Viitorul, octombrie 1930 (Anul 22, nr. 6795-6822)

1930-10-09 / nr. 6803

V MEMENTO C­INEM­A-PAPIO Programele zilei de azi Miercuri RADIO 20.45 Conferinţă: 22.10 Concert execu­tat de d. Imre Szántó (pian) şi d. Eu­gen Szántó (vioară). In continuare concert executat de orch. de ţigani Jenő Farkas de la cafeneaua Spolari­­tis. 517 m. VIENA 18.5 kw. 581 kHz. 20 Curs de limba franceză pentru 13-50—14.30 Plăci de gramofon: Mu­. , on„A ” - -------­zică uşoară; 17 Orch. Radio: Uv. la viere; 20.30 Serată de lied-un popula­re a asociaţiei populare germane din Viena; 21.20 Agricultura din Karín­tha» conf. ţinută de Josef Friederich Perkonig; 21 45 Poeziile din Karin­­tia, spuse de Marie Mell, 22.10 Jocul 39* m, BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz. 13 Plăci de gramofon: Muzică sim­fonică. 13.30 Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor­. tr,ur? u® 11_mca franceză pentru 13.50—14.30 Plăci de gramofon: Mu­ .epăI°1Tt­t,nut de Pr°h Louis Ri-Nabucodonosor; Marchetti: Serenadă florentină; Borodin: Rapisodie rusă pe motive din opera Prinţul Igor; Translat­eur: Prima balerină; vals; Joh. Brahms: Partea H-a din sim­fonia I-a; Schumann; Berceuse; Lalo: Cântec rusesc.; 18 D. G. Chiţoiu: în­ceputurile literaturii noastre agri­cole; 18.15 Inf. şi semnal orar; 18.30 Orch. Radio- Moren®: O cină la Suppé, potp.; Beethoven: Adagio sos­­tenuto din sonata op. 27 Nr. 2; Sch­­midt-Hagen: Păpuşa ceaiurilor dan­sante. UNIVERSITATEA RADIO 19 D. Nicolae Dumitrescu, secretar gen. la Min. Muncii: Despre şomaj; 19.20 D. Prof. Em. Antonescu: Drep­tul şi forţa; 19.40 D. maior Ştiubei:­­Aviaţia în pregătire de război; 20 Plăci de gramofon: Muzică românea­scă. •* Program de seară 21 D-na Ana Oxinoi­: Piano; Mo­zart: Variaţiuni în sol major; Seri­abin: Două preludii; Liszt: Taran­tella; 21.30 D. George Fotino: :Voe­­vozi dătători de legi şi datini; 21.45 D. Gh. Drăghici: violoncel; Loeillet: Suită; Cassando: Grave; Schubert: Moment muzical; Cassador: Dans cu variaţiuni; Popper: Menuet; 22.15 D. Vasile Filip: Violină; Wieniawsky: Concert în re minor; Wieniawsky. Poloneza în re major; 22.45­ Infor­­maţiuni. 1. 49 m. ŞCOALA POLITEHNICA 30 w. Orele 17. Plăci columbia. 263 m. MOR. OSTRAVA 10 kw. 1139 kHz. 20.15 Trans. din Praga; 23.15 Noi­­ăţi locale. Cronica theatrală. 287 m. PRAGA 5 kw. 20.15 Informaţiuni, literatură; 20.50 Introducere la concert; 21 Trans din Belgrad, concert; 23 Meteorul, nou­tăţi, sport. 550 BUDAPESTA 20 kw. 545 kHz. 20 Curierul amatorilor de radio. CINEMA CINEMA’ CAPITOL. . ,,Fetiţa de pe Volga1" cu Evelin Holt, Igo Kim, dans rusesc şi muzică rusească, cor ceebru. Jurnal-Capitol. CINEMA TRIANON. _ „Serenada dragostei“ cu Ramon Navaro. La orele 5—3—11. Seara compania Fra­­tellni. CINEMA REGAL. — „Cântecul de­sertului“ cu John Boles, eroul din Rio-Rita, cu Charlotta King și Myr­­na Loy. Completări sonore ș­i jurnal. CINEMA Vox (Eforie)­._Mon Gos­se de Pere (Ce copil e tata) film vor­bit şi cântat în limba franceză cu Alice Cocea, Adolphe Manjou şi Ro­ger Teeville şi o completare colorată Puişorii.­CINEMA BULEVARD PALACE.. .Londra în flăcări“ cu Helen Chan­dler şi John Garrick, film sonor şi cântat. Completări şi jurnal. CINEMA­ FEMINA. — „Numai pe tine te-am iubit“ cu Mady Christians şi Hans Stu­we, film vorbit şi cântat. Completare sonoră Miki la varieteu. CINEMA SELECT. — „Enigmati­cul?" cu Adolphe Menjou şi Clodetic Golbert,­ film vorbit în limba france­ză. Completare, jurnal, muzică și dans Hawaian. CINEMA LIPSCANI. — (închis). CINEMA CORSO. — „Fulgerul Nr. 2329“ cu Lon Chaney, film sonor. CINEMA RAHOVA. — „Sonny Boy“ (Cântărețul nebun) cu Al. Jol­­son și Dovey Lee. CINEMA MARNA. — „Walles, Fe­­ciora din Viln” cu Lya Peethy. Don de tornade din Karintia de George Gräber. Dirijor: Dr. Hans Nüchtern; 23.30 Concert de păci de gramofon. 1412 m. VARŞOVIA 20 kw. 213 kHz. 20. 25 Concert de plăci de gramo­fon; 21 Feuilleton; 212.15 Conf.; 21.30 Concret consacrat operelor lui. Cho­pin: 22 Un sfert de oră literatură; 23 Feuileton; 24 Muzică de dans. 1635 m. KÖNIGSWUSTERHAUSEN 35 kw. 183 kHz. 20 Germana pentru germani; 20.80 Pentru funcţionari; 20.55 Meteorul pentru agricultori. —­­Alvarado şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA MARCONI. — „pat şi Pa­­tachon"1 a căzut şi trupa de reviste Caner­gi Pizone. CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­klin). — „Fetele regimentului" cu Mary Kid, Paul Hellerman, etc. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­piei). „Veronica*" cu Paul Morgan, Hilde Maraff, Paul Reich,­ etc. complectare sonoră. CINEMA’ VOLTA BUZEȘTI. — Să­rutul, sonor cu Greta Garbo. Stan și Bran la Cabaret, comedie vorbită în limba franceză și un jurnal vorbit. CINEMA ROMA. — Șeriful trădat cu Buffalo Bill și o comedie cu ban­dă veselă. CINEMA' FILATROPIA'. _ „Dan­sul diabolic“ cu Gilda Gray, Clive Brook gi o completare. CINEMA1 REGELE FERDINAND — „Cartier Latin" cu Ivan Petrovîci gi o comedie.­CINEMA LENAROD. _ Print sau clev cu Ivan Petrovitch, un jurnal şi o comedie. CINEMA OMNIA­. — „Fata din A­­merica" cu Any Ondra. Orchestră simfonică sonoră. CINEMA TOMIS. Călăraşi, 111. — „Samson şi Dalila“ (Dalila moder­nă) cu Maria Corda. CINEMA TRIUMF. — Fraţii de ar­me cu William Boyd Mary Astor şi o completare. VIITORUL L ITERE-ARTE — BW—mmsmmmmtmamsrag — WMBKBHBBmgllWWMWWW ——M TEATRU-MÜZiCA BE3 V PREMIERE i2i*£Eáü TEATRUL MARIA VENTURA. - „îndrăgostita“ piesă în trei acte de Porto Riche­ ricirea cu propriile sale mâini. Ea nu ştie că dragostea este o artă foarte grea. Michel — soţul este singurul bărbat din ,,teatrul dragi­stei“ care nu-şî înşeală ne­vasta. Ceea ce preferă el, soţiei sale, este munca şi ştiinţa. Cu Reprezentaţia de aseară însemna „Îndrăgostita“ e povestea a două un soi de comemorare a mortei inimi cari se adoră şi se sfâşie una pe alta. Germaine îşi distruge fu pe scena roma­nul Porto-Rich­e,­nească. cea mai înţelegătoare şi subtilă interpretă a „teatrului dragostei“ d-ra Maria Ventura a reapărut în teatrul ce conduce, în marea ei creaţie a Germaniei din „îndră­gostita“. Cu acest prilej, d. Ion Marin Radoveanu a ţinut o cuprinzătoare cuvântare asupra locului ce ocupă Porto Riche în literatura drama­tică franceză, „îndrăgostita“ este o piatră din cele mai solide şi mai cristalizate din care e clădit imensul monu­ment al limbei franceze. Autorul ei este fără îndoială, moştenitorul legitim al lui Racine fiindcă nimeni de la autorul Art­­hromacei şi Iphigeniei nu a scris despre dragoste cu o mai sigură şi o mai crudă competenţă ca Porto Riche, autorul „Îndrăgosti­tei“ al „Trecutului“ şi al „Omului de altă dată Racine a fost omul care a des­coperit şi dragoste, cele mai mici nuanţe şi supremele brutalităţi. Cu Racine, dragostea a pierdut mult din prestigiul ei şi numai geniul lui Porto Riche poate da un frate nemuritoarei Phedra. Cu dânsul dragostea reînviază. Porto Riche este necontestat maestrul teatrului modern, fiindcă de la prima reprezentaţie a „Indră­gostitei“ care a fost un mare eve­niment ş­i o dată însemnată în isto­ria teatrului, nu este autor drama­tic, care să nu se fi inspirat din acea piesă, şi nu e scenă, sau act mai bine construit care să nu da­torească ceva acestei comedii ge­neratoare, care, cu toată lunga ei posteritate, a păstrat strălucirea şi îndrăzneala tinerelei. Procedeul întrebuinţat de Porto Riche și teatrul său, îl regăsim la autorii cari îl urmează — evident tempe­ramentele diferite­ — la Bataille la Bernstein, la Geraldy și la încă mai tinerii Jean Garment și Paul­­Ragnal. Procedeul constă în dega­jarea personagiilor prime, supre­­siunea totală a rolurilor epizo­­dice, concentrarea acţiunei numai între „dramatis personae“, care se luptă, discută între densele, între­buinţând un dialog repede, uşor legând, frază cu frază, ca şi cum ar fi o povestire continuă, un dia­log plin de adevăr.­ Frazele şi re­­plicele se gravează în mintea spec­tatorului atât sunt de familiare şi de definitive. Unele din ele au parfumul poeziei, altele se înfig în­tre et ca vârfurile de cuţit. Cât spirit, în dialog, câtă cruzime, câtă sinceritate, câtă durere ome­nească, câtă duioşie, câtă dragoste câtă viaţă ! Teatrul contimporan îi datoreşte lui. Porto Riche tot adevărul său profund omenesc, şi în tot ce se scrie acum ca teatru al dragostei se simte influenţa lui Porto Riche. PAUL I. PRODAN „Să vezi şi să nu crezi!" este su­gestivul titlu al revistei d-lor Nicon- Nican-Vikîn, care se va reprezenta pentru prima oară astăseară la Tea­trul Elite (fost Frascatti). „Să vezi şi să nu crezi'­ e scrisă în 2 acte şi 18 tablouri şi tratează toate chestiunile arzătoare la ordinea zi­­lei, brodate pe cele mai en vogue me­lodii. In fruntea distribuţiei, figurează apreciata vedetă Silly Vasiliu, care cu această ocazie va crea cele mai noui schlagere muzicale. Apoi figu­rează tânăra şi talentata Colcile Gri-Comitetul judeţean al partidu­lui naţional-liberal, a fost convo­cat Sâmbătă 4 octombrie, orele 10 dim., pentru a se aduce la cu­noştinţă noul program al partidu­lui. întrunirea a avut loc în grădina caselor d-lui avocat G. G. Toma­­ziu, fost deputat şi actual senator, participând în afară de fruntaşii partidului, şefii organizaţiunilor comunale, şi un foarte mare nu­măr de săteni. D. I. I. PILAT, fost deputat şi preşedintele partidului naţional-li­­beral din Dorohoi, a expus pe larg noul program, care a fost alcătuit în spirit profund democratic, îm­brăţişând toate problemele care interesează atât clasele sociale, cât şi nevoile fiecărei ramuri de pro­­ducţiune şi­­de activitate, dând so­luţiile cele mai potrivite pentru a­­meliorarea nenorocitei stări de lu­cruri de azi. Nu este operă mare înfăptuită în această ţară, fără ca partidul naţional-liberal să nu fi contribuit la ea. Cele mai multe sunt realiza­te de acest, partid. Expropierea şi votul universal sunt reformele de căpetenie cu care ne mândrim. Pe baza noului său program, par­tidul liberal revindică puterea, a­­sumându-şi întreaga răspundere a situaţiunei, pentru a scoate ţara din impasul nenorocit în care se găseşte astăzi. D.. NICU STOIANOVICI, fost prefect, vice-preşdintele organiza­ţiei liberale, a făcut un sugestiv, tablou a situaţiei disperate econo­mice în care a fost adusă ţara de cea mai nepricepută guvernare pe care am avut-o. Oamenii au sărăcit şi au ajuns la sapă de lemn, vânzându-şi pă­mânturile pe preţuri de nimic. Dar nici comerţul şi industria nu ştiau mai bine. Şi aceste ramuri de avuţie şi producţie au fost aduse de guver­nul Maniu în stare de ruină, prin lipsa de măsuri chibzuite şi folosi­toare. O reacţiune puternică şi neîn­târziată se impune pentru salva­rea ţării. * i i 11 ,­­ D. ŞTEFAN SCRIBAN, fost pri­mar, a evocat figurile măreţe ale K­isam/TA- n n-ar a ta­i ... conducătorilor partidului naţional GLORIA. - -„Potopul" liberal, singurul partid de guver­­n­am sonor cu Dolores Castello şi p­­ământ care a dovedit pricepere şi capacitate în conducerea trebilor publice. Fruntaşii acestui partid au fost pururea cei mai destoinici şi pri­cepuţi sfetnici ai Tronului. , D- G. G. TOMAZIU, senator, vi­­ce-preşedintele organizaţiei libera­le din Dorohoi, spune că ne apro­piem de atacul suprem. Tot ce este, conştiinţă şi suflare curat liberală, tot ce este soldat devotat al acestui glorios partid, să se considere mobilizat, răspun­zând la chemarea noastră. Să fim gata de luptă şi victoria va fi a noastră. La sfârşit d. Pillat a dat citire următoarelor telegrame: MAJESTAŢEI SALE REGELUI CAROL AL IMea W*. • SINAIA Organizaţiunile naţional libera­le din judeţul Dorohoiu, întrunite în comitet plenar în oraşul Doro­hoiu pentru a lua cunoştinţă de programul partidului, transmit Majestatei .Voastre sentimentele toate acestea el izbuteşte să arun­ce pe Germaine, umilită, în braţele unui prieten şi să provoace drama cea mai grozavă. Şi cu tot irepa­rabilul care s’a pus între ei, Mi­chel iartă, fiindcă simte că el e vi­novatul, pentru că el nu a fost pentru Germaine, ceea ce ea, înţele­gea şi aştepta ca să fie el, adică, bărbatul ei, exclusiv al ei, omul, care să­ nu se gândească decât la ea şi să nu se ocupe decât de ea. Germaine e şi ea vinovată, de a fi exasperant­ă de drăgăstoasă, ne­­trăind decât pentru dragoste. A­­mândoi sunt de plâns. El este un sincer egoist, ca o pasionată ex­cepţională. ,,Îndrăgostita“ este şi va ră­mâne de a pururi una din cele mai frumoase pagini din evanghelia­ dragostei. D-ra Maria Ventura şi-a regăsit marele ei succes, în rolul German­iei, fiind cea mai strălucită in­terpretă a acestui rol de la Réjane încoace. Partenerii d-rei Ventura simt, astăzi d. G. Vracea care în rolul soţului a avut multe momente convingătoare şi d. Cazaban, pen­tru care importantul rol al lui Pascal este covârşitor. Spectacolele de azi TEATRUL NAŢIONAL. — Intru Cezar. TEATRUL MARIA .VENTURA.­­îndrăgostita. TEATRUL REGINA MARIA. — An­samblul Max Reinhardt. Die heilige Flamme. La marele matineu familiar şi şcolar ce se va da la Circul Kludsky Joi 9 cor, orele­­ d. a., va asista şi A. S. R. Marele Voevod Mihai, însoţit de Majestatea Sa Elena. Programul va fi excepţio­nal. Teatrul Naţional Astăzi, Miercuri, 8 Oct. cr­. Tea­trul Naţional reprezintă ,,Iuliu Ce­zar“ de Shakespeare, cu d-nii G. Ci­prian, N. Bălţăteanu, G. Calboreanu, A. Pop Marţian, d-nele: Agepsina Macry, Sora­na Topa. * Joi 9 Oct. ort. Teatrul Național re­prezintă în matineu pentru a 60-a oară ,,Muscata din fereastră1' de d. Victor Ion Popa, iar seara „Flacăra sfântă'', cu d-nele: Maria Filotti, Ec. Nitzulescu, Puia Ionescu. d-nii: N. Bălţăţeanu, V. Valentineanu, G. Calboreanu. Teatrul Regina Maria In matineurile cu preţuri reduse de Joi 9 şi Sâmbătă 11 crt. se va juca la „Teatrul Regina Maria“ inepuiza­bilul succes „Étienne“ cu creatorii rolurilor. Astăseară are loc la teatrul ,,Re­gina Maria“ prima reprezentaţie a ansamblului vienez de la „Theater in der Josefstadt“ sub conducerea marelui regizor Max Reinhardt. Se va reprezenta puternica pie­să, „Die heilige Flame“ a lui W. S. Maugham, dramaturgul englez a­­tăt de la modă. Rolul bătrânei mame va fi jucat de Frieda Richard, care l-a creiat la Viena şi Berlin şi care va fi re­velaţia serei. Restul distribuţiei este complec­tat cu cele mai proeminente nume ale teatrelor lui Reinhardt: Thi­rig, Delius, Wessely, Paust, Loef­­fler, Jaray, Iwald. Mâine seară, ansamblul joacă o comedie inedită a autorului „Şoa­recelui de biserică“ Ladislau Fo­dor, intitulată „Die Fuellfeder“ (Tocul rezervor), Teatrul „Elite»­ goriu, d-ra­ Mia. Apostolescu, pe de­butul căreia se pun mari speranţe şi nepreţuita d-nă Jeana Doljan. Ro­lurile masculine vor fi interpretate de d-nii Costică Toneanu, Ionel Ţă­­ranu, Gh. Bâd­ăşanu, prof. Willy, Lo­renz Glodan, Doinaru, etc. Decorurile sunt lucrate de pictorul Rhol Lofer iar la pupitru e maestrul Vermont. Toate locurile sunt numerotate. Cortina se ridică la orele 9 seara pre­cis. Conferința d-lui Cha­puisat D. Edouard Chapuisat, directorul ziarului „Journal de Généve", mem­bru corespondent al Academiei Ro­mâne, va ţine in limba franceză la Fundaţia Carol I, în ziua de Vineri 10 Octombrie orele 18 o conferinţa despre. ..Instituţiile de la Geneva." Bibliogris în­ Junimea literară, anul XIX, Nr. 5—8, cu următorul cuprins: Ion I. Nistor, Zece ani de la moar­tea lui Gheorghe Tofan; Tr. Cante­­mir, Sub seară; Vasile Gherasim, Turnul din Soroceni; Aurel Cerna, Voiu mai veni; Liviu Marian, Polio­­grafia lui B. P. I-Iasdeu; George Voe­­videa, Peisaj cubist; Z. Criţanu. Din poezia lui Pascoli; V. Fulger-Dan, Linişte; Dragoş Vitencu, Vesperale; T. Grosu, Singură; Traian Chelariu, Vâslire'n noapte; Traian Chelariu, E seceriş...; Karolina V. M. Şesan, Toba lui Moş Foltyn; Traian Che­lariu, Rugă pentru o sămânţă de grâu; George Voevidca, Epigrame; Sil, Note banale despre „Gustul pu­blicului“; N. Roşea, Amurg etern; Lucian Predescu, Contribuţiuni la istoria literară; Traian Chelariu, Acord; M. Străinul şi N. Pavlovici, Din carnetul d-lui Boja; Aurel Cer­na, Cântec; I. Zugrav, O cronică pa­rohială evanghelică din 1902; T. Ulmeanu, Bibiografie; Eug. Polion­­ţu, Plastica sezonului trecut; A. V. Sânger, Ploae; Karolina V. M. Şesan, Note bio-bibliografice despre Svato­­pluk Cech; Samuel Ioneţ, Multe zic; Ion I. Nistor, George Popovici către Constantin Berariu, Dragoş Vi­tencu, Savantul Omega; V. Morariu, A. L. şi E. Pohonţu, Cărţi; Bibliograf­ ­ie.---------------•»•©»•»■ ------­ lor de devotament neclintit faţă de tron şi dinastie. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-Iea. , Preşedintele organizaţiei­­ partidului naţional din Dorohoiu ION PILLAT D-lui VINTILA BRATIANU Comitetul judeţean întrunit în complectul lui a luat cunoştinţă cu­­mare însufleţire de programul partidului şi cu acest prilej vă re­­uneşte întreg devotamentul păşind cu energie la lupta de înfăptuire a marei opere de refacere naţio­nală. Pilat, Tomaziu, Stoeanovici D-lui ION DUCA BUCUREŞTI Comitetul judeţean întrunit azi constată în primul rând că n’a su­ferit modificări prin dezertiune şi păşind la lucrări a luat act cu în­sufleţire de semnalul luptei care să pună în măsură executarea în fapt a programului partidului me­nit­­să salveze ţara. Pilat, Tomaziu, Stoeanovici înmormântarea lui Dimitrie Tăzliusnu Nous c­amons Et proclamons, Qua „Diamond“ Est le meilleur des rasoirs DOMNILOR! Nu vă mai radeţi la frizer! Acasă vă costă numai UM LEU RASUL cu lama „Diamond" care se vinde cu 12 lei lama şi vă asigură între­buinţarea de 12 ori. NU VĂ LĂSAŢI induşi in eroare! Cereţ numai lamele de ras !ÍCdiaQínO Rí biVíSrD Sunt cele mai bune, fabricate din cel mai fin oţel suedez şi se găsesc de vânzare pretutindeni. AMBROSLFISCHERftCO AIUD-JUD-ALBA Catalogul general de Viţe alto­ite, Viţe americane, Pomi, Arbori de alee, Trandafiri etc. să trimite la cerere gratuit Dr. Const. Mihăilescu Chirurgie-genito urinare Consultaţiuni 4—8 p. m. Str. Basarabiei No. 1 (Piaţa Buzeşti) L AAA AAA A VITE ALTOITE port altoi $1 butaşi cu ră­dăcini livrează din soiurile cele mai cunoscute, in calitate cea mai bună ga­rantat soiuri autentice . Fr. CASPARI-Medias catalog gratuit SPECIALITATE „NEUBURGER“ r «r yy t t t ^ DOCTORUL Const. D. Sadulescu Consultaţiuni 2V2—6 Str. Maria Rosetti 20—Telef. 223/10 înmormântarea regretatului D Tăzlăuanu, fost preşedinte la înal­ta Curte de casaţie a avut loc eri, după amiază la cimitirul Bellu, în mijlocul unei imense asistenţe compusă din foşti miniştri, înalţi magistraţi, avo­caţi, profesori, mi­litari, etc. S-a oficiat un serviciu religios, răspunsurile fiind date de corul bisericei Popa Tatu. D. Mladoveanu, în numele înal­tei Curţi de casaţie, a relevat ma­rile însuşiri ale defunctului, care s’a distins prin multiplele sale ca­lităţi. A fost înzestrat cu o cultură juri­dică foarte întinsă. Personalitate proeminentă, s’a bucurat de multă autoritate printre juriştii de sea­mă. D. Traian Alexandrescu, în nu­mele baroului de Ilfov, a deplâns moartea marelui jurist Tăzlăuanu. Cu el a dispărut una din cele mai senine figuri ale jurisprudenţii ro­mâneşti. Tăzlăuanu a fost un mare judecător prin cultura şi cugeta­rea lui. D. prof. univ. MARIN ŞTEFA­NES­CU, preşedintele asociaţiei „Cultul Patriei", a spus că Dimi­­trie Tăzlăuanu a fost o pildă a magistraturii române, o icoană a dreptăţii. D. Stoicescu, în numele direcţiei „Băncii Româneşti“, a arătat că această instituţie este crud încer­cată prin dispariţia lui Tăzlăuanu. Solemnitatea de la Palatul justiţiei înalta Curte de casaţie a fost convocată ori în secţiuni unite în şedinţă solemnă de doliu, pentru comemorarea lui D. G. Tăzlăuanu. D-nui prim-preşedinte Oscar Ni­­culescu, procuror general Stambu­­lescu — în numele magistraturii — şi I. Birnberg în numele baroului, au făcut elogiul defunctului. Şedinţa a fost suspendată apoi în semn de doliu timp de 10 mi­nute. GALAȚI. — Astă noapte la orele 3 a izbucnit un puternic in­cendiu în str. Locomobilei No. 7 la proprietatea d-lui Nicolae To­­liș. Focul a luat naștere în podul unei odăi părăsite. Flăcările s’au întins cu repezi­ciune cuprinzând toate clădirile învecinate. La întinderea dezas­trului au contribuit vântului lipsa de apă. Scânteile şi bucă­ţi de lemn erau purtate de vânt şi a­­runcate la mari distanţe. Toate posturile de pompieri au fost la faţa locului. La un moment dat focul ame­ninţa atelierele C. F. R. Imediat pompierii au început lu­crările de localizare a incendiu­lui. A fost distruse 20 de clădiri. Zeci de familii au rămas pe dru­muri. Parchetul a dispus arestarea proprietarului Nicolae Teliș, care însă la izbucnirea focului a dis­părut. După 7 ore de muncă, pompierii au reușit să stingă focul. Trei dinte proprietarii sini­straţi sunt asiguraţi. Ceilalţi, în majoritate muncitori la C. F. R, nu sunt asiguraţi. * MANIFESTAŢIA Naţional-Liberală din Dorohoi “ Societatea „Principele Mircea Reprezentaţie de gală organizată de Societatea „PRINCIPELE MIRCEA“ la TEATRUL NAȚIONAL cu filmul Casei „GAUMONT“, „FIQARO“ inspirat din cele trei piese ale Iul BEAUMARCHAIS: „BĂRBIERUL dm SEVILA» „NUIIT^I Bui F.fSMK©» „M&ME VINOVaTA.» CU: MARIE BELL, Societară Comediei franceze, ARLETTE MARCHAL,ERNS­T VAN DUREN, GENICA MISSIRIO în rolurile principale. INTRAREA GENERALA 10 lei De ÎNCHIRIAT pentru BIROURI APARTAMENTUI. DE LA ETAJUL I DIN PALATUL SINDICATULUI ZIARIȘTILOR DIN BUCUREȘTI Str. Gogu Cantacuzino 2 colt cu Bd. Carol, Compus din: zece camere-birouri, trei săli mari, antreuri de serviciu, closete și trei lavabouri. Doritorii se vor adresa la Cancelaria Sindicatului Ziariștilor din palatul Sindicatului în orice zi de lucru între orele 4 — 6 p. m. Apartamentul se poate vedea în orice zi de lucru adresându-se intendentului sau portarului. DIN MISTERELE SERAIULUI (înfiorătoarele tragedii din hare«­murile sultanilor) DO­CU­MENTUL FURAT 4. (O senzaţională afacere de spionaj) 1 CONCURSUL DIN GALVESTON Cum a decurs concursul. Noui fotografii». INTEVIEW CU UN ELEFANT (Mărturisirile lui Tomy cel mai sim­patic pachiderm.) CÂNTECUL ST­RI­GOIUL\l (O înfiorătoare aventură a detecti­­vului Trevor Gex.) CÂNTECUL NAŢIUNILOR 800.000 (ei premii FRUMOASELE TRECUTULUI Femei celebre pentru frumuseţea lor CONCURSUL DE FRUMUSEŢE IN SLUJBA ECRANULUI Zece mii lei premiu pentru recordul român de dans.* Străzile Capitalei cu sectoarele lor,» Jocuri distractive,* De vorbă cu cititorii,» ME» MORIILE LUI LON CHANEY,» Omul cu şapte vieţi,* Ao * _ tuaiităţi din ţară şi străinătate, etc. 'apărut în TVp. 193 al excelentei reviste : Uois&ratat De vânzare pretutindeni Preţul 1© Le Un cartier in flacări la Galaţi Douăzeci de clădiri mistuite de Soc­ o­ra MARIA VENTURA 111 Cartea cu juraţi de Ilfov a ter­minat ori desbaterile în procesul crimei făptuite de acuzaţii Her­man Schwartz şi David Guttman asupra soţiei celui dintâi Carolina Schwartz. După lungă deliberare, juraţii au adus un verdict afirmativ la întrebările de culpabilitate puse de preşedintele Curţii, în baza că­ruia Herman Schwar­tz a fost o­­sândit la muncă silnică pe viaţă, iar David Guttman, la 10 ani mun­că silnică. .­ ... Afacerea Tischler Se ştie că ministerul spre a tranşa un întârziat litigiu referi­tor la imensele domenii împădu­rite aparţinând grupului Mauriciu Tischler, Adalbert Bürger şi soţia din Cluj,­­ numise doi inspectori ca experţi ai cauzei. Actele exper­tizei lor urma să slujească jude­căţii comitetului agrar ca piese de documentare, în desbaterea cereri­lor de revizuire a exproprierii do­meniului în litigiu. Cei doi experţi însă, în loc să cerceteze la faţa locului, s’au mul­ţumit să întocmească raportul pe baza unor statistice tipărite. Iar raportul astfel confecţionat, l’au predat comitetului agrar. Or, s’a întâmplat că cifrele ex­perţilor — dovedite în urmă a fi cu totul eronate — să determine o decizie în favoarea grupului peti­ţionar. Ancheta judiciară, din Cluj i-a găsit vinovaţi de escrocherie şi fals în acte publice şi i-a pus pe ambii sub urmărire penală. După scurte cercetări afacerea s’a trimis însă în Capitală — prin declinarea competinţei — spre a fi continuate cercetările de d. jude­­instructor Stănescu al cab. 7. Parchetul, chemat să examineze dosarul afacerii şi să avizeze asu­pra acţiunei publice, a pus ori con­­cluziuni de neurmărire, în cauză, constatând că nu există nici un fapt penal imputabil experţilor. Afacerea bornelor D. jude-instructor Stănescu a continuat ori cercetările în aface­rea bornelor şi traficului de la do­menii. Au fost interogaţi trei dintre cei puşi sub urmărire penală pentru trafic de influenţă. Primul, d. doctor Alexandru Co­­maniţa din P.­Neamţ — învinuit că ar fi încasat 30 mii lei spre­ a asigura urgentarea resolvării afa­cerii composesoratului Borsec — a tăgăduit primirea sumei. A recu­noscut însă că a intervenit la mi­nister în acest scop, dar în chip cu totul „graţios". Al doilea d. Horia Tăriceanu a recunoscut că a intervenit dar a tăgăduit cointeresarea sa la afa­­cere. In fine, al treilea, Tiberiu Oprea Vornic, a recunoscut că a dobândit dela d-rul Dobrescu aprobarea a­­facerilor în chestiune, dar pretinde că n’a avut nici un moment rol de traficant ci cel mult de mituitor. Cercetările continuă. J * ——».tg « ------­ Crgiikfi jygid­eri Procesul crimei din str. Loot. P. Carp - Verdictul .

Next