Viitorul, octombrie 1930 (Anul 22, nr. 6795-6822)

1930-10-09 / nr. 6803

i I­p­pii I­m ,r­r- liTyflŢgft lWÎEP.WftŢgQ|IAU BULETINUL PE AZI: rr " Miercuri 8 Oct. 1930 Faţă de proporţiile pe care l s-a luat revoluţia din Brazilia, guvernul federal a luat astfel de hotărâri, în­cât să îndreptăţească proclamaţia ministrului justiţiei, care asigură populaţia că în cel mai scurt timp or­­dinea şi liniştea vor fi complet restabilite în ţară. Asigurarea e desigur liniştitoare cu condiţia ca în ziua de mâine să reprezinte o realitate. Şi ca să fie un adevăr o realitate, aceasta depinde fără îndoială mai ales de gradul de gravitate al cauzelor economice cari au provocat începutul de mişcare revoluţionară. Şeful Heimwehr-ului, prinţul Starhemberg, care este azi ministru de interne al Austriei, a făcut ori noul declaraţiuni. D­e data aceasta a vor­bit la Linz. Ca să atenueze efectele primelor declaraţiuni prea mult pro­vocatoare, prinţul Starhemberg a declarat că pune lupta nu în contra social-democraţilor, ci împotriva comuniştilor, adeăugând că Heimwe­­hr-ul respinge de mai înainte cu tărie tr­oarba, deoarece este responsa­bil pentru sângele partizanilor săi. In această formă declaraţiile pot fi şi ale unui ministru de interne într'un stat de ordine; „ precedentele de­claraţii erau insă provocatoare de anarhie. De abia creiat, noul partid numit, partidul statului german“, s‘a şi rupt în două. Grupul tinerilor germani s‘a şi retras din acest partid, in ,,in Germania puneau ass de mari nădejdi înainte de alege­rile generale, cari au dat atât de mari surprize. Totuş întrunirea nou­lui Reichstag se apropie fără să fi ajuns încă la un început de rea­lizare a unui bloc guvernamental. In cazul acesta se va pune întrebarea: guvernul Bruening va realiza oare şi fără concursul noului Reichstag marea reformă de asanare financiară anunţată acum două săptămâni? Este singura problemă mare care se pune în Germania faţă de compozi­ţia noului parlament. » Din New-York se comunică o ştire care desigur va face senzaţie in lumea internaţională. După „Journal of Commerce“ directorii băncilor de emisiune, de acord cu preşedintele „Băncii federale de rezervă“, ar fi decis să se proceadă la revizuirea planului Young şi încă mai curând decât s-ar crede. Si­rtea este un adevăr surprinzătoare şi tocmai din cauza aceasta are nevoe de o urgentă lămurire. De aceea pentru moment nu poate fi înregistrată decât cu titlul de document. UAU ÎNCEPUT suprimările de sinecurişti — Direcţia „educaţiei poporului’' suprimată. — Pe când directorii ministenali şi subsecretarii de stat? Abia a răposat guvernul Maniu şi au început desfiinţările de sinecuri. Astfel comisiunea, care lucrează la ministerul de finanţe, pentru întoc­mirea bugetelor ministerelor pe a­­n­ul viitor, a avut „curajul“ să supri­­me, din bugetul muncii şi sănătăţii, direcţia zisă a „educaţiei poporului“ care cerea o prea mare cheltuială pentru a nu da nimic în schimb. Se ştie că această scandaloasă „di­recţie“ a risipit sute de milioane în sinecuri. Se mai ştie că într’un an n’a făcut nimic pentru „educaţia“ poporului, în afară de un automobil ambulant, inaugurat zilele acestea dar care continuă a rămânea în Ca­pitală, pentru că ţăranii l-ar primi cu pieetre, îndată ce ar şti că e trimis de guvernul naţional-ţărănist. Cu o floare nu se face însă pimăvară. Este neapărată nevoie să se continue cu supri­mările de sinecurişti şi această operă nu poate fi făcută de regimul na­ţional ţărănist care i-a numit. Din viitorul guvern tre­buiesc să lipsească mi­­­niştrii şi subsecretarii de stat fără nici o atribuţie, creiaţi de actualul guvern, numai pentru a plasa par­tizanii. Trebue să lipsească di­rectorii regionali cari în­casează zeci de miloane spre a sta în Bucureşti fără nici o treabă şi în ge­neral întreaga reformă administrativă trebue su­primată pentru a econo­misi 3 miliarde risipite în zadar. Toate aceste necesități de stat nu pot fi înfăp­tuite de regimul național­­țărănist care a inaugurat cea mai criminală risipă. Un guvern serios şi chibzuit trebue să reali­zeze economiile cerute de întreaga țară. Acest guvern nu poate avea nimic comun cu au­torii risipei și jafului de azi.­­ * D-l Maniu — victimă fizică , descoperire a războiului!­­ D. Maniu în expunerea ce a fă­cut-o miniştrilor de ieri, a dat ca explicaţiune a demisionărei sale, faptul că a trecut prin anii grei ai războiului. Noi credem că pe­­vre­mea războiului d. Maniu a fost mai puţin expus, ca voluntar in armata austro-ungară, decât au a­­vut de suferit mulţi din acei băr­baţi politici din vechiul regat cari n’au putut să stea sub steagul unei armate străine. Dacă anii grei ai războiului, ar fi zdruncinat atât de profund să­nătatea d-lui Maniu, ce-ar fi putut să zică aceia ce au trăit în alte condiţii, şi cu alte răspunderi, pe vremea războiului de întregire ? Au demisionat! Eri au sosit la Capitală directo­rii ministeriali Hoisescu, Vasile Rădulescu şi Sauciuc Săveanu. Di­rectorii ministeriali au venit pen­tru a prezenta demisiile lor odată cu retragerea guvernului Maniu. Este singurul act oficial care l-au semnat de la numirea lor şi până azi sefizaţională... — Leacul d-lui I. Cămărâşescu — D. I. Cămărâşescu a făcut o de­cl­ar­aţiune senzaţională la... Slobo­zia. A spus anume că a propus o so­luţie practică pentru rezolvarea quasi-instantanee a crizei de pre­ţuri agricole, cu mari avantagii de perfecţionare, faţă de sistemele un­gare şi poloneze. Deşi, d. Cămărâşescu n’a precizat ce anume soluţie are în buzunar, declaraţiunea d-sale a stârnit sen­zaţie emoţionând pe cei cari l-au ascultat. Desigur că d. Cămărâşescu aş­teaptă să-şi breveteze... invenţia pentru a nu i se contesta paterni­tatea. Reclama d-lui Cămărâşescu ne aminteşte tragi-comedia miilor de inventatori, cari s’au grăbit să-şi ofere aparatele pentru stingerea focului dela Moreni. Sâmbătă, 11 Octombrie, va sosi, la Sinaia, ca un tren regal, M. S. Regina (alarioara a Iugoslaviei. VII ramm Ultima ori telegrafică AGRAVAREA CRIZEI de LUCRU în ANGLIA Londra, 8 (Rader). — Congresul partidului iar Butrist a respins cu 9.803.000 voturi contra 334.000 moţiunea prezen­tată de grupul laburist independent, prin care se blama activitatea guver­nului MadDonald în che­stiunea şomajului. Statistica oficială publi­cată aseară arată că nu­mărul şome­rilor înregi­straţi la 29 Septembrie era de 2.161.698. Această cifră nu a mai fost nicio­dată atinsă. Ea reprezintă un spor de 52.031 faţă de săptămâna precedentă şi de aproape un milion de şomeri mai mulţi decât a­­nul trecut la aceiaș dată. Pars, S (Kadar■). — Eri după amiază s’a răspân D-l BRIAND dit svonul că d-l Briandi ar fi fost victima unui a­­tentat. Svonul este complet lip­sit de temeiu. D-l Briand e nevoit să stea câteva zile în casă, din c­auza u­­nei ușoare răceli contrac­tată la Geneva, pentru reprimarea ravolu­tmviMumuMbiiM­i iWHwam■ mii 11 ţrei în Brazilia Rio de Janeiro, 8 (Rador). — Gu­vernul a luat măsuri extrem de ener­gice pentru combaterea mişcării re­voluţionare. Ministrul justiţiei publică o pro­clamaţie prin care afirmă că guver­nul e susţinut de armată, marină po­liţie şi de organizaţiile naţionale din toate clasele sociale. Proclamaţia afirmă că guvernul va folosi toate mijloacele pe care le­gea i le pune la îndemână pentru a restabili şi garanta în cel mai scurt timp ordinea şi liniştea în ţară. Uzinele „Krupp“ concediata 2.500 lucrători BERLIN, 8 (Rador). — Uzinele „Krupp“ din Essen anunţă conce­dierea a 2.500 lucrători. Direcţiunea uzinelor declară că a încercat să evite licenţierea personalului, in­troducând mai puţine ore de mun­că. Criza economică este însă atât de gravă încât acest sistem nu mai poate fi continuat. Washington 8 (Rador). — In legătură cu catastrofa dirijabilu­lui britanic ,­R. 101“ s’a depus pe biroul Camerei Reprezentanţilor o rezoluţie, prin care guvernul a­­merican este invitat să autorize exportul de gaz heovim, pentru nevoile aeronauticei britanice. In felul acesta dirijabilele bri­tanice vor putea înlocui gazul hidrogen, de care se servesc a­­cum, și vor înlătura altfel posibi­litatea exploziilor. Zile de doliu national în Anglia Londra, 8 (Rador). — Cadavrele victimelor dela Beauvais vor fi ex­puse într’o capelă din Londra, unde vor rămâne în tot cursul zi­lei de Sâmbătă. Duminică diminea­ta, convoiul funebru va străbate Londra, fiind apoi trasportate cu un tren special la Bedford. De aci se va forma un nou cor­tegiu, până la cimitirul St. Georg­­din Cardingon, unde se va face in­humarea. Zilele de Sâmbătă și de Dumi­nica vor fi zile de doliu naţional în toată Anglia. Scrisoarea regelui George V către d-l Tardieu Paris, 8 (Rador). — In cursul cere­moniei funebre care s’a desfăşurat ori la Beauvais*. d. Pyr­ell, ambasade­­rul Marei Britanii a remis primului ministru Tardieu, din ordinul Rege­lui George, o scrisoare prin care ex­primă recunoştinţa profundă a Su­­vennului pentru concursul dat de gu­­vernul francez şi de autorităţile lo­­cale cu prilejul groaznicei cata­strofe. Scrisoarea exprimă de asemenea re­cunoştinţa Regelui pentru iniţiativa luată de primul ministru francez, de a decreta 0 zi de doliu naţional, ară­tând durerea poporului francez şi le­găturile de strânsă amiciţie cari lea­gă cele două ţări Au fost aduse rămă­şiţele pământeşti ale victimelor la Londra Londra, 8 (Danub). — Pe o fui. ţ?n.S­troazeie­ şi o ploaie teren­, pala au sosit astă noapte la Do­­.si,citi­e victimelor catastrofei dirijabilului „R. loi“. La ora 1 noapte, trenul special care le-a transportat de la Dover la Londra, a sosi în gara Victoria. Cu toată ora târzie și ploaia nentreruptă, mii de persoane se aflau pe pero­nul gării. Dis-dimineaţă cadavrele au fost aduse la capela din Wes­tminster City, toată drapată în do­liu. Vineri sicriile vor fi transpor­tate în haliul Westminster al Par­lamentului, unde la timpul său au fost expuse şi rămăşiţele pămân­teşti ale regelui Eduard.. In aceiaşi zi se va celebra un requiem în ca­­tedrala St. Paul, la care Regele Angliei va fi reprezentat de către prinţul de Wales. Sâmbătă sicriile vor fi transportate la cimitirul din Cardington. Familiile victime­lor şi-au dat consimţământul, pen­tru înmormântarea în comun.. Guvernul francez va fi reprezen­tat la funeralii de către ministrul aerului, d. Laurent Eynac. , 1­1 BRIAND victima unui atentat ? Măsuri După dezastrul DIRIJABILULUI „R. 101“ Statele­ Unite permit exportul zului helium -sa- ­ Ultima informaţiu in Guvernul desfrâului financiar, lasă un şomeri în seama calităţii publice Rândurile şomerilor sporesc un chip alarmant . Inconştienţa unor oameni la pro­porţii necunoscute. Este cazul conducătorilor partidu­lui care în doui ani de guvernare au adus ţara la ruină şi la o muche de cuţit de revoluţie. Intr’adevăr, în timp ce situaţia a devenit insuportabilă şi reclamă grabnice măsuri de îndreptare, comi­tetul de direcţie al partidului naţio­­nal-ţărănist, în şedinţe interminabile ce se confundă cu zorii dimineţii di­scută tot faimosul „echilibru de tor­ţe“ ca şi cum numai de acolo ar pu­tea veni salvarea. Pericolul şomajului devine tot mai ameninţător, iar rândurile celor fără pâine sporesc în chip alarmant. Aşa, lia ziua de ori a apărut în faţa ministerului muncii regiunea lucră­torilor tipografi, concediaţi din ate­lierele particulare. Prin monopolizarea tuturor lucră­rilor autorităţilor publice de către „Monitorul Oficial“ în urma faimoa­sei organizări dată de d. Madgearu, Industria tipografică particulară a fost împinsă la ruină şi nevoită să meargă chiar până la închiderea ate­lierelor. Şi în timp ce situaţiunea se agra­vează, ministerul muncii, la solicită­­rile de ajutor ale şomerilor, răs­punde prin deschiderea unui prim credit de 10 milioane lei, pentru în­tâmpinarea cheltuelilor de... recensă­mânt, iar opera d® ajutorare a şo­merilor intenţionează să o abando­neze în mâinile carităţii publice. în­ acest scop se vorbeşte de insti­tuirea unor comitete care să adunţe ofrande şi să organizeze opera de a­­jutorare. Apelul la caritatea publică, în­seamnă apelul la sărăcia publică şi de aceea nu numai pe el se poate bizui guvernul pentru a veni efectiv în ajutorul şomerilor. înainte de a face acest apel, gu­vernul este dator să restrângă chel­­tuelile inutile. Să suspende aplica­rea reformei administrative, să a­­mâne pentru vremuri mai bune ope­raţia costisitoare a recensământului şi să închidă în garaje miile de auto­mobile, cari fac curse de agrement cu rubedeniile şi doicele potentaţilor zil­ei. Numai după ce aceste operaţiuni vor fi aplicate, se poate vorbi de a­pelul la calitatea publică. Convocare Ca urmare şi pentru pu­nerea în aplicare a hotă­rârilor luate în şedinţele Comitetului Central, d-nii preşedinţi ai secţiunilor Cercului de studii P. N. L sunt rugaţi a se întruni mâine 9 octombrie a. c. o­­rele 10 a. m. în localul clu­bului din Calea Victoriei No. 34. Şedinţa va fi prezidată de d-l Vintilă Brătianu. întrunirile regionale ale Par­tidului liberal Conform deciziunii comitetului cen­tral al Partidului Naţional-Liberal, se vor ţine următoarele întruniri regio­nale: In ziua de 12 Octombrie la Craiova, n 19 „ Chişinău, it 26 „ Cernăuţi, „ 2 Noembrie laşi. Vor urma apoi, întruniri la Cluj, Arad, Oradea-Mare şi Timişoara. Manevrele unui regim sfârşit In momentul în care ţara sufe­ră de toate relele ce Ie-a produs regimul nepregătirei şi al imora­­lităţei, se dă de către beneficiarii acestui regim ca o soluţie feri­cită, perpetuare a aceluiaş regim odios şi nefast, sub altă etichetă, dar aceiaş. Ţara a simţit un sentiment de descătuşare, de uşurare, şi de sal­vare, la auzul vestei că regimul nefast s'a retras. A-l continua, sub alte forme, ar fi sa se creadă că este de ajuns, a muta pe d. Halip­­pa de la un minister la altul, ca ţara să fie salvată. Noi credem că combinaţia­ unui guvern Mironescu, este o simplă manevră politică, pentru ca regi­mul ce cade sub povara celor mai grele păcate, să dea aparenţa ca nu se prăbuşeşte. Dar vremurile simt­ grele pen­­tru ca­ să mai fie timp şi loc de aceste combînaţhuni ale interese­lor numai de partid. Foaia martracolă a di-lui Madgearu — Nesupus la mobilizare şi pus în urmărire la 1919 — D. Madgearu a sosit foarte război­nic din străinătate, unde a repurtat cunoscutele insuccese d­e la Geneva. Ministrul-gerant al industriei şi co­merțului declară că va răspunde tu­turor acuzațiilor ce i se aduc prin presă, fie în afacerea Stewart, fie în altele. Pe ziua de astăzi, confratele „Uni­versul“ arată opiniei publice, pe bază de acte şi documente oficiale, cum şi-a făcut datoria faţă de ţară fostul ministru al industriei şi dictator eco­nomic al ex-guvernului Maniu. După patru zile de la declararea războiului, adică la 19 August 1916 d. Virgil Madgearu a fost mobilizat pe loc la partea sedentară, a mini­sterului de războiu prin ordinul ma­relui stat major l0i/916, ordinul de zi 336/916. Urmează diverse mutațiuni, nu dela partea sedentară la partea com­batantă, ci într’o companie de depo­­zit, departe de front. Din soldat-combatant al reg. 51 in­­fanterie, din 1916, ajunge­, sub­ ofiţer de administraţie cl. II de rezervă la 1 Oct. 1917. Sub rubrica „campanii, răni, fapte meritorii, etc. a foaiei matricole, locul e gal­in schimb, sub rubrica destinată dezertărior, nesupunerilor la mobili­zare, condamnărilor, etc. spaţiul e o­­cupat cu următoarea poziţie: „1319, MARTIE 5, DAT NESUPUS LA MOBILIZARE ORDIN DE ZI Nr 1251/919. „1919 IULIE 3, PUS IN URMĂRIRE PENTRU FAPTUL DE NESUPU­­NERE LA MOBILIZARE, CU Nr. 11.535/919.“ Se ştie că in această vreme Româ­nia se efla in stare de războiu cu Ungaria. „Universul“ întreabă pe d. Mad­­gearu: cum şi-a regulat situaţia mi­litară?... Vom vedea ce va răspunde ex-dic­­tatorul economic. Manifeste comuniste în UNGARIA Budapesta, 8 (Rador).— La Stul­­weissenburg s’au descoperit nume­roase manifeste comuniste, conţi­nând atacuri violente împotriva partidului social-democrat. Manifestele adresează apeluri muncitorilor, invitându-i sâ parti­cipe în număr mare la manifesta­ţiile comuniste plănuite pentru ziua de 1 Noembrie. Autorii manifestelor n’au putut fi încă descoperiţi. — —— Războiul civil ia proporţii în Brazilia Buenos Aires 8 (Rador).­­ După informaţiuni pri­mite din Montevideo, Sta­tele Parana, Gogaz şi Mat­togrosso, au aderat la re­voluţie. Rebelii înaintează asu­pra­ localităţii Parana. Aviaţia federală, a in­trat în acţiune bombar­dând palatul preşedinţial şi pr­ovocănd mari pagube şi o foarte mare panică în oraş. Lupte crâncene cu rebelii Buenos Aires 8. (Rador).­­ In­formaţiile primite în ultimul timp asupra evenimentelor din Rio Grande del Sul, arată că un detaşament format dintr’un loco­tenent şi 120 soldaţi, sub coman­da căpitanului Ribeiro, a rezistat mai mult timp sub bombarda­mentul artileriei, înainte de a se preda. Detaşamentul a avut trei morţi şi zece răniţi. Un regiment de cavalerie a fost atacat de un detaşament de 1500 rebeli. Regimentul s-a apărat pâ­nă în ultima clipă, când a termi­nat toate muniţiunile. Comandan­tul regimentului, împreună cu zece ofiţeri şi 280 soldaţi, au reu­şit să treacă înot fluviul Uru­guay, refugiindu-se pe teritoriul Argentinei, unde au fost găzduiţi în cazărmi.­­ 11­­-­ 4 Ultima oră politică WU VA REUŞI sa FORMEZE GUVERNUL Lichidarea completă a actualului regim nefast D. G. G- MIRONESCU D-sa pleacă Sa Sinaia cu un mandat limitat din partea partidului. Informaţiunile noastre s’au ve­rificat întocmai. D. I. MI­HALA­IUL, DEŞI RECOMANDAT DE D. IULIU MANIU CA SUCCE­SOR ŞI GATA SA PRIMEASCĂ MANDATUL DE A FORMA GU­VERNUL, N’A PRIMIT DIN PARTEA M. S. REGELUI MAN­DATUL MULT AŞTEPTAT. D-sa a fost, ca şi d-nii G. Iuniau şi Traian Bratu, consultat asupra situaţiei, dar Suveranul, neţi­­nând cont de recomandarea d-lui Maniu şi de promptitudinea de a se „sacrifica“ a d-lui Mihalache, luând preşedinţia consiliului, „s’a oprit — spre a întrebuinţa ter­menii chiar din declaraţia mini­strului de domenii demisionar, fă­cută ziarelor — „cu privire la per­soana căreia să i se acorde însăr­cinarea formărei cabinetului în împrejurările de faţă, asupra d-lui G. G. Mironescu“. Hotărîrea Suveranului a pro­dus consternare în rândurile na­­ţional-ţărăniştilor şi a prilejuit noui şi interminabile consfătuiri cari s’au prelungit până­­târziu astănoapte. Iată pentru ce d. Maniu a tele­graf­iat ori după amiază d-lui Mi­­halache să vină direct de la gara la locuinţa d-sale.­­ Şeful guvernului demisionar ţi­nea să afle în toate amănuntele modul cum decursese audienţa. * Din consfătuirea de astă noapte a reeşit un lucru : Hotărîrea Suvera­nului nu merge mână în mână cu dorinţa d-lui Maniu. Şeful partidului naţional-ţăranist înţelesese să sprijine un guvern Mihalache şi numai d-lui Mihalache să-i dea întreaga libertate de acţiune de a vorbi în numele acestui partid. D-sa, de obicei evasiv şi echivoc în declaraţiile ce face, afirmase ca­tegoric: „Există în partidul nostru o erarhie firească. Această erarhie împiedică sprijinirea­­în orice condiţii a d-lui Mironescu în acţiunea sa de a forma guvernul“. De aceea, după multe pertractări, d-l G. G. Mironescu a căpătat un mandat limitat din partea partidului, în cazul când va primi din partea M. S. Regelui însărcinarea de a forma »««ami­l Acest mandat limitat priveşte atât compunerea cabinetului cât şi pro­gramul de acţiune al unui eventual guvern Mironescu. In ce priveşte prima parte, d-l Mi­ronescu nu va putea accepta man­datul decât dacă primeşte deplină libertate de a-şi forma guvernul con­form cu indicaţiile d-lui Maniu şi ale partidului. Relativ la un eventual program de guvern, nici un fel de ştirbire a ce s’a făcut şi nici un angajament pe care să nu-l aprobe de mai înainte direcţia partidului.­­ * CU UN ASTFEL DE MANDAT, ESTE UŞOR DE PRESUPUS CAT DE INFIME ŞANSE DE REU­ŞITA ARE D. G. G. MIRO­NESCU. I D. Maniu nu-şi dă, cum se vede, seama de reali­tatea situaţiei. D -sa n’a înţeles că a­­ceasta criză a fost provo­cată de informaţiunile precise, venite din toată ţara, că menţinerea regi­mului naţional-ţărănist poate pr­ovoca grave con­secinţe, că deci constitue o adevărată primejdie. Şi ca atare, că nu-i vor­ba­ de o simplă schimbare de firmă la preşedinţia consiliului ci de o schim­bare completă de regim. Nevoind să priceapă rea­litatea, d. Maniu are încă speranţe deşarate că regi­mul va fi menţinut. Or, ţara are nevoe de soluţii întregi cam­ sin­gure duc la salvarea Sta­tului.­­­Cu păstrarea actualului Parlament, nici o ast­fel de soluţie nu-i posibilă şi viabilă. De aceea, socotind sa­tisfacţia generală cu care opinia publică a primit demisia guvernului Ma­niu şi absoluta imposibili­tate ca regimul de azi să-şi prelungească exi­stenţa, ne exprimăm con­vingerea că d. Mironescu nu va reuşi în misiunea de a forma guvernul, şi că acest regim, definitiv încheiat, va avea numai să răspundă mâine pen­tru situaţia dezastruoasă în care a adus ţara ca şi pentru afacerile necurate şi abuzurile săvârşite in doi ani de guvernare. •** / rele 9 tis tt • Itt Ora^2 d. c MERSUL CRIZEI ~ D. G. G. Mironescu, chemat telegrafic de Suveran a sosit la 11 a. m . la Sinaia. D-sa a fost reţinut, împreună cu d. Cezianu, ministrul României la Paris, la dejun.­­ Audienţa va avea loc la orele 3. d. a. v Aşa fiind, orice indicaţie nouă asupra mersului crizei nu va fi cunoscută decât la orele a. Insă, având în vedere mandatul limitat din partea partidului, cu care d. Mironescu a plecat la Sinaia, şansele de reuşită ale d-lui G. G. Mironescu sunt tot atât de reduse ca şi ale d-lui Mihalache ert. 5 d. * In consiliul de miniştri edrî a avut loc azi la orele 9 a. m. la preşedinţie, d. Maniu a făcut din nou o expunere asupra cauze­lor de ordin personal care î­ au obligat să prezinte Suveranului demisia cabinetului, dezminţind catego­ric că ar fi existat neînţelegeri între d-sa şi M. S. Regele şi că aceste neîn­ţelegeri ar fi dus la demisie.­­ Comitetul de direcţie naţional-ţărănist a fost fixat pentru mâine la 6- 9 dimineaţa, iar consfătuirea majorităţilor tot pentu mâine la orele 4 Senat

Next