție. Ca o asrioasâ coincidență ,cu ceea ce relatez astăzi, um insigh ioanianist se plângea că la Paris nu poți găsi cei ace aî în țară. Și, între altele, a vorbit și de fioncelle. A! fior'ceiese cafele! a z's partizanii' șefului progresist. Cum raror plăcea să aud strigându-mie pe stră- K'ine Piritișuviti'. Mi s’air părea ca mă găsesc tot în România și că țara noastră se află în starea de propășire, în care se găsește Franța. La avizul acestei ex-clamaseum, im protejat al șefuliui,care pe urmă a fost înalt Schemilliain sub ocupettre, când, ca secretar general la două minstere, și-a regulat situația, de dezertor, voind să dea o dovadă de pătrundere, a* Intervent și a spus surâzător: „Ar fi cu neputință!“. De ce? l-a întrebat persoana căreia i se adresase: „'De ce? Pentru că nu poți duce ț'găncile* noastre la Paris. Cât despre ț'gânii de acolo, o știu de Când* am fost în Franța cu șefer, nu sunt în stars să vorbească decât, franții’izește. Vedeți, dar, că ar fi siliți să strige floricelele calele în limba lor și atunci nu ați mai râdea, avea depresia că vă găsiți la noi“. Observația aceasta „judicioasa“ a stârnit ilaritatea celor de față. Dar personagiul care s’a făcut, de n-as nici nu a băgat de seamă. Tot el, mai ț>e urmă, spre a explica de ce acțiunie Băncii Naționale sunt urcate, a spus: „Se bucură de o așa de mare favoare Fiindcă stoers mintal’ce este proprietateai acționarilor“. Astăzi dorința marghirontanistului cu floricelele s-i îmiplinit. La Paris, de va veni, va auzi vânzător? cari sî vor oferi, scovrigi, și fiosacele, și baclavale, ș saratiie, într’uni cuvânt toate mâncărurile după care ar fi putut duce jindul N.A. I scats ©,!! o;« mints idemscissim&simalzssmBum mmeamxmM OBICEIURI ROMÂNEȘTI IN CAPITALĂ FENTEI • ... — Pa bulevardele centrate.—Nisfte aare joasa mașini eladtrufg.-Țiganul ?i secretarul --USS • Perfecționarea fabrig,»MyagaiESia«siegB muiimi*i«*iiM»iwnsai«i REȘIȚA ’ dat. SMIOH £ S € U Prof. univ. Nu asupra afacerii „Reșița“ ,voi scrie -ateii Aceasta e prea cunoscută de publicul cetitor al ziarelor. Ba chiar cred că li s’au toc't auzul, cetind mereu despre acțțiunilie împărțite printre partizani politiiai, despre pagubirea Statuluii în favoarea câtorva indivizi sau a societăților străine care continuă să exploateze muncitorii românit ca și până acum. Pentru iubire este doar atâta învățătură, date,în privința afacerilor repede ie-am ridicat. .mijloacele întrebuiințate, socotite ,odate vechilului regat* și considerate la început de către, frații noștri despre tustâmlenii ca o scădere, mai repede ,decât ne-am fi încruipaat s’am admatizat în părțilee de unde venea asupra judecată asupra noastră. Tot e un pas spre progres, dovada, cât de parțială, că facem parte din aceiași mare familie etnică,. Dar Reșița merită o altă considerare în fața publicsului, care habar nu are nici măcar unde vine. Mi-a fost dat să constat învățătorii, cu pretențiiae de a treo și rrefcrutoria care o arătau „cam ,pe aici“, punând, cât e palma de lată, mâna pe părțile răsăritene ale Munților Apuseni. Și puțină geografie, în aceste vremiuri I de mărire teritorială, nu numai că nu strică pentru orice bun român, țd,ar e folositoare prin creșterea încrederii în bogăție și întinderea frumoasei noastre țări. i Reșița este centru, cel mai industrial al României după etnii era unul din centrele celei mai intense -vieții industriale din Ungaria veche. Aceasta trebue să o știm, căci ne explicăm scrâșnirea dinților la vecinii noștri din apus,pierzând un loc atât de important. Și doar nu este singurul. De, acela nu trebue să finaliniștiți și să dormim pe laurii armatei viteje. Trebuie să fimi veghetori, căci foștii stăpâniitori nu se vor liniști până ce nu vor întrebuința, orice mijloc pensii Ca să încerce a spuse din nou mâna pe ce-au iierduri. Frimois ,pas l’au făcut și au reușit. Alcătiuirea societății ,i Restta" e victoria lor față de noi. Ei ,au rămas încă stăpâni, cu ajutorul unora dintre ai noștri, în cuprinsul , țării românești. Cine vrea să se constrîngă, despre aceasta i’are decât să i citească Cincranea ,^Reșaț,a“ iestă în i edituria „Cartea Românească“ și scrisă limpede, documentat, de către d-r . I. Conciaru, un bănățean cu durere de inimă de soarta* bogățiilor țării sale. J I Reșița este numele unui oraș in *dustriial; e însă centrul unei zone în- 1 tregi miniere, care se întinde din Dunărea și până aproape de Lugoj, E 5 pentru noi ceiace e Essen din basionul Ruhr-ului și pentru germani. Partea aceasta din compotațiul Caraș-Severinului e bogată în mine de tot solul, dar și în frumuseți naturale ne- I întrecute. E doar, margarca apuseana a munților Banatului, Sin-teza noastră, așa de variate sunt formele j pământului -în legătură cu constituițiunea geologică, apoi mai înalt ca tă ^ t decât în orice parte a Carpaților. Ce nu se află în subsolul acestei rer [giuni? Cărbuni de pământ cu o putere de căldură mai mare chiar decât acelor de la petroani, fiiind mai vechi. Sunt exploatate sistematic la mina, Secui, Domari, găsind nise ș îai spre răsărit lângă Mehadia, sud spre Rudăra. Fierul e în cantite însemnată, fier cu mangan lhiar cu brum atât de căutat aiu ea, se găsesc minereuri de cupri e plumb. Dar pe lângă aceste locații, de mare cărare, regiunea est egală în piatră de var, în cariere piatră feîurte, iar munții sunt a aperiți Ci păduri întinse de braz , special, ale căror trunnchiuri ușount lăsate pe apeteteepezi, spre Dnăire. Nu numai în România, dar î Europa întreagă, rar se prisipa colțușor din natuiră, dăruit c tatea izvoare de bogății pe o surafață restrânsă și în condițiuni transport atât de favorizate. Atunci, se explică de ce a ajuns șe în stăpânirea unei societății ,pu îtnia ei: „Societatea austro-ungari rivilegiatiă de căi ferate ale Stătuii“ încă din 185Ș, se înțelege însemătatea de a căpătat această societe în statul vechi, vecin și cuar conducerea ei fac parte personatăți cu influență politică dn Pesta Viena și chiar Pa^s. Se înțelege și desfășurarea luată. In jurul orașelor Reșița, Anna, Nădrag de lângă Lugoj și Bocșa Română s’au îngrămădit fabrici de tot soiul, în fogaimra cu variația bogățiilor exploatate Uzme de ciocs, topitorii de fer, turrnătorii de fontă, fabrici de tinichea, de sobe, de undte și masin* agricole, fabrici pentru de stidarea lemnului la Reșița, există chiar o făurire pentru țevi de turnuri". O viață intensă industrială s’a născut în tete regiune unde populațiunea este în mare parte românească, dar în dependență aproape complectă, de stăpânitorii străini ai pământuhi și bunurilor dăruite de natură. Românii se așteptau, ■la o schimbare a soairtei lor, Străini, însă au rămas tot stăpânii locurlor și ai avuților, naturale. De unde, cel dintâi sărmanii, credeau» într’o intervențre energică în favoarea lor, noi asistat te, o transaipție nefavo nabiă lor, favorabilă însă străin lor care au știut ce cale să apuce, ca să rămâiă tot stăpâni. —-------------------------------------