Viitorul, iulie 1937 (Anul 29, nr. 8839-8865)
1937-07-22 / nr. 8857
ANUL XXIX No. 8857 6 pagini 2 lei P. Joi 22 iulie 1938 ABONAMENTE REDACTIA si ADMINISTRATIA In TARA In STREINATATE — BUCURESTI — Director: N. MAXIMAi fun • « 0 • • 600 Lei Un an • • • • • 1400 Lei Strada R. Poincaré 17 Şase luat • • » 300 „ Şase Iun! • • « 700 „ TELEFOANE Trei Iun! • , • • ISO „ Trei luni • • • « 350 » Direcţia 3.09.69 — Redacţia şi Adminis. ! ,'onon InstitutTun! publice şi particulare Lei 1000 anual • Taxa poţtală plătită Tn numerar, conform aprobării Dir. C-rale a Poftelor No. 137.282/926 DECEHIII DELfl MOARTEA REGELUI FERDINAND I iniiim ■mu muiiiiiiiiiimimmbmmbmbwmwmbmbmiiiimm Trecerea celor zece ani dela moartea Regelui Ferdinand I ne dă ocaziunea ca într’o perspectivă istorică, — desigur, nu prea lungă, dar destul de bogată în evenimente politice și sociale, — să avem o imagine completă şi o judecată obiectivă asupra marelui rol pe care marele Suveran defunct, l-a ţinut, cu o înaltă demnitate şi cu un nepreţuit folos, pentru neamul românesc. Regele Ferdinand se urcă pe tron în momentele când războiul mondial izbucnise şi când se punea fundamentala problemă, dacă trebue să mergem cu puterile centrale, de cari ne lega un tratat de alianţă, sau să mergem pe direcţia marilor noastre idealuri naţionale, către care ne împingeau şi inimile şi mintea. Regele Ferdinand, — şi aci se dovedeşte marea sa concepţie istorică ca şi inima Lui de strălucit exponent al idealurilor naţionale, — n’a ezitat, o clipă, de a trage sabia şi a intra cu tot avântul eroic, în decisiva probă de foc a războiului. In inima Sa mare, n’au sălăşluit, nici o clipă îndoiala şi ezitarea. El a mers pe linia dreaptă, conştient de toate riscurile şi de toate pericolele, şi secondat de credinciosul Său sfetnic Ion I. C. Brătianu, a făcut războiul nostru de Neatârnare cu credinţa neînfrântă a biruinţei finale, ce trebuia să vină ca să întroneze dreptatea şi să aducă eliberarea neamului nostru de jugurile, pe cât de nedrepte, pe atât de apăsătoare, în cari el trăia. Alături de M. S. Regina Maria, Care a întrupat, în timpul războiului credinţa adâncă în triumful cauzei noastre, Regele Ferdinand I a intrat în istoria Ţării, pentru ca alături de Milhai Viteazul, să simbolizeze întregirea naţională şi libertatea poporului român. De numele Regelui Ferdinand I se leagă, apoi, şi opera de înălţare a clasei ţărăneşti, El înţelegând, încurajând şi patronând fundamentalele reforme agrare, pe care marele partid liberal le-a dat spre folosul ţărănimii, în momente de grea cumpănă. Cei zece ani ce au trecut de la moartea Regelui Ferdinand I, Cel Leal şi Cel Viteaz, găsesc toate sufletele româneşti unite într’un singur gând, ca să aducă memoriei Lui, sentimentele de recunoştinţă, de admiraţie şi de veşnică amintire, legându-se lângă mormântul Lui că vor ști să apere marea operă, pe care El a înfăptuit-o. NOTE mmmmmmmmmammmmmmmmmaa Emisiunile postului de Radio Din convorbiri particulare, ca și din unele observațiuni primite la Societatea de Radio, prin corespondență, cetite, cu sinceritate, de către crainicii postului nostru, reese că se găsesc destui, cari sunt nemulţumiţi de emisiunile difuzate. Desigur, în toate ţările se găsesc, pe lângă clandestini, cari sunt de esenţă universală, — pentru că profitorii n'au patrie, — multe critici, căci încă nu s'a inventat formula, care să mulţumească pe toată lumea, în orice direcţiune. Dar, întrucât ne priveşte pe noi, spiritul de obiectivitate ne sileşte să afirmăm, imitând optimismul lui Libnish (,,lumea e cea mai bună dintre toate lucrurile posibile") că emisiunile noastre de radio sunt unele dintre cele mai bune, ce se vind în Europa. Pentru a ajunge la această judecată, desigur, e folositor de a nu ne opri la o zi, sau la o săptămână, ci, la totalul emisiunilor dintr'un an. Pot fi zile slabe, pot fi emisiuni nefericit alese, uneori, dar în ansamblul lor, constatăm că ni se dă muzică, executată în condițiuni ireproșabile, de către o orchestră permanentă, că ni se transmit concerte de cameră fin executate; că auzim prin postul din Bucureşti toate marile evenimente şi festivitafi, ce se fiarlăoară în lume; că auzim, la tribuna universităţii Radio, comunicări interesante făcute de cele mai variate personalităfi ale țării. In aceste condițiuni, se înțelege că postul nostru de Radio își îndeplinește frumos misiunea sa și că pentru cei doi lei pe zi cari îi plătim (bineînțeles de cei cari, în a- Noi lucrări publice Paralel cu sforţările făcute de către actualul regim în direcţia înzestrării armatei, a sănătăţii publice şi a luminării masselor, cu aceleaşi bune rezultate, trebue să amintim sforţările făcute pentru ameliorarea comunicaţiilor. In ultimul an s-a acordat trei miliarde pentru şosele şi patru miliarde pentru lucrări de linii ferate. Nu mai vorbim de lucrările ce au făcut judeţele şi comunele, care şi ele sunt foarte importante. Acum de curând s-a hotărât executarea mai multor linii de interes economic, turistic şi de apărare naţională, atât în Ardeal cât şi în Vechiul Regat, Dobrogea şi Bucovina. In afară de aceasta, din ultimile patru miliarde acordate căilor ferate, opt siste milioane sunt de văr, plătesc) avem în schimb şi, , . . , muzică bună şi informaţii variate şr unui conferinţe, de foarte multe ori, destul de instructive. E păcat, deci, a fi prea mofturoşi chiar dacă suntem clandestini ! PETRONIUS ultra modern, ce va afirma încă odată superioritatea căilor noastre ferate asupra acelora ale vecinilor noştri. Vom avea la trenurile noastre, vagoane cu aer condiţionat, vom avea trenuri aerodinamice, începutul făcându-se deja cu automotoarele Bucureşti—Constanţa şi Bucureşti— Braşov, atât de elegante, confortabile şi rapide. In plus, situaţia budgetară a căilor ferate a fost atât de mult îndreptată, încât permite să se întreţină întreg acest material, atelierele funcţionând în mod ireproşabil şi asigurând materialul rulant necesar chiar pentru nevoile extraordinare, ca transportul recoltei şi eventualelor transporturi militare. Cum vedem s-a făcut nu o operă de lux şi faţadă, ci una de serioasă pregătire şi de bună valorificare. Semnalând această operă înfăptuită într-un timp scurt, trebue să ne bucurăm nu numai de capacitatea arătată de organele de conducere, ci şi de faptul că întreprinderile româneşti au fost utilizate pentru realizarea tuturor acestor progrese. Fabricile româneşti lucrează vagoanele şi automotoarele, podurile metalice şi chiar locomotivele. Tot ele repară şi transformă materialul. Liniile, tunelurile, terasamentele se execută tot de antreprizele româneşti. De departe suntem de timpurile când se comanda în străinătate până şi cel mai mic şurub, pentru a se risipi banii proveniţi din împrumuturile oneroase ale partidului naţional-ţărănesc ! Aşadar, pe de o parte prin căi de comunicaţii moderne se ridică starea economică a ţării, pe de alta, se creiază şi se desvoltă industrii în care îşi câştigă pâinea zeci de mii de oameni. Aceasta este opera actualului regim, care a ştiut să opună vorbăriei goale, realizări multiple, într-un ritm viu, care a schimbat faţa ţării. Sperăm că guvernele viitoare vor pricepe că munca depusă până acum trebue continuată în acelaşi ritm, şi vor respecta repartizarea lucrărilor astfel ca acele ce trebuesc terminate în anii viitori să nu sufere întârziere. Însemnătatea institutului psiho technic „C. Rădulescu-Motru“ de DR. TAUSAM Inaugurarea oficială a institu- evolutivă din istoria ştiinţei stitului psiho-tehnic, care va purta numele eminentului cărturar şi cunoscutului specialist psiholog, profesorul Const. Rădulescu-Motru, este o realizare, pe planul practic şi social, a unei concepţii noui psihologice, ea însăşi o fază fletului. Intr’o concepţie mai veche, psihologia era o ştilă de clasificare, în care intra ipoteza socotită ca axiomă a „facultăţilor“, trăind distinct în sufletul omului, influenţându se, ajutându-se şi uneori luptându-se, dând astfel spectacolul unei arene în care cei ce luptă şi înving, sunt însăşi părticele de suflet numite inteligenţă, voinţă şi sensibilitate. Vechea psihologie „clasică“— adică în sensul că o învăţăm oficial şi didactic în şcoală — pornea de la principiul compartimentul, cutiuţelor şi formelor distincte din suflet. Peisajul sufletesc era astfel compus din trei despărţituri distincte, împărţind sufletul în felii. O atare concepţie a făcut locul unei atitudini conforme cu realitatea sufletului, aşa cum îl prindem în ochiul conştiinţei noastre proprii şi cum apare în lumina faptelor clar observate , şi anume concepţia unui dinamism sintetic, unei unităţi integrale a tuturor nuanţelor şi formelor de suflet. Omul, văzut în interiorul lui psihic, nu este o alternanţă şi o suprapunere de puteri distincte, ci este o unitate vie, o putere sintetică, o forţă de la care pornesc actele şi visiunile caracteristice conştiinţei. Această concepţie care pleacă de la credinţa unei unităţi fundamentale, unei forţe unice interne, care e departe de acea „psihologie fără suflet“ a fiziologiştilor ori a psihologilor prea influenţaţi de şcoala raportului causal dintre celule, nervi, ţesuturi şi conştiinţă — merge paralel cu opinia că dacă există un suflet unitar, şi nu unul despărţit în „facultăţi“, sau „cutiuţe“, acest suflet are aspecte individuale, caracteristice personale şi reacţii variabile de la individ la individ. Cum în medicină s’a spus că nu există boale, ci bolnavi, tot asemenea, în psihologie s’a ajuns la concepţia individualismului, adică la ideia că există alături de o formă generală a structurei sufletului, particularismul nuanţelor de la om, sau de la tip de om, la altul. Se înţelege, că în lumina acestor opinii, înclinările, predisposiţiile, pregătirile organice şi sufleteşti îşi au locul lor important în viaţă. Nu poţi fi ceea ce vrei, ci numai aeea ce pregătirea ancestrală, reacţiile moştenite, felul tău de a fi, îţi îngădue. Sunt astfel energii sufleteşti, capabile de o muncă, pe care alţii nu o pot face. De aci acea fecundă metodă a testelor în şcoală, cari preamăresc stabilirea fişelor individuale ale fiecărui elev, care are fiinţa lui sufletească proprie. Dar ceea ce se face, sau ar fi bine să se facă în şcoală, trebue mai ales făcut în câmpul muncei, acolo unde se cere o imediată aplicare practică a însuşirilor sufleteşti şi nervoase ale omului. Pune pe un daltonist care poate vedea coloarea roşie, la conducerea unui tren, şi l-ai nenorocit şi pe el şi pe cei ce îi conduce... la moarte ! Dă unui vatman cu reacţie lentă, o frână şi el va opri tramvaiul după ce accidentul s’a produs ! Şi exemplele acestea se pot înmulţi. Munca pentru a fi spornică, pentru a da rezultatele sociale dorite, trebue făcută de: energii omeneşti destoinice, cu înclinări speciale, cu pregătiri organice absolut necesare bunei organizări în viaţă. (Continuare în pag. 2-a) iu» şi con ii rugi pusPEmuTE Record în ce priveşte înfiinţarea de noui firme comerciale şi industriale, precum şi în ce priveşte capitalurile învestite. Rezultatele rodnice ale politicei «»«■■aHnnB mm—mm -za ——, v biw ——— sănătoase a guvernului prezidat de d. Gh. Tătărescu Rezultatele fericite ale politicei sănătoase financiare şi economice pe care guvernul actual, prezidat de d. Gh. Tătărescu, a dus-o şi o duce cu atâta stricteţe de trei ani şi jumătate, — aceste rezultate sunt intr'adevăr din cele mai îmbucurătoare. După politica nenorocită a naţionali-ţărăniştilor, — politică ce adusese ţara pe marginea prăpastiei, distrugând comerţul şi ruinând complet industria, — azi, odată echilibrul bugetar asigurat, odată pusă ordine în finanţe şi încasări, odată restabilit creditul de stat şi particular prin lichidarea datoriilor Statului şi a particularilor, — era firesc ca industria şi comerţul să se resimtă de îndată şi să cunoască iar vremuri mai bune. Această stare de accentuată prosperitate s'a văzut începând de anul trecut, care din 1929 a fost socotit cel mai bun prin numărul de intreprinderi care-şi dublau, întreiau sau împărţeau activitatea, prin numărul de intreprinderi noui înfiinţate, ca şi prin încrederea cu care reîncepeau investiţiuni importante de capital în comerţ şi industrie. Faptul a trebuit să fie recunoscut de ziarele de specialitate, cam deşi se află în altă tabără politică, nu puteau să nu sublinieze această prosperitate crescândă. Mişcarea aceasta înviorătoare se află în continuu şi mare progres. Cercetând registrele Camerelor de comerţ şi industrie, precum şi posturile respective din buget, acum după primele şase luni ale anului în curs, ajungem la rezultate şi mai concrete, şi mai satisfăcătoare. Afirmăm, pe bază de cifre precise, că numărul firmelor noui înscrise, atât comerciale cât şi industriale, este mai mare azi, după 6 luni, decât au fost în tot cursul anului trecut. Acelaş lucru este valabil şi pentru imensele investiţii noui ale întreprinderilor vechi, deci şi din punctul de vedere al capitalurilor cari recent s'au pus în comerţ şi industrie. In toate aceste domenii s'a bâtut, cum am arătat mai sus, un record. Situaţia aceasta înfloritoare este cu atât mai excelentă, cu cât în anul în curs, s-a îngrădit enorm înscrierile de firme streine. Numărul fermelor streine este aproape inexistent. Iată o constatare pe care întreaga opinie publică o apreciază la justă valoare. Şi totuşi, rezultatele primelor şase luni au depăşit complet pe cele ale anului trecut întreg. Este o dovadă evidentă că suntem în plină înflorire a comnerţului şi industriei, în plină reînviere a creditului privat, care a început din nou să-şi găsească şi siguranţa lui şi randamentul la care are dreptul. Plata la zi a tuturor furniturilor Statului, încrederea în moneta naţională, fermă şi cerută pe toate pieţele streine, creşterea la maximum a exportului, — toate acestea asigură cadrul necesar acestei stări de reală prosperitate. Nu se putea, de altminteri, ca politica sănătoasă a guvernului, — politică de ordine, de cinste și de încurajare a mancei sub toate formele, — să nu dea rezultatele așteptate, cari sunt din cele mai rodnice. Postul de emisiune Deia Băneasa