Viitorul, iunie 1926 (Anul 19, nr. 5472-5497)

1926-06-15 / nr. 5484

şrnaiBimgawdgrtStfnaaaaaaa« S9TUATIA Luni 14 Iunie 1926 Menirea noulu­i guvern polonez este următoarea : revizuirea Constituţiei cerută de factorii competenţi şi de toată opinia pu­blică ; desvoltarea acţiunei de asanare în domeniul financiar şi a economiei naţionale şi dezvoltarea relaţiunilor internaţionale ale Poloniei în direcţia urmărită până acum, adică colaborarea din ce în ce mai strânsă cu statele cari tind, în mod sincer, la con­solidarea păcii şi la strângerea relaţiunilor economice ale Eu­ropei.­­ „Acest program — scrie Messager Polonais — va fi de­săvârşit pe baza deplinelor împuterniciri acordate de Pieţă guver­nului, plenipotente, desigur nu vor fi retuzate de Parlament. „Suntem siguri — continuă ziarul — că oamenii energici cari au ştiut să-şi asume puterea în momentele dificile prin care a trecut ţara, sprijiniţi pe marea autoritate de care se bucură în masele nopulare numele mareşalului Pilsudsk­i şi încrederea reală ce inspiră numele Preşedintelui Republicei, — vor şti aceşti băr­baţi să aibă energia şi ştiinţa necesară pentru îndeplinirea operei ce au întreprins-o şi să întrunească în juru-le sufragiile şi colabo­rarea zeloasă a întregei Naţiuni“. Ieri s-a iscălit între ministrul nostru de Externe şi reprezen­tanţii Iugoslaviei şi Cehoslovaciei în Bucureşti, protocolul de prelungire pe încă trei ani a tratatelor şi convenţiilor de alianţă care formează grupul de puteri Micei înţelegeri. Factorul Micei Antante, cu naţiunile unite prin acelaş ideal de consolidare a păcei şi de întărire a civilizaţiei, s’a dovedit prea folositor şi tarifar respective şi Europei ca să nu fie şi pe viitor pivotul întăririi păcii pe aceste tărâmuri. Semnarea con­venţiei a venit la timp, tocmai când elementele răufăcătoare la Sofia şi aiurea, caută să creeze din nou acea duşmănie, acea at­mosferă de ură şi de distrugere între oamenii cari a fost în tre­cut, — şi cu atât mai mult pentru viitor — cu consecinţe catas­trofale pentru Bulgaria și Ungaria. Prelungirea convențiunei de alianţă între România-Serbia şi Cehoslovacia externe ne comunicate tri-Ministerul de mete următorul Ieri Duminică 13 iunie la ora 12 a avut loc la Bucureşti, la Ministe­rul afacerilor străine, semnarea de către Domnul Ioan M. Mitilinen, mi­nistrul afacerilor străine, pe de o­parte şi pe da alta de către domnii R. Tcholak Antitch, ministrul Rega­tului Sârbilor Croaţilor şi Slovenilor şi R. Kunzl-Jizerski, ministrul Re­publicei Cehoslovace fiecare in nu­mele Suvernului ce reprezintă, a Protocolului de prelungire, pentru o truială de 3 ani, a Convenţiunilor de alianţă defensivă intre România, Regatu­ Sârbilor-Croaţilor şi Slove­­nilor şi Republica Cehoslovacă. Prelungirea acestor Convenţiuni de alianţă nu face de­cât să întă­rească şi mai mult legăturile de strânsă prietenie şi de complectă unitate de vederi cari unesc cele trei State ale Micei înţelegeri. Partidul naţional şi minorităţile „Gazeta Transilvaniei“, ofici­osul naţionalist din Braşov, la­­mentăndu-se împotriva l atitudinea minorităţilor, etnice scrie: — „Nici „Brassói Lepok“ şi nici „Kronstädter Zeitung“ nu găsesc însă cuvinte de protestare (împotriva incidentului de la Hunedoara N. R.) Pentru ambele ziare totul pare prea normal: e o crimă să pui la punct pe un Ungar sau un Sas pentru vi­novăţia lui; un Român însă poate fi ucis pentru exercitarea drepturi­lor lui de cetăţean. Sângele de va­lah n’are valoare­.“ „Gazeta Transilvaniei“ uită că ea însuşi a căutat în trecut să sprijine aşa zisa ,,solidaritate ardeleană“, care se rezumă la un pact împotriva ,,regăţenilor“. Azi suntem mulţumiţi că însuşi partidul naţional, recunoaşte pe­ricolul unei asemenea politici şi înţelege că partidele româneşti trebue să se sprijine în­­ primul rând de români, pe românii de pretutindeni. Iluziaafta­toa`a Sü­nied© ara D. M. Cantuniari, inspector ge­neral administrativ, s’a întors a­­seară dela Hunedoara unde a an­chetat incidentul petrecut cu o­­cazia alegerilor în com. Ruşi. In afară de ancheta d-lui M. Cantuniari, ministerul de justi­ţie a delegat pe un inspector ge­neral judecătoresc pentru face­rea anchetei. Ministerul de Interne n’a luat încă cunoştinţă de rapoartele ce i-au fost înaintate azi dimineaţă. Londra, lt.— Aflăm din sursă bine informată că nota Angliei către soviete, privitoare la aju­torul financiar, ar fi fost reexa­minată în mod prietenesc înainte de a fi remisă sovietelor și ar ex­pune numai opini­aAngliei fără a cere un răspuns. (Rador). SiAdevărul“ șî infiafia „Adevărul“ afirmă că după cum guvernul Marghiloman a fost o necesitate după răsboi, tot aşa este acum necesară inflaţia monetară. Această judecată a „Adevăru­lui” pleacă de la convingerea că finanţele noastre sunt... învinse, şi ne trebue o pace în ori­ce con­diţii, adică cu moartea monedei actuale ! Cu riscul, însă, de-a supăra pe inspiratorii financiari ai „Ade­vărului“, noi susţinem că ţara nu are nevoe de­ o inflaţiune, care dacă ar servi interesele momen­tane bancare ale unora sau alto­ra, ar nenoroci în schimb pe toa­tă lumea. ’ Londra, lt.— Potrivit cu dările de seamă ale Camerei de Comerţ, importurile pe Mai 1926 indică o diminuare de 23 milioane 67.185 lire sterline faţă de Mai 1925. Exporturile pe aceiaşi perioadă indică o scădere de 18 milioane 10.513. (Rador). guvernul un nou ©SsîlOS ! De curând a apărut în Capitală un ziar condus de un domn sus­pect. Acest ziar se face în chestiu­nea financiară în special, ecoul tendinţelor guvernului. Am voi să ştim dacă cu finan­ciari suspecţi ca domnul în ches­tie contează guvernul să-şi sus­ţină proectele şi să convingă o­­pinia publică de ,,necesitatea“ lor. Sunt cauze pierdute mai dina­inte numai prin faptul că simnt apărate de indi­vizi compromişi. Un protest la Geneva rău venit Funcţionarii comerciali pro­testează contra deciziunai luate de ministerul Muncei de­ a nu respecta orariul fixat prin legea repaosului duminical. Până aci suntem de acord cu aceste protestări, pentru­ că nu este îngăduit ca guvernul să dea el însuși exemplul călcărei de lege. Dar în mijloacele pe care func­ţionarii comerciali le propun ca să facă guvernul a intra în lega­­litate, figurează şi hotărârea de­ a apela la Biuroul internaţional al Muncei din Geneva. Această ho­târâre nu poate să fie aprobată de opinia publică care nu poate admite ca funcţionarii comerci­ali să recurgă la mijloacele de luptă ale minorităţilor etnice, mi­jloace contra cărora­­ totdeauna protestăm ca fiind jicnitoare dem­nităţ­ei noastre naţionale. Ar face bine astfel ca funcţio­narii comerciali să uzeze numai de mijloacele legale de luptă in­ternă fără a recurge la acelea ce ar fi de natură să creeze îndoeli asupra sentimentelor lor romî­­neşti. In cursul acestei săptămâni se vor întruni delegaţiunile franceză şi japoneză, însărcinate cu nego­cierea unui tratat de comerţ (Ra­dor). Duminică 27 iunie, or­ele 10 di­mineaţa, se va face în sala lice­ului B. P. Hajdeu din Buzău, dez­velirea bustului regretatului fost director şi profesor B. Iorgu­­lescu. Această solemnitate va avea loc în prezenţa foştilor şi a actua­lilor profesori si elevi ai_ liceului. Acest bust a fost ridicat din iniţiativa serei de elevi _ cari au absolvit liceul Hajdeu in anul 1899. Un ziar guvernamental din Ce­tatea Albă publică numele tutu­ror membrilor consiliului jude­ţean, declarat ales prin faptul că listele opoziţiei au fost respinse. Compunerea acestui consiliu ca­racterizează politica guvernului actual faţă de minorităţile şi faţă de elementul românesc. „După cum se vede din tabloul ce urm­ează, — zice ziarul guver­namental din Cetatea Albă, — consilierii reprezintă toate naţi­unile principale din judeţul nos­tru“. Reese clar din toate acestea că Românii nu sunt naţiune prin­cipală ! Dar să lăsăm să urmeze lista, Iat-o: Consilieri Calust M. Asvadurov, armean ; Andrei A. Iarosevici, rus; Carl G. Gassert, german ; Gheorghe A. Mo­ţoc, român rusificat; Andrei M. Panula, bulgar ; Constantin Zugravu, turc; August Erdman, german; Isa­ia Cogan, evreu; Maximilian Novicov, rus; Ioha­­nes Ghertenbergher, german; A­­lexandru Nosov, rus ; Cristoph Fischer, german; Ion Alexan­drov, rus ; Nicolai Osswald, ger­man Hrisant Fotescu, rus ; Vasi Ce este cu inflaţia? aer sac» Mg BBBBEW — Se impune o lămurire oficială — . Oficiosul guvernamental „în­dreptarea“ publică un fel de co­municat în care desminte ştirea că guvernul ar avea intenţiunea să facă „o pretinsă inflaţie“ spo­rind emisiunea biletelor Băncei Naţionale. Pe de altă parte însă un ziar politic care are evidente legături cu unii membrii ai guvernului, publică interviefuri cu d-l Garo- Oid şi ministrul agricutitei a­­nunţă că în adevăr guvernul are intenţiunea să ceară Băncei Naţi­onale sporirea circulaţiei fiduci­are prin noi emisiuni, lumea vrea să ştie car­ sunt în definitiv intenţiunile guvernu­lui în această privinţă. Pentru aceasta nu sunt îndes­tulătoare comunicatele dubioase şi neclare, nici interviewurile contradictorii ale miniştrilor ca­ri se amestecă în atribuţiile altor colegi. în adevăr, se pare că d-l ministru al agriculturei uzurpea­ză fără nici o jenă drepturile colegului său de finanţe. Opinia publică vrea să fie edificată şi de aceea este nevoie de un comu­nicat oficial emanat de la guvern, iar nu de la personalităţi cari au o politică financiară şi monetară proprie. ^ Așteptări­­le A. Covali, rus ; Ivan Caşulschi rus; Grigorie Şuvleacov, rus ; Dumitru Dianov, bulgar; Ghe­orghe A. Popov, ms; Feodor Bondarenco, ms ; Wilhelm Rieb german ; Arnautov Vasile, bul­gar ; Carl O. Han, german; A­­lexandru Lihaciov, ms ; Carl Be­cker, german; Nicolai Chisio­­glu, găgăuz; Haim Stilman, e­­vreu; Martin Gorodco, rus; Ivan I­­vanenco, rus ; Iohanes Foster, german ; Petre Eremeev, armean Gheorghe Gh. Demirov, bulgar; Ivan Mihov, bulgar ; Dumitra I­­vanov, bulgar; Dionisie Tarnov­­schi, rus; Iulie B. Misonznichi, evreu ; Vasile Amdriscov, bulgar; 3 Armeni; 15 Ruşi; 9 germani; 7 Bulgari ; 3 Evrei ; 1 Turc 1 gă­găut ; 1 Român rusofil. Aşa­dar, din totalul de 40 con­silieri, sunt: 3 armeni, 15 ruşi, 9 germani, 7 bulgari, 3 evrei, 1 turc, 1 găgăut, şi... 1 român ruso­fil !... Iată naţionalismul guvernului Averescu... Opinia publică românească să judece. . .V/ „ -----------------------•®i-----------—( 99PATRIOTISMUL şi „nationalism!! consilita Justeţea® model.»— — la sud. Cetatea-Albă din 40 consilieri judeţeni, e un singur român, şi acela rusificat — 1 99 99 CSuvernul şi staţiile balneare Ziarele au publicat informaţiu­nea că guvernul a admis cererea comunei Braşov, — staţiun­e cli­materică, — de a se desfiinţa pre­ţurile maximale la articolele ali­mentare de prima necesitate, ast­fel că restauratorii şi comercian­ţii vor fi liberi să fixeze orice pre­ţuri vor voi. Desigur că, odată ce s-a făcut a­cest început nenorocit cu comuna Braşov, va veni rândul şi altor sta­tuni climaterice şi balneare, iar bolnavii şi suferinzii vor fi lăsaţi la­ absoluta discreţie a speculato­rilor. Negreşit că preţurile maximale la staţiunile balneare şi climateri­ce nu rezolvau problema iefteni­­rei traiului; ele erau totuşi o frâ­nă care avea efectul ei în scumpi­rea crescândă şi continuă ce se constată în anul acesta. Este sigur că desfiinţarea lor­ va avea efecte dezastroase. VTITORTT Belgrad, 14, (Rador). — Conferinţa miniştrilor de externe ai laicei înţelegeri se va întruni la Bled la 17 Iunie, şi va dura trei zile. La 18 Iunie se va oferi un bandei reprezentanţilor presei din Mica înţele­gere, care vor face apoi o excursiune cu automo­bilul în regiunea lacurilor Bihogna. La 20 turile se va deschide conferinţa Micei in­­ntelegeri a Presei. Membrii conferinţei vor pleca apoi în excursions la Ljubliana şi Krainska Gora. Me taxe vamale in Cehoslovacia Praga 14 (Rador). — In mijlocul tumultului violent provocat de par­tidele socialiste şi mai ales de co­munişti, Camera a votat în prima şi a doua lectură proectul stabilind nouile taxe vamale la produsele a­­gricole. Primul ministru Cerny a dat explicaţiuni asupra ciocnirilor produse între poliţie şi manifestanţii comunişti. Camera după ce a res­­prins rezoluţia partidelor din opoziţie ţie cerând deschiderea discuţiei asu­pra declaraţiunei primului ministru a luat vacanţă până Marţi. Oraşul Chabats DECORAT Belgrad 14 (Rador). — D-l Seba, ministrul Cehoslovaciei a remis o­­raşului Chabats Crucea de Război cehoslovacă, pentru atitudinea e­­roică a acestui oraş în timpul răz­boiului. La solemnitate au participat reprezentanţii autorităţilor şi un public numeros. Varşovia 14 (Rador). — Deputatul socialist Niedzialkowski, in numele celor trei partide de stânga, a remis o scrisoare mareşalului Dieter, ce­rând dizolvarea imediată a Dietei şi noui alegori. Primul ministru Bartel a declarat deputaţilor partidelor de stânga că guvernul nu doreşte ca Dieta să se dizolve prin propria ei hotărâre ci voeşte ca dizolvarea să se facă la momentul oportun printr’un act al preşedintelui republicei, căruia tre­buie să i se atribue acest drept prin modificarea Constituţiei. In orice caz noui de alegeri nu vor putea a­­vea loc înainte de şease luni. Guver­­nul nu va cere depline puteri. El va cere­ însă Dietei modificarea Con­stituţiei, pentru ca să obţină astfel dreptul de a promulga decrete-legi atunci când parlamentul este prop­­rogat. Guvernul va stărui cu toată hotărârea în această chestiune, şi va cere Dietei să voteze toate proec­­tele în acest sens, ce-i vor fi prezen­tate de guvern. Varşovia 14 (Rador). — Ziarele a­­rată că legea prin care se va modi­­fica Constituţia va da preşedintelui republicei dreptul de a dizolva par­lamentul, de a opune „vote“ legilor votate de parlament, de a promulga decrete-legi în timpul când parla­mentul nu lucrează sau după termi­­narea sesiunei şi în sfârşit va pro­votate de parlament, de a promulga cale de decret-lege budgetul statu­lui în cazul când budgetul nu va fi fost votat de parlament in cursul se­siune! ordinare. In felul acesta sa va pune capăt sesiunilor intermina­bile ale Dietei. Socialiştii critică energic aceste proecte. Celelalte partide nu s’au pronunţat încă. OPINIA PUBLICA spaniolă cere sancţiuni con­­­ tra lui Abd-El-Krim Paris 14 (Rador).—Opinia pu­blică spaniolă impută lui Abd­­el-Krim moartea a numeroşi pri­zonieri şi cere sancţiuni. »■ Ştiri din Franţa Un minister al Uniune! nationale Paris, li (Rador).— D. Briand a declar­at presei că persistă în credinţa pentru necesitatea, unui minister, al uniunei naţionale. To­tuşi realizarea acestui proect este imposibilă pentru moment, căci­ Parlamentul nu este pregă­tit în­deajuns. Briand a adăugat că această idee trebue să fie ac­ceptată de acei oameni cari în mod logic vor trebui să facă parte din acest minister. Campania antinaţio­nală in Alsacia Lorena Paris. 14 (Rador)__In urma campaniei­ anti-naţionaliste în­treprinsă în Alsacia-Lorena, La­val a luat sancţiuni împotriva semnatarilor manifestului cu ten­dinte autonome. Funcţionarii au fost suspen­daţi şi vor fi urmăriţi. O f­ederaţiune interna­ţională a ziariştilor Paris, 14. (Rador). — Ministrul muncii­ a prezidat prima şedinţă a întrunirei pentru crearea fede­­raţiunei internaţionale a ziariş­tilor. Doumergue a primit pe de­legaţii respectivi.­­ # Evenimentele din Polonia Programul situlu­i guvern Dizolvarea Dietei.—Mărirea preroga­tivelor prezidenţiale D-1 CAZIMIR BARTEL Lucrările Ligei Naţiunilor Geneva. (Rador). — Comisiunea Madame Buge (Suedia). camara­permanentă a mandatelor­ s'a în­trunit la 8 iunie la Geneva sub presidenţia d-lui Van Rees (Olan­da) în a 9-a sa sesiune. Iau parte la lucrările acestei co­­misiuni: d-nii Freire d’Andrade (Portugalia), Sir Frederic Lugard (Anglia), D-1 Merlin (Franţa), Pier­­re Orts (Belgia), Van Bees (Olan­da), William Rappard (Elveţia), Ka (Japonia). Comisiunea a ales ca preşedinte pe marchizul Teodori (Italia) şi ca vicepreşedinte pe d- Van Bees (O­­landa) ; a fixat apoi ordinea de zi care comportă, între altele exa­menele rapoartelor guvernelor mandatare în Noua Zelanda, Ru­­anda-Urundi, Camerunul și Togo francez, Tanganika britanică, Pa­lestina și Transiordania, Nauru și Sud-Estul african. Comisiunea a decis să amâne pentru sesiunea de Octombrie ra­poartele din 1923, 1924 și 1925 asu­pra Irakului, pentru a putea exa­mina aceste rapoarte în­ prezența lui Sir Henry Debba, înaltul co­misar pentru Irak, care n’a putut să vină de data aceasta la Geneva. De asemenea a decis să amâne pentru sesiunea din Octombrie e­­xamenul raportului definitiv asu­pra Siriei pentru 1925 pentru a permite Puterei mandatare de a supune şi rezultatele anchetei a­­nunţate pentru a răspunde anumi­telor chestiuni puse de Comisiune. Comisiunea va avea ocaziunea de a auzi mai mulţi înalţi funcţio­nari ai teritoriilor sub mandat, mai ales pe d-nii Henry de Jouve­­nel, înaltul comisar pentru Siria, care va veni special la Geneva pentru a face înaintea Comisiunea un expozeu asupra situaţiunei,. Marcland, comisarul Franţei la Camerun, Marzoratti, comisarul guvernului belgian la Ruanda-U­­rundi. Symes, secretarul general al înaltului comisar la Palestina, John Scott,, secretarul general al administrațiunei din Tangangka, Carrodus, un înalt funcționar al administrațiunei australiene în Nauru. SITUAŢIA în Ungaria d­oasă, opinia publică este decep­ţionată din cauza menţinerii con­trolului financiar. Stefan Fried­rich, fost preşedinte al Consiliu­lui, a declarat că industria pierde orice speranţă de refacere. Eri s’a ţinut la clubul partidu­lui naţional, adunarea comitetu­lui executiv al organizaţiei din Capitală. Această adunare a fost convocată cu scopul de a înlătura pe d. Gr. Filipescu din frunte şi a­­cestei organizaţii ciare, după de­claraţiile unor­ membri, a târ­ăt partidul în acţiuni primejdioase, dezinteresăndu-se de organizarea lui, candidând în alegeri în alt judeţ, numai din ambiţia de a fi cap de listă. Profitând de lipsa din ţară a d-lui Filipescu membrii partidu­lui naţional din ţară ,au declarat preşedinte de onoare al organi­zaţiei de Capitală şi judeţ, ale­gând în locul lui pe faimosul „procuror al umanităţii“, Dem. Dobrescu. Punându-se chestiun­ea dacă şeful organizaţiei judeţene, d. D. R. Ioaniţescu va primi pe d. Filipescu ca preşedinte de o­­noare, adunarea a cerut ca acest domn să fie tras la răspundere pentru acţiunea lui demagogică şi călcarea disciplinei de partid, dispunând de locurile de candi­daţi de la Ilfov fără autoriza­rea conducerei partidului. Unul din cei prezenţi a adăugat chiar că ceace a făcut d. D. R. Ioani­­ţescu e o ruşine, punând pe lista de candidaţi, pe secretarii săi per­sonali. Se pare, însă, că naţionalii din Capitală s’au trezit cam târziu de o­are­ce d. D. R. Ioaniţescu este ca şi înscris în partidul ţărănesc. Şedinţa comitetului naţio­nal n’ar fi fost atât de inte­resantă dacă s’ar fi mărginit numai la măsurile de organi­zare pe cari Ie-a luat vor. Fiecare orator, care se sim­ţea obligat să vorbească în favoarea „procurorului uma­nităţii”, avea ceva de răfuit şi cu prietenii politici de pâ­nă ori. Cu sau fără asentimen­tul unora din conducători cari persistă încă în a afirma ne­cesitatea proclamărei unei fuziuni cu ţărăniştii, oratorii de la consfătuirea de eri au declarat că vor lupta ca să impună şefilor lor ruperea oricăror legături cu aceşti­ „escroci politici” cari au spe­culat tot ce a fost curent de nemulţumire în opinia publi­că. S’a adăugat că partidul naţional nu trebue să mai greşească a doua oară, re­marcând la viaţa politică pe „toţi aventurierii în frunte cu Stere”. Unul din oratori a venit cu numărul de eri al „Aurorei” în care se vorbea de martirii ţărănişti morţi la Hunedoa­ra. Adunarea naţionalistă a protestat strigând ţărănişti­lor: „hoţii!”. Diferiţii vorbitori, au insistat apoi asupra necesitatei fixărei u­­nei directive a partidului, care până acum a plutit în haos. S-a precizat chiar că partidul naţio­nal trebue să se înrudească de a­­proape cu vechea doctrină conser­­­ vatoare.­­ Trecându-se discuţia la necesi­tatea de reorganizare solidă a partidului, toată adunarea a fost de acord să declare că „VREA UN SINGUR ŞEF ŞI UNUL DIN CEI DOI DE AZI TREBUE SA RENUNŢE la ori ce fel de ambiţii, căci altfel tot partidul se distruge“. Adunarea s’a închis, luându­se hotărârea ca să se ceară de ur­genţă convocarea unui congres, care să rezolve chestiunea şefiei unice. După cât se veac,­­ partidul naţional au reănceput frământă­rile, care păreau un moment po­tolite, provocate şi de data aceas­ta de aceiaş chestiune a şefiei bi­cefale. Toate sforţările depuse de conducătorii acestui partid, de a mastra procesul de descompu­nere care e încă îrn curs, suunt za­darnice. Desfacerea lui în grupu­leţele din care a fost compus este iminentă. Credem că aceiaş hotă­râre vor, lua-o şi membrii fostu­lui partid naţionalist-democrat din toată ţara, cari vor ţine astă seară o consfătuire în Capitală. In ce priveşte raporturile cu ţă­răniştii era de prevăzut că se va ajunge până la urmă la înjurături reciproce, fiindcă dela început cău­dă-Ha dintre cele două parti­de s’a făcut pe baza de înşelăciu­ne, unul dorind sfătuitul cât mai repede a celuilalt. REP. • OMAL „Nici hr fel de legătură cu escrocii politici“ „Se cere convocarea Congresului partidului“ — Şeful organizatei naţionale din Capitală a fost ales d-l DIFERITE STIRI TELEGRAFICE In anumite districte engleze a reînceput reintegrarea ke lucru a minerilor. (Rador). at La Dunkerque s’a declarat ckout-ul general. (Rador). Eri s’a deschis congresul inter­naţional al societăţilor, autorilor si, compozitorilor, dramatici la Paris. Congresiştii străini au mulţu­mit Franţei de buna primire şi au declarat că Parisul este sediul natural pentru schimbul de vederi al intelectualilor, îngăduind per­sonalităţilor străine să cunoască de aproape şi să admire ch­­pul adevărat al Franţei. (Rador). Din Paris ni se comunică după ştire din Teheran că Malalele va forma ministerul. Va prelua resortul internelor. Ferroghi răz­boiul şi Taghizadeh, afacerile stră­ine. (Rador). Ziarul „Chicago Tribune“ anun­ţă descoperirea unei grave afa­ceri de corupţiune electorală la Paris, li (Rador).— Aflăm din­­ Fi­adei fia. (Rador). Ungaria că în afară de presa ofi- -*■ Londra, li.— Aflăm din Man­chester că 300. torcătorii de bum­bac au fost închise pentru o săp­tămână. Douăzeci nu se vor re­deschide înainte de sfârșitul cri­zei carbonifere. (Rador). * lo- I TITULESCU la BUCUREŞTI Primele întrevederi — D. N. Titulescu, ministrul Ro­mâniei la Londra şi delegatul ţărei la Societatea Naţiunilor, a sosit ori în Capitală.­ D-sa a fost întâmpinat în gară de reprezentanţii ziarelor din Ca­pitală, care i-au cerut amănunte în legătură cu sosirea d-sale în ţară. D. N. Titulescu a răspuns zia­riştilor­­că pentru un moment nu poate să facă deeclaraţiuni amă­nunţite deşi ar avea o serie în­treagă de chestiuni de toată im­portanţa pentru România. D-sa a arătat însă, că trebue să vadă mai întâi pe preşedintele consiliului şi pe ministrul de ex­terne, spre a lua contact cu gu­vernul. Numai după aceea d-sa va face o lungă expunere presei. # D. N. Titulescu a lucrat ori după amiază până aseară târziu cu d. I. Mitilineu ministru nostru de externe, exam­inându-se ches­tiunile desbătute la Geneva și toate problemele financiare inte­resând tara noastră. * Azi la orele 4 d-sa va fi pri­mit de d. General Averescu.

Next