Viitorul, ianuarie 1923 (Anul 16, nr. 4444-4467)
1923-01-31 / nr. 4467
ES 1 im w. In fim 2 iei u. in üreinciefe Anul al patru-spre-zecelea No. 4467 ABONAMENTE In străinătate Tn an . . . 560 lei Sst e Iuni. . £80 . Trei luni. . 140 . IN TAPA I.A ORASE l’n an . . HO lei Este luci . ICO » Trei luni ..0 » LA FATI 175 lei 90 . 45 . REDACTIA ADMINISTRAŢIA STRADA ACADEMIEI No 17 Telefoanele Direcţia 51/23, Seifecţia si Administraţia 10/23 si 0/11 IiTiBiiiiei .....................iii ifciBiTiiiiiaBBaafilMMM STR. EDGARD QUINET Na 2 (Vis-â-viil da Hotel Capşa) ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct le Administraţia aiarulm strada Academiei No. 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Miercuri 31 Ianuarie 1923 1 teB ti. îi tin ■ 2 III ti. li MIM proteaţie internaţionale şi CRIZflJCHIHBBLUI DOCTORUL ISTRATI Se împlinesc cinci ani de când arată iarăşi una din cele mai cunoştinţa noastră. De altfel istoria se repetă şi din cele mai tematic a bântuit armatele. Epidemiile au urmat drumul armelor şi lagărele de prizonieri pretutindeni au făcut să apară epidemii ucigătoare. De altfel e cunoscut faptul că în cursul războaelor to totdeauna au murit puţini soldaţi* mulţi din Nimeni nu tăgăduieşte că noua solidat în interior, totuşi haosul criză a schimburilor continenta- economic în Europa a crescut, de le este o urmare directă a eveni- vreme ce tulburarea politica nnmentelor din Ruhr. De altfel pre- ternaţională este mai accentuată sa germană a prezis înainte de acuma decât cum a fost a doua intrarea trupelor franco-belgiene şi după armistiţiu. Iată pentru ce în Essen, că acţiunea Franţei va soluţiunea problemei reparatiun- non cu Ungaria, ziarul „Figaro” avea o repercusiune asupra bande care depinde echilibrul e- scrie că Antanta a avut toate cului. Şi este firesc ca în desechi economic şi politic al Europei, librul financiar şi economic de este de un interes vital pentru care suferă actualmente Europa,, toate ţările, man şii mici, o perturbare economică de însem-tătatea evenimentelor din Ruhrt să ajungă la consecinţe a căror durată şi proporţie nimeni nu ar putea să le prevadă cu previziune- Stabilitatea schimbului nu de-' pinde numai de împrejurările in-] _____ terne, adică nici o tară n’a avut murit unul din bărbații cei mai biputerea. — oricare ar fi resursele neînzestrați de Dumnezeu pentru , ... „ v a servi neamul lor, cinci ani de la Bale-materiale, sa asigure T^0"]moartea doctorului Istrati. nedei sale o valoare invariabilă ! Doctor în medicină, a început caii independentă de situatmnea politică si economică Internationa, candai- ‘de spital. Totuşi chiar şi ală. Acest adevăr a fost întru cât-itunci dădea dovada sufletului său • . I 1 • prin felul cum şi-a îndeplinit datora pierdut din vedere in decursul .*^ ^ medic îq războiul nostru de Ultimelor întruniri internationale desrobite. Dar medicina nu era de ale bancherilor și financiarilor, cât preludiul studiilor în care doc,. _. . torul Istrati era să devină pe drept Aceștia au preconizat mijloace cuvânt ilustru. El părăsi rentabila de sigur foarte bune pentru bdli- profesiune a medicinei, pentru sticarea schimburilor, reducerea in teta de laborator, şi îl regăsim ast„„„ fel, la Paris unde in laboratorul«flaţiunei monetare, echilibrarea marilor wirtz, Friedel şi Schiihbugetelor, balanţa comercială Jazenberger, el lucrează de dimineaţa volabilă, consolidarea datoriilor şi până seara şi ajunge,. . . tul unei munci ce puţinie , flotante externe şi interne, eco- faca profesor de chimie organi- roase dosiri de material, pe carimonii bugetare, etc. ca la facultatea de stiinte din Eu . . . , l. ,u eureşti, ocupând catedra ce mai îna- Comisiunea interaliata se stiev- Or, toate aceste sforţari, oricât nu se aparţinuse fostului său profe-dueşte să le descopere. Ungaria de perseverente şi die metodice, sor, doctorul Davila.^ ^ ^ . şi i-a menţinut în secret armata devin iluzorii îndată ce un eveni- & jil atta»aia, graţie celor 600.000 mament politic ameninţă să turbure cu^,e in ţară, în urma cărora Istra- .ghiari mobilizaţi în timpul echilibrul internaţional. Ţările...dajunge ladescoperirea franceine ‘ din Europa orientală şi din Baljar ceea ce face farmecul vieţei câni, unde stă acoperită sub ce doctorului Istrati şi îi dă valoarea unui mare exemplu totdeauna vrednie de admiraţie este că niciodată nu credea că a făcut destul pentru ţară, destul pentru societate. Părăseşte medicina, pentru a deveni chimist cu reputaţie mondială, ajunge profesor pentru a fi un exemplu de de punctualitate la îndeplinirea datoriei, şi nemulţumit cu enorma muncă de savant, intră în vâltoa• In această privinţă pildatarea faptelor, devine factor de promîniei este adine vorbitoare. Tara scsire economică, parlamentar as, v . a i.• ^cultat, ministru initiator şi organoastră a realizat in ultimul timp nizator de mari expoziţii, vrăjitor progrese unanim recunoscute pe care a ştiut să facă dintr’un cartărâmul economic. Căile noastre fier părăsit al Bucureştilor feeria . . . „ , ce se chiamă Parcul de la Filaret, urate sunt in mare parte reorga- poate singura parte a Capitalei cu frizate și traficul a sporit enorm, care ne putem mândri. Iar tunșii spre normalizarea corn- Doctorul Istrati, astfel, nu a fost de carieră licenţiaţi la 1920, o liniar paşu bP . omul unei singure ramure de acti- f tprpsează prea mult, spre a nu o plectă se fac in mod metodic şi vitate: el a fost, însă, preotul unui | |)|nui de gânduri ascunse. Tot constant. Balanţa noastră corner- J astfel, dacă recrutarea voluntari____________l°r a î°st sinceră, de ce sau dat mii ani după armistiţiu, sexirl numai de elevii lui în chimie, nu bunătăteşte în mod simţitor. Da numai de specialiştii în ştiintă dar . . , „ », ,_„in,.« de toti buna romani, cari pot verona noastră flotantă din “ dea nu imagina aceluia care a fost a fost consolidată, iar reforma fis doctorul Istrati, simbolul adevăraeală votată de Cameră şi actualtei vieţi închinate binelui public şi „ ... o , , , „„ intereselor nationale, mentem dezbaterea benatului, va jar Pj.jjj felul cum a muncit, dacasigura Statului resurse pennatorul Istrati poate fi o lecţie vie — nente din cari se vor îndestula în aceste ramuri în care refacerea noio , nu ÎS poate veni de gât prin muncă absolut toate nevoile ţărei. De alt intensă — că atunci când cineva fel de pe acuma, bugetul Stătu îşî pune în gând să devină folositor lui este perfect echilibrat şi în aHora, nu este jertfă care să-i făravmană inutilă şi nu este acţiune casările dau excedente. In admi- bună care să nu fie însoţită de sanistraţiile publice s’a restabilit tisfacţia mare a datoriei în depliordinea, iar economia şi buna joctorul istrati a murit, dar curânduială în gestiunea banului noaşterea felului cum a trăit este public sunt o garanţie în plus, de natură să creeze în suflete ener-Statul, prin încetarea oncarui petronius, împrumut la Banca Naţionala, nu numai că nu mai contribuie la sporirea inflaţiunei monetare, dar încă, restituind treptat parte din datoria sa la această instituţie, face disponibile pentru nevoile comerţului şi industriei, sume însemnate. Cu un cuvânt Statul român merge zilnic şi sigur pe calea unei depline consolidări, — din toate punctele de vedere, mulţumită unei orientări clarvăzătoar în politica sa financiară şi economică. Totuşi moneda noastră îşi pier-J ,, grozave boale epidemice la ordine din valoarea sa internaţiomna nea zije._ Războiul mondial ne-a lă, din cauza unor evenimente te lăsat cea mai tristă amintire a sudependenţe de sfera noastra acţiune şi ce influenta. chiar, pentru că apare pe corp un învăţământul ce reese din a-fexantem, o erupţie de pete brune ,v , , „ . „ închise, spre deosebire de febra ticeasta constatare este că percepere este cu totul altă boală tele bune ale economiştilor şi fi datorită bacilului lui Eberth. A,din gloanţe şi foarte nanciarilor internaţionali nu sunt cest tifos exantematic a decimat [cauza boalelor. .. _ ^ ,A, armata noastră ei populaţia civilă«* Să cercetăm dar trecutul peneficace decât atata vreme cat ca^ Moldova după retragere. Pe-*tru a pricepe prezentul si a permenii politici, ale căror preacu- rul cumplit, şi nesfârşit, oboseala,fecţiona mijloacele de apărare în pâri sunt înainte de toate cte pr emoţiunile, apoi lipsurile de tot viitor contra tifosului. Istoria mea... felul, mizeria, au făcut ca aceastădicală a razboaelor ne arată că din politic, reușesc să realizeze o boală infectioasă si contagioasă sălaceastă boală a fost cunoscută rentabilitate politică în Europa.se cere fără milă. Irlanda sub numele de tvvhus . . __• : Armatele războiului balcanic din \fever. Acum 50 de ani reprezenta Cu toate că m cei patru ami ami ^9^3 plătiseră cel mai greu tribut ocol o 1/10 din mortalitate, la Urmă toate țările aliate s’au con-|acestei boale, care fusese adus la'Londra 1/50, iar la Paris era zero. buse scânteia care a aprins toaterăzboaiele din veacul din urmă şi care, la 1914 a incendiat lumea întreagă, sunt necontenit ameninţate în viaţa lor economică de vreun eveniment neprevăzut ordin politic, internaţional. NOTE de dimineaţa din COlomitate CU halalul Alura m.lu ara pendentă asupra scopurilor si teu- cinci ani, poate astăzi 13 p _cn „re I aproape sigur că Ungaria a căi- un pericol permanent pentru ve dhltelor urmărite de guvernul libe- oricine ]a Ce ne putem ast ini not «ă ent oblicatiunile sale minn uume- cmi.1 Ungarie», tdintre cari, cea rar impunerea cu astfel de pro- regimul unei Constituţiuni min ortani- obligaţiunile sale, prin nume , mai mare partid Sunt mişte amici cedeia unei Constituţii de partid- fel „perfecţionate“ în vede TIFOSUL EXANTEMATIC de dr. C. POENARU CAPLESCU Chirurg primar al Spitalului brăncovenesc tea; tot din Silezia a trecut prin apoi francezii îl aduc în sud. Sub Rusia în Asia centrală si mn Napoleon armatele împrăștie tifo- China. sul, după Austerlitz epidemia se In istorie apare tifosul exante- răspândește pretutindeni după limgile adus de armata lui Carol Vaia de evacuare a răniţilor, cum din Silesia la asediul Neapolului spune medicul Larrey. După Jena, în 1528 sub comanda lui Lautrec, la întoarcerea răniţilor, tifosul adepărtate timpuri tifosul exante- Din armata franceză au pierit apare la Autun, la Semur în LanDin Irlanda typhusul a trecut în cât un şir de epidemii tifice dis- e vacuaţi prin Constantinopole, duc microbul boalei Anglia la Liverpool, Manchester trugătoare. » epidemia la Marsilia, la Toulon.1 Iată dar unde a dus bacterioidşi Bristol. A trecut şi în Ameri . In 1733 războiul de succesiune la Paris şi în Algeria. gia şi parazitologia, se cunoaşte ca de Nord, unde boala era cunos- ai Poloniei este iarăşi un specia! Cu toate că nu se cunoştea a-jparazitul, se cunoaşte modul de cută sub numele de boala vaselor ppl grozav al epidemiei de tifos , gentul patogen al Jifiiilei, în ulti- propagare, de contaminare. Nu se irlandeze, se observa la New- exantematic. Armata rusă este1 mele decenii s’au înființat caran- poate bolnăvi un om sătuitos de ti- Vork, la Philadelphia, la Boston, bântuita la 1736—1737. Armata pnele pentru vapoare si lazaretefos exantematic decât fwmai dacă In Baltimora si 111 Canada, bai franceză duce tifosul din Silezia în le de izolare pentru bolnavi. Dar a fost înţepat de un paduce intocmai observat si in Brasilia, Peru, Lorraina. In 1793 o mare epidemie apare genialul Pasteur, descoperă tot. Trebuesfi dar 3 factori: omulMexico etc. Un alt focar in Eu apare când Vandeenii asediază fermenţii şi bacteriile în aer, în bolnav, păduchele şi omul sănătos ropa era bilezia, de acolo sa răs- Nantes, în 1796 armata austriacă Pământ, etc. începutul e admiratetă cheia pentru deslegarea mapândit în Rusia, Germania și Bel duc.e tifosul la Mantua, de unde .ba, când pe rând se descopăr mi- rei probleme de higienă socială! crobii boalelor, dar al tifosului e- Oprirea epidemiei se poate face te xantematic inca in mod matematic. Nu mai e nevoe Tocmai în 1909 Nicolle Chereu- de misticism, de superstițiuni diaseste să transmită boala la mai bolice, nu mai trebuesc consultate aiure și apoi cu Conseil E. si Cornastrele! Să construim băi, să curăte C. demonstră că păduchele de tim păduchii distrugându-i, să ne corp (Pediculus vestimenti) transpăstrăm corpul curăţ ferindu-ne de mite boala şi că omul sănătos se bolnavul exantematic, care trebue îmbolnăveşte daică striveşte pe izolat, corpul său un păduche infectat. Tifosul exantematic apare cu In urmă au demonstrat că pădu- dureri de cap, dureri prin tot eprchete chiar, nestrivit poate inocu- pul, prin oase, temperatura se bila microbul boalei prin înţepă- dică la 39—40 de grade şi chiar 41 tură de grade şi se menţine, pulsul e Sunt numai Ilarii de când 11. da frequent — 120 pe minut. Fata e tundi de tifos 30.000 oameni împre-gres; după Wagram Viena plină uină cu însuşi comandantul. Iu de răniţi, devine centrul unei e- 1552 Carol V cu bandele sale ger- epidemii care se răspândeşte în mane asediază Metz, unde ajunge toată Germania. In acest mod grocii 60.000 oamenii 100 tunuri şi 7000 una militară nu putea să străluce muncitori. După 1100 lovituri ceaşcă îndeajuns, căci era întunece tun tifosul se întinde aşa de cată de nenorocirea epidemiilor. _ _ _______ mult că asediul încetează şi arma După retragerea de la Moscova , Roeha Lima şi Töpfer au descopereşie. Congestionată, vultuoasă, aia se retrage; francezii ei din ce mizeria a fost grozavă la Vilna ru microbul în sângele bolnavilor parte apoi după câteva zile erupţii tate şi urmăresc pe inamic, dar din 30 mii prizonieri au murit 25.000 (1919). Este un protozoai cu forma exantematică pe tot corpul. Bolna unor mici bastonaşe sau pişcoturi vur nu mai cunoaşte, nu mai vor care trăeşte în globulele albe ale başte, cade în nesimţire şi moara sângelui la om, iar la păduche trâ- Dacă voim a opri epidemia pe să înfiinţăm repede servicii!« găsind numai bolnavi, încetează de tifos. La Danzig nr.01- de tifos urmărirea, aduc pe răniţi în ceta- exantematic 10.000 de locuitori este unde izbucneşte tifosul. In sevili şi 13.000 de soldaţi francezi, colul XVI-a anulata imperială du La Mayenta mor 30.000 oameni, peşte în celulele epiteliale ale pere-loc, ce tifosul în Ungaria unde se ive--rasul se depopulează, răniţii dup telui tubului digestiv. Acest parasto o epidemie grozavă — boah :• tifosul pretutindeni, de la Paris Izit a fost numit RiHettsia Prowa fost chiar numită Morbus hunga- duc boala la Rouen. Vine războiul seid în onoarea celor 2 medici: Riricus. ' Crimeei. Rușii cotntamintează pe [ketts și Prowazek, cari au murit te n-mine 90 Războiul’ de 30 de TM «wte «h» L’-—J-wi eî t» EVeurezL bolnavii e fde tifos exantematic pe când căuta” «eUSslissSiqi w 5.5 UshDIk PERICOL ÎL MAGHIAR UNGARIA H’ft FOIT DEZARMATA - Sta cum promis tratatul ie pace Sala Trianon - Olt, de la militară nouă cum în urma unui decret din — Destăinuirile unui ziar francez — Aducând în discuție^ clauzele Propaganda militaristă Aceste dispozițiuni materiale ^ toata Sunt d,0 altfel complectate dreptatea, zilele _ trecutei când a pi-intr’o îngrijită pregătire mpremis guvernului dela Budapesta rarde încredinţată numeroasea notă, atrăgandu-i atenţiunea a-, tor grupuri private, cari sunt sussupra aventurii in care parea caţinute de puterile publice. Massa voeşte să intre. . ]populaţiunei maghiare este as-'dipta‘ ] a crefeT d.~ a.' niatatul dela Trianon a f xîîî î tăzji însufleţită de un arzător mi-j . „ ... , . Ungariei un efeetiv de cei muit,^^ Ea este călăuzită de BeOlSfatia pSrtlCllNIliI 35.000 oameni, cu un material ce-i d()U^ jde- caid ţintesc un punct dterminat: 40.260_ pustn, -i^5 mitra- comuil: o restaurare monarhică: tcicIÎNSt Here, 105 tunuri, 70 mortiere de1 Ungaria a călcat clauzele tratatului ECCICIR cunse razboiului, și pe cari continuă să-i instruiască, aplicându-le legea asupra „muncii obligatorii“ Ea este preocupată deasemenea de discreţionare—permanentizând ast i gamzeze I cursuri publice u cari se va aduce , ■„ . . mentată nrintr’o lege din 1922. A. omagii memoriei lui Pasteur și se cârma tărei partidul liberal, mentata prin o lege um ! „ d .:ere a lucrărilor Prin proectul de fată nu numai recensământul TM„face 0 descriere a meraruor , unul din neajunsurile LoP, educaţia fizică a tinerimei, reglementată printr’a procedat apoi la ofiţerilor de rezervă şi se că mulţi dintre aceştia sunt convocaţi în serii pe la corpurile de trupă, unde încadrarea lor crede I ’ nstitutiei de la 1866 n’a fost învătu- i 0 telegramă din Washington a-rat. . . . j nunţă că secretarul comertu- Nu numai că na fost creata nici lui, d. Hoover, a declarat că in garanţie pentru împiedecarea ve i ar I administaţia americană pentru aiiciAor abezun. s, erbitrariumi gn- - - ... ------------vechea nermitp unităţilor să se dubleze. I mentarea Rusiei, îşi va încheia overnamental îngăduit de permite umwnuii. ime peraţiunile după recolta viitoare. Constituţie—ci dimpotrivă— aproa I Se speră că după această epocă nu pe toate inovaţiunile urmăresc un Isia va putea să se alimenteze sin singur scop: toate declaraţiunile solemne despre libertatea şi drep-tate De Woittine’două au sosit la tătenească nu vor avea scutul u- Biskra. Celelalte două precum şi EC1 judecăţi nepărtinitoare şi materioanele lui Peyret şi Fronval dependente, când na va au fost expediate prin Marsillia. Sunt de aşteptat din acest concurs viaţie, conveni unui guvern pe care noul proect mari rezultate de Constituţie îl scoate de sub con pentru noua atrolul parlamentar şi cetăţenesc apărându-i de orice răspundere. Vieţei locale destul de înăbuşit s ăptămâna trecută a sosit deja sub vechiul regim i se pune fi lespede şi mai grea. Prin adorptarea principiului dedevărate tragedii. Din 1600 paşa- cooptare şi al membrilor de drept Ianuarie va avea loc la cuvânt deşert. --- A 1__„ ----:-----1 Nn cp «TDhi O.fi De altă parte, soarta ofiţerilor La 25 _ rM, _____ Biskra în Algeria primul con „ Nu se stabileşte nici o sancţiune curs al Franţei de sborurî cu împotriva incălcărei acestor drept , avioane fără motor. Vor pârtiei- teri, nici un mijloc de apărare le-i pa cinci aviatori. Thoret campion sală nu e de pus la dlSDOZiua ce-i al lumei în aceste sborurî. Frontul tăteanului. Mai mult organizarea ■ campion al acrobaţiei, Descamps, puterii judecătoreşti este astfel ______ „ Txt Petit si Barbot, toti aviatori combinată, încât de fapt libertatea ordine ca această recrutare să fie de mult încercaţi. Din patru apar averea, cinstea şi chiar viaţa nefăcută în fiecare comună proporţional cu populaţiunea, şi de ce s’au încredinţat „birourilor statistice“ sau „secţiilor de prevedere populară“, tradiţionalele atribuţii ale birourilor de recrutare suprimate? Toate acestea duc la concluzia că Ungaria este gata să execute o mobilizare naţională. Materialul i-ar putea fi procurat, fie prin comenzi de alimente sau de efecte, făcute în diferite ţări ale Europei, fie prin armele, muniţiile, tunurile şi avioanele, ascunse pretutindeni pe teritoriul Ungariei. Efectivul pe care guvernul maghiar ar fi astfel în măsură să-l pună pe picior de 400.000 oameni. Samsun în portul Pireu un vapor pe care s-au petrecut —gerî, bolnavi de tifos, polar şi ho- în administraţiile comunale şi jtileră, 35 au decedat pe drum şi au detene se desfiinţează şi minimele. fost aruncaţi în mare. Alte 25 au prevederi ale vechei Constituţii au murit la intrarea in portul Pireu, ce priveşte autonomia locală. Ceu- Ministerul de higienă grec a distrete naturale de viată sunt împre-; pus arderea lor chiar pe vas. jos (locate în desvoltarea lor liberă șij la maşina. Ceilalţi bolnavi ----L -----1 ls“t ia-! Dovada gândurilor ase află din ml P:nj ■*-v j gură. iscovacă, comisa- Fi pentru sănătatea ADORABILE NAŢIONALE CONSTITUANTE La Cameră — Declaraţia partidului ţărănist — Răspunsul d-lui Ion I. G. Brătianu Declaraţiile pârlitelor ţărănesc basarabean şi democrat al Mm bncovina— Polifica externă a României La Senats Diferite comunicări tea sa de exponent politic al maselor populare din sate şi oraşe nu se poate solidariza cu această îndrăsneaţă încercare de sugrumare a libertăţilor publice şi de falsificare a tuturor normelor pe care e întemeiat un Stat de drept. Aceste libertăţi publice dobândite prin frământări sociale şi lupte de veacuri ale popoarelor care formează civilizaţia omenirei, sunt singura garni numai a vieţei morale a unui popor dar şi a propăşirei sale materiale. In situaţia gravă în care se află ţara atât din punctul de vedere al împrejurărilor externe, cât şi din punctul de vedere al desăvârşitei desorganizări economice şi financiare şi al adâncei tulburări a conştiinţei cetăţeneşti, în urma guvernelor lipsite de bază legală şi constituţională din ultimul timp. Partidul ţărănesc se crede dator de a preveni pentru ultima dată pe cei ce deţin în mâinile lor destinele ’ 0................. condamnată din regularitatea şi libertatea alegeri- ţării ‘j de declina orice răs- “f! aeskmSs« .«—» îndărătnice nesocotintr a veniri naţionale şi a principiilor de drept constituţional. Dacă totuşi guvernul va stărui în voinţa lui de a impune trecerea1 Constituţiei prin camerile numite de el — Partidul ţărănesc. Nu numai că nu va mai rămânea în această incintă spre a participa anarhiei la acest simulacru de legiferare. Nu numai că nu va recunoaşte odată ca lege fundamentală areste că guvernul nu se simţea al ţării acest elaborat al Partidului bligat să se oprească din drumul Liberal, dar în momentul când un său de ilegalitate şi arbitrar în faţa , va mai putea hrăni nădejdea de a unor simple forme de regulament stăvili această operă liberală în în depunerea proectului. Călcând sânul adunărilor, Partidul fărădeci peste normele regulamentare, unese conform cu declaraţiile sale proectul a fost depus fără să fie anterioare şi cu hotărârile Congreînsoţit de Mesagiul Regal şi fără sului de la Iaşi, se va adresa direct să fie măcar isvorât din iniţiativa opiniei publice şi va duce lupta cu parlamentului. ] ultima energie, împreună cu toate Partidul ţărănesc a adus la cu-; forţele vii ale poporului, spre a noştinţa guvernului, a Parlamente-! dărâma acest eşafod de îvneimnu lui şi a opiniei publice ca în călită şi silnicie. Casnit la Şedinţa de la 29 Ianuarie 1923 D. M. ORLEANU deschidereadministrativă celulele naturale ale populaţiunei rurale—satele — iar formaţiunile istorice , provinciile — sunt scoase din cadrul instituţiunilor autonome. Proectul de Constituţie impus deliberărilor parlamentare nu se sfieşte să răpească chiar dobândirile vremurilor grele consacrate prin revizuirea constituţională de la Iaşi din 1917. Principiul reprezentării proporţionale este cu voinţă calea ,a „ ce ar aduce cu sine revanşa. ( j) jr attjptj citeşte următoatranşee: 500 cartuşe pentru oj La Budapesta se vorbeşte zii rea declarafiune: lU 'iuo pentru o muţenie de cele „patru Alsacii-Lore-■ Consecvent cu atitudinea ce i s’a lată înlocuit prin expresiunea vaşi 1000 obuze pentru un tun. leue« reprezentate prin Slovacia, impus atât în urma procedeului ne gă „reprezentarea minorităţilor“— lan la acestea, armata mi treduc Transilvania, Banatul şi comită constitutional prin care a fost adus fără nici o normă de asigurare a să fie recrutata de cat prin angatere occidentale, şi se pândeşte cu la cârmă actualul guvern cât şi din realităţii acestei reprezentări ; iar jamente militare voluntare, once nerbdare prilejul unei zdrunci- pricina fraudărei şi violentării vo- Senatul este astfel alcătuit in cât recrutare naţională fiind inter- a Europei care ar permite iţeî nationale din care a izvorât,prin membrii săi numiţi si de ZiSH 1 - - ir __ „ ^ .. T. 1_____i„T T ♦ T 1 4-X«n rl nnnafimni reconstituirea Ungariei mile- Parlamentul liberal, partidul fără drept constitue o permanentă eitain^“ST t e •’ g e nese declară din nou că nu recu- delă a forţelor reacţionare, pornoaşte legalitatea acestui Parlamenzându-şi cu totul caracterul unui bar putea crede — senezian.l , cu atât mai puţin dreptul lui deorgan al voinţei naţionale noi— că acest patriotism al impune tării 0 Constituţie. •mal şi liber exprimată. Consequent francez maghiarilor ar putea fi admirat “ In aceste condiţiuni, oricare ar fi [acestor, tendinţe, proectul, un predacă n’ar fi îmbibat de mentalii- §i oricum ar fi Constitutia elabora vede nici o garanţie atât pentru Mai 1921, marile unităţi ale ar-j ^igaro« conchide spunând că şi neavenită. Experienţa tristă pe care am amatei ungare au fost constituite [ aceştia din urmă impun o dicta “,ai Tndf 7-Ut?, suideiti-mul yeU«i Constituîn conformitate cu_ tratatul, este f tură militarăI arg^sivă^_ care este ’aswra SCOpuriior ‘si .teu- &nc?ani, poate “astă“ lămuri"?)” aştepta sub în acest .. . . _____BBH _ -,x. . „ „perfecţionate“ în vederea norîncercaţi ai democraţiei franceze, şi pe care noi le-am înţeles de la în malizărei şi legalizărei _______«... _______ ceput;—şi dacă prin urmare atitu- constituţionale, dinea hotărâtă protivnică a partidu Cu aceste scopuri şi tendinţe fi- [ nici lui ţărănesc mai putea fi neînţeleasă proectul depus în şedinţa trecută prin conţinutul lui desvăluie complect tendinţa de suprimare făţişă a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti şi consolidarea şi perpetuatarizarea în massele ruseşti a ope-pTImn.T° ,noua 10^î.rt a forţelor v, rei ilustrului Pateur, a decis să or- *ie Natiunei m folosul unei mmne în cinând o serie de r;tăţi bancare cu puteri politice —- turile cetăţeneşti să rămână menţinuţi în cabinele lor pentru a ră frâu.. Tendinţa aceasta a proeese împiedica răspândirea epidemii tului este cu atât mai manifestă cu f lor, cât lasă în afară de organizarea va fi conside- | mată a regimului parlamentar. tată a şefilor de bandă, fată de"partidul țărănesc — ca nulă \ Astfel: Ull A-Mirea Silinte al Consilii partid politic are să facă o declaratiune, cerusem cuvântul. După ce am auzit declaratiunea sa, nu am decât să fac și eu la rândul meu, o foarte scurtă declaratiune. Nu socotesc că se cuvine să discut declarafiunea citită. (aplauze prelungite). Acei cari şi-au dat silinţa să citească proiectul de constituţiune, găsesc în însuşi acest proiect negarea cea mai absolută a expunerii făcută de reprezentantul partidului ţărănist; iar în ceea ce priveşte disenţiunea unor asenenea alegaţiuni, ea va reeşi clar din desbaterile cari se vor face în parlament cu prilejul votăreî Constituţiei. ] Nu vreau deci să repierd vrej mea, opuind acum realităţi la a- I firmările şi acuzaţiunile aduse ! Sunt însă în declarafiune două triste constatări cari cred că trebue făcute: una că reprezintantii unui parti oricare ar fi el, consideră că ei sunt oameni fîiră răspundere. Oamenii fără simţit răspundere fac în genere operi ________________ D. ION I. C. BRATIANU, pre-rea şi în viaţa privată şi în că sunt arbitrarul centralist, este lăsat fă--] şedinţe al Consiliului D . ION I. C. BRATIANU Preşedintele Consiliului de miniştri Domnilor, i „ ,. Auzind că reprezentantul unui LOIÎÎilUlărSâ Iii p20Uîâ