Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)

1885-06-01 / nr. 2760

a ANUL XIII. — Nr. 2.760.­bonament ntru România un an ... 20 lei ,­­ 6 luni . . . io ‘ I VeȘî pag. IV premiul r »ferit abonajilor­­ pentru străinătate ?e un an . . . 34 l ei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se f­ac în Galaţi la Ad­­j­­iinistraţiunea 4‘aI­u‘ ui, în distinate la bir- 0urile poştale. Redacţiunea : 22 str. Mare Xelegra,xî2.e Sîmd­ul partie, a­l Vocii Covurluiului, AGENŢIA HAVAS. LONDRA, 11 iunie. — Daily News ftDgagezâ cabinetul sâ’şi mănţie de­misiunea, câci venirea torilor la pu­tere ar stimula pe liberali şi ar asi­gura ast­fel triumful lor la alegeri. limes­t­ice din partea sea că votul accidental al Camerei nu justifică re­tragerea cabinetului și angajeza pe D. Gladstone să rămână la afaceri PRESTA, 11 iunie.—Cu ocasiunea viitoarelor negocieri în privinţa con­­venţiunii comerciale ce se va încheia­­ cu România, guvernul a trimis o­­circulară tuturor camerelor de co­merţ pentru a le invita să exprime părerea lor. Aceeaşi invitare s’a adresat comer­cianţilor cari fac comerţ cu Romania. : CONSTANTINOPOLE, 11 iunie. — Provenienţele din Spania medite­­rana sunt supuse la aplicarea rigu rosa a regulamentului choleric din 1867. A se v^des ultime scrii telegrafice pag. III. 10 BANI EXEMPLARUL. SAMBATA, 1 IUNIE 1835. A in u in A. I a linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , I N S E R T­I U N I ji RECLAME Pagina Iii : So bani La Cronica : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc.p I APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. § Administrațiunea : 22, str. Mare. I GALAJ 1,31 Pănă acum eram obicinuiți a ve­dea pe D. Gladstone tot-d’a­una tri­umfând ori de câte ori apera projec­ted sele în Parlamentul angles, de si succesele sele în materia de poli­tica externă nu ’­ recomandat­ de loc încrederii publice şi a represent­ţiu­­nii naţionale. Cu atât mai surprin­­fetare a fost pentru noi dar ştirea ce ne a transmis’o Agenţia Havas des­pre înfrângerea ce a suferit şeful ca­binetului angles în Camera comu­nelor, care cu o majoritate de 10 voturi i-a retuzat aprobarea budge­tului veniturilor. Votul dat de Ca­mera comunelor era, cel puţin pentru cele­l­alte ţări, cu totul pe neaştep­tate, şi abia acum a început lumea a-şi pune întrebarea care să fi fost causa unei asemeni schimbări de opi­­niune în sînul Parlamentului angles ? Răspunsul la aceasta întrebare nu este tocmai greu de găsit. Se ştie ca nu numai partidul oposiţional din Anglia, ci pănă şi amici intimi şi in­dependenţi al D-lui Gladstone, au re­probat conduita şi lipsa mea de ener­gie în cestiunea conflictului afgano­­rusesc, mai cu samă după ce s au­ convins din publicarea cărţii albas­tre anglese, publicată mal­­idele tre­cute, despre eroicele opintiri ale lor­dului Granville, cari­toate au sfârşit cu ruşinase concesiuni faţă cu pre­­tenţiunile ruseşci. Nemulţumirea faţa cu cabinetul actual era în Anglia, în toate straturile societăţii, atât de generală şi profundă, în cât nu’i tre­buia de cât cea mai neînsemnată oca­siune pentru a se ivi pe faţă în con­tra actualului cabinet, şi aceasta oca­siune pare a o fi procurat întoarcerea în ţară a generalului Lumsden. Intr’o convorbire ce revocatul ge­neral a avut cu ocasiunea trecerii sale prin Viena cu courespondentul lui J­ames, D sea a declarat că se sim­te laric atins de modul de procedare a­l lui Gladstone, și că, fără a as­cunde nimic, va căuta îndata după intoarcerea sea în Anglia sa lamureasca opiuiunea publica asupra situațiunii ce s’a creat patriei sale prin neco­recta și puțin demna purtare a pri­mului ei ministru. Aceasta amenințare pare a fi contribuit în prima liniă la înjghebarea unei majorități anti­guvernamentale. In urma votului dat de aceasta majoritate, D. Gladstone, cedând u­­sanțelor constituţionale, a presentat reginei demisiunea cabinetului. Care va fi sfârşitul acestei crise ministe­riale, nu se poate prevedea încă de pe acum, cu toate insistenţele îuse ale­­jurului Daily News, organul cel mai apropiat al D-lui Gladstone, de a’şi mănţinea demisiunea, noi am in­clina spre credinţa că sfârşitul aces­tui incident va fi tot rămânerea D-lui Gladstone la putere, poate cu puţine modificări în personalul actualului cabinet, câci dacă partidul liberal a susţinut până acum cu toate greşelele sale pe D. Gladstone, a făcut-o în convicţiunea că el este singurul om în Anglia care ar putea să ducă la un bun sfârşit cestiunea reformei electorale, şi nu e admisibil că, dacă acel partid s’a călcat pe inimă pri­mind de dragul acelei reforme umi­lirea Angliei în Lţa lumii şi a Ru­siei, să risce acum şi compromiterea acelei mari reforme. Cxorxica, locală. — D. senator V. A. Urechiă a so­sit în urbea noastra și a plecat cu trenul de ieri seara. — Iată convocarea făcută de comi­­siunea interimară a comunei noastre pentru alegerile comunale : Conform disposițiunilor art. 48, combinat cu art. 25 din legea comu­nală, și art. 60 din legea vechia elec­torală, sub­semnații membrii comisi­­unii interimare a acestei urbi, convoca pe D-nii alegători, înscriși în listele comunale definitive, publicate cu No. 1,032 și 1,033 din anul curent, pen­tru a proceda la alegerea membrilor consiliului comunal în locul celui disolvat, în număr de 18. Operaţiunea acestor alegeri va avea loc în zilele şi localurile jos indicate, şi anume : I) . Alegătorii indirecţi (a colegiu­lui ( c­ameră) înscrişi pe lista de­finitivă comunală sub No. 1.033 din a­c., divisaţi pe secţiuni, conform art. 60 din legea electorală, se vor întruni în ziua de 9 și 10 iunie vii­tor, orele 9 a. il., în localurile jos notate, spre a alege delegaţii ceruţi din partea acestui colegiu­, şi anume : a) . Alegătorii cuart. I­­II în loca­lul seaalei No. 1 de baiați a Statului, strada Seaalei, cuart. II, spre a alege 13 delegați. b) . Alegătorii cuart. III în localul seoalei primare de baiafi a Statului No. 3, strada Popa-Stamati, spre a alege 13 delegați. c) . Alegătorii cuart. IV şi V în localul seoalei de baiaţi a comunei No. 1, din piaţa Ştefan­ cel Mare, spre a alege 15 delegaţi. Toţi delegaţii aleşi ast­fel se vor întruni la 23/24 iunie viitor, ora 9 a. m., cu alegătorii direcţi a secţiu­nilor respective, spre a vota pentru alegerea membrilor consiliului comu­nal, în localurile unde sunt chiemate a se întruni secţiunile, şi anume : II) . Secţiunea I-a, compusă din a­­legătorii direcţi a cuartalelor I şi II, înscrişi în lista comunală definitivă pe anul curent No. 1.032, dimpre­ună cu delegaţii acestor cuartale, ce se vor alege de alegătorii in­direcţi (col. III Cameră) din acele cuartale, se vor întruni la 23/24 Feliola «VOCII COVURLUIULUI, 59 ^ HIATUL FERMECAT FIUL PARASIT Traduc(iune de B. IONASCU PARTEA III. mântuitorul. VI. (Urmare) Valentini, încremenit, încercă să’l oprască. Linişcesce-te, bravul meu, li­­nişcesce-te ! latul lm Carol adaose cu o exal­tare crescândă : — Nu sunt om onest !.. Sunt un t&uiar, un vechiu criminalist, un a­­sasin !.. Pictorul se dădu înapoi din instinct. — Un asasin !.. Gras-Double avu un zimbet amar. — Vezi­t bine câ’ți fac oroare ! Artistul își stăpâni impresiunea. — Nu, nu... ai fost mai mult ne­fericit de­cât culpabil poate. Și apoi n’am dreptul să te judec. Trecutul D-tele nu împedecă de a’ți fi riscat vieața D-tele pentru a scăpa pe a mea... Nu trebue să văd de­cât ser­viciul făcut. Gras-Double urmă : — Cu o ora, mai puțin de o ora, înainte de a te scoate din apă, mă sco­­boriam pe malul Senei, de ceea­ l’altă parte, pentru a arunca pe un bătrân fără apărare. Junele tresări fără voe — Am cetit în­aiare povestirea acestei crime... Să fii D-tea ? — Sunt tu ! răspunse Gras Double cu o voce surdă. — D-tea care eșdi crez­ut mort, înecat ? A ! m’au crecjut înecat ? —­ piarele au anunțat’o ! — Nu sunt din nefericire. — Dar bâtrînul ? — Nu ecia ce s’a făcut. — Diarele spun că l’au dus la Bicetre. — Și nu l’au recunoscut ? — Nu l’au recunoscut. — Pentru asta am venit să te văd. — Pentru a’mî spune ce­va asupra acelui nenorocit ? — Nu, câci nici eu nul cunosc. Dar pentru ca să răspândesc­ asupra lui binele ce ai crezut a’mi datori... Eu n’am trebuinţă de nimic... înse omul acela e nenorocit prin greşala mea. A trebuit sâ’l despae de averea mea... a l scoate din familiă, a­l depărta de acel cari îl iubiau poate... Dacă n’aşl fi primit sarcina de al face să dispară, poate că alţii s’ar fi dat îna­­poi în faţa crimei... Deci tu sunt culpabilul, principalul culpabil. Așa dar ai ascultat de alții ? — Un miserabil m’a tarît, m’a îm­­betat. — Și îl cunosci ? — Pe el da. Dar pe ceia-1 alți nu’l cunosc.. Nu scifi în ce scop, pentru cine am lucrat. — Și n’ai putea sa mi dai nicî­ un indiciu asupra lor ? — Nici unul. — Poți să’mi povestesti ce s’a pe­trecut ? — Pentru asta am venit la D-tea. Eu, la primul cuvînt ce aşi spune, m’ar aresta și n’ar crede de loc în cuvintele mele. Sunt sub supraveghia­­rea poliţiei. Nu cunosc pe nimene în Paris^ nimene in care să mă pot în­ SAU

Next