Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)

1885-06-11 / nr. 2768

VOCEA COVURLUIULUI au încheiate cu noi convenţiuni e comercia. Circulara înştiinţază pe şefi­a vamă că ori­ce marfă trebue săi însoţită de un certificat de ori şi în regulă, legalisat şi în mod cart­­enticitatea lui să fie bine stabi­­­litor, aceştia sau liniştit, fără ca în acest restimp ordinea să fi fost tul­burată un singur moment. — Sâmbătă seara D. general Radu Mihaiu, ministrul lucrărilor publice, a plecat la Buhuşi în judeţul Neamţ. — Cetim în Românul : MM. LI. Regele şi Regina nu vor sosi în căpitală de­cât Vineri sau Sâm­băta viitoare. — D. Ioan C. Brătianu, primul ministru, a avut Vineri seara acasă la D-sea o întrevedere cu D. Thoma Brătianu, secretarul general al minis­terului de finanţe, şi cu D. colonel Pastia, directorul general al poştelor şi telegrafelor. — Ni se afirmă că acum cât­va timp legaţiunea austro-ungară din Bucureşci a trimis pe un supus un­gur la Pesta pentru a lua înţelegeri cu guvernul de acolo în privinţa mij­­loacelor mai nemerite pentru popula­­risarea în România a cestiunii înche­­ierii unei noue convenţiuni comer­ciale cu Austro Ungaria. — Aflăm că D. Suzara, consul ge­neral austro-ungar la Bucureşci, a adresat celor mai însemnaţi comerci­anţi supuşi austro ungari din capitala României o circulară, invitându-i la D-sea spre a discuta împreună şi a cunoasce opiniunile lor în privinţa con­­venţiunii comerciale. — După cum am spus deja, Vineri era dina fixată, pentru a treia oară, spre a se examina studenţii pentru cursurile anului al treile de drept. Dar nici de astă dată n’au avut feri­cirea să se veda scăpaţi de acest exa­men. D. C. Nacu, fiind ministru, n’a putut veni să examineze pe studenţii din anul al treile de drept, dar a anunţat că nu poate veni şi a cerut a fi înlocuit. Ceia l’alţi două profesori, D-nii Şendrea şi Vericeanu, n’au ve­nit nici D-lor. Şcie are D. ministru al instruc­ţiunii ce­va despre toate aceste ? Dacă nu şcie, este rea destul, câci cestiunea merită din parte’i mai multă atenţiune de cât aceea de a cunduce opiniunile politice ale înveţâtorilor rurali. Dacă ştie, de ce n a luat măsuri ca să împedice repeţirea pentru a treia oară a acestui fapt. In ori­ce cas înse ar fi bine ca D sea să ia disposiţiuni ca studenţii să nu mai vină în deşert şi joia vii­toare, pentru când s’a fixat examina­rea lor. — D. prefect al judeţului Tulcea a trimis D-lui ministru de interne telegrama urmatoare : In visitarea localităţilor infectate de locuste din plasa Sulina, pe dru­mul Ivanei, am dat de o întindere de pămînt acoperită cu locuste, ieşite neapărat din vastele bălţi şi stuhării ce are acea plasă. Pentru exterminarea lor absolută, necesitate de braţe. Ne­având de unde să le mai iau, rog dispuneţi ca regi­mentul 8 să trimită cel puţin 80 de oameni în acea parte, mai cu samă că şi la Cara-Harman se simte o aseme­ne necesitate. In urma acestei telegrame sa dat ordin ca în cel mai scurt timp să se pună la disposiţiune numărul trebui­tor de soldaţi pentru activarea dis­trugerii locustelor. — Cetim în L'Indépendance rou­maine : Tribunalul de Braila a declarat pe comercianţii din acel oraş L^st şi Moscovici În stare de fab’t*. $ — După Intoarcerea M. S. Regelui se vor face numeroase permutări și numiri în magistratură. — I. P. S. S. mitropolitul primat va părăsi capitala în­­June de la iu­lie, ducându-se la băile din străinătate — Sâmbătă s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşidinţa D Iul­­ C. Brătianu. A­fici la I­MC Bucureşci că guvernul rom­ân se o dă actualmente cu modificarea legii relativă la moştenirea de proprietăți rurale. Guvernul ar dori să o modi­­fice în sensul ca străinii să poată lua în stăpânire proprietăţile ce le revin ca moştenire. Aceasta modificare ar implica şi pe acea a articolului 7 din Constituțiune, şi se asigură că D Busch, noul ministru plenipotențiar al Germaniei la Bucureşci, a primit instrucțiuni de a susţinea pe guver­nul român în încercarea aceasta. — Monitorul oficial publică un co­municat la adresa­­Ziarului Romania, urmat de un tablou­ prin care pro­­beaza că nu este adevărata aserțiunea menționatului ca­r ar fi deturnat de la destinațiunea lor fondurile create prin emisiunea de rentă amortisabilă de 5%. D D-nii I. Ciolac și C. Leca au fost numiți comisari ai guvernului pe lângă casa de credit agricol din județul Botoşani. D. C. Toneanu,ad­ministrator al casei de credit agricol din judeţul Tulcea, iar D­nil Hagi Dimitrof şi Sotir Grimani, comisar­ al guvernului pe lângă acea casă. — Răsboiul află că ministrul agri­­culturei s’a hotărît să consulte ex­perienţa şi păsurile celor ce au în­­treprins industrii în ţară, şi a adre­sat o circulară prefecţilor de judeţe, invitându-i să -i comunice numele proprietarilor de fabrici sau stabili­mente industriale mai importante din localităţile ce administreaza, pentru ca ministeriul să pută convoca pe industrialii de frunte la o comuna înţelegere asupra proiectului relativ la încurajearea industriei naţionale, proiect care are de gând să se presinte în viitoarea sesiune a Camerilor. — Curierul financiar află că direc­­nea generală a vămilor a adresat la­­ curent diferiţilor şefi de vamă o circulara pentru al informa că de la 1 iulie viitor vor avea a aplica tariful general din 1­970 la toate pu­terile, cu excepţiunea Austriei, Ger­maniei, Angliei şi Belgiei, ţori cam­ Vaccinarea Cliclereî. D. Pasteur a primit de la doctor Ferran urmatoarea scrisoare : »Resul­tele obţinute devin di­n în ce mai elocvente, şi ceea ce s petrecut la Al­iza s’a repetat şi în­­ l’alte oraşe. Vaccinaţii aparţin ii deosebire tuturor claselor sociel­e Cu toate aste în mai multe locur­i mai mulţi cari s’au vaccinat au o cei săraci, fără ca resultatele si­­ ceteze a fi într’un grad înalt su focetare.* Doctorul Ferran, de­şi constaiji o singură inoculare este de ajun voi cu toate aste să se practice ;a doua, pentru ca preservarea să f complectă. »Cu chipul acesta voi ajungi un succes tot atât de absolut , acela pe care l ai obţinut D-tea o tra bacterideî turbării.“ Apoi reia : »In urma unui ordin al minul rului de interne, ordin inspirai i uisce date eronate, altoirea anti­c lerică a fost oprită. Duelul car. 3 rădicat între autoritatea superioi mine are drept causă critica p«h [, ce am făcut contra unor măsuri nitare pagubitoare luate de un m ii tru reu consiliat. Dacă nu are.‘|* unica causft, ea a servit cel puţi pretext prefectului nostru, care r în urmă s’a rgâţat de un fapt (1 care este cu neputinţă a se si e i argument împotriva metodei aut. 4 lerice. Faptul este următorul: ?i caşuri de­­ boli ra urmate de o­­i se declaraseră într’o familia, iu­biri rămaşi în viaţă fură supun to­rii. A doua ij1 de vaccinare a bolnăvit alţi doul de cholera­t murita­bil misiunea delicată cu care com­­plicele ei o însărcinase... Odioasa fe­­mee, un moment liniştită prin sân­gele rece a falsului comte, prin si­guranţa ce arăta, simţise toate teme­rile revenindu’l când se află singură în birja ce o ducea atât de iute cât putea calul în strada Sântului Iacob, locuită de nepotul mard­usului, ne­potul omului care o iubise atât, şi pe a patrul nume îl vestejise, pe a cărui bătrineţă o sdrobise cu atâta indife­reaţă şi cruzime. Acum când putea cugeta în voe la pericolele de tot felul ce se iviau inaintea el si a miserabilului seu a­­man­t, era în adevăr înspăimintata. Nu are c­asul pedepsirii suna in fine pentru amindoui ? Nu putet­i scăpa de destinul lor de­cât prin o nouă crimă, prin mar­­tea nepotului; cârgele junelui sar uni cu acel a bătrînului pentru a striga răsbunare. Nu era greşala lor in adevăr, dacă marchisul trăia încă. Imperia era superstiţiosă înainte de toate. Credea cerul pânditor la fie­care din relele omenirii, înregistrându-le cu îngrijire pentru a le pedepsi când momentul va fi sosit. Şi acel moment nu se apropia pen­tru dînşii ? Birja ce urcă rapide printre stra­dele pline de trasuri şi trotoarele pline de lume. Soarele lucra încă; oglinzile şi gia­­nrile din Dans se inteiau în aeru limpede. Era în afară o animaţiune ca de sărbătore, produsă de acea frumosa­­ji de ierna. Dacă ar fi avut spiritul liniştit, ar fi respirat in voe, sar fi bucurat de acea atmosferă uşor aurită, ca şi ceia 1’ulţi, ca şi maserabilii pe cari birja sta ameninţa de a i sdrobi la fie­care moment. Linişcea conşciinţei este ca în rea­litate bunul cel mai preţios a vie­ţel ? începea a crede. I­ venia să dea în jos giam­ul tră­­surei, să se plece și să strige : — Li gara Ly­mului ! Voia să fugă, să lase pe compli­cele seli a se scapa cum s ar pricepe. vnse un sentiment de pudure, a­­proape de rușine, o opri. Ar fi laș ! Ea era care 1 perduse. Trebuia mai întăi sa încerce totul pentru a l scăpa. Mal tânjiti ar vedea. Nu l iubit«, nu l iubise nici­o­dată. Numai ambiţiunea o cătuşise... iubirea de argint. Şi acum când avea totul ce t| I dori, zăria ca în satisfacerea date­i goliului şi lăcomiei sale uu gi bucuriele ce spera. Asta nu era bună de loc. Avusese momente, în iJi­leții de spleadere, când regretase , pline de sora petrecute în Nea­m pe marginea marii, între pescar. Și cu toate aceste în acel mon diusa nu se temea de nimic. Nici­ o remușcare de crimă mm na d asupra ei. Astăzi totul o înspăimînta, tod făcea să tresară. Nu se mai chiama a trăi ! h u smulsă din aceste cugetării» oprirea bruscă a trăsurei. lTivi în jurul el cu un aer îif mîntat. Se afla în un loc, în o straifr uu o cunoscea, unde uu fusese I odată.

Next