Viitorul, octombrie 1930 (Anul 22, nr. 6795-6822)

1930-10-09 / nr. 6803

* . CUM e VREMEA? WOTBWitwi CCTOMBMWW—K'iuu­­­n——«p naTxvmmrm 6° C. în Ardeal — Iarna a început în nordul rabla, ger în munţii Temperatura a continuat scăde­rea în nordul ţării, până sub zero grade în cursul nopţii. Odată cu vântul de NW s înce­put să bată şi curentul rece de NE (Crivăţul) prea de­vreme faţă de anii precedenţi. In timpul nopţii temperatura a scăzut sub zero grade în regiunile deluroase ale Basarabiei. Răcirea pretimpurie a vremii e defavorabilă culesului cu atât mai mult că atmosfera e încărcată cu multă umiditate şi picăturile de apă solidificându-se în timpul nop­­ţii formează bruma. La munte, iarnă pretimpuriu. Bucegii cu toate piscurile lor. O­­mul, Caraimanul, Jepii, apoi Un­ghia Mare, Piatra Mare, Posăra­­tul, Piatra Craiului, Vârful cu Dor, Piatra Arsă, etc. şi toţi mun­ţii Ardealului s’au înveşmântat în albul zăpezii abundente, fapt cu atât mai surprinzător pentru lo­cuitorii munteni amintindu-şi că astă iarnă, în Ianuarie şi Februa­rie, munţii erau goi ca şi în toiul Verii. — 6 grade în Ardeal In regiunea GheorghieniCiuc termometrul minimal al staţiunei meteorologice din localitate a înre­gistrat minus 6 grade C­ ceiaea e o temperatură foarte joasă chiar pentru altitudinele mari la începu­tul lui Octombrie. Gerul de la Mercurea-Ciuc o­­ re­percusiune a iernii grele începută în nordul Europei Curenţii reci de Nord îşi deschid drum în părţile superioare ale at­mosferei, in timp ce zonele infe­rioare ale Troposferei curenţilor de aer cald dela miază­zi. Contra-reacţiunea vânturilor de Sud va readuce însă toamna, lo­calizând începutul iernii numai în regiunile muntoase. * Timpul probabil. Cerul se va menţine senin în cea n­ai mare parte a ţării, presiunea atmosferică fiind în creştere. Cum insă radiaţiunile solare fa­vorizează formarea curenţilor as­­cedenţi, vom avea înourări inter­mitente în partea de SE a ţării, tinzând la formaţiuni de nori stra­tus plafon ş­i ceaţă pe litoralul mării, în sudul Basarabiei şi estul Munteniei, în timpul nopţii. Temperatura în creştere. Vântul va bate de la NW contra SE-FSW. Umiditatea atmosferică se va menţine staţionară la circa 50%. Erupţia Vezuviului Odată cu schimbarea vremii se observă şi fenomene sismice, de­clanşate după părerea astronomi­lor de variaţiunile petelor solare., Vezuviul a intrat în a 6-a zi de erupţie. Staţiunea de radio din Neapole a transmis în cursul nop­ţii ştiri neliniştitoare.. Activitatea vulcanului a crescut în ultimele 24 ore, dar viteza curentului de lavă e moderată. Cutremurul din Persia a fost de gradul 8.5 având epicentrul între Teheran şi Asterabad (port la Ma­rea Caspică). E o resonanţă a cu­tremurului recent din sudul Sibe­riei, distanţa între cei doi epicentri fiind de câteva s­ute de km. ţării.— îngheţ în Rasa­ Ardealului — Economie şi Finanţe 8 OCTOMBRIE SCHIMBUL Pftgin 15.10 Nr. fr.-100 lei 2URICH 3.02/* Hr. stv.o sută lei Bursa oficiala de Devize BUCUREŞTI OFERITE Franci francezi 6.611/5 Lire sterline 817­­/, Dolari 168.35 Lire Italiene 8.821/2 Franci elveţieni 36.72 Franci belgieni 23.48 Coroane cehe 5.­ Schilingi austrieci 23.77 Mărci germane 40.08 Penge ungari 29.47 Fiorini olandezi 68.­Sursa de acţiuni Bucureşti Tendinţa slabă: a­ur..­.. BANCARE: Naţionala optare 6300 ; 275. 300 M. Blank 700 ; 720. Sindic. Ilfov 435. Generala 300. Comerţ Craiova 615; 20. PETROLIFERE: St. Română 490. Petrol Blok 180. I. R. D. P. opt. 145. Cred. Min. (opt.) 315 ; 20. ASIGURĂRI: Generala 1450. NAVIGAȚII: S. R. L. 490 ; 95. SOCIETĂȚI DIFERITE : Reşiţa optate 340 ; 50 ; 55 ; 60. C. Tramv. Buc. 830 ; 26. Com. Loc. Eftine 220. Letea optate 465 ; 70. Mica 420. Bursa fie valori mobi­liare din București Scris. Rurale 45 K ; 45,3/8. Scris. Urb. Buc. 45,7/8. CURS JUBIBLELOR Prețul oficial al cerealelor la Brăila Marti 7 Octombrie 1930 Grâu calitatea I (79—80 kgr. la hl.) cu 2% corpuri străine 350 lei linie port. Grâu calitatea II (77—78 kgr. la hl.) cu 5% corpuri străine 300 lei linie port. Grâu calitatea III (74—75 kgr la hl.) cu 50% secară 220 lei, linie port. Secară (71—72 kigr. la hl.) 3% corpuri străine 160 lei, linie port. Orz (62—63 kgr. la hl.) cu până la 3% corpuri străine 210 lei li­nie port. Orz Moldova (7—8% corpuri străine) 200 lei, linie port. Ovăz (43—44 kgr. la hl.) 3% cor­puri străine 175 lei, linie port. Porumb dinte cal condiţie bu­nă 280 lei, linie port. Porumb corcitură condiţiune bună uscat 270 lei, linie port. Porumb nou 240—265 Iei, linie port. , Fasole comună Moldova 640 lei linie port. Fasole comună Silistra și Mun­tenia 590 lei, linie port. Meri 270 lei, linie port. Mazăre furaj 230—330 Iei, linie port. Răpită sălbatică (5% corpuri strane) 200 Iei, linie port. LIU INCIDENT la conferinţa balcanici gSMtlMHlHWMMF intim« ATENA. 8 (Rador). — Diferitele comisiuni ale conferinţei balcani­ce, au continuat ori dimineaţa, lu­crările. In comisiunea pentru apropierea intelectuală a Statelor balcanice, l. Daniloff, delegatul Bulgariei, a preconizat întemeierea de univer­sităţi populare, pentru răspândi­­rea ideilor adoptate de conferinţă. D-nii Pappadopulos şi Svolos, de­legaţii Greciei, au propus înfiinţa­rea unui institut balcanic, care să tindă la apropierea Statelor balca­nice prin introducerea programe­lor universitare, învăţământul o­­bligatoriu al unei limbi balcanice. După o lungă deliberare, in şe­dinţă secretă a Biuroului confe­rinţei, a avat­ şedinţă comisiunea politică, sub preşidenţia d-lui Pel­la, delegatul României. In cursul acestei, şedinţe, d. Topalovici, de­legatul Iugoslaviei, a declarat că prin discursul său nu a avut, deloc intenţiunea să rănească, suscepti­bilităţile nici unui confrate, dom­nia-sa voind numai să formuleze Ulei generale aplicabile pn toate chestiunile inerente scopurilor ur­­nărite de conferinţă. Astfel stând lucrurile d-sa cere scuze tuturor celor cari au putut să se creadă atinşi de cuvintele sale, declarând că retractează la nevoie, anumite expresiuni rău interpretate, cari sunt datorite cu siguranţă, insufi­cientei cunoaşteri a limb­ei fran­ceze. Preşedintele comisiunii şi-a ex­primat satisfacţia sa pentru mo­dul cum a fost soluţionat inciden­tul. I­. Frassari, delegatul Albaniei, a declarat că ia act de declaraţiu­­niile făcute de d. Topalovici, in partidul Statului din Germania BERLIN, 8 (Rador). — Organiza­ţia „Jungdo“ (asociaţia tineretului german) s’a retras din partidul Statului, pe care o alcătuise înain­te de alegeri împreună cu fostul partid democrat. Hotărî­rea aceasta a­ fost luată, în urma divergenţelor ivite între cei 14 deputaţi din fostul partid democrat şi cei şease deputaţi cari aparţin organizaţiei .,Jungdo“. Presa, comentează această sciziu­ne ca însemnând lichidarea parti­dului Statului. basm mmsr ­­ee — Aniversarea Cehoslovaciei în şcoalele noastre La 28 octombrie este ziua naţio­nală a republicei Cehoslovaciei. Se va sărbători cu acest prilej ani­­versarea restabilirei ca stat inde­pendent a ţării vecine şi aliate. Ministerul instrucţiunii a hotă­rât ca această aniversae să fie cin­stită în toate şcoalele secundare de la noi. In ultima oră de curs din acea zi elevii vor fi adunaţi la un loc unde unul dintre profesori va ţine o conferinţă asupra închegărei sta­tului Cehoslovac şi asupra, trecu­tului istoric al poporului vecin. Blocul de colaborare cu mareşalul Pil­sudski VARŞOVIA. 8 (Rador).­­ Lista candidaţilor blocului de­ colabora­re la guvern, pentru alegerile la Senat, are în frunte pe mareşalul Pilsudski, după care urmează con­tele, Slawek, fost preşedinte al con­siliului şi în fine ca al treilea can­didat pe d. Zaleski, ministru de externe. ­st important congres internaţional la Varşovia VARŞOVIA, 8 (Rador). — Eri a avut loc la Varşovia, deschiderea congresului internaţional al luptei împotriva traficului de femei şi copii, in prezenta reprezentanţilor guvernului, clerului şi a numeroa­se asociaţiuni, precum şi a unui imens public şi reprezentanţi ai presei. D. Wysocki, vice-ministru al ex­ternelor, a urat bun sosit membri­lor congresului şi cel mai deplin succes, in numele guvernului po­lon. S au limit mai multe discursuri de reprezentanţii comitetelor na­ţionale ale diferitelor asociaţii, după­ care şedinţa a fost ridicată, rămânând a fi continuată in cursul după amiezei. Lucrările marellu consiliu al fascism­uîui."* Roma, 8 (Rador).— Marele consi­­liul al fascismului a început pri lu urările sesiunii de Octombrie. D. Mussolini a salutat pe d. Mai­­coni, care participă la lucrările marelui consiliu, petitem prima oară, in calitate de președinte al Academiei Italiei. D-sa a comuni­cat apoi demisia d-lui Turatti, se­cretarul partidului, înlocuirea sa cu d. Gium­atti, preşedintele Came­rei, anunţând totdeptată compune­rea noului comitet de direcţie al partidului. Din noul comitet de direcţie fac parte ca vice-secretari, deputaţii Starace şi Bacei. D. Turatti a făcut o dare de sea­mă asupra unor anumite puncte din activitatea sa, iar d. Gium­atti a vorbit în acelaş sens, adoptând argumentele d-lui Turatti. Marele consiliu al fascismului a­doptat o ordine de zi prin care marele consiliu, exprimându-şi gratitudinea pentru opera fascis­tă realizată de Turatti, în de­cursul celor cinci ani de secreta­riat, salută pe noul secretar al partidului, d. Giumiatti, cu sigu­ranţa că prin activitatea sa pute­rea partidului va fi sporită. A urmat apoi discuţia asupra acţiunii­­viitoare a partidului, înainte de închiderea şedinţei, d. Balbo, ministrul aeronauticei, a in­vitat marele consiliu să se asocie­ze la doliul aeronauticei şi na­ţiunii engleze, pentru pierderea dirijabilului „R. 101“. Consiliul va continua­ lucrările în şedinţa de azi. vn icRUik Preţul de vânzare­­ al spirtului Priaoana contra Ministerul de finanţe a dat ur­mătoarea decizie: Preţul de vânzare, fără taxele de consumaţie, se fixează astfel: Spirtul din cereale, lei 2,io de gr. dai. Spirtul din vin, lei 17 de gr. dai. Ţuică Şi rachiurile naturale lei 13, de gr. dai. Aceste preturi sunt fixate pe timp de 3 luni, de la 1 Octombrie 1030, la 1 Ianuarie 1031. Calculul supra taxelor de 5 la sută şi 20 la sută ad-valorem, se va face asupra totalului ce rezultă din preţurile stabilite prin decizia de faţă, taxele de consumaţie, cum şi taxa de denaturare, acolo unde va fi cazul. CURTEA-MGEŞ SFINŢIRE.­­ Duminică, 5 oc­tombrie cor. s-a sfinţit cu ceremo­nia cuvenită biserica Sf. îngeri de către P. S. Evghenie, înconjurat de un sobor de preoţi. După sfin­ţire, P. S. Evghenie, locotenent de Argeş, a mulţumit, inimosului creş­tin M. Dimitrescu, pentru munca depusă în via Domnului, pentru stăruinţa depusă în renovarea bi­sericii, în urma colectei deschisă de Pr. Dimitrescu. Pr. Topologeanu, a mulţumit deasemen, P. S. Evghe­nie şi d-lui Dimitrescu, care a răs­puns la urmă, arătând că se simte mulţumit că-şi încheie bătrâneţea prin fapta pentru care a lucrat în via Domnului HIROTONISIRE. — Tot Dumi­nică 5 Octombrie cor. a fost hiro­tonisit diacon, pe seama Sf. Epis­copii de Argeş. d. Dimitrie S. Smoureanu, licenţiat în teologie. Hirotonisirea a fost oficiată de P. S. Episcopul Nichita, înconjurat de un sobor de preoţi. In Austria Un nou discurs b« prinţul»? Starhemberg VIENA, S (Rador). — Ministrul de interne austriac, prinţul Star­ti­emberg, a pronunţat,­eri la Linz un nou discurs, mai puţin agresiv însă decât discursul ţinut la întru­nirea de eri a Heimwehrului. Mi­nistrul de interne a declarat: „In calitatea mea de, şef al Heimwehr­ului ţin să subliniez in mod expres că noi refuzăm din principiu de a realiza scopul pe, care o urmărim cu forţa, căci suntem conştienţi că şi situaţia economică actuală, o astfel de metodă nu este, îngăduită. Noi, vrem să luptăm pent­ru recon­struirea paşnică a­ Statului şi a economiei naţionale. Heimwehr-ul respinge cu tărie teroarea, căci este conştient responsabil pentru sângele, partizanilor săi. Heimwehr­­ul urmăreşte să creeze o barieră împotriva bolşevismului, şi cere cetăţenilor să-şi facă datoria la n­ooembrie, dând voturile lor anti­marxiștilor“. uArdealul IS3CaZnR8BBBarefefe* mior“ — In chestia broşurei dala Viena — Am relevat in numărul nostru de eri un articol al „Universului“, sem­nat de d. Ion Russu Abrudeanu, in care se reproduceau anume păreri mai mult decât regionaliste dintr’o broşură apărută la Viena în 1922 și semnată de d. AL Vaida. Dela preşedinţia consiliului s’a co­municat ziarelor o desmintire a d-lui Vaida care a declarat că „bro­şura în chestie, publicată pe timpul Încoronării Regelui Ferdinand, a fost produsul oficinelor maghiare dela Viena, cari uzau in mod frec­vent de falsificări de acest­­e) spre a submina unitatea statului român și a compromite pe autorii Unirei.“ D. Vaida declară că semnătura sa a fost falsificată și «« consideră ea. lomniat. După cum ane luat aet de articolul .,U«ÎTer,u]ui‘ _ «are desigur va lămuri chestiunea. — luăm aet și de desmintirea d-lui Vaida. Nu e mai puţin adevărat insă că atitudinea fruntaşilor partidului na­­ţional-ardeleaese earl s au abţinut dela serbării« Incereaărei la 1112, precum şi Întreaga lor atitudine regionalistă şi de­­repagare a urei împotriva ,re­­găţenilor*’, ca şi politica de destră­mare naţională pe care a dus-o la guvern acest partid. O pot face să nu considere drept autentice păreri ca a­­celea din broşura atribuită d-lui Vaida. Camera de comerţ „To rn'incT­’i si'tsf Sr a""" Ziarul „Ujsag“ află că este imi­nentă constituirea Camerei de co­merţ româno-ungară. Se crede că noua instituţie, de la care se aşteaptă importante reali­zări pentru înlesnirea comerţului între cele două ţări, îşi va începe activitatea positivă încă înainte de finele anului. Profesorul Portner şi edilii Capitalei La Fundaţia Carol, in prezenţa unui select şi numeros auditoriu, din care lipseau tocmai cei ce tre­buiau să fie în primele rânduri — medicii comunali — profesorul Por­­cher a ţinut o interesantă confe­rinţă, vorbind despre modul cel mai practic de aprovizionare cu lapte. Conferenţiarul a insistat în spe­cial asupra pericolului ce-l prezin­tă consumaţia laptelui falsificat şi împrejurarea aceasta ne-a făcut să relevăm oportunitatea conferinţei savantului in oraşul in care nu se verifică laptele pus in consumaţie şi nici nu se Ştie ce este aceia con­fiscare. Iniţial se vede în această pri­vinţă de câţiva binevoitori, profe­sorul Porcher va ţine astăzi la o­­rele 4 o a doua conferinţă, in care va arăta ce trebue să facă muni­cipiul Bucureşti pentru o bună a­­provizionare cu lapte. Tipărit în atelierele „I­MPRIMERISLE NPENJA“, str. R. Poinciré no. 17 (fostă Academie­*).­­ «OM Continua scădere a preţurilor la produsele agricole, face să agrave­ze dezastrele agriculturei noastre. Faţă de teroarea fiscală şi de exe­cutările băncilor, s’a ajuns la si­tuaţia nenorocită ca la sate, kg. de grâu să fie socotit sub 2 lei. După preţul porturilor, preţurile cerea­lelor au scăzut cu peste 51 la sută faţă de preturile din anul trecut. Concurenţa distrugătoare din a­­fară ar fi putut fi combătută cu măsuri luate la vreme în interior. Guvernul să nu fi procedat prin agenţii fiscului la executări bruta­le, c­i în concordanţă cu un sistem de vânzare în comun. N’ar fi trebuit să se distrugă băncile populare şi cooperativele de producţie şi consum care ve­neau în ajutorul micilor agricul­tori. Camerele de comerţ şi cele de a­­gricultură şi-au redus activitatea la încasarea de taxe şi supra­taxe după urma comerţului de cereale, şi au tolerat în schimb cea mai ne­ruşinată speculare a vânzării pro­duselor agricultorilor, de către samsarii de cereale cartelat! Ceea ce se petrece în oraşele de provincie, constitue un adevărat scandal, deoarece comercianţii de cereale în complicitate cu agenţii fiscului şi cu organele administra­tive, plătesc cât vor producători­lor cari vând, strânşi de nevoi. S-a creiat un institut de export şi există o lege a speculei şi o co­misie de aplicare a acestei legi, dar nu intervine nimeni cel puţin pen­tru stabilirea preţului găinei în ra­port cu acel al grâului. De doi ani se face o demagogie neruşinată, cu pretinsul „credit agricol“ eftin, iar între timp s-au distrus şi ultimele mijloace de fi­nanţare a agriculturii, pentru ca să se ia unica posibilitate de sprijin. Disproporţia între preţul produ­selor fabricate şi cel al produselor agricole, provoacă desnădejdia în massele rurale, ce poate avea con­secințe neprevăzute. Datoria oricărui guvern ar ur­ma celui de azi, este de a ameliora această stare dezastruoasă, prin sio­­uţii practice, iar nu prin crea­­țiuni birocratice inutile și costisi­toare pentru stat. Pentru a se vedea modul ridicul în care sunt „ajutaţi“ şomerii, vom arăta că primarul din Albastru iu loc­ să organizeze o cantină — s-a dus la piaţă, la cumpărat, câteva pâini şi câteva kilograme de brân­ză, împărţindu-le apoi şomerilor. Probabil că acest primar socoate că dacă Isus a putut hrăni câteva mii de oameni cu trei peşti şi cinci pâini — poate să săvârşească ace­laş lucru şi un discipol al d-lui Maniu. Şomerii însă ştiu că în timp ce primarul se plimbă cu automobi­lul, iar consilierii încasează zeci de mii de lei diurne de deplasare, — nu se poate face o cantină pentru muncitorii fără lucru. Şi faptul e scandalos. Epidemiile în Capitală In Capitală sunt 271 cazuri de scarlatina, 11 de angină difterică, 28 de febră tifoidă, 6 de paralizie infantilă, 9 de erisipel şi un caz de meningită. In cercurile militare se vorbeşte despre numirea d-lui general Mo­­ruzzi, în postul de inspector gene­ral al cavaleriei. Convocarea consiliului cen­­tral bisericesc , sfârşitul acestei luni se va întruni consiliul central bisericesc. Pe ordinea de zi figurează două chestiuni mai importante. Se vor fixa modalităţile pentru punerea in funcţiune a episcopa­tului român ortodox din America, se va discuta apoi întocmirea re­gulamentului după care se vor face pe viitor alegerile pentru adună­­rie parohiale şi eparhiale, întru­cât la primăvară urmează să se facă noui alegeri pentru aceste a­­dunari. Domnul ministru I. V. Stârcea, Mare­ maestru de ceremonii al Lurtii, a vizitat în cursul zilei de eri pe Excelenta Sa Domnul Char­les Palak­et, ministrul Angliepre­zentăndu-i condoleanțe din partea M. b Regelui pentru doliul pe care-l încearcă Anglia prin cata- 101 a aroazn*c® a dirijabilului R. In ziua de 25 Octombrie au loc alegerile comitetelor locale ale camerelor de agricultură din tară. Ultima zi pentru depunerea candidaturilor este 14 Octombrie, DIN LUMEA POLITICA STIRI si POLEMICI — DELA O ZI LA ALTA PRETURILE DERIZORII a­le CEREALELOR — cauze cari au treterminaE teas- SruS In asrUcuBturâ — Cum se merii! '■'T' La Lugoj magistraţilor regăţeni LUGOJ. — Ziarul „Vestul” care deserveşte capriciile d-lui Bocu şi consorţiu, aduce grave acuzaţii d-lui prim procuror C. Marosin. Vitrinele cafenelelor erau pline cu afişe scrise cu mâna de cores­pondentul de aci, anume, Romu­lus Roşu. Un şir întreg de acuzaţii fără nici un pic de adevăr. Prin­tre altele e şi lovirea de către o fem­ee anume Maria Brantzen, fapt ce nu este adevărat. M’am­ dus la ea, femeea­ era scandalizată Şi cu o acţiune în­ mână de dare în judecată a­ autorului. Ceea ce este mai interesant, e că acest d-l Roşu care reclamă imediata înlo­cuire a d-lui prim procuror, se crede tare în jurisprudenţe şi a­­taca şi pe chestiunea serviciului şi a activităţei d-lui C. Morconi. In rezumat ziarul din slujba pă­timaşilor, cu corespondenţi de teapa lui Roşu, cere darea afară a primului procuror. Un consilier comunist din Timişoara r­a­­fugiat In Moscova TMIŞOARA, 5.—Unul dintre cei mai aprigi comunişti, consilierul comunal Arpad Leinitz, care în mod inexplicabil işi găsise adăpost in arest oraş, nu se ştie din ce mo­tive a găsit de cuviinţă să dispară peste graniţă. Nim­ nu! după ce în timpul mă­celului provocat în Ungaria de Be­la Kun a îndeplinit rolul de adju­tant al fiorosului Sz­amuelly, parve­nise neobservat de nimeni la Timi­șoara unde era reprezentantul unei companii de vapoare și emigrări. Sub paravanul acestei dubioase profesiuni Leinitz a continuat în mod deghizat agitaţiile comuniste până ce în urma alegerilor comu­nale din acest an a ajuns şi consi­lier municipal. Intimidat probabil de ultimele măsuri luate contra tovarăşilor săi ce au refuzat să depuie jurământul de credinţă faţă de rege, cu un transport de emigranţi pentru A­­merica de Sud. Leinitz a trecut gra­niţa şi din Germania s-a refugiat în Rusia sovietică cu destinaţia Moscova. Gh. Severinenu. OperstsiSe de vira»­­ facere Cooperativele vinicole înfiinţate prin noua lege au început operaţiile de vinificare în comun. Ministerul de agricultură a inter­venit pe lângă Banca centrală coope­rativă ca să distribue cooperativelor ultimele sume rămase neridicate de la fondul de rulment. Casa corpului didactic deschi­de un nou Internat, pentru fete Casa corpului didactic va des­chide în curând un nou internat, a­­cesta rezervat exclusiv fiicelor de învăţători, care urmează cursurile secundare în Bucureşti. Căminul ce se va deschide sub numele de „Casa învăţătorilor“ este instalat în palatul nou achi­ziţionat de către Casa corpului di­dactic în bulevardul Independen­ţei. 16, în faţa palatului Cotroceni, şi este o podoabă a arhitecturei Ca­pitalei. Căminul se va deschide la 1 No­embrie, şi se va anunţa la timp toate condiţiunile, prevăzute de că­tre regulamentul de organizare al­cătuit de către minister­ul Instruc­­ţiunei. Cu modul acesta Casa corpului didactic intensifică opera ei de a­­jutorare pentru membrii ei, şi în special pentru cei mai nevoiaşi, a­­dică învăţătorii. 131Î31 După cererea generală Miercuri 3 şi Joi 9 Octombrie ULTIMELE DOUA SPECTACOLE EXTRAORDINARE îndrăgostită cu D-ra MARIA VENTURA I in rolul principal Din cheia făcută de Asociaţia cre­ştină a femeilor române, in ziua de 5 Oct. a* c. a rezultat suma de lei 21.767, care sumă s‘a dat în primire drei Stroeva delegata asociaţiei. D-l Henry August a fost numit sub diretor cl. II în direcţiunea contabi­lităţii din Ministerul justiţiei, in lo­cul vacant. La primăvară se va ţine la Geneva o conferinţă internaţională de apă­rarea vinndui sub auspiciile Ligii Naţiunilor. Au aderat până acum 14 state, între cari şi România. D. I. C.. Teodorescu, a fost delegat de guvern să reprezinte ţara la a­­ceastă conferinţă. Prima societate de navigaţiune cu vapoare prjj Dunăre (D.D.S.G.) aduce la cunoştinţa generală că vapoarele exprese cari circulă între Viena şi Giurgiu vor termina cursele iar în anul acesta după cum urmează: Ultima plecare dela Viena la Giur­giu în ziua de 19 octombrie. Ultima plecare dela Giurgiu la Viena în ziua de 24 Octombrie. Bilete şi informaţiuni la reprezen­tanta generală a societăţii în Bucu­reşti, strada Zorilor Nr. 2, Telefon Nr. 313/05 şi 339/51. Dr. Ştefănescu-Galaţi profesor universitar, boale urinare reîntorcându-se în Bucureşti şi-a re­luat consultaţiile, str. Vasile Lascăr 116. Telefon 231/02, înscrierile la şcoala de ştiinţe de stat, ţin până Vineri 17 Octombrie şi se pot face la secretariatul şcoa­­lei. La 15 Octombrie se va ţine la mi­nisterul instrucţiunii un examen pentru ocuparea locurilor de dac­­tilografie. Candidatele trebue să aibă cel puţin cursul inferior secundar sau studii echivalente. La 20 Noembrie a. c. se va ţine concurs la înalta Curte de Con­turi, pentru ocuparea a două lo­curi de impiegat­ stagiar. Serbările jubiliare ale Universităţii din Cluj Comisia de încartiruire în vederea serbărilor jubiliare ale Universităţii din Cluj, roagă d-nele şi d-nii, cari doresc să li se asigure locuinţă pe timpul serbărilor să anunţe biroul până la data de 18 octombrie 1930, indicând şi numărul persoanelor par­ticipante. Adresa biroului: Dr. Marius Hăn­­gănut şef de lucrări, Clinica Me­dicală, Cluj, Treta Trilft- Ilfov Secţia II a c. c. EXTRACT D. Toan Alexandru Vasile domicn­­iat in Bucureşti, calea Călăraşi Nr. 273 cu petiţia înreg. la Nr. 27054/930, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Ioana I. Vasile din Bucu­reşti strada Labirint Nr. 170 invo­când ca motive: nepotrivirea de ca­racter si insulte grave, iar din căsă- toria lor a rezultat un copil cu nu­mele de Traian şi s-a fixat termen pentru a doua conciliere preziden­ţială la 9 Octombrie 1930. Prezentul extract se va publica prin ziarul „Viitorul" conform art. 285 c. civ. modificat, reclamantul se servește în proces de act de pau­pertate. Grefier: Indescifrabil Dos. 4686/930.­­ „ Nr. 41750. 1930 Octomb. 4. 01/ COM­IS­IA­­ de examinare a candida­­ţilor pentru bacalaureatul agricol Ministerul de agricultură a nu­mit următorii d­ni profesori în co­misiunea de examinare a bacalau­reatului agricol: D. dr. M. Şerban, rector al Aca­demiei de înalte studii agrono­mice, preşedinte şi examinator de Ştiinţele agricole economice şi in­strucţie civică. D. Octavian Ratiu, profesor la şcoala de horticultura gr. II Bucu­­reşti ca examinator pentru ştiin­ţele agricole tehnice. D. Sofocle Mavromatti, profesor la şcoala de viticultură gr. II Chi­şinău, ca examinator pentru ştiin­ţele fizico-chimice. D. N. Gh. Constantinescu, profe­sor la şcoala de agricultură gr. II Roman, ca examinator pentru şti­inţele naturale. D. I. Panaitescu, profesor la li­ceul „Sf. Sava“ din Bucureşti, ca examinator pentru istorie şi geo­grafie. D. Petre Haneş, profesor la li­ceul „Mihai Viteazul“ din Bucu­­reşti, ca examinator pentru limba română. D. Mircea Perieţeanu, profesor la liceul „Gh. Şincai“ din Bucu­reşti, ca examinator pentru limba franceză. Primii 4 domni profesori au fost desemnaţi de către ministerul a­­griculturii şi domeniilor, iar ulti­mii 3 de către ministerul instruc­ţiunii publice şi al cultelor. *a._/ INFORMAȚIUNI Redactor reywatf«abil CONSTANT IM STAN Scandalul Stewart Intre d-nii Manoirescu şi V. Masfgearu — „Dreptatea“ a prins glas. Vorbind de „procesul calomniatorilor" şi „schimbarea moravurilor politiciani­­lor din ţara noastră" tupeul d-lui V. Madgearu apare... D. V. Madgearu poate teroriza par­lamentul demisiilor In alb şi pe d. Halippa bătând cu pumnul in ma­să, sistemul prinde. Încearcă omul a­­cum să sperie cu calomnia. Somăm pe d. V. Madgearu să pre­cizeze cari sunt afirmaţiile calom­nioase. Aşteptăm ca d. Madgearu să aibă timp să citească tot ce s’a scris şi să răspundă; până atunci, luăm act că mai sunt solidari cu d. Madgearu, d-nii Halippa, Manoilescu, Afironescu și Maniu. In ce privasi* p* d. Gafaaeu, d-sa e la subsaeratar da stat. daei a lucrat la risguadaraa parsaaaiă a d-lui Maligpa. Așteptăm au atcltă curiozitate ră­spunsul, d-lui Madgearu la tat •• s‘* stris; mambrii gu­var­nului Stawart sa voi convingă și ai eă asistă a res­ponsabilitate ministerială și că s* pot aplica sancţiuni. In ea priveste raaamandatiuna« fă­­cuti prii minister«! afaaarilor stri iaa, a« asta a simplă formalitate și nu angajează la nimia; da aitfal d Madgearu a daalarat la parlament aă Stawart i-a fost recomandat da d. Tho­mas, ministrul eara sa ocupă cu che­stiunea șomajului in Anglia; ara a datoria pentru d-sa să recomande un antreprenor englez. Guvernul Maniu era însă obligat să știa că Stewart nu avea obiceiul să execute decât „lucrări finanţate da alţii“, să întrebe in prealabil pe Westminster Bank dacă acceptă rolul şi să nu mistifice aparatul legislativ in tot complexul său prin declaraţ­tiile făcute de pe banca ministerială da­r Madgearu. A propos. d. Maniu nu a lămurit Încă cam­ SUnt „membrii principali ai guvernului“ despre cari se pome­­neşte în scrisorile Înaintate de sam­sarul Berlang, Casei Autonome?­­ In ce priveşte pe d. M. Manoi­lescu, pus în ca­uză de d. V. Mad­gearu, suntem informaţi de către cei mai apropiaţi de ministrul comunicaţiilor, că d. Manoilescu şi-a înaintat, două-trei zile după formarea celui de al doilea gu­vern Maniu, demisia pe chestia scandalosului contract Stewart şi că numai insistenţa personală, a d-lui Maniu, obligat la rândul său de d. V. Madgearu, a împie­dicat ca această demisie să devi­­nă fapt împlinit. Aşteptăm desminţirea d-lui Maniu. De altfel, cum se explică comu­nicatul dat de d. Madgearu, de la ministerul de finanţe, acum două luni — comunicat care în reali­tate nu era decât reproducerea textuală a memoriului înaintat de samsarul Berlang ministerului de comunicaţii ?

Next